11 Eficienţa energetică în procesele

de generare a energiei electrice

11.1 Aspecte generale

Centralele electrice sunt mari producători de energie electrică dar, în acelaşi
timp, în special în centralele pe bază de combustibili fosili (incluzând şi centralele
nucleare) reprezintă mari utilizatori de energie pentru servicii proprii, folosind
pentru acoperirea necesităţilor proprii 812% din energia produsă. În acest mod,
creşterea eficienţei energetice în procesele de transport şi preparare a
combustibilului, precum şi în sistemul de circulaţie a apei în cadrul ciclului termic
poate avea efecte importante asupra nivelului energiei transmisă în sistemul
energetic şi asupra profitabilităţii centralei.
În centralele prevăzute cu sisteme de tratare a gazelor de ardere, energia
utilizată în serviciile proprii poate creşte cu până la 40% faţă de centralele care nu
sunt prevăzute cu instalaţie de desulfurare, instalaţie de denoxare şi instalaţie de
compresie şi transfer a CO2 .
Cel mai important potenţial de creştere a eficienţei în procesele de generare a
energiei electrice îl au serviciile proprii, care pot utiliza până la 12% din energia
generată în centralele electrice care utilizează cărbune sau surse nucleare drept
combustibil şi pot ajunge sub 2% în cazul centralelor hidroelectrice.
Serviciile proprii ale unei centrale electrice cuprind totalitatea instalaţiilor
electrice şi termomecanice care asigură condiţiile de desfăşurare a proceselor de
conversie din energia primară în energie electrică, fără a lua parte nemijlocit la
aceste procese. Serviciile proprii reprezintă o componentă critică a unei centrale
electrice şi trebuie proiectate şi exploatate astfel încât, în condiţii de eficienţă
maximă să asigure o înaltă fiabilitate a proceselor. Totuşi se consideră că, utilizând
cele mai bune practici în domeniu, este posibilă reducerea necesarului de energie
pentru serviciile proprii ale unei centrale electrice cu 1826% [11.1].
Serviciile proprii cuprind un mare număr de receptoare electrice: motoare de
acţionare pompe, ventilatoare, compresoare, mori de cărbune, benzi rulante,
sisteme de condiţionare a aerului, sisteme de iluminat electric, sisteme informatice,
sisteme de redresare pentru alimentare excitaţiei generatorului sincron etc.
Ponderea energiei utilizate în cadrul serviciilor proprii ale unei centrale
electrice utilizând cărbune este indicată în tabelul 11.1 [11.2].
366 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Dezvoltarea reţelelor „inteligente”, ca preocupare majoră a specialiştilor în

etapa actuală de dezvoltare a sistemelor de energie, include şi o „generare
inteligentă” a energiei electrice, care include componenta de creştere a eficienţei
energetice.

Tabelul 11.1 Ponderea energiei utilizate în serviciile proprii

ale unei centrale electrice pe bază de cărbune
Ponderea energiei
Subsistemul
[%]
Circuitul de aer, tiraj artificial, aer de ardere, gaze de
circa 30
ardere
Circuite de apă, apă de alimentare, condensat, preîncălzitor
de joasă presiune, preîncălzitor de înaltă presiune, 2535
economizor, circuit de termoficare
Mori sau pulverizator de cărbune 67
Circuit apă de răcire, turnuri de răcire 917%
Preparare cărbune 1,52,5
Instalaţie de transport cenuşă 1,52
Circuite de aer comprimat 11,5
Sisteme de aer condiţionat 0,51
Sistem de iluminat 0,81

Eficienţa conversiei energiei purtătorilor primari în energie electrică variază în

limite largi în funcţie de tipul sursei primare şi a tehnologiei utilizate. Astfel, într-o
centrală electrică utilizând cărbune numai 30% până la 35% din energia
purtătorilor primari de energie este convertită în energie electrică la bornele
generatoarelor. În centralele electrice cu parametri supracritici sunt obţinute
randamente de conversie de peste 40% iar în centralele cu ciclu combinat pot fi
obţinute randamente de peste 60%.
Randamentele reduse de conversie, însoţite de pierderi mari de energie,
poluare importantă şi costuri importante ale generării energiei electrice impun
continuarea preocupărilor pentru creşterea randamentelor acestor surse de energie
electrică. Soluţiile actuale urmăresc creşterea parametrilor de presiune şi
temperatură prin dezvoltarea de noi materiale pentru circuitul aburului viu al
ciclului termic, utilizarea noilor tehnologii de conversie a energiei primare dar şi
creşterea eficienţei energetice în gospodăria proprie a centralei.
Desigur că cel mai important potenţial de creştere a eficienţei energetice se
referă la circuitul termic al centralei. Dar şi serviciile proprii, utilizând în cea mai
mare parte energie electrică pentru antrenarea echipamentelor din centrală, pot fi
luate în consideraţie pentru creşterea energiei produsă în centralele electrice.
Funcţionarea centralei electrice la parametri inferiori celor nominali sau
perioadele de oprire ale centralei au o influenţă importantă asupra eficienţei
energetice a centralei. În acest sens, realizarea de sisteme flexibile, adaptabile şi cu
răspuns rapid este specifică centralelor noi sau modernizate.
Eficienţa energetică în procesele de generare a energiei electrice 367

Energia utilizată pentru serviciile proprii ale unei centrale electrice utilizând
conbustibili fosili depinde de calitatea combustibilului dar şi de regimul de
funcţionare a centralei.
Într-o primă aproximaţie, puterea Psp absorbită de serviciile proprii ale unei
centrale cu puterea instalată Pi pentru o încărcare P diferită de puterea instalată
poate fi determinată din relaţia [11.1]
Psp =( 0,4+0,6 )⋅P sp max ,
Pi /P
(11.1)
în care Pspmax este puterea maximă instalată în schema de servicii proprii.
Relaţia (11.1) pune în evidenţă faptul că la putere debitată nulă a unei centrale,
serviciile proprii necesită o putere nenulă.
Desigur că randamentul global al unei centrale termoelectrice se obţine dacă
aceasta lucrează în regim de cogenerare. În acest sens, în figura 11.1 [11.1] este
redată o comparaţie a randamentelor la producerea combinată a energiei electrice şi
a căldurii într-o centrală cu cogenerare (fig. 11.1 a) şi la producerea separată într-o
centrală termoelectrică şi într-o centrală termică (fig. 11.1 b). Datele indicate în
figura 11.1 pun în evidenţă faptul că pentru obţinerea a 35 GJ energie electrică şi
50 GJ energie termică, în cazul cogenerării este necesar combustibil corespunzător
energiei de 100 GJ iar în cazul producerii separate de energie electrică şi energie
termică este necesară utilizarea unui combustibil corespunzător unei energii de 165
GJ.
Pierderi
71

106
Combustibil Energie electrică 35 Energie electrică Combustibil
85
100 165
Căldură 50 Căldură 59

Pierderi
15 Pierderi
9
a) b)
Fig. 11.1 − Producerea în cogenerare a energiei electrice şi a căldurii (a) şi producerea
separată (b).

Eficienţa centralei electrice cu cogenerare este evident mai mare decât la

producerea separată a energiei electrice şi a căldurii dar este condiţionată de
existenţa unei cereri corespunzătoare de energie termică ce stabileşte nivelul
energiei electrice generate. De asemenea, serviciile proprii ale unei centrale cu
cogenerare sunt mai ample faţă de o centrală electrică cu condensaţie, de aceeaşi
putere, dar mai reduse decât în cazul producerii separate a energiei electrice şi a
căldurii.
368 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Analiza eficienţei unei centrale electrice utilizând combustibili fosili începe

întotdeauna cu analiza circuitului termic, acesta având ponderea cea mai mare în
determinarea eficienţei centralei şi în utilizarea eficientă a combustibilului folosit.
În cazul surselor regenerabile de energie cu producţie volatilă, un indicator
important pentru evaluarea eficienţei sistemului de generare este energia produsă,
pe durata unui an Wan , pentru fiecare unitate de putere instalată, raportată la puterea
instalată a grupului Pist
W
tG = an [ kWh/kW ] (11.2)
P instal
Durata de utilizare a puterii instalate PG este un indicator global care oferă
informaţii privind utilizarea eficientă a grupurilor din centrală.
În cazul instalaţiilor fotoelectrice, în Europa, acest indicator poate fi de
8001000 ore/an, iar în cazul instalaţiilor eoliene poate atinge 3000 ore în funcţie
de amplasament.
Centralele hidroelectrice pe firul apei funcţionează cu randamente ridicate şi
necesită niveluri reduse (cel mult 2%) a energiei utilizată pentru serviciile proprii.
Deşi se consideră că producerea energiei electrice în hidrocentrale are şi efectul cel
mai redus asupra mediului ambiant este necesar a lua în consideraţie şi modificarea
geomorfiei solului şi deteriorarea ambientului climatic din cauza suprafeţei mari a
bazinelor de apă.

11.2 Receptoare în cadrul serviciilor proprii

ale centralelor electrice
Serviciile proprii ale centralelor electrice au o funcţie critică în asigurarea unei
funcţionării sigure a centralei. Amploarea şi diversitatea serviciilor proprii depind
de tipul centralei electrice, fiind cele mai dezvoltate în cadrul centralelor care
utilizează cărbune sau combustibil nuclear. Nivelul energiei folosite în centralele
electrice pentru serviciile proprii depinde de tipul combustibilului utilizat, de
modul răcire (circuit închis sau deschis) precum şi dacă centrala este cu cogenerare
sau cu condensaţie. Cele mai reduse valori ale energiei utilizată pentru serviciile
proprii este la centralele hidroelectrice (0,2 2%)
În principiu, serviciile proprii include patru categorii de receptoare:
− motoare de antrenare (pompe, ventilatoare, sisteme de acţionare cu viteză
variabilă, benzi cu combustibil solid, exhaustoare etc.);
− sisteme de conversie, protecţie, transformatoare de joasă şi medie tensiune;
− sisteme de automatizare;
− iluminatul electric al centralei.
Practic toate receptoarele din sistemul de servicii proprii al centralelor
electrice utilizează energie electrică. Există şi cazuri în care este utilizată energia
potenţială a aburului pentru antrenarea unor echipamente (pompe).
În cadrul centralelor termoelectrice, sistemele de antrenare asigură realizarea
ciclului apă-abur-condensat-apă cu presiunea necesară în circuit, circulaţia apei de
răcire pentru condensatorul turbinei, evacuarea gazelor de ardere, injectarea
combustibilului în focarul cazanului, evacuarea zgurii din cazan etc. În funcţie de
Eficienţa energetică în procesele de generare a energiei electrice 369

puterea lor, motoarele de antrenare sunt conectate la barele de medie tensiune ale
serviciilor proprii sau la barele de joasă tensiune.
Sisteme de comandă, control, protecţie sunt alimentate din bare securizate la
tensiune continuă sau alternativă.
Pentru antrenarea principalelor echipamente din centralele electrice sunt
utilizare, de cele mai multe ori motoare asincrone, cu rotorul bobinat sau cu rotorul
în scurtcircuit. Având în vedere faptul că, în mod normal, centrala electrică
funcţionează cu sarcină parţială, reglarea vitezei de rotaţie a motoarelor de
acţionare pentru adaptarea la necesităţile procesului precum şi limitarea curentului
electric de pornire se face cu ajutorul convertoarelor de frecvenţă şi reprezintă o
soluţie larg utilizată pentru creşterea eficienţei energetice în instalatiile serviciilor
proprii.
Unul dintre receptoarele cu o importanţă deosebită pentru evaluarea centralei
din punctul de vedere al mediului ambiant îl reprezintă filtrele electrostatice, ca o
instalaţie critică a unei centrale electrice cu combustibil fosil, fiind cel mai eficient
sistem pentru limitarea conţinutului de particule solide din gazele de ardere.
Colectarea particulelor solide are loc în câmp electric prin ataşarea acestora la
sarcinile electrice care circulă între doi electrozi la apariţia descărcării corona. În
acest sens, în principiu, un filtru electrostatic are configuraţia îndicată în figura
11.2 [11.3]

Electrod placă
Electrozi corona

Fluxul gazelor
Fa d de ardere
Electrod placă F Fc

Fig.11.2 − Schema de principiu a unui filtru electrostatic.

Electrozii corona, având o formă specifică, cu o rază de curbură redusă (fire
sau vârfuri) sunt alimentaţi, faţă de masă, cu tensiune continuă de polaritate
negativă de amplitudine 5586 kV. Electrozii placă ai ansamblului sunt conectaţi
la masă. Particulele solide din fluxul de gaz se ataşează electronilor care se
deplasează spre electrozii placă şi se încarcă cu sarcină negativă. Particulele solide,
încărcate negativ sunt supuse forţei de antrenare Fa în fluxul de gaze şi forţei
electrostatice Fc astfel că forţa totală F determină particulei un traseu care o
conduce la placa aflată la potenţial zero, unde se neutralizează şi rămâne ataşată de
aceasta. La diferite intervale de timp, plăcite sunt scuturate şi praful depus este
colectat în buncărele aflate la partea inferioară a filtrului.
Eficienţa (d) a colectării unei particule cu diametrul d poate fi determinată,
pe baza teorei probabilităţii [11.3]
η(d )=1−exp −wt⋅
L
[
h⋅v , ] (11.3)
370 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

în care wt este viteza teoretică de migraţie, L – lungimea pe care este aplicat câmpul
electric, h – distanţa dintre electrozii corona şi placă, v – viteza fluxului de gaz de
ardere.
Eficienţa totală c poate fi determinată luând în consideraţie toate particulele
cu diametrul echivalent cuprins între dmin şi dmax (între 1  şi 1 mm)
d max
1
ηc ( d )= ⋅∑ q s (d )⋅η (d ) (11.4)
q d min
,
în care qs este sarcina electrică de saturaţie a particulei, iar q sarcina totală
transferată între electrodul corona şi masă, pe intervalul de timp analizat.
Analiza relaţiilor (11.3) şi (11.4) pune în evidenţă faptul că eficienţa unui
filtru aflat în funcţiune depinde în cea mai mare măsură de corelarea vitezei v a
fluxului de gaz cu viteza de migraţie wt care depinde de intensitatea câmpului
electric între electrozi (nivelul tensiunii aplicate). De asemenea, trebuie luat în
consideraţie procesul de ardere şi tipul combustibilului care determină dimensiunea
şi caracteristicile particulelor solide din gazul de ardere.
Controlul intensităţii curentului electric absorbit de filtru şi reglarea
corespunzătoare a tensiunii aplicate, pentru o anumită viteză a fluxului de gaz,
asigură o utilizare eficientă a filtrului electrostatic.
În figura 11.3 [11.3] este prezentat un exemplu privind eficienţa totală a unui
filtru electrostatic în funcţie de tensiunea aplicată între electrozi, pentru trei tipuri
de electrozi corona. Tensiunea maximă ce poate fi aplicată între electrozii filtrului
nu trebuie să conducă la descărcare disruptivă între cei doi electrozi.
c[%]
0,95
0,90 1
0,85
0,80
0,75 2

3
11 22 33

20 30 40 50 U [kV]
Fig. 11.3 − Înfluenţa tensiunii de alimentare şi
a formei electrozilor asupra eficienţei filtrului
electrostatic.

O eficienţă a filtrului de 99,9% poate fi obţinută numai în cazul unei reglări

optime a instalaţiei şi pentru particule cu diametrul sub 20 .
Eficienţa energetică în procesele de generare a energiei electrice 371

11.3 Pierderi în circuitele de servicii proprii

11.3.1 Alegerea schemei de alimentare a serviciilor proprii
Pierderi importante în centralele electrice pot fi determinate de întreruperi în
circuitele de alimentare ale unora dintre echipamente. În funcţie de importanţa lor
în funcţionarea centralei, receptoarele din serviciile proprii au scheme de
alimentare diferite, dimensionate în funcţie de riscul acceptat de întrerupere şi de
daunele care ar putea să apară. În acest sens, schema de servicii proprii a unei
centrale electrice (fig. 11.4) este concepută astfel încât să asigure alimentarea
fiabilă a următoarelor tipuri de receptoare [11.4]:
− receptoare critice, cuprinzând echipamentele a căror întrerupere conduce la
deconectarea întregului bloc sau care trebuie să funcţioneze şi după oprirea
grupului (circuite de comandă şi protecţie, unele pompe de ulei, unele vane
electrice, calculatoare de proces, iluminat de siguranţă etc.);
− receptoare principale, cuprinzând echipamente a căror întrerupere mai mare
de 3 secunde poate impune deconectarea grupului (mori de cărbune, alimentarea cu
apă a cazanului, pompe de condensat, sistemul de excitaţie, iluminat în puncte
vitale etc.);
− receptoare secundare, a căror întrerupere de 1520 minute nu afectează
funcţionarea grupului energetic (gospodăria de cărbune, iluminatul general,
instalaţii de aer comprimat cu rezervoare de aer etc.);
− receptoare auxiliare, a căror întrerupere nu afectează funcţionarea grupului
energetic (instalaţii de ridicat, maşini din atelierele de întreţinere etc.).
Pentru alimentarea diferitelor tipuri de receptoare, schema de alimentare
(fig.11.4) a serviciilor proprii include mai multe tipuri de bare de alimentare, dintre
care o importanţă deosebită o au barele securizate alimentate de la bateria de
acumulatoare a centralei prin intermediul unui convertor tensiune continuă –
tensiune alternativă.
Supradimensionarea motoarelor şi a echipamentelor antrenate (pompe,
ventilatoare) precum şi utilizarea lor la încărcări reduse ale centralei reprezintă
unul dintre factorii care determină creşterea pierderilor din cadrul serviciilor
proprii.
Motoarele cu viteză constantă de antrenare determină pierderi în cazul
regimurilor variabile de funcţionare.
Serviciile proprii, într-o centrală electrică, sunt alimentate în cea mai mare
parte (practic 80%) la medie tensiune 6, 10 sau chiar 20 kV în funcţie de puterea
motoarelor mari din cadrul centralei.
Legătura dintre generator şi transformatorul ridicător al centralei este parcursă
de curenţi foarte mari (peste 1000 A) care pot determina importante pierderi de
energie în sistemul de transfer de energie. Limitarea distanţei dintre generator şi
transformator precum şi alegerea adecvată a configuraţiei conexiunii la
transformator pot asigura încadrarea pierderilor în limite acceptate astfel ca să nu
apară o încălzire excesivă a circuitului dintre generator şi transformatorul ridicător.
372 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Sistem
electroenergetic
400 kV
Staţia de evacuare a
Ur ; Ssc centralei
Întreruptor Circuit de
de bloc TT alimentare de
La circuitele de
protecţie şi măsurare rezervă şi
TC pornire

Transformator de
Protecţie diferenţială

bloc YNd5
Transformator
I pe rezervă şi
pornire YNd5
TT Transformator
TC servicii proprii
Yy0 AAR Bare servicii
TE proprii
G 6 (10) kV
3~
R M M
TC 6(10)/0,4 kV
3~ 3~
Reglare excitaţie Dy5
Motoare mari

Bare servicii
proprii
0,4 kV
M M
Bare de tensiune GR
3~ 3~
continuă Motoare mici şi
220 V alte receptoare de
B
Circuite de putere mică
comandă control Invertor
Bară securizată
de tensiune
alternativă 230 V
Circuite critice de
comandă control
Fig.11.4 – Schema de principiu pentru alimentarea serviciilor proprii.

Alimentarea de bază a serviciilor proprii se realizează de la grupurile în

funcţiune iar alimentarea de rezervă se realizează prin intermediul unui
transformator de rezervă conectat la barele de sistem ale staţiei. Pentru limitarea
puterii preluate din grupurile în funcţiune sau din sistem sunt în curs de dezvoltare
soluţii utilizând surse regenerabile de energie cuplate cu sistem de stocare.
Pentru alimentarea receptoarelor critice sunt utilizate, ca surse de rezervă şi
grupuri Diesel.
Eficienţa energetică în procesele de generare a energiei electrice 373

11.3.2 Pierderi cauzate de lipsa calităţii energiei electrice

Calitatea energiei electrice în schema serviciilor proprii poate fi afectată de
următoarele perturbaţii electromagnetice:
− reducerea nivelului de tensiune datorită circulaţiei necontrolate a puterii
reactive;
− perturbaţii armonice;
− perturbaţii sub formă de nesimetrie;
− perturbaţii sub formă de fluctuaţii de tensiune.
Circulaţia puterii reactive în reţeaua electrică a serviciilor proprii conduce la
creşterea pierderilor şi reducerea calităţii (nivelului) tensiunii la barele de
alimentare; alimentarea motoarelor de acţionare prin intermediul convertoarelor de
frecvenţă este avantajoasă şi din punct de vedere al acoperirii necesarului de putere
reactivă a motorului, variabil cu viteza sa de rotaţie, care va circula numai între
convertor şi rotor, fără a afecta circuitul de alimentare de tensiune alternativă.
Convertoarele de frecvenţă utilizate pentru alimentarea motoarelor de
acţionare pot determina, în reţeaua de alimentare de tensiune alternativă distorsiuni
ale curentului electric ce conduc, în mod obişnuit, la reducerea performanţelor
energetice ale reţelei electrice de alimentare.
În mod obişnuit, convertoarele de frecvenţă şi redresoarele din schema
centralei sunt realizate cu redresare hexafazată care determină importante armonice
de rang 5 şi 7, în funcţie de tipul de filtrare în circuitul intermediar de
tensiune/curent electric continuu.
Propagarea armonicelor de curent electric generate de convertoarele de
frecvenţă şi de redresoarele din schema serviciilor proprii determină în circuitele
din amonte pierderi de energie care conduc la încălzirea circuitelor dar şi la
reducerea capacităţii de încărcare a elementelor respective (în primul rând a
transformatoarelor din schemă). Circulaţia armonicelor de curent electric determină
distorsiunea curbelor de tensiune de la barele de alimentare a echipamentelor din
schemă.
Principalele efecte determinate de prezenţa armonicelor în reţeaua electrică ce
asigură alimentarea motoarelor electrice din centrală sunt:
 creşterea temperaturii înfăşurărilor şi a miezului magnetic din cauza pierde-
rilor suplimentare în conductoare şi în materialele magnetice;
 apariţia în motorul electric a cuplurilor cu o viteză de rotaţie corespunzătoare
frecvenţei armonicelor în curba tensiunii de alimentare;
 apariţia de oscilaţii ale cuplului de torsiune la arborele maşinii electrice, care
produc vibraţii suplimentare ce conduc la creşterea nivelului de zgomot şi con-
tribuie la îmbătrânirea materialului;
 modificări ale inducţiei magnetice în întrefierul maşinii din cauza armoni-
celor de rang superior;
 reducerea randamentului motorului.
Efectul armonicelor asupra motoarelor electrice de acţionare se cuantifică pe
baza factorului armonic de tensiune FA
374 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

√ U
∞
FA= ∑ ( U h )2⋅1h (11.5)
h=2 1 ,
în care Uh este valoarea efectivă a armonicei de rang h de tensiune iar U1 – valoarea
efectivă a armonicei fundamentale de tensiune.
Pentru valori relativ reduse ale factorului total de distorsiune de tensiune (sub
5%) influenţa armonicelor tensiunii de alimentare asupra performanţelor motoa-
relor asincrone este, în mod obişnuit, mică. În general, normele privind realizarea
motoarelor asincrone [11.5] impun ca motoarele de tensiune alternativă să poată
funcţiona fără probleme în reţelele având factorul armonic de tensiune FA  2% .
În cazul în care tensiunea din reţeaua electrică prezintă o distorsiune mai
ridicată poate să apară necesitatea reducerii încărcării maşinii (denominarea puterii
motorului). Această situaţie poate să apară în special în cazul motoarelor asincrone
alimentate prin intermediul convertoarelor de frecvenţă fără circuite de filtrare,
caracterizate de o tensiune de ieşire cu o puternică distorsiune.
Un motor alimentat cu tensiune caracterizată de un factor armonic FA poate fi
încărcat cel mult la puterea P [11.6]
P=k m⋅Pn , (11.6)
în care km este factorul de denominare iar Pn este puterea nominală a motorului.
Pentru o valoare de 5% a factorului armonic de tensiune puterea motorului
trebuie redusă cu 5%.
Alimentarea motoarelor electrice cu tensiuni nesimetrice conduce la creşterea
temperaturii acestora, reducerea cuplului la arbore, vibraţii şi reducerea eficienţei
motorului; în prezent, există soluţii tehnice eficiente pentru asigurarea unei
încărcări practic simetrice (în limitele acceptate de standardele corespunzătoare);
Principalele cauze care pot determina nesimetria tensiunilor în cadrul
sistemului de alimentare a serviciilor proprii ale centralei sunt:
− repartiţia inegală a sarcinilor pe diferitele faze ale reţelei de joasă tensiune;
− motoare incorect rebobinate cu curenţi electrici diferiţi absorbiţi pe cele trei
faze;
− defecte în circuitele convertoarelor de frecvenţă;
− receptoare bifazate conectate în reţeaua trifazată de alimentare.
O nesimetrie care determină o componentă negativă de tensiune de 3,5% în
raport cu componenta pozitivă poate determina o creştere a pierderilor în motorul
alimentat cu 2025%, ceea ce ar putea reduce randamentul motorului cu până la
2,5%. Nesimetria tensiunilor de alimentare determină o amplificare de până la 10
ori a nesimetriei de curent electric în motoarele de acţionare cu efecte importante
asupra randamentului acestora şi a duratei de viaţă.
Regimurile aleatorii de funcţionare ale unor utilaje de mare capacitate (mori
de cărbune) pot determina fluctuaţii ale tensiunilor cu efect de flicker în întreaga
reţea de alimentare. Compensarea în timp real a variaţiilor de putere reactivă
absorbită (care determină în principal variaţii de tensiune) poate asigura limitarea
nivelului perturbaţiei dar şi creşterea eficienţei utilajului prin asigurarea unei
tensiuni practic constante mai mare decât în lipsa compensării. În acest scop sunt
Eficienţa energetică în procesele de generare a energiei electrice 375

utilizate echipamente de control specializate (SVC – Static VAr Compensator,

STATCOM − Static Synchronous Compensator).
Pornirea directă a motoarelor asincrone mari din sistemul serviciilor proprii
ale centralei determină aparitia, în reţeaua electrică de alimentare, a unor curenţi
electrici importanţi şi în mod corespunzător a unor căderi de tensiune mari, ceea ce
poate conduce la apariţia de goluri de tensiune de amplitudine ridicată. Golurile de
tensiune pot determina deconectarea unor întreruptoare din sistem (prin protecţia
de minimă tensiune) sau pot bloca funcţionarea convertoarelor de frecvenţă.
În figura 11.5 este indicată variaţia de tensiune care determină un gol de
tensiune la pornirea motoarelor mari din centrală.
u

Fig. 11.5 Gol de tensiune la pornirea

unui motor de putere mare.

Limitarea nivelului golurilor de tensiune se poate face atât pe partea

tehnologică (limitarea sarcinii la pornirea motorului) cât mai ales prin pornirea
controlată a motorului utilizând echipamente de tipul Soft-Starter (fig.11.6).
A
B
C u
I1

T
I2 t

M
3~
Fig. 11.6 − Schema de principiu a unui Soft-Starter (a) şi forma tensiunii
de alimentare (b).

Unghiul de intrare în conducţie a tiristoarelor din schema Soft-Starter-ului este

modificată în funcţie de valoarea admisă a curentului electric de pornire (în mod
obişnuit se setează o valoare de (23)IN , în care IN este curentul electric nominal
al motorului). Reducerea curentului electric de pornire, faţă de valori de (78)IN la
376 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

pornirea directă a motorului, conduce la reducerea substanţială a căderilor de

tensiune în schema serviciilor interne şi astfel limitarea golurilor de tensiune.
După atingerea vitezei nominale de rotaţie a motorului, schema electronică
este scurtcircuitată cu ajutorul întreruptorului I2 .
Analiza căderilor de tensiune determinate de pornirea motoarelor mari ale
centralelor electrice este necesară în studiile legate de pornirea şi autopornirea
motoarelor la goluri de tensiune.

11.4 Soluţii pentru reducerea pierderilor în circuitele

electrice ale serviciilor proprii
Limitarea necesarului de energie pentru funcţionarea serviciilor proprii
impune analiza performanţelor receptoarelor electrice, în special a motoarelor
electrice de acţionare, dar de cele mai multe ori creşterea eficienţei în utilizarea
energiei electrice a sistemului acţionat este determinată de măsurile adoptate pentru
creşterea eficienţei maşinii antrenate (pompe, ventilatoare, mori de cărbune, benzi
rulante etc.).

11.4.1 Pompe şi ventilatoare

Funcţionarea centralelor electrice cu încărcare diferită de cea nominală
necesită modificarea corespunzătoare a regimului de funcţionare al echipamentelor
care trebuie să se adapteze parametrilor grupului principal. De cele mai multe ori
aceste echipamente sunt pompe sau ventilatoare cu debite care trebuie să fie
corelate cu puterea grupului. Alegerea modului de reglare (fig. 11.7) prin reglarea
frecvenţei de alimentare a motoruluri asincron de acţionare asigură cele mai bune
caracteristici energetice ale sistemului, în raport cu reglarea prin laminare sau prin
ocolire [11.1].
P [%]
120
100 1
80 2
60
40
20 3
0

0 20 40 60 80 100 Q[%]
Fig. 11.7 − Puterea electrică P absorbită pentru diferite
moduri de reglare a debitului Q:
1 – reglarea prin laminare; 2 – reglarea prin ocolire;
3 – reglarea cu viteză variabilă de antrenare a pompei.

Deoarece caracteristica de randament a unei pompe (fig. 11.8) prezintă un

randament maxim max , alegerea parametrilor de funcţionare trebuie să ia în consi-
derare posibilitatea funcţionării cât mai aproape de acest punct. În acest sens,
Eficienţa energetică în procesele de generare a energiei electrice 377

utilizarea convertoarelor de frecvenţă pentru antrenarea pompelor din centralele

electrice poate asigura funcţionarea pompei în punctul de eficienţă maximă.
Funcţionarea în acest punct şi utilizarea de pompe cu eficienţă ridicată permit
obţinerea unei economii de 47% în raport cu pompele uzuale [11.1]. Obţinerea
unei eficienţe maxime a sistemului de pompare implică atât alegerea adecvată a
pompei cât şi alegerea unui motor eficient alimentat de un convertor de frecvenţă
care permite sistemului să fie adaptat procesului în care este inclus.

H; Hc =Hc(Q) – caracteristica de
sarcină a conductei (instalaţiei, externă)
max

= (Q) – caracteristica
de randament;

H = H(Q) – caracteristica de
sarcină a pompei (internă)
Q
Fig. 11.8 – Caracteristica de eficienţă a unei pompe.
Deoarece convertorul de frecvenţă poate fi sursa unor importante distorsiuni
armonice, pentru limitarea pierderilor în sistemul de alimentare, sunt adoptate
măsuri specifice pentru limitarea circulaţiei curenţilor electrici armonici. Sunt
utilizate sisteme de filtrare sau comandă PWM a redresorul comandat.

11.4.2 Îmbunătăţirea managementui centralei

Managementul centralei poate influenţa în mod considerabil eficienţa centralei
electrice în ansamblu şi în mod corespunzător şi a serviciilor proprii. Principalele
aspecte care trebuie avute în vedere la evaluarea cauzelor care conduc la eficienţă
redusă sunt:
− sarcina electrică a centralei este redusă faţă de sarcina nominală;
− motoarele de acţionare funcţionează la o sarcină redusă;
− sunt folosite vane cu laminare pentru reglarea fluxului de fluid;
− sistemele de reglare automată insuficient de stabile, ceea ce impune trecerea
pe reglare manuală;
− lipsa unei strategii de funcţionare optimă a centralei la variaţii impuse ale
puterii alocate pentru centrală;
− funcţionare neoptimizată a circuitului termic, cu creşterea excesivă a
cantităţii gazelor de ardere;
− nu există o preocupare pentru controlul în timp real a eficienţei proceselor
din centrală.
O atenţie deosebită trebuie acordată în etapa actuală de funcţionare a
centralelor electrice pe piaţa de energie electrică în care puterea generată de
centrală este prestabilită de mecansmele de piaţă şi pot determina încărcări diferite
pe intervale de referinţă.
378 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

11.5 Centrale cu limitarea amprentei de carbon

Dezvoltarea centralelor termoelectrice utilizând combustibili fosili este
determinată, în mare măsură de soluţiile adoptate pentru limitarea poluării mediului
ambiant datorită componentelor gazelor de ardere. În prezent există soluţii tehnice
eficiente pentru limitarea nivelului oxizilor de azot, a nivelului particulelor solide,
a conţinutului de oxizi de sulf şi chiar a nivelului de CO 2 prin proceduri de
comprimare şi stocare (fig.11.9).
Cea mai importantă soluţie pentru limitarea emisiei de CO 2 constă în creşterea
randamentului global al unei centrale electrice. În figura 11.10 [11.7] se poate
observa importanţa valorii randamentului net al unei centrale electrice utilizând
cărbune asupra nivelului emisiei de CO2 .

Amoniac (NH3) Calcar (CaO)

Stocare
DENOX Electro- Răcire Desulfu- CO2 CO2
NO, NO2 filtru gaze rare

Gaze de ardere
Apă uzată Praf Gips
Supra-
încălzitor
Abur viu Turbină Turn de
Combustibil Gene- Boiler G răcire
rator de 3~
Aer de Apă de
abur răcire
combustie PIP
Cenuşă PJP
Condensator Pompă apă răcire
Pompă condensat
Pompă apă
alimentare
Fig.11.9 − Structura de principiu a unei centrale electrice cu combustibil fosil.

Pentru centralele termoelectrice existente şi cele în construcţie, este analizată

soluţia de captare şi stocare a carbonului (CCS − Carbon Capture and Storage).
După denoxare, filtrare electrostatică şi desulfurare este asigurată lichefierea
dioxidului de carbon din gazele de ardere şi apoi injectarea în depozite subterane
etanşe, de mare adâncime. Soluţia asigură reducerea amprentei de CO 2 a gazelor de
ardere a centralei, dar serviciile proprii mult mai extinse conduc la reducerea
randamentului întregii centrale cu până la 40% , ceea ce determină creşterea
cantităţii de combustibil utilizat şi deci creşterea emisiei de CO 2 . Se estimează că
până în anul 2030 centralele clasice utilizând cărbune vor atinge un randament
global de 54% iar centralele utilizând captarea şi stocarea carbonului nu vor depăşi
un randament total de 42%. Optimizarea şi automatizarea precum şi dezvoltarea
Eficienţa energetică în procesele de generare a energiei electrice 379

unor noi sisteme de utilizare a energiei cărbunelui pentru producerea energiei

electrice vor determina viitorul centralelor folosind cărbunele ca purtător primar de
energie, cu menţinerea centralei în parametrii necesari de competitivitate.

e e [%]
0,85 25
0,80 20
0,75 1 15
0,70 10
2
0,65 5
0,60 Ciclu ultra 0
supracritic
Ciclu
subcritic

37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
Fig. 11.10 – Emisia e [tone CO2/kWh) şi reducerea emisiilor e [%]
la creşterea randamentului net net al unei centrale electrice utilizând
cărbune:
1 – emisia de CO2 ; 2 – reducere procentuală a emisiei.

11.6 Măsuri de creştere a eficienţei energetice în etapa

de proiectare
O influenţă deosebită asupra reducerii puterii absorbită de serviciile proprii o
are etapa de proiectare a centralei în care pot fi adoptate unele măsuri eficiente
pentru reducerea pierderilor [11.8, 11.9]:
− utilizarea tensiunilor medii, pentru toate alimentările unde este posibil acest
lucru, în locul alimentărilor la joasă tensiune;
− limitarea utilizării treptelor intermediare de tensiune pentru alimentare
receptoarelor;
− utilizarea de transformatoare şi motoare cu eficienţă ridicată;
− controlul factorului de putere şi adoptarea măsurilor necesare pentru
compensarea puterii reactive;
− limitarea circulaţiei curenţilor armonici;
− alegerea secţiunii cablurilor din interiorul centralei astfel încât să se limiteze
pierderile;
− înlocuirea pompelor vechi cu pompe eficiente moderne poate aduce o
creştere a eficienţei sistemului cu 47% [11.1];
− alegerea celor mai scurte trasee a cablurilor pentru alimentarea receptoa-
relor, astfel încât să se asigure limitarea pierderilor de putere activă dar şi a
căderilor de tensiune;
− cunoaşterea exactă a funcţiunilor motoarelor de acţionare şi alegerea lor pe
baza caracteristicilor din proces;
380 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

− asigurarea încărcării simetrice a fazelor sistemului trifazat, în special în

reţelele de joasă tensiune;
− alimentarea motoarelor de acţionare a pompelor şi ventilatoarelor prin
intermediul convertoarelor de frecvenţă pentru a asigura adaptarea acestora la
cerinţele procesului şi pentru funcţionarea în zonei de eficienţa maximă a pompelor
sau ventilatoarelor;
− adoparea măsurilor necesare pentru asigurarea calităţii energiei la bornele
motoarelor din cadrul serviciilor proprii: limitarea golurilor şi întreruperilor de
scurtă durată, limitarea nesimetriei şi a distorsiunii curbelor tensiunii de alimentare;
− evitarea supraîncărcării motoarelor de acţionare datorită unor cuplaje
ineficiente, a rebobinării incorecte a înfăşurărilor, utilizarea inadecvată a motoare-
lor; funcţionarea continuă a acestora atunci când nu este necesar;
− limitarea fluctuaţiilor de tensiune datorate funcţionării aleatorii a unor utilaje
de mare capacitate (mori de cărbune);
− adoptarea unui management adecvat al sistemului printr-o monitorizare
continuă, răspuns adecvat variaţiilor de sarcină şi încărcării maşinilor de lucru;
− alegerea unui sistem eficient de control a fluxurilor de fluide (reglare
manuală a vanelor, reglare prin laminare, reglare prin ocolire, reglare cu motor
alimentat prin intermediul unui convertor de frecvenţă).

11.7 Eficienţa producerii energiei electrice din surse

regenerabile
Principala caracteristică a surselor regenerabile de energie este faptul că pe
durata de funcţionare nu generează emisii de CO 2 . Unele dintre tehnologii, ca
sursele hidroenergetice, centralele cu biomasă, centralele geotermale sunt mature,
competitive pe piaţă şi practic oferă predictibilitate energiei generate. Alte surse
regenerabile ca sursele eoliene şi sursele solare sunt meteodependente, încă nu sunt
competitive pe piaţă şi nu oferă predictibilitate pe termen scurt a energiei generate.
Serviciile proprii ale surselor regenerabile de energie includ receptoare critice
care necesită o alimentare neîntreruptibilă: convertoare de frecvenţă, sistemele
informatice ale grupurilor, sistemele de excitaţie ale generatoarelor sincrone.
Sursele hidroenergetice funcţionând cu randament de circa 85% au o pondere
ridicată între sursele regenerabile şi oferă un grad ridicat de predictibilitate.
Realizarea centralelor hidroelectrice mari determină însă importante modificări ale
zonei cu efecte asupra mediului ambiant. În acest fel, construcţia acestor centrale
este făcută în urma unor studii complexe în care sunt luate în consideraţie şi
efectele benefice asupra mediului prin regularizarea apelor şi limitarea inundaţiilor.
Centralele utilizând biomasa, având practic aceleaşi caracteristici cu centralele
clasice cu combustibil solid pot avea un aport la reducerea poluării mediului
ambiant numai în măsura în care sursa primară de energie este sustenabilă (nu se
admite tăierea parcurilor forestiere sau cultivarea plantelor energetice în
detrimentul produselor alimentare).
Centralele geotermale necesită surse de apă termală cu parametri adecvaţi
pentru a fi competitive pe piaţă.
 Eficienţa energetică în procesele de generare a energiei electrice 381

Sursele eoliene, cele mai întâlnite surse regenerabile (în afara surselor
hidroenergetice), pot prelua circa 30% din energia maselor de aer în mişcare dar
puterea generată este impredictibilă pe termen scurt. Ca exemplu, în figura 11.11
este prezentată variaţia tipică a puterii generate de un grup eolian cu puterea
nominală de 3 MW pe durata unei săptămâni. Pe durata lipei de vânt, serviciile
proprii ale grupului trebuie să fie alimentate din reţeaua publică.
P [MW]
2,4
2,1
1,8
1,5
1,2
0,9
0,6
0,3
0

0 1 2 3 4 5 6 [zile]
Fig. 11.11 – Variaţia puterii generate pe durata unei săptămâni de un gruo eolian de 3 MW.

Dezvoltarea tehnologiei prin cuplarea cu sisteme de stocare a energiei sub

formă de energie electrică sau sub formă de hidrogen va permite realizarea unei
surse predictibile, eficiente, cu posibilitatea participării competitive pe piaţa de
energie electrică. Desigur că utilizarea sistemelor de stocare va determina
reducerea randamentului general de producere a energiei electrice datorită
randamentului subunitar al sistemului de stocare, dar va asigura o energie
predictibilă, de fiabilitate ridicată.
Încă nu este complet cunoscut efectul marilor parcuri eoliene asupra mediului
ambiant: modificarea circulaţiei curenţilor de aer în zonă, traseele păsărilor.
Sistemele solare de producere a energiei electrice au o producţie
impredictibilă pe termen scurt (fig. 11.12), au o producţie puternic dependentă de
anotimp (numărul de ore cu soare) şi încă un randament redus al conversiei
energiei solare în energie electrică în celulele fotoelectrice (în prezent cel mult 20%
în sisteme comerciale). Prin suprafeţele mari pe care le ocupă în teren panourile
fotoelectrice, dezvoltarea acestor sisteme de producere a energiei electrice va
rămâne la nivel local. Nu este raţională realizarea marilor parcuri fotoelectrice pe
terenuri agricole care sunt scoase astfel din circuitul de producere a hranei.
382 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

P kW]
25

400
300
20
200
100
0
15

10

Fig. 11.12 – Producţia unui parc fotoelectric cu puterea nominală de 500 kW, în 17
1 102 203 304 405 506 607 708 809 910 1011 1112 1213 1314 1415 1516 1617 1718 1819 1920 2021 2122 2223 2324 2425

zile din timpul verii.

-5

Pe durata lipsei radiaţiilor solare, serviciile proprii ale parcurilor fotoelectrice

trebuie să fie alimentate din reţeaua electrică publică.

Bibliografie
[11.1] *** ABB Energy Efficiency Handbook, Power Generation Energy Efficient Design of
Auxiliary Systems in Fossil-Fuel Power Plants, ABB 2009.
[11.2] *** Program on Technology Innovation. Electricitu Use in Electric Sector.
Opportunities to Enhance Electric Energy Efficiency in the Production and Delivery
of Electricity, EPRI, Technical Report 2011.
[11.3] Hhare M., Air Pollution – Monitoring, Modeling, Health and Control (cap.9 Jedrusik
M., Swierczok A., Design Efficiency of ESO), In Tech, 2012, ISBN:978-953-51-0381-
3.
[11.4] Duşa V., Vaida V., Molnar-Matei F., Partea electrică a centralelor electrice, Editura
AGIR, Bucureşti, 2016.
[11.5] *** Rotating electrical machines  Part 1: Rating and performances, IEC 60034 –
1:1999.
[11.6] Albert Hermina ş.a., Calitatea energiei electrice. Contribuţii. Rezultate. Perspective,
Editura AGIR, Bucureşti, 2013, ISBN 978-973-720-497-4.
[11.7] Campbell R.J., Increasing the Efficiency of Existing Coal-Fired Power Plants,
Congressional Research Service Raport, december 2013
[11.8] Willnow K., Energy Efficiency Technologies. Annex III. Technical Report. Energy
Efficient Solutions for Thermal Power Plants, WEC Knowledge Network , August
2013
[11.9] *** Performance of Generating Plant: Managing the Changes, World Energy
Council, 2007