Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică

7
7.1 Aspecte generale
Motoarele electrice şi sistemele de acţionare electrică utilizează peste jumătate
din producţia de energie electrică, în cadrul proceselor industriale, transport,
aplicaţii rezidenţiale etc. Motoarele electrice uzuale au randamente în medie de
90% , determinând importante pierderi de energie, sub formă de căldură. O crestere
cu 2% a randamentului motoarelor, posibilă la motoarele eficiente enegetic, are un
efect important privind economia de energie electrică. Se consideră că utilizarea
motoarelor cu eficienţă ridicată permite reducerea necesarului de energie electrica
cu circa 25 TWh la nivelul UE, ceea ce reprezintă aproate 1% din energia electrică
generată în UE.
Utilizarea sistemelor de acţionare cu viteză adaptivă pentru pompe,
ventilatoare şi compresoare permite reducerea cu 5,5% a necesarului general de
energie electrică pentru sistemele electrice de acţionare.
Înlocuirea motoarelor clasice cu motoare de mare eficienţă energetică este, de
cele mai multe ori justificată economic, durata de recuperare a investiţiei fiind de
circa 3 ani, iar utilizarea sistemelor de acţionare cu viteză adaptivă poate reduce
durata de recuperare a investiţiei la circa un an.
Pentru creşterea eficienţei sistemelor de acţionare este necesară adoptarea de
măsuri pentru creşterea randamentului sisemului de cuplare, a sistemului de
transmisie precum şi îmbunătăţirea sistemelor de ungere.
Creşterea eficienţei energetice în procesele de acţionare electrică poate
determina o reducere a necesarului de energie pentru aceste procese cu circa 6,5%.
Dacă se estimează că fiecarea kWh economisit conduce la reducerea emisie de CO 2
cu un kg CO2 rezultă că în cazul României, la o producţie de circa 45 TWh/an ar fi
posibilă reducerea necesarul global de energie cu circa 3,25% , ceea ce corespunde
unei reduceri cu circa 1,45 milioane tone a emisie de CO 2 [7.1]
 52 Eficienţa energetică

7.2 Motorul asincron de acţionare

Motorul asincron este cel mai utilizat motor de acţionare având în vedere că,
în prezent, prin modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare este posibilă
obţinerea celor mai multe dintre caracteristicile cerute în industrie şi în aplicaţiile
rezidenţiale.
Principalele domenii în care sunt utilizate motoarele electrice de acţionare sunt
indicate în tabelul 7.1.
Nivelurile de energie utilizate de motoarele de acţionare în industrie şi în
domeniul rezidenţial sunt indicate în figura 7.1.

Tabelul 7.1 Domenii de utilizare a motoarelor electrice de acţionare

Puterea nominală
Domeniul de utilizare
[kW]
ventilatoare, pompe pentru utilizari casnice, scule
Sub 0,75
electrice
compresoare, aspiratoare, masini de spalat,
0,757,5
actionare lifturi
servomotoare, pompe pentru tratamentul apei in
0,7537
industria chimica, actionarea lifturi mari
3775 compresoare, macarale, elevantoare, lifturi
tramvaie, trenuri, pompe pentru circulatia apei in
Peste 75
centralele electrice

Pompe 10%
Altele 20% Pompe 23%
Altele 40%

Ventilatoare
28%
Ventilatoare
16%
Compresoare
42% Compresoare
21%
Fig. a) b)
Fig. 7.1 – Niveluri de energie utilizate de motoarele de acţionare în industrie (a) şi în aplicaţii rezidenţiale (b).
Schema electrică simplificată, pentru o fază, a motorului asincron este indicată
în figura 7.2, în care indicii 1 se referă la înfăşurarea statorică, indicii 2 la
înfăşurarea rotorică, indicii h la circuitul de magnetizar şi indicii  la inductivităţile
de dispersie.
S-a notat cu s alunecarea maşinii. Mărimile din rotor sunt raportate la tensiunea
statorului.
R '2
R1 L1 I1 I2’ L’2
s
I1+ I2’
U1 Uh Lh

Fig. 7.2 – Schema echivalentă a maşinii asincrone.

 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 53

Puterea P1 absorbită de masină

P1=3⋅Re[ U 1⋅I ¿1 ]=3⋅U 1⋅I 1⋅PF (7.1)
,
în care s-a notat cu PF – factorul de putere.
Din schema echivalentă rezultă
R' 2 '2
P1=3⋅R1⋅I 21 + 3⋅ ⋅I 2 (7.2)
s ,
sau
1−s ' 2
P1=3⋅R1⋅I 21 + 3⋅R2⋅I '22 +3⋅R ' 2⋅ ⋅I
s 2 (7.3)
.
De asemenea,
P= ΔP1 + ΔP2 + P m , (7.4)
în care s-a notat cu P1 puterea puterea de pierderi în statorul maşinii, P2 −
puterea de pierderi în rotorul maşinii şi Pm – puterea mecanică la arborele maşinii.
ΔP 2=3⋅R ' 2⋅I '22 =s⋅P δ ;
1−s ' 2
Pm=3⋅R ' 2⋅ ⋅I 2 =(1−s )⋅Pδ ; (7.5)
s
1−s ' 2
Pδ =3⋅R ' 2⋅I '22 +3⋅R' 2⋅ ⋅I 2 =P pr +Pm .
s
În relaţia (7.5), s-a notat cu P − puterea care se transferă prin întrefierul
maşinii.
O maşină asincronă care funcţionează cu o alunecare s = 0,04 transferă prin
întrefier o putere de circa 96% din puterea de intrare, care se transformă în putere
mecanică la arborele maşinii, iar 4% este transformată în caldură, care se disipă în
înfăşurări.
Din schema indicată în figura 7.2 se deduce valoarea aproximativă a
curentului electric I2 din rotor (raportată la înfăşurarea statorului) cu neglijarea
pierderilor în circuitul magnetic
2
U1
I '22≃ 2
R '2 (7.6)
2
( X σ 1 + X ' σ 2 ) + R1 + (s ) .
Având în vedere că momentul M la arborele maşinii poate fi calculat în funcţie
de puterea mecanică şi viteza de rotatie  a arborelui maşinii
2
'2 U1
I2 ≃ 2
R' (7.7)
( X σ 1 + X ' σ 2 )2 + R1 + 2
s ( .
)
rezultă că expresia momentului la arborele maşinii are expresia
54 Eficienţa energetică

3⋅R ' 2⋅U 21

M=
2
R '2
s⋅Ω0⋅ [ (
X 2σ + R 1+
s,
)] (7.8)

în care viteza sincronă de rotaţie 0 = /2p este determinată de frecvenţa f a

tensiunii de alimentare (= 2f ) şi numărul de perechi de poli p ai maşinii.
În relaţia (7.8), s-a notat cu X = (L1 + L’2) suma reactanţelor de scăpări
corespunzătoare statorului şi respectiv rotorului.
Caracteristicile mecanice simplificate ale maşinii asincrone sunt reprezentate
în figura 7.3 în care s-au pus în evidenţă cuplul de răsturnare Mk şi alunecarea sk
corespunzătoare acestuia
2
3⋅U 1
M k=
2⋅Ω 0⋅( R1 + √ R12 +X 2σ ) (7.9)
;
R '2
sk =
√ R12+ X 2σ .
I1
M Ia
Mk I1
Ir
Mr
Ma Mel

0 sr sk 1 s
Fig. 7.3 – Caracteristicile maşinii asincrone.

În figura 7.3 sunt indicate valorile nominale Mr , sr şi Ir ale momentului la

arborele maşinii, alunecării şi respectiv curentului electric, precum şi valoarea
curentului electric Ia la pornirea maşinii şi valoarea cuplului de pornire Ma .

7.3 Eficienţa motoarelor electrice de acţionare

Eficienţa unui motor de acţionare este definită prin randamentul  al acestuia
acestuia determinat ca raportul dintre puterea mecanică Pm la arborele motorului şi
puterea electrică Pel absorbită de motor din reţeaua electrică de alimentare
Pm
η= (7.10)
Pel .
Diferenţa dintre puterea electrică de intrare şi puterea mecanică la arborele
maşinii este dată de pierderile care pot fi (fig. 7.4)
− pierderi în înfăşurările statorului P1 ;
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 55

− pierderi în înfăşurările rotorului P2 ;

− pierderi în circuitul magnetic al maşinii Pmg ;
− pierderi prin frecare şi ventilaţie Pm,v ;
− pierderi prin dispersie P .
Pierderile în statorul maşinii P1 = 3R1I12 sunt pierderi termice prin efect
Joule determinate de încărcarea maşinii (curentul electric I1 din stator) şi de
rezistenţa electrică R1 a înfăşurării
P el Pm
I1= = (7.11)
√ 3⋅U⋅PF √ 3⋅η⋅U⋅PF ,
în care U este tensiunea de alimentare a motorului iar PF – factorul de putere.

P1 = C0

P P1

P2
Pm,v,

Pm=C

Rotor

Stator

Fig. 7.4 − Bilanţul energetic simplificat pentru un motor asincron.

Din relaţia (7.11) pot fi puşi în evidenţă doi factori importanţi pentu reducerea
pierderilor în statorul maşinii: creşterea randamentului maşinii şi funcţionarea cu
un factor de putere ridicat.
Limitarea rezistenţei electrice R1 a înfăşurării statorului impune creşterea
secţiunii transversale a conductoarelor, ceea ce conduce la creşterea costurilor cu
materialul pentru conductoare.
În cazul motoarelor asincrone, pierderile din rotorul maşinii pot fi exprimate
în funcţie de alunecare
s
ΔP 2=P m⋅ . (7.12)
1−s
Din relaţia (7.12) se observă faptul că reducerea pierderilor din rotor poate fi
obţinută prin reducerea alunecării maşinii, ceea ce implică reducerea rezistenţei
înfăsurării rotorului prin creşterea secţiunii transversale a conductoarelo şi
creşterea puterii P transmise prin întrefier. Aceste măsuri sunt însă limitate de
necesitatea de a avea un cuplu de pornire minim şi de a limita curentul electric de
pornire al motorului.
Pierderile în circuitul magnetic al motorului include pierderile prin curenţi
turbionari şi pierderi prin histerezis. Reducerea pierderilor în circuitul magnetic
56 Eficienţa energetică

poate fi obţinută prin utilizarea de materiale magnetice de calitate superioară.

Utilizarea de materiale magnetice de calitate superioară poate determina reducerea
pierderilor în circuitul magnetic cu 1540% [7.2].
Pierderile mecanice şi prin ventilaţie sunt determinate de frecarea arborelui
motorului în rulmenţi şi de puterea necesară pentru antrenarea aerului necesar
eliminării căldurii dezvoltate în înfăşurările maşinii.
Pierderile prin frecare depind de tipul şi poziţia rulmenţilor, viteza de rotaţie,
modul de ungere şi tipul lubrefiantului. În general aceste pierderi sunt relativ
reduse, şi pot fi considerate practic constante cu sarcina maşinii.
Odată cu adoptarea de măsuri pentru reducerea pierderilor Joule şi a
pierderilor din circuitul magnetic poate fi redusă puterea necesară sistemului de
ventilaţie.
Pierderile prin dispersie sunt relativ reduse, fiind influenţate de configuraţia
înfăşurărilor motorului, dimensiunea întrefierului, configuraţia circuitului
magnetic.
Ponderea aproximativă a diferitelor tipuri de pierderi în cazul motorului
asincron trifazat, încărcat la sarcină nominală este indicată în tabelul 7.2.

Tabelul 7.2 Pierderi în motorul asincron

Tipul de pierderi Nivelul pierderilor [%]
Pierderi Joule în stator 3R1I12 37
Pierderi Joule în rotor 3R2I22 18
Pierderi în circuitul magnetic 20
Pierderi mecanice şi de 9
ventilaţie
Pierderi prin dispersie 16

Variaţia pierderilor în motor în funcţie de încărcarea la arbore este prezentată

orientativ în figura 7.5 [7.3].

P [%]
100
75
50
25 P1+P2
0

Pmg Pm,v,

0 25 50 75 100 Pm[%]
Fig. 7.5 – Variaţia pierderilor în maşina asincronă în funcţie de încărcare:
pierderi Joule; pierderi în circuitul magnetic;
pierderi mecanice, prin ventilaţie şi dispersie.
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 57

Deoarece pierderile în motor variază în funcţie de încărcarea acestuia rezultă

că randamentul unui motor electric variază cu puterea la arbore (fig.7.6) [7.4].
Randamentul motoarelor cu eficienţă ridicată comparativ cu valorile
corespunzătoare motoarelor uzuale este indicat în tabelul 7.3 iar în figura 7.7 este
PF;
1,0
0,8
0,6
0,4 PF
0,2
0

nominală
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 P Puterea
Fig. 7.6 Variaţia randamentului şi a factorului de putere în funcţie de puterea la arbore.
indicată variaţia randamentului  al maşinilor electrice asincrone eficiente în
funcţie de puterea nominală Pn a acestora [7.5].

Din punctul de vedere al eficienţei, motoarele electrice cu puteri între 0,12 kW

şi 1000 kW şi tensiuni nominale până la 1 kV, se împart în patru categorii: IE1
(motoare standard), IE2 (motoare cu eficienţă ridicată); IE3 (motoare cu eficienţă
premium) şi IE4 (motoare cu eficienţă superpremium) [7.6, 7.7]. În concordanţă cu
recomandările UE începând cu anul 2017 sunt restricţii privind comercializarea
motoarelor cu clasă de eficienţă sub IE3.
Ca exemplu, în figura 7.7 sunt indicate randamentele motoarelor cu 2 poli din
cele 4 clase de eficienţă în funcţie de puterea lor nominală [7.6].
Din figura 7.7 se observă faptul că un motor electric cu puterea nominală de
7,5 kW din clasa de eficienţă IE3 are un randament de 90,1% faţă de motorul
corespunzător din clasa standard IE1 care are un randament de 86%, ceea ce
reprezintă o reducere a pierderilor cu circa 20% [7.7].
Clasa IE şi randamentul nominal al motorului trebuie să fie clar înscrise pe
plăcuţa de identificare a motorului.
Economia anuală de energie E obţinută prin înlocuirea unui motor standard
(caracterizat de randamentul standard) cu un motor eficient (caracterizat de
randamentul eficient) poate fi calculată din relaţia [7.8]
1 1
ΔE =P n⋅LF⋅t a⋅
( ηstandard
−
ηeficient ) ,
(7.13)

în care Pn este puterea nominală a motorului de acţionare, LF – factorul de

încărcare (load factor) determinat ca raportul dintre puterea reală la arborele
motorului şi puterea nominală a acestuia, ta – durata anuală de lucru a motorului la
puterea P, standard şi eficient – randamente ale motorului pentru puterea la arbore
egală cu P .
 58 Eficienţa energetică

Fiind estimată economia de energie obţinută E şi fiind cunoscut factorul de

emisie cu substante poluante fc [kgCO2/kWh] poate fi calculată reducerea anuală
Ct de CO2 transmisă în atmosferă prin măsurile de eficienţă energetică adoptate
Ct =ΔE⋅f c [ kgCO2 /an ] . (7.14)

[%]
100
90
80 IE4
70 IE3
60 IE2
50 IE1
40

0,1 0,2 0,5 1 2 5 10 20 50 100 200 500 Pn [kW]

Fig. 7.7 – Variaţia randamentului motoarelor electrice cu doi poli în funcţie de clasa de eficienţă şi de puterea nominală.
Valorile practice pentru factorul de emisie cu substante poluante fc
[kgCO2/kWh] pot fi obţinute din tabelul 3.4.
Motoarele cu eficienţă ridicată sunt caracterizate de:
− circuite magnetice cu materiale de calitate superioară;
− întrefier redus şi execuţie mecanică îngrijită;
− răcire eficientă;
− conductoare electrice cu caracteristici superioare;
− înfăşurări cu caracteristici superioare.
Pentru receptoare de forma pompe, ventilatoare, compresoare cu regimuri
variabile de funcţionare pot fi obţinute economii substanţiale dacă se utilizează
alimentarea prin intermediul unui convertor de frecvenţă pentru obţinerea unei
viteze de rotaţie a motorului adaptabile la proces.
În figura 7.8 este indicată comparativ variaţia pierderilor în prezenţa
convertorului de frecvenţă pentru motoarele din clasele IE2 şi IE3 [7.7].
Limitarea pierderilor în motoarele eficiente determină ca temperatura lor de
lucru să fie mai mică, ceea ce conduce la o durată de viaţă mai mare.
Implementarea motoarelor de eficienţă ridicată necesită a analiză atentă a
maşinii de lucru antrenate. În mod obişnuit, este necesar să se acorde atenţie pentru
început randamentului maşinii de lucru care este caracterizată deobicei de un
randament mai redus decât al motorului electric de acţionare, astfel că utilizarea
motoarelor eficiente pentru un proces care nu este eficientizat nu determină, în
ansamblu, economii de energie sustenabile economic [7.9].
Eficienţa energetică a unui motor de acţionare se modifică în timp în funcţie
de durata efectivă de funcţionare la puterea nominală, numărul de porniri,
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 59

temperatura mediului ambiant. În acest sens, determinarea eficienţei energteice a

unui motor electric în procesul de îmbătrânire are un rol important în adoptarea
deciziei de înlocuire a motorului. În general, reparaţia unui motor pentru a atinge
parametrii de eficienţă iniţiali este dificilă, costistoare şi nu se justifică tehnic şi
P [kW]
10
5
3
2
1
0,5
0,3  
0,2
0,1  

1,1 11 110 P [kW]

Fig. 7.8 – Pierderile în motoarele electrice de clasă IE2
şi IE3:
motor clasă IE2; motor clasă IE3;
motor clasa IE2 cu convertor de frecvenţă;
motor clasă IE3 cu convertor de frecvenţă.
economic.

7.4 Măsuri pentru eficientizarea sistemelor de acţionare

cu motoare asincrone
Utilizarea motoarelor electrice eficiente necesită adoptarea unor măsuri care
să permită realizarea parametrilor proiectaţi ai maşinii.
Un principiu larg întâlnit în activitatea practică este că rebobinarea unui motor
defect, de cele mai multe ori nu se justifică economic, un motor nou modern are
eficienţă mai ridicată şi asigură o disponibilitate mai bună. Rebobinarea este
însoţită, în mod obişnuit, de creşterea întrefierului şi pierderi crescute de dispersie.
Se consideră că un motor bine rebobinat prezintă un randament cu cel puţin 1%
mai mic decât randamentul iniţial.
Un rol important în realizarea performanţei privind eficienţa unui motor de
acţionare îl are calitatea energiei electrice la bornele de alimentare. Valorile prea
ridicate sau prea coborâte ale tensiunii de alimentare, nesimetria tensiunilor precum
şi distorsiunea curbelor tensiunii de alimentare pot determina reducerea eficienţei
sistemului de acţionare.
Alimentarea unui motor electric trifazat cu tensiuni nesimetrice determină
supraîncălzirea acestuia şi necesitatea de a asigura reducerea încărcării maşinii faţă
de valoarea nominală (denominarea maşinii). Se consideră că un factor de
nesimetrie negativă de tensiune kn de 2% poate determina o creştere a pierderilor în
60 Eficienţa energetică

maşină cu 25% [7.10] datorită cuplurilor de sens contrar care acţionează asupra
arborelui.
În figura 7.9 este prezentată orientativ reducerea necesară a încărcării maşinii
în funcţie de factorul de nesimetrie negativă [7.3].
kdn
1,0
0,9
0,8
0,7

0 1 2 3 4 5 kn
Fig. 7.9 – Influenţa factorului de nesimetrie kn asupra factorului de denominare kdn .

Prezenţa armonicelor în curba tensiunii de intrare determină reducerea

momentului la arborele maşinii, încălzirea motorului şi necesitatea denominării
motorului.
Pentru valorile impuse privind distorsiunea curbei de tensiune în reţelele
electrice de distribuţie, influenţa armonicelor tensiunii de alimentare asupra
motoarelor asincrone este, în general, mică. De asemenea, normele privind
realizarea motoarelor asincrone [7.11] impun ca motoarele de tensiune alternativă
să poată funcţiona fără probleme în reţelele având factorul armonic de tensiune
FA  2 %
U
√
∞
FA= ∑ ( U h )2⋅1h (7.15)
h=2 1.
În cazul în care tensiunea din reţeaua electrică prezintă o distorsiune ridicată
poate să apară necesitatea reducerii încărcării maşinii (denominarea puterii mo-
torului). Această situaţie poate să apară în special în cazul motoarelor asincrone
alimentate prin intermediul convertoarelor de frecvenţă simple (fără circuite de
filtrare), caracterizate de o tensiune de ieşire cu o puternică distorsiune.
În figura 7.10 se poate observa variaţia factorului de „denominarea” a puterii
unui motor electric în funcţie de factorul armonic FA. Se observă faptul că pentru o
valoare de 5% a factorului armonic de tensiune, puterea motorului trebuie redusă
cu 5%.
Mentenanţa corespunzătoare a motorului de acţionare are un rol importantin
asigurarea unui randament corespunzător al acestuia. Răcirea corespunzătoare,
întreţinerea sistemului de răcire, asigurarea lubreficaţiei adecvate, verificarea
nivelului de tensiune, evitarea supraîncărcării pot asigura cresterea eficienţei
energetice a motorului cu câteva procente.
Deoarece randamentul şi factorul de putere al motorului electric depind depind
de încărcarea acestuia (fig. 7.6), funcţionarea motorului la o sarcina cât mai
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 61

apropiată de puterea nominală şi limitarea funcţionării în gol a motorului electric

asigură limitarea pierderilor de energie în reţeaua electrică de alimentare şi
km
[%]
95
90
85
80
75
70

0 2 4 6 8 10 FA [%]
Fig. 7.10 Variaţia factorului de „denominare” km a puterii motorului în funcţie de factorul FA.
reducerea facturii energetice a utilizatorului.

7.5 Creşterea eficientei sistemului de acţionare prin

reglarea adaptivă a vitezei de rotaţie a motorului asincron
Motorul asincron, ca motorul cel mai utilizat în sistemele de acţionare , dar şi
motorul sincron sunt considerate ca motoare de viteză practic constantă. Având în
vedere faptul că maşinile de lucru antrenate necesită de multe ori viteze variabile,
adaptate necesităţilor de proces sunt utilizate diferite sisteme de reglare a vitezei de
rotatie a arborelui sistemului de acţionare. Reglarea vitezei poate fi realizată in
diferite puncte ale sistemului de acţionare (fig. 7.11).
Produs prelucrat
Sistem de acţionare

M Maşina de lucru
Energie primară
(combus-tibil, gaz, presiune, energie electrică) Material de prelucrat
Controlul
Conversiaşidin
conversia
energieTransmisia
electrică în şienergie
conversia
mecanică
energiei mecanice
energiei

Zone unde se poate

face reglaj de viteză
Fig. 7.11 – Soluţii pentru adaptarea vitezei sisemului de acţionare la proces.
62 Eficienţa energetică

Realizarea unui proces cu eficienţă energetică ridicată impune, de cele mai

multe ori adaptarea vitezei de rotaţie la condiţiile specifice procesului realizat de
maşina de lucru. Din punct de vedere practic există 4 posibilităţi de adaptare a
vitezei de rotaţie la procesul de lucru:
− variaţia frecvenţei tensiunii de alimentare;
− modificarea numărului de poli ai maşinii electrice;
− utilizarea cutiei de viteze între motorul cu viteză fixă şi maşina de lucru;
− încărcarea artificială a maşinii.
În mod obişnuit prima metodă, în cazul proceselor în care este necesară
variaţia puterii dezvoltate în proces este cea mai eficientă şi este larg utilizată în
industrie. Desigur că implementarea acestui sistem de reglare neecsită o analiză
ecconomică a investiţiei.
În analiza economică efectuată trebuie luate în consideraţie costurile cu
energia electrică dar şi costurile de mentenanţă. Economia anuală realizată
corespunde aproximativ la jumătate din costul convertorului la puterea respectivă.
Se poate deci aprecia că investiţia în convertor poate fi recuperată în circa 2 ani.
În afara economiei de energie electrică rezultă:
− un control mai bun al procesului de producţie;
− calitate mai ridicată a produsului realizat;
− costuri de exploatare mai reduse;
− pornire controlată a sistemului de acţionare.
Având în vedere avantajele importante, în prezent este larg utilizat sistemul de
reglare prin alimentarea motorului cu tensiuni de frecvenţă diferită de cea a reţelei
electrice de alimentare, care determină o viteză adaptată necesităţilor procesului. Se
consideră că acest mod de reglare adaptivă este cel mai eficient şi asigură
caracteristici dinamice adecvate.
Modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare, conform relaţiilor (7.9),
determină ca viteza de sincronism 0 să se modifice proporţional cu frecvenţa,
alunecarea critică să varieze practic invers proporţional cu frecvenţa iar momentul
de răsturnare să varieze practic proporţional cu pătratul raportului (U1/f)
2⋅π⋅f
Ω0 = =k 1⋅f ;
p
R '2 R '2 k
sk = ≃ = 2 ;
√ R21+(2⋅π⋅f )2⋅L2σ 2⋅π⋅f⋅L σ f
3⋅p⋅U 21 (7.16)
Mk= ≃
2⋅π⋅f⋅( R 1 + √ R21 +(2⋅π⋅f )2⋅L2σ )
3⋅p⋅U 21 U1 2
≃
2⋅π⋅f⋅(2⋅π⋅f⋅Lσ )
=k 3⋅
f ( ).
În relaţiile (7.16) s-a luat in consideraţie că în cazurile reale R1 << L .
Pentru a menţine inducţia magnetică în maşină la valoare constantă este, de
asemenea, necesar a menţine constant raportul (U1/f), astfel că la o fercvenţă mai

M f1 < f
Mk f = fr
fr f 0 01 r 0 02
b)
ca tensiune frecvenţă (a) şi caracteristicile mecanice artificiale maşinii asincrone (b) la reglarea vitezei de rotaţie prin modificarea frecvenţei tensiunii

Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 63

mică decât cea nominală, tensiunea aplicată maşinii trebuie să fie proporţională cu
frecvenţa (în afara domeniului frecvenţelor foarte mici). Pentru frecvenţe mai mari
decât frecvenţa nominală tensiunea este limitată de solicitarea electrică a izolaţiei.
În acest fel, curba de variaţie a tensiunii la bornele maşinii în funcţie de frecvenţă
trebuie să corespundă diagramei din figura 7.12 a) care determină ca momentul la
arborele maşinii să aibă forma indicată în figura 7.12 b).

Utilizarea sistemului de reglare a vitezei de rotaţie în funcţie de necesităţile

maşinii de lucru poate asigura economii importante de energie având în vedere
faptul că de cele mai multe ori, motoarele de acţionare pentru procesele industriale
nu sunt încărcare la puterea nominală. În principiu, nivelul economiilor realizate
prin reglarea adaptivă a vitezei depinde de încărcarea reală a maşinii în raport cu
încărcarea nominală. În figura 7.13 este indicat nivelul orientativ al economiei de

P Viteză constantă
Pr
Putere economisită
Putere absorbită
la variaţia vitezei de rotaţie a maşinii

100 Pm [%]
economisită la funcţionarea cu viteză de rotaţie adaptivă faţă de cazul funcţionării cu viteză constantă, sarcină variabilă la arborele maşinii şi reglare m
energie în funcţie de încărcarea maşinii de acţionare.

Datele din figura 7.13 pun în evidenţă faptul că sistemul de acţionare cu

frecvenţă variabilă a tensiunii de alimentare este cu atât mai eficient cu cât masina
de lucru are mai multe intervale de timp în care funcţionează la încărcări mai
reduse faţă de sarcina nominală. Analiza economică a investiţiei într-un sistem de
reglarea a vitezei de rotaţie a motorului de anternare, utilizând tensiune de
frecvenţa variabilă necesită cunoaşterea în detaliu a graficului de încărcare a
maşinii de lucru, cu evaluarea intervalelor de timp în care funcţionează cu sarcină
redusă.
Sistemele de reglare a vitezei de rotaţie a motorului asincron sunt larg utilizate
şi în sistemele rezidenţiale, înlocuind motoarele monofazate la alimentarea unor
echipamente care necesită modificări ale marimilor de ieşire (ventilatoare, sisteme
de aer condiţionat etc.). Se asigură astfel un randament ridicat al motorului şi un
reglaj adecvat al maşinii de lucru (fig. 7.14) prin înlocuirea motorului asincron
monofazat cu un motor trifazat alimentat prin intermediul unui convertor de
frecvenţă.
F
N
PE

Convertor de frecvenţă

a) b)
Fig. 7.14 − Acţionări electrice în sisteme monofazate:
a) cu motor monofazat; b) cu motor trifazat.
64 Eficienţa energetică

Energia economisită anual prin utilizarea motoarelor asincrone alimentate rpin

intermediul convertoarelor de frecvenţă poate fi determinată din relaţia
1 1
ΔE= ⋅Pn 1⋅LF 1⋅t a 1 − ⋅Pn2⋅LF 2⋅t a2 (7.17)
η1 η2 ,
în care Pn1 şi Pn2 – sunt puterile nominale ale motoarelor înainte de introducerea
convertorului de frecvenţă şi respectiv după implementarea aceastuia (în mod
obişnuit odată cu modernizarea sistemului de acţionare se înlocuieşte şi motorul
electric); 1 şi 2 – randamentul motorului în primul şi respectiv în al doilea caz;
LF1 şi LF2 – factorul de încărcare (Load Factor) este puterea nominală a motorului
de acţionare, LF – factorul de încărcare (load factor) în primul şi respectiv în al
doilea caz; ta1 şi ta2 – durata anuală de lucru a motorului la puterea Pn .
În principiu, un sistem de acţionare cu motor asincron alimentat prin
intermediul unui convertor de frecvenţă include următoarele elemente principale
[7.12]:
− circuitul de alimentare din reţeaua electrică, cu elemente de comandă
protecţie şi, dacă este necesar, un transformator de adaptare;
− circuitul convertorului cu circuitele de comandă control şi protecţie
necesare;
− motorul electrice de actionare, inclusiv sistemul de ventilaţie dacă este
necesar;
− circuite de semnalizare a stării sistemului.

7.6 Sisteme de reglare a frecvenţei tensiunii de alimentare

Strategia de control a vitezei motorului asincron trebuie să ia în consideraţie
performanţele impuse sistemului de acţionare. În cazul în care viteza de rotaţie a
sistemului nu este critică, este utilizat reglajul în buclă deschisă (fig. 7.15).

Referinţa de viteză
Pantadederotaţie
creştere a vitezei de rotaţia
Logica M
PWM 3~
TC

Fig. 7.15 – Schema de reglare U/f a motorului asincron de acţionare.

Viteza de rotaţie dorită este setată şi reglată din exterior, bucla de curent
electric are rolul de a asigura limitarea valorii curentului electric în circuitul
motorului de acţionare şi a valorii curentului electric din circuitul
semiconductoarelor de putere din schema convertorului. Referinţa privind viteza de
rotaţie se aplică unui bloc pentru controlul pantei de creştere/reducere a vitezei de
rotaţie a motorului (acceleraţia, deceleraţia motorului), valori stabilite de
beneficiar.
Convertorul de frecvenţă cuprinde, în mod obişnuit un circuit redresor al
tensiunii alternative din reţeaua electrică de alimentare, un circuit intermediar de
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 65

tensiune continuă, cu filtru capacitiv şi un invertor comandat de blocul PWM (fig.

7.16). Blocul PWM asigură trasmiterea la blocul convertor a unor semnale care
permit sintetizarea unui curent electric în circuitul motorului de acţionare cu un
nivel redus de armonice (fig. 7.16) limitarea nivelului armonicelor din circuitul de
alimentare al motorului.
Semnalele pentru intrarea în conducţie a semiconductoarelor de putere se
transmit de la bocul BC în momentul în care are loc intersecţia, pe panta
coborâtoare a unei tensiuni auxiliare sinusoidale ua , având frecvenţa egală cu cea
dorită pentru alimentarea motorului, cu o tensiune triunghiulară ut cu o frecvenţă
mult mai mare decât frecvenţa tensiunii de referinţă. Tensiunea la ieşirea
convertorului rezultă sub forma unor dreptunghiuri de lăţime variabilă care
determină, în urma filtrării cu ajutorul filtrului inductiv, un curent electric de formă
practic sinusoidală.
Avantajele şi dezavantajele sistemului de reglare PWM sunt indicate în tabelul
7.4.
Schema din figura 7.16 este larg utilizată în scheme relativ simple pentru
alimentarea pompelor, ventilatoarelor, conveerelor care nu necesită o viteză strict
Circuit intermediar
3230/400 V; 50 Hz

Redresor de tensiune continuă Invertor Filtru Motor

ABC
i
C u M
3~

 
BC

Fig. 7.16 Convertor de frecvenţă pentru alimentarea motoarelor asincrone.

determinată. Nu este recomandată pentru maşini de lucru care funcţionează cu
viteză redusă (corespunzătoare unei frecvenţe de sub 5 Hz), pentru cazurile în care
este impusă o dinamică ridicată a acţionării, în aplicaţiile în care accentul se pune
în special pe controlul momentului la arbore şi mai puţin pe viteza de rotaţie.

Tabelul 7.4 Caracteristici ale sistemului de reglare PWM

Avantaje
Reglarea vitezei în limite largi
Poate fi utilizat pentru orice tip de motor
trifazat cu denominarea corespunzătoare
Poate alimenta mai multe motoare
Fiabilitate ridicată
Dezavantaje
Sistem de comandă complex
Necesită semiconductoare de frecvenţă
ridicată în circuitul invertorului
Generează încălzirea motorului
Generează perturbaţii electromagnetice
 66 Eficienţa energetică

Factor de putere ridicat Nu permite recuperarea energiei de frânare

Alegerea adecvată a legii de reglare a Solicită izolaţia motorului cu gradient
vitezei ridicat de tensiune

În cazul în care viteza de rotaţie necesită un control strict sunt folosite scheme
de reglare cu buclă de control a vitezei de rotaţie (fig. 7.17) [7.2], numite scheme
cu comandă vectorială.
Dezvoltarea sistemelor de comandă vectorială a permis obţinerea unei
performante ridicate a acţionării, pe baza controlului în bucle separate a
Referinţa de viteză de rotaţie
Regulator de momentRegulator de moment TC
Logica
M
PWM
Regulator de flux 3~

Limitare curent electric

Regulator U/f Calcul moment Model motor

TG
Calcul flux Curent electric
Procesor
Viteza de rotaţie

Fig. 7.17 – Schema de comandă vectorială a motorului asincron de acţionare.

componentei reale a curentului electric Ia care determină fluxul magnetic în maşină
şi a componentei imaginare Ir care determină momentul maşinii (fig. 7.17).
ψ '2 s⋅T ' 2
I 1 =I a + jI r = + jω⋅ ψ '2 (7.18)
Lh Lh ,
în care ’2 este fluxul de dispersie din rotor, raportat la tensiunea statorului,  =
2f – pulsaţia tensiunii de alimentare, s – alunecarea maşinii, T’2 = L’2/R’2 –
constanta de timp a înfăşurării rotorice; Lhm – inductivitatea circuituli de
magnetizare.
În relaţia (7.18) se observă faptul că cel de al doilea termen Ir este proporţional
cu curentul electric I’2 din rotor care determină momentul maşinii
s⋅T ' 2 L'
I a= jω⋅ ψ ' 2 =− 2 ⋅I ' 2 ;
Lh Lh
(7.19)
3⋅R ' 2⋅I ' 22 p
M= ⋅ =3⋅p⋅ψ ' 2⋅I ' 2 .
s ω
Cele două componente ale curentului electric absorbit de maşina asincronă
sunt calculate plecând de la modelul matematic al maşinii, având în vedere valorile
măsurate ale curenţilor electrici pe cele trei faze.
Bucla de calcul al momentului pe baza componentei imaginare Ir a curentului
electric permite controlul rapid, prin intermediul regulatorului de moment, a
frecvenţei de ieşire a convertorului pentru limitarea curentului electric din maşină
(fig. 7.18).

I1
Ir =jsT2’Ia
Ia = ’2/Lhm
’2
Fig. 7.18 – Descompunerea curentului electric din stator în două componente perpendiculare.
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 67

Regulatorul de flux asigura controlul raportului U/f astfel încât să se menţină

valoarea optimă a curentului electric Ia care determină fluxul magnetic în maşină.
Bucla exterioară pentru controlul vitezei maşinii asincrone primeşte reactia
inversă de la tahogeneratorul TG.
Schema din figura 7.17 permite controlul vitezei de rotaţie a maşinii cu abateri
care nu depăşesc 0,1% din valoarea setată. Schemele de control mai performante
pot asigura şi abateri care nu depăşesc 0,01% din valoarea setată.
Alegerea schemei de reglare a vitezei de rotaţie, utilizând convertor de
frecvenţă se face având în vedere următoarele aspecte [7.2]:
− domeniul de utilizare;
− momentul maxim şi puterea necesară, precum şi modificările din graficul de
proces;
− momentul necesar la pornirea maşinii;
− viteza maximă necesară procesului;
− valorile impuse ale accelerării şi decelerării;
− compatibilitatea cu reţeaua electrică de alimentare;
− condiţiile ambientale la locul de instalare;
− asigurarea ventilaţiei motorului şi convertorului;
− abaterile admise ale vitezei de rotaţie faţă de valoarea setată;
− posibilitatea de modificare a sensului de rotaţie;
− dinamica răspunsului la perurbaţii.
− posibilitatea recuperării energiei de frânare.

7.7 Eficienţa sistemului de acţionare

Determinarea eficienţei sistemului de acţionare utilizând convertor de
frecvenţă pentru alimentarea motorului asincron trebuie să ia in considerare
performanţele energetice ale motorului, randamentul convertorului de frecvenţă,
pierderile în sistemul de compensare a puterii reactive, pierderile în circuitele
electrice ale sistemului, pierderile în circuitele de limitare a perturbaţiilor
electromagnetice determinate de sistemul de reglare.
În figura 7.19 sunt indicate principalele fluxuri de puteri într-un sistem de
reglare cu convertor de frecvenţă.
Pierderi active în convertor

Putere electrică Pi
Convertor
la intrarea în sistem Filtru electric
de frecvenţă
Pi  3  U  I  PF ;
Pm  C   ;
Putere Pm de ieşire din sistem
Pierderi active în motor (mecanică)
Pm
η
Pi
Fig.7.19 Fluxul de puteri într-un sistem de acţionare cu viteză variabilă.
68 Eficienţa energetică

În calculul eficienţei sistemului de acţionare în ansamblu sunt luate în

consideraţie şi pierderile în circuitul electric dintre barele de alimentare şi bornele
motorului. Alegerea necorespunzătoare a secţiunii cablurilor poate determina atât
pierderi de energie dar şi căderi de tensiune care pot conduce la reducerea
performanţelor sistemului de acţionare.
Funcţionarea motorului asincron în limite largi ale graficului de sarcină
antrenează absorbţia de putere reactivă în funcţie de nivelul de încărcare [7.4]. Din
figura 7.6 se observă faptul că la încărcări ale maşinii sub 50% , puterea reactivă
absorbită de maşină poate determina un factor de putere inacceptabil, ceea ce
impune utilizarea unui sistem de compensare a puterii reactive. Acest aspect apare
în special în cazul motoarelor supradimensionate faţă de valorile necesare
procesului.
Compensarea puterii reactive are efecte benefice asupra reducerii pierderilor şi
a căderilor de tensiune în reţeaua electrică de alimentare, asigurând o funcţionare a
sistemului de acţionare cât mai aproape de tensiunea nominală.
Alegerea corespunzătoare a sistemului de cuplare între motorul de actionare şi
maşina de lucru poate limita piederile mecanice care pot apărea. Se consideră că în
sistemul de cuplare pot apărea pierderi de 14% din puterea transmisă.
Randamentul total al sistemului de acţionare depinde de pierderile din motor
şi de pierderile din convertorul de frecvenţă. Randamentul motorului poate avea
valori între 0,82 şi 0,97 , în funcţie de puterea şi viteza de rotaţie nominală.
Randamentul convertorului de frecvenţă este, în general, cuprins între 0,97 şi 0,99.
În aceste condiţii, se poate considera că randamentul unui sistem de acţionare,
utilizând convertor de frecvenţă pentru reglarea vitezei motorului asincron poate fi
de circa 0,85.
Multe dintre motoarele electrice utilizate în industrie antrenează pompe
centrifuge, turbocompresoare, ventilatoare având debitul Q proporţional cu viteza
de rotaţie  [rad/s]
3
Q=cq⋅Ω [ m /s] ,
(7.20)
în care cq este o constantă a maşinii [m3/rad].
Aceste tipuri de echipamente antrenate sunt de caracterizate de o variaţie
exponenţială a puterii absorbite P cu viteza
a
Ω
P=P0 +Pn⋅ Ω
( ) n ,
(7.21)

în care P0 este puterea de pornire, Pn – puterea nominală a motorului, n – viteza

nominală de rotaţie a motorului, a – factor având, în mod obişnuit o valoare mai
mare de 3.
Controlul vitezei de rotaţie a motorului astfel încât să corespundă cerinţelor
minime ale procesului de producţie poate asigura economii importante de energie
având în vedere că variaţii mici ale vitezei pot antrena variaţii mari ale puterii
absorbite.
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 69

Utilizarea controlului vitezei de rotaţie cu ajutorul convertoarelor de frecvenţă

devine deosebit de eficient în cazul în care echipamentul din cadrul procesului de
producţie necesită variaţii relativ mari ale vitezei de antrenare.
Utilizarea motoarelor electrice de eficientă ridicată poate conduce la efecte
economice nesemnificative dacă nu sunt adoptate măsuri pentru eficientizarea
procesului în care maşina electrică este inclusă. Ca exemplu, în figura 7.20 [7.13]
este prezentată comparativ soluţia pentru alimentarea unie pompe, direct de la
reteaua electrică şi prin intermediul unui convertor de frecvenţă. Analiza datelor
din figura 7.20 pune în evidenţă că pentru obţinerea aceluiaşi efect util (de exemplu
3,1 kW) prin implementarea unor măsuri de eficienţă energetică poate fi redus
practic la jumătate necesarul de energie electrică.
Dacă randamentul general al procesului se scrie sub forma
η total=η motor⋅ηproces , (7.22)
se observă faptul că în cazul (a) motor = 90% iar proces= 34,5% iar în cazul (b)
randamentul sistemului de acţionare a=convertormotor=91% iar proces=79% .

A B C Motor standard
motor=90% Ventil
ventil =66%
Cuplaj Conductă
cuplaj=98% conductă =69%
Pi =10 kW
Pe =3,1 kW
Pompă standard
pompă=77%
Pi =4,3 kW a)
Convertor Cuplaj eficient Conductă eficientă
de frecvenţă cuplaj =99% conductă = 90%
convertor =96%
Pe =3,1 kW
Pompă eficientă
Motor eficient pompă =88%
motor =95%
b)
Fig. 7.20 – Randamente într-o instalaţie de pompare cu echipare standard (a) şi cu echipare eficientă (b).
Rezultă faptul că utilizarea unui motor eficient în cadrul unui proces care nu
este eficientizat are un efect nesemnificativ asupra eficienţei totale. Înainte de a
utiliza motoare eficiente este necesară adoptarea de măsuri pentru creşterea
efcientei procesului în care este utilizat motorul de acţionare.

7.8 Perturbaţii electromagnetice determinate de sistemele

de reglare cu frecvenţă variabilă
Sistemele de acţionare cu motor asincron alimentat prin intermediul
convertoarelor de frecvenţă cu circuit intermediar de tensiune continuă (fig. 7.21)
sunt larg întâlnite în aplicaţiile practice. Investiţia relativ redusă precum şi un
 70 Eficienţa energetică

circuit de comandă simplu face ca acest sistem de acţionare să fie utilizat în

industrie pentru antrenarea pompelor, ventilatoarelor, conveerelor etc.
Convertorul de frecvenţă este un element neliniar care ar putea determina, atât
în circuitul motorului electric cât şi în circuitul electric de alimentare, perturbaţii
electromagnetice [7.14]. Curentul electric absorbit din reţeaua electrică de
alimentare, în lipsa unor scheme de limitare a perturbaţiilor prezintă o puternică
deformare, cu un conţinut important de armonice (fig. 7.20), ceea ce conduce la
funcţionarea cu un factor de putere redus, deformarea tensiunii la barele de
alimentare şi efecte negative asupra altor receptoare electrice conectate la aceleaşi
bare.
Limitarea nivelului armonicelor şi îmbunătăţirea factorului de putere poate să
necesite montarea la bornele de alimentare a convertorului a unui filtru activ, a
i i [%]
90
80
70
60
50
40
30
20
10
20 25 30 35 t [ms] 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 h 0
curentului electric (a) şi spectrul curentului electric (b) la alimentarea mororului asincron cu convertor de frecvenţă cu filtru capacitiv în circuitul de t
unui filtru pasiv, adoptarea unei scheme adecvate separate pentru alimentare
(realizând o agregare a receptoarelor perturbatoare) precum şi adoptarea unei
strategii PWM pentru comanda redresorului din convertorul de frecvenţă.

Realizarea unui factor de putere apropiat de unitate şi limitarea nivelului

armonicelor în curba curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare
pot fi obţinute în scheme de redresare cu circuit booster (ridicător de tensiune) –
figura 7.22 [7.15] pentru convertoare care alimentează motoare de puteri relativ
mici.
Schema convertorului cu circuit booster cuprinde două părţi principale. Prima
parte constă dintr-un redresor necomandat, bobinele din circuitul de alimentare şi
un circuit de tip PFC (Power Factor Corrector) pentru controlul factorului de
putere. Cea de a doua parte a circuitului cuprinde invertorul trifazat dublă
alternanţă comandat PWM.
Semiconductorul de putere Q este astfel comandat încât tensiunea la bornele
condensatorului C să rămână practic constantă iar curentul electric absorbit din
reţeaua electrică de alimentare să fie practic în fază cu tensiunea aplicată.
În mod obişnuit pentru controlul formei curbei curentului electric este utilizat
convertorul static cu comandă în mod de conducţie critic [7.11].
Tranzistorul MOSFET Q este blocat în momentul în care curentul iL prin
bobina L atinge dublul valorii iL* care corespunde puterii absorbite de receptorul
conectat pe partea de tensiune continuă şi este comandat în conducţie când cu-
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 71

rentul iL se anulează; se obţine astfel forma curentului electric la ieşirea

redresorului indicată în figura 7.23.
La ieşirea redresorului cu diode este montat condensatorul C1 (fig. 7.22)
pentru limitarea armonicelor de înaltă frecvenţă conţinute în curentul electric iL .
Capacitatea condensatorului C1 este suficient de mică pentru a nu modifica
forma tensiunii redresate ud .
Curentul electric absorbit din reţeaua electrică este practic sinusoidal,
variaţiile curentului electric I’ fiind corectate cu ajutorul unui filtru de reţea din
schema receptorului.
Utilizarea unui filtru inductiv în circuitul intermediar de tensiune continuă
conduce la modificarea formei curentului electric absorbit din circuit (fig. 7.24),
prezentând un spectru de armonice mai redus faţă de cazul filtrului capacitiv (a se
Redresor Circuit booster Invertor Filtru Motor
i’ iL
3230/400 V; 50 Hz

ABC
L D
L1 L2 i
C1 ud C u M
Q 3~

 
BC

Fig. 7.22 Convertor de frecvenţă pentru alimentarea motoarelor asincrone cu circuit PFC.
compara cu figura 7.21).

Conducţie 2iL*
i dioda D
iL
Conducţie
MOSFET
iL*

T/2 t
i ud
u
i’
iL*

T/2 t
Fig. 7.23 Variaţia mărimilor electrice în convertorul static cu comandă în mod de conducţie critic.
 72 Eficienţa energetică

Limitarea spectrului armonic poate necesita ca schema convertorului, pentru

puteri relativ mari, să fie comandată PWM, atât pe partea de redresare, cât şi pe
partea de invertare. Analiza spectrului de armonice a curbei curentului electric
absorbit din reţeaua de alimentare poate impune utilizarea unor soluţii specifice
pentru limitarea distorsiunii curbei de tensiune la bare.
i i [%]
90
80
70
60
50
40
30
20
10
5 20 25 30 35 t [ms] 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 h 0

a curentului electric (a) şi spectrul curentului electric (b) la alimentarea motorului asincron cu convertor de frecvenţă cu filtru inductiv în circuitul de t

Având în vedere faptul că filtrele din circuitul intermediar de curent/tensiune

continuă nu este perfect, în circuitul de alimentare se propagă semnale
interarmonice caracterizate, pentru cazul cel mai întâlnit al invertorului sursă de
curent electric cu 6 pulsuri, de frecvenţa fih [7.16]
f ih =6⋅k⋅f m±( 6⋅n∓1)⋅f s , (7.23)
în care fs este frecvenţa sistemului de alimentare (50 Hz), fm – frecvenţa tensiunii de
alimentare a motorului, k şi n – numere întregi pozitive.
Deşi în România perturbaţiile interarmonice nu au în prezent efecte vizibile,
utilizarea în viitor a sistemelor de comandă cu curenţi purtători de frecvenţă
ridicată poate fi afectată de prezenţa acestor semnale în reţeaua electrică.
Convertoarele utilizate pentru alimentarea motoarelor asincrone funcţionând
cu viteză de rotaţie variabilă sunt sensibile la golurile de tensiune. În acest sens,
înainte de implementarea sistemului de reglare cu converor de frecvenţă trebuie
verificată compatibilitatea sistemului cu celelalte echipamente mecanice şi electrice
şi în special răspunsul la goluri de tensiune şi întreruperi de scurtă durată.
Deoarece la ieşirea convertorului de frecvenţă apar tensiuni puternic
distorsionate cu variaţii rapide, este necesar a cunoaşte comportarea izolaţiei
motorului la aceste solicitări. Variaţii rapide ale tensiunii determină o repartiţie
neuniformă a tensiunii pe înfăşurare cu solicitări mai mari ale izolaţiei primelor
spire şi posibilitatea străpungerii acesteia. Motoarele utilizate în aceste sietme de
reglarea au, în general, izolaţia primelor spire întărită.
Este important să se verifice funcţionarea motorului pe toata plaja de reglare a
vitezei, pentru a pune în evienţă condiţii de încălzire excesivă care pot conduce la
reducerea duratei de viaţă a acestuia [7.17]. Problemele pot apărea în special la
viteze reduse unde sistemele de ventilaţie şi de ungere ar putea fi ineficiente.
Existenţa armonicelor în curbele curenţilor electrici care parcurg înfăşurările
motorului poate conduce la creşterea pierderilor prin efect Joule şi în fier, creşterea
 Eficienţa energetică în sistemele de acţionare electrică 73

temperaturii motorului şi reducerea randamentului sistemului de reglare a vitezei,

ansamblului motor – variator de viteză.

Bibliografie

[7.1] *** Electricity for more efficiency. Electric technologies and their energy savings
potential, Eurelectric, 2004.
[7.2] Barnes M., Practical Variable Speed Drives and Power Electronics, Elsevier
Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP, 2003
[7.3] Kreith F., Goswami D.Y., Energy Efficiency and Renewable Energy, CRC Press,
Taylor & Francis Group, London, 2007
[7.4] Moraru A., Masini electrice. Teorie, încercări şi exploatare, Editura AGIR, Bucureşti,
2010.
[7.5] Bertoldi P., Energy efficient equipment within SAVE: Activities, Strategies, Success
and Barriers, European Commission, Directorate General for Energy
[7.6] *** Rotating electrical machines - Part 30: Efficiency classes of single-speed,
three-phase, cage-induction motors (IE-code), IEC 60034-30.
[7.7] *** Rotating electrical machines - Part 31: Guide for the selection and application of
energy-efficient motors including variable-speed applications, IEC 60034-31.
[7.8] Bendary S.ş.a., Demand-Side Managemnet Programms for Insustrial Sector. Case
Study: Energy Saving in Petrolium Pipeline Co., CIGRE 2014, Paris, rap. C5-202.
[7.9] Dekker M., Energy-efficient motors, 2005
[7.10] Boldea I., Nasa S.A., The Induction Machine Handbook, CRC Press LLC, London,
2002.
[7.11] Hermina Albert ş.a., Calitatea energiei electrice. Contribuţii. Rezultate. Perspective,
Editura AGIR, Bucureşti, 2013.
[7.12] *** Adjustable speed electrical power drive systems - part 2: general requirements -
rating specifications for low voltage adjustable speed a.c. power drive systems, EN
61800-2:2015.
[7.13] *** The role of electricity. A new path to secure, competiyive energy in carbon-
constrained world, Eurelectric, 2007.
[7.14] *** Adjustable speed electrical power drive systems - Part 3: EMC requirements and
specific test methods, EN 61800-3:2004.
[7.15] Aware M.V., Tarnekar S.G., Kothari A.G., Unity power factor and efficiency control
of a voltage source inverter-fed variable-speed induction motor drive, IEE Proc –
Electr Power Appl , vol 147, No 5, September 2000.
[7.16] Yong J., Li X., Xu W., Interharmonic Source Model for Current Source Inverter
Fed Variab le Frequency Drive, IEEE PES Transactions on Power Delivery, 2016
[7.17] *** Adjustable speed electrical power drive systems. Safety requirements. Electrical,
thermal and energy, EN 61800-5-1:2003.