SEMINAR INTRODUCTIV

PROBLEMA 1
O centrala termoelectrica este utilizata pentru a genera energie
electrica si a furniza abur pentru incalzire centrala. In functie de cerere,
aburul provenit de la generatorul de abur GA este fie integral utilizat
pentru producerea de energie electrica (modul 1), fie pentru a produce
simultan energie electrica si abur pentru incalzire (modul 2).
1. Ce putere QGA trebuie sa furnizeze generatorul de abur in cele
doua moduri?
2. Care din cele doua moduri este mai avantajos din punctul de vedere
al valorificarii energiei?
Puteri in cele doua moduri
Modul Puterea electrica la bornele Puterea termica (fluxul Puterea termica (fluxul termic) evacuat
generatorului termic) pentru incalzire in mediul ambiant prin condensator

Pe Q C Q K
Mod 1 1200 MW 0 2800 MW
Mod 2 800 MW 2000 MW 1200 MW
− Generatorul de abur este un aparat termic în care apa este încălzită până la temperatura
de fierbere şi este apoi vaporizată. Generatorul de abur are două părţi: sistemul vaporizator,
în care are loc încălzirea apei şi vaporizarea acesteia, respectiv supraîncălzitorul, în care
aburul este supraîncălzit. Generatoarele de abur sunt de două tipuri: cu combustie (numite
şi cazane), în care căldura provine din arderea unui combustibil (fosil sau regenerabil) şi
nucleare, în care sursa de căldură o constituie combustibilul nuclear care fisionează într-un
reactor.

− Turbina joacă rolul de a transforma energia termică a aburului în energie mecanică.

Aburul de înaltă presiune şi temperatură furnizat de cazan se destinde în turbină, acţionând
asupra paletelor rotorice ale acesteia.

− Generatorul electric este antrenat de turbină şi transformă energia mecanică furnizată de

aceasta în energie electrică, care este transportată apoi către consumator printr-un sistem de
distribuţie.

− Condensatorul are rolul de a extrage căldura latentă de condensare de la aburul care

părăseşte turbina, acesta condensându-se. Pentru a valorifica la maximum potenţialul
energetic al aburului, destinderea se face în turbină până la presiuni mult inferioare celei
atmosferice (0,03 ... 0,06 bar). Rezultă că condensatorul lucrează sub vid. Răcirea se
realizează folosind apă, care circulă prin ţevi, simbolizate prin serpentina din schemă. Apa
cedează căldură mediului ambiant în turnuri de răcire, unde este pulverizată într-un curent
ascendent de aer.

− Pompa P are rolul de a ridica presiunea apei de alimentare la valoarea necesară în cazan.
Deoarece apa (ca orice lichid) este foarte puţin compresibilă, consumul de energie al pompei
este foarte redus, chiar neglijabil.
Rezolvare
1. Pentru determinarea puterii termice a cazanului, aplicam legea conservarii
energiei, conform careia suma energiilor care intra in unitatea de timp intr-un
contur dat, este egala cu suma energiilor care ies in unitatea de timp din acel
contur:

∑ ( Energii )intrate = ∑ ( Energii )iesite [ J ]

∑ ( Puteri )intrate = ∑ ( Puteri )iesite [W ]
unde:
Energie
Putere =
timp
Aplicarea legii conservarii energiei echivaleaza cu scrierea ecuatiei de bilant
energetic pe conturul considerat.
Caldura este o forma de energie, avand ca unitate de masura Joule-ul:

Q [J ]

Caldura schimbata in unitatea de timp se numeste flux termic sau putere

termica, deoarece are dimensiunea unei puteri:
Q
Q = [W ]

τ
Modul 1
Paricularizam cei doi membri ai
ecuatiei (vezi figura):

∑ ( Puteri )intrate = QGA

∑ ( Puteri )iesite= Pe + Q K
Scriem ecuatia de bilant pentru
modul 1 de functionare :
⇒ Q GA = Pe + Q K Modul Puterea Puterea termica Puterea termica (fluxul
electrica la (fluxul termic) termic) evacuat in mediul

⇒ Q GA = 1200 + 2800 = 4000 MW

bornele pentru incalzire ambiant prin condensator
generatorului

Mod 1 1200 MW 0 2800 MW

Mod 2 800 MW 2000 MW 1200 MW
Modul 2
Paricularizam cei doi membri ai
ecuatiei (vezi figura):

∑ ( Puteri )intrate = QGA

∑ ( Puteri )iesite =Pe + QC + Q K

Scriem ecuatia de bilant pentru

modul 2 de functionare :

⇒ Q GA =Pe + Q C + Q K Modul Puterea Puterea termica Puterea termica (fluxul

electrica la (fluxul termic) termic) evacuat in mediul

⇒ Q GA =800 + 2000 + 1200 =4000 MW

bornele pentru incalzire ambiant prin condensator
generatorului

Mod 1 1200 MW 0 2800 MW

Mod 2 800 MW 2000 MW 1200 MW
• O reprezentare intuitiva a schimburilor energetice o constituie diagrama
Sankey, in care grosimea sagetilor este proportionala cu valoarea energiei
(puterii) respective.

Modul 1 Modul 2
2. Criteriul cu ajutorul caruia apreciem gradul de eficienta (performanta) a
unui sistem in care are loc transformarea unor forme de energie in alte
forme, este numit indice de performanta si, in cazul masinilor
(sistemelor) motoare, acesta se numeste randament.

O masina motoare este o masina in care o anumita forma de energie

este transformata in energie mecanica. Pentru aceasta, o anumita
cantitate de energie primara este cheltuita pentru a se obtine energia
mecanica ceruta, adica efectul util.

Prin urmare, randamentul η al transformarii energetice din masina se

defineste ca raport dintre efectul util si energia cheltuita pentru
obtinerea acestui efect:
 energie mecanica utila Eutil
=η =
energie consumata Econsumat

De fapt, notiunea de randament este mult mai generala, fiind valabila

pentru orice situatie in care un efect util cuantificabil se obtine prin
cheltuirea unei resurse (de asemeni cuantificabile). Putem astfel scrie la
modul cel mai general:
castig
η=
cheltuiala
In cazul problemei de fata, energia cheltuita este Q GA in ambele moduri,
dar efectul util difera de la mod la mod:
In modul 1: efectul util este puterea electrica furnizata de grupul
turbina-generator electric. Atunci:
Econsumat = QGA  ( Eutil )Mod 1
1200
 ⇒ ηMod= = = 0,3
= 30%
( Eutil )Mod 1 = Pe  1
Econsumat 4000

In modul 2: efectul util este puterea electrica furnizata de grupul

turbina-generator electric + puterea termica furnizata consumatorului
pentru incalzire. Rezulta:

Econsumat = QGA  ( Eutil )Mod 2

800 + 2000
 ⇒ ηMod= = = 0,7
= 70%
( Eutil )Mod =
2

Pe + QC 
2
Econsumat 4000
PROBLEMA 2
O uzina utilizeaza gaz natural pentru cuptorul de tratamente termice. Gazele
de ardere care ies din cuptor sunt trimise intr-un boiler de producere a abu-
rului. Functie de necesitati, aburul este utilizat fie ca agent de lucru intr-o
turbina care produce energie electrica (modul 1), fie pentru a curata piesele
intr-o sectie a uzinei (modul 2). Fluxul termic necesar tratamentului termic in
cuptor este Q TT = 500 kW . Puterea calorica a combustibilului este Qi = 33 MJ / kg
Din fluxul termic generat de arderea combustibilului, ∆Q pierderi = 10% se
pierde in exterior prin peretii cuptorului.
Din fluxul termic purtat de gazele de ardere care intra in boiler, ∆Q cos = 10%
reprezinta pierderile la cos, restul reprezentand energie utila.
Puterea termica necesara in sectia de curatare a pieselor este Q CP = 7, 4 ⋅ 106 kJ / h
Puterea electrica la bornele generatorului este Pe = 200 kW.
Care este debitul orar de combustibil Bh corespunzator celor doua moduri de
functionare?
Rezolvare
Puterea calorica a unui combustibil este cantitatea de caldura care se degaja la
arderea completa a unitatii de cantitate de combustibil.
Observatie
Pentru simplificarea tratarii problemei, am exprimat puterea calorica a gazului
natural in MJ/kg, cu toate ca fiind un combustibil gazos, aceasta ar fi trebuit sa se
exprime in MJ/m3.

Figurile de mai jos reprezinta schema instalatiei, cu modul de fixare a granitei

(conturului) si schimburile energetice, respectiv diagrama Sankey.

Observatie
Caldura 𝑄𝑄̇ TT consumata pentru tratamentul termic al pieselor in cuptor se
considera ca energie iesita din contur.
Indiferent de modul de functionare, diagrama Sankey este aceeasi pentru
instalatia analizata, deci vom scrie ecuatia de bilant energetic (de puteri, in
cazul nostru), pe baza careia vom determina relatia de calcul pentru puterea
termica necesara prin arderea combustibilului, 𝑄𝑄̇ 𝑡𝑡.
Conform ecuatiei ∑ ( Puteri )intrate = ∑ ( Puteri )iesite [W ] , pentru conturul defi-
nit in schema instalatiei (o reluam pe acest slide), avem (vezi si diagrama
Sankey):
  +Q   
=
Q t Q TT util + ∆Q pierderi + ∆Q cos (1)
Dar:
∆Q pierderi =
0,1 ⋅ Q t
iar:
∆Q cos =0,1 ⋅ Q ga
In ultima ecuatie, inlocuim 𝑄𝑄̇ ga cu:
Q ga= Q
 − Q
t TT (
 + ∆Q
pierderi = t TT )
 − Q − 0,1 ⋅ Q = 0,9 ⋅ Q − Q
Q t t TT

si cum ∆Q cos =0,1 ⋅ Q ga , rezulta:

( )
∆Q cos = 0,1 ⋅ Q ga = 0,1 ⋅ 0,9 ⋅ Q t − QTT = 0,09 ⋅ Q t − 0,1 ⋅ QTT
 Acum, inlocuim rezultatele de mai sus in ecuatia de bilant (1):

=
Q  +Q
Q  + ∆Q + ∆Q= Q  +Q  + 0,1 ⋅  + 0,09 ⋅ Q − 0,1 ⋅ Q =
Q
t TT util pierderi cos TT util t t TT
=Q  +Q  + 0,19 ⋅ Q − 0,1 ⋅ Q =0,9 ⋅ Q + Q + 0,19 ⋅ Q
TT util t TT TT util t

Rezulta:
0,81 ⋅ Q t = 0,9 ⋅ QTT + Q

util

In final, obtinem relatia de calcul pentru 𝑄𝑄̇ t :

0,9 ⋅  +Q
Q 
Qt = TT util (2)
0,81
Cum, functie de modul de lucru al instalatiei doar 𝑄𝑄̇ util difera, ii vom da valori
conform datelor problemei.
Modul 1
In acest caz, turbina furnizeaza puterea Pe = 200 kW, deci 𝑄𝑄̇ util = 200 kW:

 0,9 ⋅ QTT + Pe 0,9 ⋅ 500 + 200

=
QtMod 1 =
0,81 0,81
⇒ Q = 802,469 kW
tMod 1

Dar, aceasta putere termica rezulta din arderea unui debit masic de

 kg 
combustibil, notat m   . Deci, puterea termica dezvoltata prin arderea
 s 
combustibilului se poate scrie astfel:
   kg MJ kJ 3 
QtMod 1 =m ⋅ Qi  ⋅ =1000 ⋅ =10 kW 
 s kg s 

Atunci, cum puterea termica in cauza este exprimata in kW, putem scrie:

Q tMod
= 1
103 
m ⋅ Qi

si deci: Q tMod 1
m Mod 1 =
103 ⋅Qi

Inlocuim si obtinem:
802,469 kg
m=
Mod 1 = 0,0243
⋅ 3
3310 s
In problema insa, ni se cere debitul orar de combustibil Bh exprimat in kg/h.
Transformam:
kg
Bh,Mod 1 = 3600 ⋅ m Mod 1 =3600 ⋅ 0,0243 = 87,542
h
Modul 2
In acest caz, 𝑄𝑄̇ util = 𝑄𝑄̇ cp = 7,4� 106 kJ/h.
Va trebui sa facem transformarea in kW:
6
 6 7, 4 ⋅ 10
Q util = 7, 4 ⋅ 10 kJ / h = kW
3600
⇒Q 
util = 2055,6 kW

Utilizand ecuatia (2), obtinem:

0,9 ⋅ QTT + Q cp 0,9 ⋅ 500 + 2055,6
Q tMod 2 =
=
0,81 0,81
⇒ Q = 3.093,278 kW
tMod 2
Calculam acum debitul masic de combustibil necesar:
Q tMod 2
m Mod 2 =
103 ⋅Qi
3093,278 kg
 Mod 2
=
m = 0,0937
⋅ 3
3310 s
Si obtinem in final debitul orar:
kg
3600 ⋅ m Mod 2 =
Bh,Mod 2 = 3600 ⋅ 0,0937 = 337,448
h