Sunteți pe pagina 1din 25

14 Definiţii, standarde,

abrevieri

14.1 Definiţii
În tabelul 14.1 sunt indicate principalele definiţii şi concepte utilizate în cadrul
lucrării.

Tabelul 14.1 Definiţii şi concepte utilizate în cadrul lucrării


Concept sau
Nr.crt. Definiţie
mărime
Modificare de ordin tehnic, comportamental sau
Acţiune pentru economic care, în mod normal, conduce la o creştere a
creşterea eficienţei eficienţei economice verificabilă, măsurabilă sau
1
energetice estimabilă.
De obicei este inclusă în planul de acţiuni privind
eficienţa energetică.
Inspecţia şi analiza sistematică a modului de utilizare a
energiei într-un sistem sau într-o organizaţie cu scopul de
identificare a fluxului energetic şi a potenţialului de
creştere a eficienţei energetice.
„Auditul energetic” este o expresie normală în limba
engleză, dar poate cauza confuzie când este tradus
deoarece cuvântul „audit” are multiple înţelesuri.
Exprimări adecvate pot fi utilizate atunci când se traduc
2 Audit energetic în alte limbi, de exemplu: „diagnosi” în italiană,
„diagnostic” în franceză.
Un audit energetic poate cuprinde recomandări
referitoare la acţiuni de creştere a eficienţei energetice şi
o analiză cost-beneficiu.
Nu trebuie să fie confundate noţiunile de bilanţ energetic
cu cea de audit energetic; bilanţul energetic este numai
prima parte a auditului energetic, care include şi
recomandări privind creşterea eficienţei energetice.
422 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.1 (continuare)


Capacitate de achiziţionare necesară pentru nivelul
proiectat de utilizare a energiei.
Atunci când se iau în considerare prognozele de
dezvoltare, cererea de energie este adesea utilizată în
3 Cerere de energie sensul necesarului potenţial de energie.
Cererea de energie este adesea utilizată în contextul
interacţiunii cerere-ofertă acolo unde cererea nu este
indicată, dar depinde de factorii externi cum ar fi preţul
energiei.
Nivel al performanţei energetice care trebuie realizată.
Cerinţă privind
Poate fi exprimată printr-un indicator cu o valoare
4 performanţa
minimă, o valoare maximă sau un interval de valori,
energetică
după cum este adecvat.
Certificat oficial comercial, eliberat de o autoritate sau
un organism independent de certificare, care confirmă
declaraţiile unei entităţi privind economiile de energie ca
Certificat alb urmare a punerii în aplicare a unor acţiuni de creştere a
5
eficienţei energetice.
În anul 2009, un mecanism de „certificate albe” a fost
utilizat de trei ţări din Europa (Italia, Franţa şi Marea
Britanie) în trei moduri diferite.
Performanţă energetică documentată recunoscută de
către o autoritate. O autoritate poate fi un organism
Certificat de
guvernamental sau un organism acreditat.
performanţă
6 De exemplu, în Uniunea Europeană, directiva referitoare
energetică
la performanţa energetică a clădirilor impune ca cele mai
multe clădiri să aibă un certificat de performanţă
energetică.
Conversia dintr-o formă a energiei în două sau mai multe
forme de energie în cadrul unui proces comun.
7 Cogenerare
Centralele electrice cu cogenerare sunt un exemplu de
astfel de proces.
Entitate care furnizează servicii energetice.
Definiţie utilizată pentru termenul „societate de servicii
Companie de
8 energetice (ESCO)” din Directiva 2006/32 se raportează
servicii energetice
în realitate la o societate de servicii de eficienţă
energetică.
Companie de
servicii de
9 Entitate care furnizează servicii de eficienţă energetică.
eficienţă
energetică
Utilizarea unui dispozitiv de măsurare a energiei utilizate
10 Contorizare
sau a unui alt consum.
Standarde, concepte, definiţii 423

Tabelul 14.1 (continuare)


Acord încheiat între un client şi un furnizor al unui
serviciu de eficienţă energetică prin care plata este
Contract de
corelată cu un nivel convenit de creştere a eficienţei
11 performanţă
energetice.
energetică
Pot fi incluse în acord alte criterii de performanţă
energetică convenite (de exemplu, criteriile de calitate).
Conversie de Transformarea unei forme de energie în altă formă de
12
energie energie.
Creştere a
Creşterea eficienţei energetice ca rezultat al modificărilor
13 eficienţei
tehnologice, comportamentale şi/sau economice.
energetice
Reducere a necesarului de energie ca urmare a
implementării acţiunii (lor) de îmbunătăţire a eficienţei
energetice sau a modificării comportamentului energetic
Economie de al utilizatorilor.
14 energie Reducerea este determinată prin comparaţie cu nivelul de
referinţă luând în considerare toţi factorii de ajustare.
Economiile de energie pot fi potenţial realizate în urma
unei evaluări sau realizate după implementarea uneia sau
a mai multor acţiuni.
Raport dintre datele de ieşire privind performanţa
realizată, serviciul efectuat, bunuri sau energia obţinută
şi datele privind energia la intrare.
Amândouă datele de intrare şi de ieşire sunt definite cu
exactitate prin cantitate şi calitate şi trebuie să fie
Eficienţă
măsurabile.
15 energetică
Eficienţa energetică este în mod obişnuit utilizată în
sensul de „Eficienţă energetică optimă”, pentru „a
funcţiona (o entitate) cu energie utilizată minimă”.
Termenul „eficienţă energetică” este în mod obişnuit
utilizat în sensul de „a face cel puţin la fel cu mai puţină
energie”.
Capacitatea unui sistem de a genera o acţiune externă sau
de a efectua unui lucru mecanic.
În mod obişnuit, termenul „energie” este utilizat pentru
energie electrică, combustibil, abur, căldură, aer
comprimat şi alte medii similare.
16 Energie Energia poate lua o largă varietate de forme, de exemplu:
energie chimică, energie mecanică, energie termică,
energie electrică, energie gravitaţională, energie
nucleară, energie hidraulică etc.
Unitatea SI pentru energie este joule (J) iar pentru
energie electrică se mai utilizează şi wattoră (Wh).
Energie a unei
Energie obţinută de la o sursă epuizabilă de energie;
17 surse
exemplu: combustibil fosil, uraniu.
neregenerabile
424 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.1 (continuare)


Energie a unei
18 Energie obţinută din surse regenerabile de energie.
surse regenerabile
Energie primită de un sistem care utilizează energie;
19 Energie finală energia finală poate fi energie primară sau energie
secundară, sau amândouă.
20 Energie primară Energie care nu a fost supusă unui proces de conversie.
Energie extrasă din pierderile de energie ale unui sistem
21 Energie recuperată de utilizare a energiei şi este utilizată în alt sistem de
utilizare a energiei.
Energie utilizată pentru o unitate a produsului sau
22 Energie specifică
serviciului realizat.
Proces constând în evaluarea uneia sau a mai multor
valori care pot fi atribuite unei cantităţi.
23 Estimare
Estimarea pe baza experienţei profesionale corespun-
zătoare poate furniza date cu acurateţe rezonabilă.
Parametru cuantificabil care afectează energia utilizată;
exemplu: condiţiile meteorologice, comportarea în raport
24 Factor de ajustare
cu unii parametri (temperatură interioară, intensitate
luminoasă), orele de lucru, capacitatea de producţie etc.
Energia folosită.
Deşi tehnic este incorect, este larg utilizat termenul de
25 Energie utilizată „consum de energie” (energia nu se consumă).
Modul sau tipul de folosire a energiei este exprimat ca
utilizare de energie.
Compararea rezultatelor monitorizate în raport cu
26 Evaluare
obiectivele.
Indicator al Valoare indicativă a eficienţei energetice. În principal
27 eficienţei este utilizat ca măsură în evaluarea politicii şi în studii
energetice macroeconomice.
Valoarea indicată a performanţei energetice. Valoarea
Indicator de
poate fi un raport, o cifră, o clasă.
28 performanţă
Valoarea este determinată prin măsurarea, monitorizarea,
energetică
calculul sau estimarea mărimilor.
Energie utilizată pe unitatea economică a produsului;
Intensitate
29 exemplu: Gigajoule pe euro din PIB (produsul intern
energetică
brut); Gigajoule pe unitatea cifrelor de afaceri.
Energie primară necesară pentru a produce o unitate de
Intensitatea
Produs Intern Brut (PIB) la nivel național. Caracterizează
30 energiei primare
în primul rând eficienţa economică de utilizare a energiei
(IEP)
primare.
Management al Activităţi de coordonare care reglementează şi
31
energiei controlează utilizarea energiei într-o entitate.
Persoană responsabilă şi răspunzătoare cu managementul
energiei şi eficienţa energetică într-o entitate.
32 Manager energetic Managerul energetic trebuie să fie o persoană cu
competenţă adecvată în raport cu mărimea şi
complexitatea sistemului pe care îl gestionează.
Standarde, concepte, definiţii 425

Tabelul 14.1 (continuare)


Proces constând în obţinerea uneia sau a mai multor
Măsurarea valori care poate (pot) fi atribuite energiei.
33
energiei Măsurarea implică contorizarea şi compararea de
cantităţi.
Acţiune care conduce în mod normal la creşterea în mod
vizibil, măsurabil sau estimabil a eficienţei energetice.
Măsură pentru
Termenul „măsură de creştere a eficienţei energetice”
34 creşterea eficienţei
este în general utilizat în contextul cadrului suport.
energetice
În alte situaţii, este preferabilă utilizarea termenului
„acţiune privind creşterea eficienţei energetice”.
Instrument utilizat pentru a crea un cadru propice sau
Mecanism de măsuri de stimulare pentru operatorii pieţei în scopul de
promovare a a furniza şi cumpăra servicii de eficienţă energetică şi
35
eficienţei alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
energetice Mecanismele de promovare a eficienţei energetice sunt
utilizate de guverne şi de organisme guvernamentale.
Înregistrare şi verificare a datelor măsurate şi a altor date
36 Monitorizare
într-o perioadă de timp.
Energie utilizată, calculată sau măsurată într-o perioadă
Nivel de referinţă de timp şi corectată cu factori de ajustare.
37 al energiei Nivelul de referinţă poate fi utilizat pentru calculul
economiei de energie ca o referinţă înainte de acţiunea
de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
Rezultate cuantificabile ale energiei utilizate de către o
entitate sau de către un sistem de management al
energiei.
Contextual, entitatea poate fi o organizaţie, o clădire, o
Performanţă
instalaţie, un produs etc.
38 energetică
În contextul sistemelor de management al energiei,
rezultatele pot fi măsurate în raport cu politica energetică
a organizaţiei, a obiectivelor energetice, a ţintelor
energetice şi a altor cerinţe referitoare la performanţa
energetică.
Declaraţii privind intenţiile şi principiile privind
performanţa energetică globală.
Politici de Declaraţia este a unei entităţi, care poate fi o autoritate
39 eficienţă publică sau o organizaţie privată.
energetică Politicile de eficienţă energetică asigură cadrul pentru
determinarea şi realizarea obiectivelor şi a acţiunilor
privind eficienţa energetică.
Ansamblu de activităţi axate pe grupuri de utilizatori
finali de energie cu scopul de a furniza o creştere a
Program de eficienţei energetice care poate fi verificabilă, măsurabilă
creştere a sau estimabilă.
40
eficienţei În cadrul sistemului de management al energiei, definiţia
energetice ar trebui să fie „planul de acţiune conceput special pentru
a realiza obiectivele şi ţintele privind eficienţa
energetică”.
426 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.1 (continuare)


Program de
Planul de acţiuni specifice pentru a realiza obiectivele şi
41 management al
ţintele privind energia.
energiei
Mediu sau fenomen utilizat pentru a produce lucru
Purtător de
42 mecanic sau căldură sau pentru iniţierea proceselor
energie
chimice sau fizice.
Sarcină sau sarcini stabilite cu scopul de a obţine o
Servicii de creştere a eficienţei energetice şi a altor criterii de
43 eficienţă performanţă agreaţi.
energetică Acordul poate fi referitor la o sarcină şi/sau la o
îmbunătăţire.
Activităţi şi rezultatele acestora referitoare la furnizarea
44 Servicii energetice
şi/sau utilizarea energiei.
Ansamblu de elemente ale unei organizaţii, corelate sau
care interacţionează, pentru a stabili politica energetică şi
Sistem de
obiectivele energetice şi realizarea acestor obiective.
45 management al
Obiectivele pot include disponibilitatea, fiabilitatea,
energiei (EMS)
eficienţa, partea de energie din surse regenerabile,
competitivitatea.
Unitate utilizatoare de energie definită fizic cu limite,
mărimi de intrare şi de ieşire ale energiei.
Sistem utilizator Un sistem utilizator de energie poate fi o instalaţie, un
46 de energie proces, parte a unui proces, o clădire, o parte a unei
clădiri, o maşină, un echipament, un produs etc. Limitele
trebuie definite cu claritate.
Mărimile de ieşire pot fi energia, un serviciu, un produs.
Acţiune sau metodă pentru acumulare, reţinere şi redare
47 Stocare de energie
a energiei.
Material sursă sau resursă naturală din care energia poate
Sursă de energie
48 fi extrasă sau recuperată într-o formă utilă, direct sau
prin intermediul unei conversii de energie.
Sursă de energie care nu este epuizabilă prin extracţie.
Sursă regenerabilă Exemplele de surse regenerabile includ în mod obişnuit
49 de energie vântul, soarele, sursele geotermale, sursele hidrotermice
şi energia oceanică, energia hidraulică, biomasa şi
biogaz.
Utilizare a Mod sau tip de folosire a energiei; exemplu: iluminat,
50
energiei ventilaţie, încălzire, procese industriale, transport.
Utilizator final al Entitatea utilizatoare a energiei finale. Utilizatorul final
51 energiei de energie poate să difere de clientul care poate cumpăra
energie, dar nu este necesar să o şi utilizeze.
Standarde, concepte, definiţii 427

14.2 Standarde
În tabelul 14.2 sunt indicate principalele standarde utilizate în cadrul lucrării.

Tabelul 14.2 Standarde utilizate


1 SR EN 15900:2010 Servicii de eficienţă energetică. Definiţii şi cerinţe.
SR CEN/CLC/TR Managementul energiei şi eficienţa energetică. Glosar
2
16103/2013 de termeni.
Sisteme de management al energiei. Cerinţe şi ghid de
3 SR EN 50001/2011
utilizare.
4 ISO 50002:2014 Energy audits − Requirements with guidance for use.
Energy management systems − Requirements for bodies
ISO/DIS
5 providing audit and certification of energy management
50003/2014
systems.
Energy management systems − Guidance for the
6 ISOCD3 50004 implementation, maintenance and improvement of an
energy management system.
Energy management systems − Measuring energy
performance using energy baselines (EnB) and energy
7 ISO 50006:2014
performance indicators (EnPI) − General principles
and guidance.
ISO/DIS Activities relating to energy services − Guidelines for
8
50007:2016 the assessment and improvement of the service to users.
Energy management systems − Energy management
systems − Measurement and Verification of
9 ISO/DIS 50015
Organizational Energy Performance − General
Principles and Guidance.
Energy efficiency and renewable energy sources −
ISO/IEC 13273-
10 Common international terminology − Part 1: Energy
1:2014
Efficiency.
General technical rules for measurement, calculation
11 ISO/DIS 17741
and verification of energy savings of projects.
Energy efficiency and savings calculation for countries,
12 ISO/FDIS 17742.2
regions and cities.
Energy savings − Definition of a methological
13 ISO/DIS 17743.2 framework applicable to calculation and reporting on
energy savings.
14 ISO/DIS 17747 Determination of energy savings in organizations.
ISO/AWI 20364 Energy Savings Evaluation − Economics and financial
15
evaluation of energy saving projects.
General quantification methods for ex ante or expected
16 ISO/AWI 20366
energy savings.
Technical guidelines for evaluation of energy savings of
17 ISO/AWI 20375
thermal power plants.
General guidelines for selecting energy savings
18 ISO/AWI 20376
evaluators.
SR HD 60364-8- Instalaţii electrice de joasă tensiune, Partea 8-1:
19
1:2015 Eficienţa energetică.
428 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.2 (continuare)


SR EN 16247-
20 Audit energetic. Partea 1: Cerinţe generale.
1:2012
SR EN 16247-
21 Audituri energetice. Partea 2: Clădiri.
2:2014
SR EN 16247-
22 Audituri energetice. Partea 3: Procese.
3:2014
SR EN 16247-
23 Audituri energetice. Partea 4: Transport.
4:2014
pr EN 16247-
24 Energy audits - Part 5: Competence of energy auditors.
5:2015
Eficienţa energetică şi calculul economiilor de energie
25 SR EN 16212/2013 prin metodele top-down (descendentă) şi bottom-up
(ascendentă).
26 SR EN 16231:2013 Metodologie de benchmaking în eficienţă energetică.
Energy performance of buildings − Overall energy use
27 EN 15603:2008
and definition of energy ratings.
Technical energy systems − Methods for analysis − Part
28 ISO 13602-1:2002
1: General.
Energy performance of buildings − Calculation of
29 ISO 13790:2008
energy use for space heating and cooling.
30 ISO/CD 17747 Calculul energiei economisite.
Energy efficiency and renewable energy sources –
ISO/IEC 13273-1
31 Common international terminology − Part 1: Energy
Ed. 1.0
efficiency.
Energy efficiency and renewable energy sources –
ISO/IEC 13273-2
32 Common international terminology − Part 2: Renewable
Ed. 1.0
Energy Sources.
Technical energy systems − Methods for analysis – Part.
33 ISO 13602-2:2006
2: Weighting and aggregation of energywares.
Rotating electrical machines − Part 30: Efficiency
34 IEC 60034-30 classes of single-speed, three-phase, cage-induction
motors (IE-code).
Rotating electrical machines − Part 31: Guide for the
35 IEC 60034-31 selection and application of energy-efficient motors
including variable-speed applications.
Standarde, concepte, definiţii 429

14.3 Abrevieri
Tabelul 14.3 Lista de abrevieri utilizate în cadrul lucrării
1 Al-Ol Conductor din Aluminiu-Oţel
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul
2 ANRE
Energiei
3 AC Curent electric alternativ (Alternating Current).
4 ADS Motor cu viteză variabila (Adjustable speed drive).
5 BA Bloc de adaptare
Cea mai bună tehnologie disponibilă (best available
6 BAT
technology).
7 BC Bloc de comandă
8 C Comparator
Durata medie de întrerupere la nivelul utilizatorului
9 CAIDI întrerupt (Customer Average Interruption Duration
Index)
Frecvenţa medie de întrerupere la nivelul utilizatorului
10 CAIFI întrerupt (Customer Average Interruption Frequency
Index)
11 CEP Energia primară utilizată la nivel naţional.
Lampa fluorescentă compactă (Compact Fluorescent
12 CFL
Lamp)
13 CI Cheltuieli de investiţie [Euro]
14 CR Cuptor cu rezistoare
15 CTA Cheltuieli Totale Actualizate
16 DPF Factor de putere reactiv (Displacement Power Factor)
Sistem de management al distribuţiei (Distribution
17 DMS
Management System)
Circuit de procesare a semnalelor (Digital Signal
18 DSP
Processor)
Dispozitiv pentru menţinerea tensiunii în limitele
19 DVR
prestabilite (Dynamic Voltage Restorer)
Sisteme de management al datelor din sistemul energetic
20 EDMS
(Energy Data Management Systems)
Indicator de eficienţă energetică (Energy efficiency
21 EEI
index)
Motor cu eficienţă energetică ridicată (efficient electric
22 EFF I
motor)
Indicator ce caracterizează eficienţa sistemului de
23 EL
iluminat pe suprafaţa de lucru
Compatibilitate electromagnetică (Electromagnetic
24 EMC
compatbility)
Sistem de management al energiei (Energy Management
25 EnMS (EMS)
System).
26 ENS Energia nelivrată (Energy Not Supplied)
430 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.3 (continuare)


Companie de servicii energetice (Energy service
27 ESCO
companies).
Schema de Comercializare a Emisiilor (Energy Trading
28 ETS
Scheme)
29 F Conductorul de fază
30 FA Factorul armonic de tensiune
Sistem flexibil de transmisie la tensiune alternativă
31 FACTS
(Flexible Alternating Current Transmission Systems)
32 FC Fir de cale (tracțiunea electrică)
33 GES Gaze cu Efect de Seră
Încălzire, ventilaţie, aer condiţionat (Heat, Ventilation,
34 HVAC
Air Conditioning)
Tehnologii informatice şi de comunicaţie (Information
35 ICT
and Communications Technology)
Clase de eficiență ale motoarelor electrice (International
36 IE1, IE2, IE3, IE4
Efficiency)
Tehnologie informatică şi de comunicaţii (Information
37 ICT
and Communication technology)
38 IEP Intensitatea energiei primare
Dispozitiv semiconductor cu tranzistoare bipolare cu
39 IGBT
poartă izolată (Insulated Gate Bipolar Transistor)
40 IRR Rata internă de recuperare (Internal Rate of Return)
Organizația Internațională pentru Standardizare
41 ISO
(International Organization for Standardization)
Evaluare pe durata întregului ciclu de viaţă (Life Cycle
42 LCA
Assessement)
Costul nivelat al energiei (costurile medii totale pentru
43 LCOE obţinerea unui kWh pe durata de viaţă a instalaţiei) –
(Levelised Cost of Energy
Tehnologii cu amprentă redusă de carbon (Low Carbon
44 LCT
Technologies)
45 LED Diodă luminiscentă (Light Emitting Diode).
Energia utilizată pentru iluminat raportată la aria
46 LENI suprafaţei iluminate (Lighting Energy Numerical
Indicator) [kWh/an/m2]
47 LF Factor de încărcare (Load Factor) (mașina asincronă)
ME, CE, S, A, ES,
48 Clase de iluminat definite prin normative europene
EV
Standard minimal de performanță a eficienței (Minimal
49 MEPS
Efficiency Performance Standard)
50 MF Factor de menţinere (Maintenance Factor)
51 N Conductorul neutru
Indicator (ODyssee indEX) pentru evaluarea evoluţiei
eficienţei energetice în principalele sectoare de activitate,
52 ODEX
calculat ca medie ponderată a indicatorilor de evoluţie a
eficienţei energetice pentru subsectoarele componente
Standarde, concepte, definiţii 431

Tabelul 14.3 (continuare)


53 PCC Punctul Comun de Cuplare
Plan - Realizare - Verificare - Acţionare (Plan - Do -
54 PDCA
Check -Act)
55 PE Conductorul de protecție (Protective Earth)
56 PF Factor de putere (Power Factor)
Circuit corector al factorului de putere (Power Factor
57 PFC
Corrector)
58 PIB Produsul Intern Brut
59 PWM Modulaţie cu lăţime a pulsului (Pulse Width Modulation)
60 RIR Rata Internă de Rentabilitate
Circuit electric compus dintr-un rezistor (R), o bobină
61 RLC (L) și un condensator (C), conectate în serie sau în
paralel
62 R Regulator automat (de tip P, PI sau PID)
63 rms Valoare efectivă (Root-mean-square)
Sistem de monitorizare, control şi achiziţie de date
64 SCADA
(Supervisory Control and Data Acquisition)
65 SEC Energie specifică utilizată (Specific energy consumption).
66 SEN Sistem energetic naţional.
Compensator cu condensator şunt comutabil şi bobină
67 SSCR
(Switched Shunt-Capacitor and Reactor)
Regulator static serie sincronizat (Static Synchronous
68 SSSC
Series Controller)
Compensator static sincronizat (Static Synchronous
69 STATCOM
Compensator)
Compensator static de putere reactivă (Static VAr
70 SVC
Compensator)
71 T Traductorul termometric
72 TC Transformator de măsurare de curent electric
Bobină comandată prin tiristoare (Thyristor Controlled
73 TCR
Reactor)
Regulator cu condensator serie controlat cu tiristoare
74 TCSC
(Thyristor Controlled Series Compensator)
Factorul total de distorsiune armonică (Total Harmonic
75 THD
Distorsion).
Factorul de distorsiune de curent electric (Total
76 THDI
Harmonic Distorsion− I)
Condensator comandat cu tiristoare (Thyristor Switched
77 TSC
Capacitor)
78 TT Transformator de măsurare de tensiune
79 UE Uniunea Europeană.
80 UEC Unitate de energie utilizată (unit energy consumption)
Regulator unificat pentru controlul circulaţiei de putere
81 UPFC
(Unified Power Flow Controller)
432 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.3 (continuare)


Dispozitiv de control și corecție a calității energiei
82 UPQC
electrice (Unified Power Quality Controller)
Sursă neîntreruptibilă de alimentare cu energie electrică
83 UPS
(Uninterruptible Power Supply).
84 V2G Vehicule conectate la reţea (Vehicle 2(to) Grid)
Valoarea adăugată brută (VAB) exprimă valoarea pe care
o aduce agentul economic producător elementelor de
capital circulat pe care le achiziţionează şi prelucrează în
vederea obţinerii produselor finite. VAB reprezintă suma
85 VAB
veniturilor fundamentale (profit, salarii, dobânzi şi rente)
la care se adaugă amortizarea. De asemenea, VAB
reflectă producţia finală, respectiv diferenţa dintre
producţia brută (PB) şi consumul intermediar (Ci).
86 VE Vehicul Electric
87 VNA Venitul Net Actualizat
88 VTA Variator de Tensiune Alternativă

14.4 Notaţii
Tabelul 14.4 Lista notaţiilor utilizate în cadrul lucrării
1 a Rata anuală de eficienţă
2 a Rata de actualizare considerată [%/an]
3 A Suprafață de lucru
4 A Masa atomică a substanţei
5 A Aria secţiunii transversale a conductorului
6 a, b, c, d Tip de soluţie (pentru creșterea eficienței)
Numărul de grade-zile (Average Degree-Day) pentru
7 ADDri
încălzire în anul de referinţă r
8 ADDrr Numărul de grade-zile pentru răcire în anul de referinţă r
Numărul de grade-zile pentru încălzire în anul de
9 ADDti
raportare t
10 ADDtr Numărul de grade-zile pentru răcire în anul de raportare t
11 alimită Rata dobânzii pe piaţă
12 Ar Cantitate de produs în anul de referinţă
Aria totală a locuinţei ocupată permanent în anul de
13 Ari
referinţă r
14 At Cantitate de produs în anul de raportare t
Anuităţile plătite în anul t pentru returnarea creditelor
15 At
luate
Aria totală a locuinţei ocupată permanent în anul de
16 Ati
raportare t
17 C Costuri; factor de recuperare a capitalului
Standarde, concepte, definiţii 433

Tabelul 14.4 (continuare)


18 Ca Costuri ale intervenţiilor accidentale
19 Ce Costul energiei utilizate
20 Cl Costul de achiziţie a noilor lămpi
Costuri de material raportate pentru dezvoltarea
21 Cm
sistemului
22 CM Costuri de mentenanţă
23 cn Coeficientul de radiaţie al corpului negru
Defazajul dintre componentele fundamentale ale
24 cos1
tensiunii şi curentului electric
Cheltuielile de operare din anul t exclusiv
25 Ct
amortismentele
26 Ct Costuri totale orare
Reducerea anuală de CO2 transmisă în atmosferă prin
27 Ct
măsurile de eficienţă energetică adoptate
28 CTt Fluxul de cheltuieli în anul t
29 D Productivitatea procesului de încălzire
30 ΔE Economie de energie
31 Q Variaţia cantităţii de căldură
32 P Pierderile active în transformator
Pierderile în rezistenţa electrică RL a liniei în regim
33 P
necompensat al puterii reactive
Puterea activă absorbită de transformatorul de curent
34 P
electric intens, la funcţionarea în gol
35 PL Pierderile prin conductanţa transversală a liniei
36 P Puterea de pierderi în statorul maşinii
37 P  Puterea de pierderi în rotorul maşinii
Pierderile active în contactele cu semifabricatul de
38 Pc
încălzit
Pierderile în rezistenţa electrică RL a liniei în cazul în
39 Pc
care se asigură compensarea puterii reactive
Pierderile Joule datorate parcurgerii înfăşurărilor de către
40 PCu
curentul electric de sarcină (pierderi în cupru)
41 PF Pierderile prin curenţi electrici turbionari în înfăşurări
42 PFe Pierderile la funcţionarea în gol (pierderi în fier)
43 Prs Pierderile active în reţeaua scurtă
44 P Pierderile de mers în gol ale transformatorului
45 Pn Pierderile în transformator, în regim nesimetric
Pierderile active în înfăşurarea transformatorului la
46 Ptr
funcţionarea în sarcină
Pierderile active la sarcină nominală în înfăşurările
47 Pscn
transformatorului (pierderile în scurtcircuit)
48 ∆WLn Pierderile de energie electrică activă
49  Diferenţa de temperatură / zonă de insensibilitate
50 dQ Pierderi de căldură
434 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.4 (continuare)


Durata de întrerupere a utilizatorilor (minute) la
51 Ds
întreruperea s
52 dt Interval de timp
53  Durată de timp
Distanţa medie în km parcursă de automobile în anul
54 DtCAmed
raportare t
55 e Eficiența energetică
Tensiunea teoretică de descompunere a soluţiei de alu-
56 e
mină dizolvată în criolit la temperatura de lucru (1,65 V)
Energia economisită anual prin măsurile de eficienţă
57 E
energetică [kWh/an]
58 E Nivel de iluminare [lx]
59 EA Energia utilizată pentru transportul pe apele interioare [J]
Energia specifică utilizată în transportul de bunuri pe
60 EBRsp
calea ferată şi pe apele interioare [J/tone-km]
Cantitatea de combustibil utilizată de camioane şi
61 EC
camionete într-un an
62 ECF Energia anuală utilizată în transportul pe calea ferată [J]
63 EIx Energia utilizată în subsectorul industrial x
Energia utilizată pentru prepararea apei calde în zona
64 Era
analizată, în anul de referinţă r
Energia utilizată pentru transportul pe apele interioare în
65 ErA
anul de referinţă r
Energia specifică utilizată de către vehiculele care
66 EtBsp
utilizează traseele rutiere în anul de raportare t
Energia specifică utilizată de camioane şi camionete, în
67 ErC
anul de referinţă r
Energia utilizată de autovehicule (combustibil) [J] în
68 ErCA
anul de referinţă r
Cantitatea de benzină utilizată de automobile în anul de
69 EtCAbenzina
raportare t
Energia specifică utilizată de autovehicul în litri/km, în
70 ErCAsp anul de referinţă r; energia specifică utilizată [J/pasageri-
km] de către autovehicule în anul de referinţă r
Energia anuală [J] utilizată de sistemul de transport pe
71 ErCF
calea ferată în anul de referinţă r
Energia utilizată de echipamentele electrocasnice din
72 Ere
zona analizată în anul de referinţă r
Energia electrică utilizată în locuinţă, într-un an, în anul de
73 Erel
referinţă r
Energia electrică utilizată în sectorul de servicii în anul de
74 Ets,el
referinţă r
Energia electrică utilizată în subsectorul x al sectorului de
75 Erel,x
servicii în anul de referinţă r
76 Eri Energia utilizată în locuinţă, în anul de referinţă r
Energia utilizată în subsectorul industrial x în anul de
77 ErIx
referinţă r
Standarde, concepte, definiţii 435

Tabelul 14.4 (continuare)


Energia utilizată pentru iluminatul electric într-o zonă pe
78 Erl
durata anului de referinţă r
Energia neelectrică utilizată în locuinţă, într-un an, în anul
79 Ernel
de referinţă r
Energia neelectrică utilizată în sectorul de servicii în anul
80 Ers,nel
de referinţă r
Energia neelectrică utilizată în subsectorul x al sectorului
81 Ernel,x
de servicii în anul de referinţă r
Energia utilizată pentru răcire în locuinţă, în anul de
82 Err
referinţă r
Energia utilizată de sistemul de transport de bunuri pe
83 Ertb
calea ferată în anul de referinţă r
Energia utilizată de sistemul de transport călători pe
84 Ertp
calea ferată în anul de referinţă r
Energia utilizată de vehiculele rutiere în anul de referinţă
85 ErVR
r
Energia utilizată pentru transportul pe apele interioare în
86 EtA
anul de raportare t
Energia utilizată pentru transportul de bunuri pe calea
87 Etb
ferată într-un an
Energia specifică utilizată în transportul pe calea ferată şi
88 EtBsp
pe apele interioare, în anul de raportare t
Energia specifică utilizată de camioane şi camionete, în
89 EtC
anul de raportare t
Energia utilizată de autovehicule (combustibil) [J] în
90 EtCA
anul de raportare t
Cantitatea de combustibil diesel utilizată de automobile
91 EtCAdiesel
în anul de raportare t
Energia specifică utilizată de autovehicul în litri/km, în
92 EtCAsp anul de raportare t ; energia specifică [J/pasageri-km]
utilizată de transportul public în anul de raportare t
Energia anuală [J] utilizată de sistemul de transport pe
93 EtCF
calea ferată în anul de raportare t
Energia utilizată de echipamentele electrocasnice din
94 Ete
zona analizată în anul de raportare t
Energia electrică utilizată în locuinţă, într-un an, în anul de
95 Etel
raportare t
Energia electrică utilizată în sectorul de servicii în anul de
96 Ets,el
raportare t
Energia electrică utilizată în subsectorul x al sectorului
97 Etel,x
de servicii în anul de raportare t
98 Eti Energia utilizată în locuinţă, în anul de raportare t
Energia utilizată în subsectorul industrial x în anul de
99 EtIx
raportare t
Energia utilizată pentru iluminatul electric într-o zonă pe
100 Etl
durata anului de raportare t
436 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.4 (continuare)


Energia neelectrică utilizată în locuinţă, într-un an, în anul
101 Etnel
raportare t
Energia neelectrică utilizată în sectorul de servicii în anul
102 Ets,nel
de raportare t
Energia neelectrică utilizată în subsectorul x al sectorului
103 Etnel,x
de servicii în anul de raportare t
Energia specifică [J/pasageri-km] utilizată de transportul
104 EtPsp
public în anul de raportare t
Energia utilizată pentru răcire în locuinţă, în anul de
105 Etr
raportare t
Energia utilizată pentru prepararea apei calde în zona
106 Eta
analizată, în anul de raportare t
Energia utilizată de sistemul de transport de bunuri pe
107 Ettb
calea ferată în anul de raportare t
Energia utilizată de sistemul de transport călători pe
108 Ettp
calea ferată în anul de raportare t
Energia utilizată de vehiculele rutiere în anul de
109 EtVR
raportare t
110 F Constanta lui Faraday (F  96 490 C/echivalent gram)
111 f Frecvenţa tensiunii de alimentare
112 Fa Forţa de antrenare în fluxul de gaze
113 FA Factorul armonic
114 fc Factorul de emisie cu substante poluante [kg/kWh]
115 fc Factorul de emisie cu substanțe poluante [kgCO2/kWh]
Factorul de luminanţă, definit ca raportul dintre puterea
116 Fc absorbită după un interval dat de timp şi puterea instalată
iniţial
117 Fc Forţa electrostatică
118 fm Frecvenţa tensiunii de alimentare a motorului electric
119 fnom Valoarea nominală a frecvenței
Factor care ia în consideraţie efectul sistemului de
120 Fo control al nivelului de iluminare în funcţie de gradul de
utilizare a clădirii
121 fs Frecvenţa sistemului de alimentare (50 Hz)
122 g Acceleraţia gravitaţională
123 G Grup generator auxiliar
124 h Rang armonic
125 h Distanţa dintre electrozii corona şi placă
126 h (indice) Circuit de magnetizare
127 Hn Înălțimea de pompare
128 I Intensitatea curentului electric
Componentele de secvenţă pozitivă respectiv negativă
129 I+ şi I−
ale sistemului trifazat de curenţi electrici
Valorile efective ale curenţilor electrici pe cele trei faze
130 IA , IB , IC
A, B şi respectiv C
Standarde, concepte, definiţii 437

Tabelul 14.4 (continuare)


Indicator relevant al activităţii în subsectorul x al
131 IArel,x sectorului de servicii în anul de referinţă r privind
energia electrică
Indicator relevant al activităţii în subsectorul x al
132 IArnel,x sectorului de servicii în anul de referinţă r privind
energia neelectrică
Indicator relevant al activităţii în subsectorul x al
133 IAtel,x sectorului de servicii în anul de raportare t privind
energia electrică
Indicator relevant al activităţii în subsectorul x al
134 IAtnel,x sectorului de servicii în anul de raportare t privind
energia neelectrică
135 Ih Amplitudinea curentului electric de rang h
Valoarea curentului electric în sensul direct de transfer a
136 Ikd
puterii pe ramura k a reţelei
Valoarea maxim admisă a curentului electric în sensul
137 Ikd,max
direct de circulaţie a puterii pe ramura k a reţelei
Valoarea curentului electric în sensul invers de circulaţie
138 Iki
a puterii pe ramura k a reţelei
Valoarea maxim admisă a curentului electric în sensul
139 Iki,max
invers de circulaţie a puterii pe ramura k a reţelei
Valori efective ale curenţilor electrici de fază (F  (A, B,
140 Im
C))
Curentul electric ce parcurge circuitul de întoarcere prin
141 IN
pământ
142 In Curentul electric nominal al motorului
143 INt Încasările din anul t
144 IPIIx Indicele de producţie al sectorului industrial x
Indicele de producţie al sectorului industrial i, în anul de
145 IPIrIx
referinţă r
Indicele de producţie al sectorului industrial i, în anul de
146 IPItIx
raportare t
147 It Investiţiile efectuate din fonduri proprii în anul t
148 k Factorul de neuniformitate al graficului de sarcină
149 k Echivalentul electrochimic al substanţei
150 k Ramuri ale reţelei electrice
151 K Numărul ramurilor din reţeaua de distribuţie
Coeficient de corecţie care depinde de vârsta
152 K
observatorului (valoarea creşte cu vârsta)
Factorii de formă ai graficului de sarcină pe cele trei faze
153 kA , kB , kC
A, B şi respectiv C
154 kf Factorul de formă
155 kF Factor care ia în consideraţie efectul pelicular
156 km Factorul de denominare
157 kn Factor de nesimetrie negativă de tensiune
158 knI− Factor de nesimetrie negativă de curent electric
438 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Tabelul 14.4 (continuare)


159 knU −
Factor de nesimetrie de tensiune
Ponderea energiei utilizate în sectorul industrial x şi care
160 KrIx corespunde prevederilor Directivei 2006/32/EC din anul
2007
Factor de ponderare pentru benzină şi pentru diesel în
161 Kt
anul de raportare t
Factorul de reducere a puterii care ia în consideraţie
ponderea componentelor armonice în curentul electric
162 kt
care parcurge înfăşurarea şi pierderile prin curenţi
turbionari
163 L Lungimea pe care este aplicat câmpul electric,
164 Lhm Inductivitatea circuitului de magnetizare
165 Lmed Luminanţa medie pe suprafaţa de calcul
166 Lmin Luminanţa minimă pe întreaga suprafaţă de calcul
167 LV Luminanţa de voal
168 M Momentul la arborele maşinii (mașina asincronă)
179 M Rangul armonicei până la care se fac calculele
Indicatori minimi pentru calculul energiei economisite
170 M1...8 prin măsuri de eficienţă energetică în sectoarele
rezidenţial, industrial, de servicii și de transporturi
Numărul mediu de grade-zile (Mean Degree-Day) pentru
171 MDDi25
încălzire în ultimii 25 ani
Numărul mediu de grade-zile pentru răcire în ultimii 25
172 MDDr25
ani
173 mr Masa reală depusă (procese electrochimice)
Producţia teoretică zilnică (pe durata a 24 ore) a unui
174 mzi
electrolizor
175 n Valenţa substanței
176 n Numărul total de întreruperi
Numărul locuitorilor din zona analizată în anul de
177 Nalr
referinţă r
Numărul locuitorilor din zona analizată în anul de
178 Nalt
raportare t
179 NC Numărul total de camioane şi camionete
Numărul total al utilizatorilor afectaţi de cel puţin o
180 Nca
întrerupere în perioada analizată
Numărul echipamentelor electrocasnice din zona
181 Net
analizată în anul de raportare t
182 nf Durata evaluată de funcţionare a măsurii propuse
Numărul de persoane permanent aflate în zona analizată
183 Nlr
în anul de referinţă r
Numărul de persoane permanent aflate în zona analizată
184 Nlt
în anul de raportare t
Durata de timp de realizare a investiţiei (până la punerea
185 nr
în operare a soluţiei adoptate)
Standarde, concepte, definiţii 439

Tabelul 14.4 (continuare)


Numărul total de camioane şi camionete în anul de
186 NrC
referinţă r
187 Nrel Numărul de persoane în locuinţă în anul de referinţă r
Numărul echivalent de angajaţi cu normă întreagă în
188 Nrel,eq
sectorul de servicii în anul de referinţă r
189 Nrnel Numărul de persoane în locuinţă în anul de referinţă r
Numărul echivalent de angajaţi cu normă întreagă în
190 Nrnel,eq
sectorul de servicii în anul de referinţă r
Numărul total de camioane şi camionete în anul de
191 NtC
raportare t
Numărul total al parcului de automobile în anul de
192 NtCA
raportare t
193 Ntel Numărul de persoane în locuinţă în anul de raportare t
Numărul echivalent de angajaţi cu normă întreagă în
194 Ntel,eq
sectorul de servicii în anul de raportare t
195 Ntnel Numărul de persoane în locuinţă în anul de raportare t
Numărul echivalent de angajaţi cu normă întreagă în
196 Nrnel,eq
sectorul de servicii în anul de referinţă r
197 NrVReq Numărul echivalent de vehicule în anul de referinţă r
Numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în
198 Ns
întreruperea s
199 NtVReq Numărul echivalent de vehicule în anul de raportare t
200 p Numărul de perechi de poli ai maşinii
201 p Nivelul de poluare [gCO2/pasagerkm]
202 p Densitate de probabilitate
203 P Puterea activă
Funcţii care iau în consideraţie caracteristicile nodurilor
204 P(U,) , Q(U,)
din reţeaua
205 P0 Puterea de pornire a motorului
206 P1 Puterea activă măsurată la intrarea în transformator
Indicatori preferenţiali pentru calculul energiei
economisite prin măsuri de eficienţă energetică în
207 P1...14
sectoarele rezidenţial, industrial, de servicii și de
transporturi
208 P2 Puterea măsurată la ieşirea din transformator
Puterea activă a utilizatorilor de energie din nodurile
209 PC
reţelei analizate
210 P Puterea care se transferă prin întrefierul maşinii
211 Pem Puterea instalată în sistemul de iluminat de securitate
Puterea activă a surselor de energie din nodurile reţelei
212 PG
analizate
213 Pi Putere electrică la intrarea în sistem (motorul electric)
214 Pist Puterea instalată a grupului
215 Pk Puteri active
216 Plt Indicatorul de flicker pe termen lung
217 Pm Puterea mecanică la arborele maşinii
440 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

218 Pm Putere de ieşire din sistem (mecanică) (motorul electric)

Tabelul 14.4 (continuare)


219 Pn Puterea totală instalată a sistemului de iluminat
220 Pn Puterea nominală a motorului
Puterea parazitară totală instalată, definită ca fiind
221 Ppc puterea utilizată de instalaţia de iluminat pe durata când
aceasta nu este în funcţiune
222 ps Puterea specifică transmisă prin radiaţie şi prin convecţie
223 Pspmax Puterea maximă a schemei de servicii proprii
224 Pst Indicatorul de flicker pe termen scurt
Ponderea transportului de bunuri pe calea ferată şi pe
225 PTB
apele interioare în transportul total de bunuri [u.r.]
Ponderea transportului public în transportul total de
226 PTP
pasageri [u.r.]
Ponderea transportului de bunuri pe calea ferată şi pe
227 PTrB
apele interoare, în anul de referinţă r
Ponderea transportului public în transportul total de
228 PTrP
pasageri [u.r.] în anul de referinţă r
Ponderea transportului de bunuri pe calea ferată şi pe
229 PTtB
apele interoare, în anul de raportare t
Ponderea transportului public în transportul total de
230 PTtP
pasageri [u.r.] în anul de raportare t
231 Pu Puterea activă disipată în semifabricat
232 Q Sarcină electrică
233 Q Debitul ventilatoarelor
234 qak Debit de apă
Puterea reactivă a utilizatorilor de energie din nodurile
235 QC
reţelei analizate
Puterea reactivă a surselor de energie din nodurile reţelei
236 QG
analizate
237 Qk Putere reactivă
238 Qn Debitul nominal al unei pompe
239 qs Sarcina electrică de saturaţie a particulei
Sarcina electrică teoretică necesară pentru obţinerea unui
240 Qt
kilogram de aluminiu
241 R Rezistenţă electrică
242 r Rază (a conductorului)
243 R0 Rezistenţa specifică
244 Rec Rezistenţa echivalentă
Rata reală de creştere a PIB în anul j faţă de anul
245 rj
precedent
246 Rk Rezistenţa electrică
Rezistenţa electrică a conductoarelor de fază (considerată
247 RL
egală pe cele trei faze)
Rezistenţa electrică a circuitului, măsurată la tensiune
248 RL0
continuă
249 RLh Rezistenţa electrică din circuit corespunzătoare
Standarde, concepte, definiţii 441

armonicei de rang h

Tabelul 14.4 (continuare)


Rezistenţa electrică a circuitului de întoarece prin
250 RN
pământ
251 s Alunecare (mașina asincronă)
252 s Întrerupere
Puterea aparentă trifazată a utilizatorilor conectaţi în
253 Sc reţeaua electrică publică în acelaşi nod al reţelei electrice
publice ca şi substaţia de tracţiune electrică
254 SCEE Putere instalată în centralele cu surse regenerabile
Valoarea puterii aparente generată de sursele
255 SGD regenerabile de energie din reţeaua de distribuţie
analizată
Valoarea maximă a puterii aparente generate de sursele
256 SGD,max
regenerabile de energie din reţeaua electrică
Valoarea minimă a puterii aparente generate de sursele
257 SGD,min
regenerabile de energie din reţeaua electrică
Puterea aparentă (bifazată la nivelul sistemului de înaltă
258 Sm
tensiune) determinată de sistemul de tracţiune
259 Sn Puterea nominală a transformatorului
Raport de zonă alăturată, care ia în considerare nivelul de
260 SR iluminare al zonelor adiacente drumurilor destinate
circulaţiei rutiere
261 Ssc Puterea de scurtcircuit în PCC
Puterea aparentă de scurtcircuit în nodul în care este
262 Ssc conectată substaţia de tracţiune în reţeaua electrică
publică
263 Su Putere aparentă
Durata estimată de viaţă a soluţiei de eficienţă energetică
264 t
(ani)
265 T’2 Constanta de timp a înfăşurării rotorice
266 TA Traficul de bunuri pe apele interioare
267 ta Durata anuală de lucru a motorului la puterea P
268 tan Durata ce corespunde valorii de 8760 ore ale unui an
269 tan Tangenta unghiului de pierderi
270 TB Traficul total de bunuri [tone-km]
Cantitatea totală de bunuri transportată de camioane şi
271 TC
camionete în tone-km într-un an
272 TCF Traficul total pe calea ferată [tona brută-km]
273 tD Durata de utilizare a iluminatului natural
Intervalului de timp în care este încărcată bateria
274 tem
instalaţiei de securitate
275 tf Durata de funcţionare luată în considerare
276 tG Durata de utilizare a puterii instalate
277 TG Tahogenerator
278 TI Factorul de creştere a pragului percepţiei vizuale
279 tî Durata procesului de încălzire a semifabricatului până la
442 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

temperatura prescrisă
280 tn Durata de studiu

Tabelul 14.4 (continuare)


Durata ce corespunde intervalului de timp în care
281 tN instalaţia de iluminat nu este utilizată, dar este conectată
la reţeaua electrică
282 TP Traficul total de pasageri [pasageri-km]
283 tp Durata pauzei dintre două procese succesive de încălzire
284 Tr Durata actualizată de recuperare
Traficul de bunuri pe apele interioare interioare în anul
285 TrA
de referinţă r
Cantitatea totală de bunuri transportată de camioane şi
286 TrC
camionete în tone-km în anul de referinţă r
Traficul total al autovehiculelor [pasager-km] în anul de
287 TrCA
referinţă r
Traficul total în tone brute-km pe calea ferată în anul de
288 TrCF referinţă r, incluzând masa locomotivelor, a vagoanelor
şi a pasagerilor
Traficul de bunuri, în tone-km, în sistemul de transport
289 Trtb
pe calea ferată în anul de referinţă r
Traficul de pasageri pe calea ferată în pasageri-km în
290 Trtp
anul de referinţă r
Traficul de bunuri pe apele interioare în anul de raportare
291 TtA
t
Traficul total de bunuri transportat pe calea ferată, în
292 Ttb
tone-km, într-un an
293 TtB Traficul total de transport în anul de raportare t
Cantitatea totală de bunuri transportată de camioane şi
294 TtC
camionete în tone-km în anul de raportare t
Traficul total al autovehiculelor [pasager-km] în anul de
295 TtCA
raportare t
Traficul total în tone brute-km pe calea ferată în anul de
296 TtCF raportare t, incluzând masa locomotivelor, a vagoanelor
şi a pasagerilor
Traficul de bunuri, în tone-km, în sistemul de transport
297 Tttb
pe calea ferată în anul de raportare t
Traficul de pasageri pe calea ferată în pasageri-km în
298 Tttp
anul de raportare t
299 tu Durata de utilizare a puterii maxime
300 U Tensiunea în nodurile reţelei
301 U Tensiunea medie de alimentare
Neuniformitatea generală a luminanţei pe suprafaţa de
302 U0
calcul
303 U0 Tensiunea de alimentare
304 ua Tensiune auxiliară sinusoidală
Standarde, concepte, definiţii 443

Valoarea relativă, raportată la fundamentală, a armonicei


305 uh
de tensiune de rang h

Tabelul 14.4 (continuare)


Neuniformitatea longitudinală (în lungul arterei) a
306 Ul
luminanţelor
Limita maximă a tensiunii admise în nodurile n ale
307 Un,max
reţelei electrice
Limita mimimă a tensiunii admise în nodurile n ale
308 Un,min
reţelei electrice
309 Unom Valoarea nominală a tensiunii
310 Up Nivelul de tensiune la începutul liniei
311 UPCC Tensiunea în punctul de conectare a sursei regenerabile
312 Us Nivelul tensiunii la sfârşitul liniei
313 ut Tensiune triunghiulară
Valoarea adăugată, în termeni reali, în subsectorul
314 VAIx
industrial x, în valori monetare [euro]
Valoarea adăugată, în termeni reali, în subsectorul
315 VArIx industrial x, în valori monetare [euro], în anul de
referinţă r
Valoarea adăugată, în termeni reali, în subsectorul
316 VAtIx industrial x, în valori monetare [euro], în anul de
raportare t
317 W Energia înregistrată pe durata analizată
Energia produsă pe durata unui an, pentru fiecare unitate
318 Wan
de putere instalată
319 WL Energia utilizată pentru iluminatul artificial
320 WP Energia utilizată pentru iluminatul parazitar
Energia real utilizată pentru obţinerea unui kilogram de
321 Wr
aluminiu
Energia totală utilizată pentru obţinerea unei cantităţi de
322 Wt
aluminiu
323 wt Viteza teoretică de migraţie,
324 Wu Energia utilă pentru obţinerea unei cantităţi de aluminiu
325 X Reactanţa longitudinală a liniei
326 X0 Reactanţă specifică
Suma reactanţelor de scăpări corespunzătoare statorului
327 X
şi respectiv rotorului

14.5 Notaţii cu litere greceşti


Tabelul 14.5 Lista notaţiilor cu litere greceşti utilizate în cadrul lucrării
Unghiul de intrare în conducţie a tiristoarelor din schema
1 
variatorului de tensiune
2 S Factorul de încărcare în puteri aparente
3  Adâncimea de pătrundere
4  Unghiul de defazare între fazorii tensiunilor de la
444 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

capetele liniei
5  Factor de umplere

Tabelul 14.5 (continuare)


6  Permitivitatea dielectrică a vidului (1/(49109) F/m)
7 c Fluxul luminos emis de corpurile de iluminat
8 d Fluxul luminos direct care ajunge pe suprafaţa de lucru
9  Fluxul luminos indirect care ajunge pe pereţi şi pe tavan
10 L Fluxul emis de sursele de lumină
11 pp Pierderi termice
12 u Fluxul util pe suprafaţa de lucru
13  Densitatea fluidului
14 η Randament
15 d Eficienţa colectării unei particule cu diametrul d
16 c Randamenent al sistemului optic al corpului de iluminat
17 CEE Factor de putere al surselor regenerabile
18 h Defazajul dintre curbele de tensiune şi de curent electric
19 u Unghiul de defazaj
Unghiuri ale tensiunilor între faze care aparţin mulţimii
20 uv
(AB , BC , CA)
Unghiul plan cuprins între direcţia vederii şi direcţia
21  intensităţii luminoase orientate către ochiul
observatorului
22  Unghiul tensiunii în nodurile reţelei
23 d Valoarea dorită a temperaturii
24 r Valoarea reală a temperaturii
25  Factorul mediu de reflexie al pereţilor şi tavanului
26  Conductivitatea materialului
27  Abaterea medie pătratică
28  indice Inductivităţile de dispersie
39 w Transmisivitatea ferestrelor
30 v Viteza trenului
31 v Viteza fluxului de gaze de ardere

14.6 Formule chimice


1 Al+ Ion pozitiv de aluminiu
2 Al2O3 Oxid de aluminiu
3 AlF3 Fluorură de aluminiu
4 CaF2 Fluorură de calciu
5 CH4 Metan
6 CO2 Dioxid de carbon
7 Fe2O3 Oxid de fier
8 LiF Fluorură de litiu
9 Na3AlF6 Criolit
10 NOx Oxid de azot
Standarde, concepte, definiţii 445

11 O2 Oxigen
12 SiO2 Dioxid de siliciu
13 SO2 Dioxid de sulf

S-ar putea să vă placă și