AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR

PUBLICE ŞI A SISTEMELOR
INGINEREŞTI AFERENTE ACESTORA

Sesiunea 1 Aspecte regulatorii în domeniul auditării energetice din

Republica Moldova

Formator:
Manole Balan

1
Publicat de:

Deutsche Gesellschaft für

Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH

Înregistrarea oficiului:
Bonn and Eschborn, Germany

Friedrich-Ebert-Allee 40
53113 Bonn, Germany
T +49 228 44 60-0
F +49 228 44 60-17 66

Dag-Hammarskjöld-Weg 1-5
65760 Eschborn, Germany
T +49 61 96 79-0
F +49 61 96 79-11 15

E info@giz.de
I www.giz.de

Experţi naţionali:
Mihai Lupu – coordonatorul modulului, Dr. Nicolae Mogoreanu – formator în cadrul CFCEECP, Dr. Victor
Gropa – formator în cadrul CFCEECP, Dr. Viorica Hlusov – formator în cadrul CFCEECP, Tatiana Colomieț
– lector universitar, formator în cadrul CFCEECP, Constantin Borosan - lector universitar, formator în cadrul
CFCEECP

Pregătit pentru:
Proiectul “Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” Programului Naţional de
Creştere a Capacităţilor Actorilor din domeniul Eficienţei Energetice a Clădirilor Publice , implementat de
către Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH în numele Ministerului
Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ) şi cu suportul Guvernului Român şi
Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi).

Curs de formare a personalului administrativ (tehnic) al instituţiilor publice în domeniul Instruirea

auditorilor energetic pentru clădirile publice

Partenerii proiectului:

Opiniile exprimate aparţin autorului (autorilor) şi nu reflectă punctul de vedere al Agenţiei de

Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), Ministerul German pentru Cooperare Economică şi
Dezvoltare (BMZ), Uniunii Europene, Guvernului României, Guvernului Suediei şi Agenţiei
Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).

2
Cuprins
Sesiunea 1: Aspecte regulatorii în domeniul auditării energetice din Republica Moldova
................................................................................................................................................................... 4
1. Noțiuni ............................................................................................................................................ 4
2. Extrase legislative .....................................................................................................................12
HG nr. 45 din 30.01.2019 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Eficienţă
Energetică..............................................................................................................................................12
Legea nr. 139 din 19.07.2018 cu privire la eficienţa energetică ...................................................16
Legea nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile .....22
Legea nr. 128 din 11.07.2014 privind performanţa energetică a clădirilor ..................................26
Hotărîrea Guvernului nr. 676 din 10.09.2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
auditorii energetici și auditul energetic ..............................................................................................28
3. Standarde europene în domeniul auditului energetic .....................................................43

3
Sesiunea 1: Aspecte regulatorii în domeniul auditării
energetice din Republica Moldova
Obiective • Prezentarea legislației în domeniul eficienței energetice și surselor de
energie regenerabilă;
• Prevederile legislației privind efectuarea și prestarea serviciilor de audit
energetic;
• Prezentarea standardelor europene în domeniul auditului energetic care
au fost transpuse și a celor în curs de transpunere.
Cuvinte Auditor energetic, audit energetic, calificarea auditorilor energetici,
cheie registrul auditorilor energetici, etc.
Conținut

1. Noțiuni
Ținînd cont că majoritatea noțiunilor utilizate în actele normativ-legislative se repetă,
definițiile prevăzute de acestea au fost extrase într-un capitol separat.
Astfel, în sensul Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, următoarele
noţiuni semnifică:
acţiune individuală – acţiune care duce la îmbunătăţiri în domeniul eficienţei energetice,
verificabile şi măsurabile sau estimabile, şi care este efectuată ca rezultat al unei măsuri
de politică în domeniul eficienţei energetice;
agregator – prestator de servicii care combină multiple sarcini de scurtă durată ale
consumatorilor finali pentru a vinde sau a licita pe pieţe organizate de energie;
audit energetic – procedură sistematică al cărei scop este obţinerea informaţiilor
necesare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de
clădiri, al unui proces industrial, al unei instalaţii industriale sau comerciale ori al unui
serviciu privat sau public, precum şi identificarea şi cuantificarea oportunităţilor rentabile
de economisire a energiei şi raportarea rezultatelor;
cerere justificată din punct de vedere economic – cerere care nu depăşeşte necesarul de
încălzire sau de răcire şi care ar putea fi satisfăcută altfel în condiţii de piaţă, prin procese
de producere a energiei, altele decît cogenerarea;
consum de energie primară – consum intern brut de energie, cu excepţia utilizărilor
neenergetice;
consum de energie finală – toată energia furnizată industriei, transporturilor, sectorului
rezidenţial, sectorului serviciilor şi agriculturii, cu excepţia energiei furnizate sectorului de
transformare a energiei şi sectoarelor energeticii;
contract de finanţare din partea terţilor – contract ce implică un terţ, în afara prestatorului
de servicii energetice şi a beneficiarului unei măsuri de eficienţă energetică, care
finanţează această măsură şi care percepe de la beneficiar o taxă echivalentă cu o parte
din valoarea economiei de energie obţinute ca rezultat al măsurii de eficienţă energetică
convenite prin contractul respectiv;
contract de performanţă energetică – contract între un beneficiar şi un prestator de servicii
energetice care propune una sau mai multe măsuri de eficienţă energetică, verificate şi
monitorizate pe toată perioada contractului, prin care investiţiile (activitatea,

4
aprovizionarea sau serviciile) pentru măsura sau măsurile respective sînt achitate
proporţional cu nivelul îmbunătăţirii eficienţei energetice convenit prin contract sau cu alte
criterii convenite privind performanţa energetică, cum ar fi economiile financiare;
echipament de măsurare inteligent – dispozitiv electronic care permite măsurarea
consumului de energie, oferind mai multe informaţii decît un echipament de măsurare
tradiţional, şi care poate transmite şi primi informaţii utilizînd forme de comunicaţii
electronice;
economie de energie – cantitate de energie economisită, determinată prin măsurarea
şi/sau estimarea consumului înainte şi după punerea în aplicare a unei sau a mai multor
măsuri de eficienţă energetică în contextul normalizării condiţiilor externe care afectează
consumul de energie;
eficienţă energetică – raportul dintre rezultatul ce constă în performanţa atinsă, servicii,
bunuri sau energie şi o anumită cantitate de energie folosită pentru atingerea acestui
rezultat;
fond imobiliar naţional – clădirile prevăzute la art.3 alin.(2) din Legea nr.128/2014 privind
performanţa energetică a clădirilor;
furnizor – persoană fizică sau juridică, înregistrată în Republica Moldova în calitate de
întreprindere, care vinde energie consumatorilor finali pe piaţa cu amănuntul;
instrument financiar pentru realizarea economiilor de energie – orice instrument financiar,
precum fonduri, subvenţii, reduceri de taxe, împrumuturi, contracte de finanţare din partea
terţilor, contracte de performanţă energetică, contracte de externalizare, alte contracte de
aceeaşi natură, care este disponibil pe piaţa serviciilor energetice pentru a acoperi parţial
sau total costul iniţial al unui proiect în domeniul eficienţei energetice şi este necesar
pentru punerea în aplicare a măsurilor de eficienţă energetică;
îmbunătăţire a eficienţei energetice – creştere a eficienţei energetice ca rezultat al
schimbărilor tehnologice, comportamentale şi/sau economice;
încălzire şi răcire eficientă – opţiune de încălzire şi răcire care, fiind comparată cu un
scenariu de bază ce reflectă situaţia tipică, reduce măsurabil consumul de energie
primară necesar pentru a furniza o unitate de energie în cadrul unui anumit sistem, într-
un mod eficient din punct de vedere economic, şi care se evaluează în baza analizei cost-
beneficiu, în conformitate cu art.25, cu luarea în considerare a energiei necesare pentru
extragere, conversie, transport şi distribuţie;
încălzire şi răcire individuală eficientă – opţiune individuală de încălzire şi răcire care,
comparativ cu sistemul eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi de răcire,
reduce măsurabil consumul de energie primară neregenerabilă necesar pentru a furniza
o unitate de energie în cadrul unui anumit sistem sau care necesită acelaşi consum de
energie primară neregenerabilă, dar la costuri mai mici, luîndu-se în considerare şi
energia necesară pentru extragere, conversie, transport şi distribuţie;
întreprinderi mici şi mijlocii – întreprinderi în sensul celor definite în Legea nr.179/2016
cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii;

5
manager energetic raional/local – specialist desemnat de autoritatea administraţiei
publice locale de nivelul întîi sau al doilea în vederea realizării sarcinilor şi atribuţiilor
stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi;
măsură de eficienţă energetică – mijloc utilizat sau acţiune întreprinsă pentru
îmbunătăţirea eficienţei energetice şi obţinerea economiilor de energie, inclusiv investiţiile
realizate în acest sens;
măsură de politică în domeniul eficienţei energetice – instrument de reglementare,
financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informaţiilor, aplicat, după caz, de Guvern, de
autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, de alte autorităţi publice,
instituţii şi organizaţii, inclusiv internaţionale, pentru a încuraja, prin crearea de cadru
juridic necesar, prin impunerea de obligaţii sau prin acordarea de stimulente, participanţii
de pe piaţa serviciilor energetice să furnizeze şi să achiziţioneze servicii energetice,
precum şi să întreprindă alte măsuri de eficienţă energetică;
organ public – autoritate contractantă astfel cum este definită în Legea nr.131/2015
privind achiziţiile publice;
parte obligată – operator al sistemului de distribuţie care îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi Legea nr.108/2016
cu privire la gazele naturale şi importator de produse petroliere care îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere, faţă
de care se aplică schema de obligaţii în domeniul eficienţei energetice în conformitate cu
art.8;
parte participantă – întreprindere sau organ public care s-a angajat să atingă anumite
obiective în cadrul unui acord voluntar ori căruia i se aplică o măsură de politică în
domeniul eficienţei energetice;
prestator de servicii energetice – persoană fizică sau juridică, înregistrată în Republica
Moldova în calitate de întreprindere, care prestează servicii energetice sau
implementează măsuri de eficienţă energetică la instalaţiile sau clădirile consumatorului
final;
raport al suprafeţelor – raport dintre suprafaţa totală a clădirii şi suprafaţa terenului pe
care este amplasată clădirea într-un anumit teritoriu;
rată de renovare – raport dintre suprafaţa clădirilor din domeniul public al statului în care
îşi desfăşoară activitatea autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, care
urmează a fi supusă reabilitării termice pe parcursul unui an calendaristic, în condiţiile
prezentei legi, şi suprafaţa totală a acestor clădiri;
reabilitare substanţială – reabilitare ale cărei costuri depăşesc 50% din costurile de
investiţii pentru o nouă unitate comparabilă;
reţea inteligentă – reţea electrică care poate integra eficient utilizarea reţelelor de
comunicaţii şi a tehnologiilor informaţionale pentru asigurarea bidirecţională a fluxurilor
de putere şi de informaţii privind producerea şi consumul energiei electrice şi care permite
în mod automat de a îmbunătăţi eficienţa, beneficiile economice, precum şi fiabilitatea
producerii şi a livrării energiei electrice;

6
sărăcie energetică – situaţie caracterizată prin lipsa accesului consumatorului final la
sursele moderne de energie şi tehnologii şi/sau prin puterea de cumpărare redusă a
consumatorilor în raport cu resursele energetice, în special combustibili pentru
prepararea hranei, energie electrică şi/sau energie termică, şi/sau prin lipsa confortului
termic în locuinţă sau clădire;
serviciu energetic – beneficiu fizic, serviciu public sau bun obţinut dintr-o combinaţie de
energie cu o tehnologie sau cu o acţiune eficientă din punct de vedere energetic, care
poate include activităţile de exploatare, de întreţinere şi de control necesare pentru
prestarea serviciului respectiv, furnizat în baza unui contract, şi care duce la o
îmbunătăţire a eficienţei energetice sau la economii de energie primară în condiţii
verificabile şi măsurabile sau estimabile;
sistem de management energetic – set de elemente legate între ele sau care
interacţionează şi aparţin unui plan ce stabileşte obiectivul de eficienţă energetică şi
strategia de atingere a acestui obiectiv;
sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi de răcire – sistem de
alimentare centralizată cu energie termică şi de răcire care utilizează cel puţin 50%
energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75% energie termică produsă prin
cogenerare sau 50% dintr-o combinaţie de energie şi căldură de tipul celor menţionate;
suprafaţă totală utilă – suprafaţă a unei clădiri sau a unei părţi de clădire unde se
utilizează energie pentru a regla climatul interior;
trigenerare – producere combinată a energiei termice, a energiei electrice şi încă a unui
tip de energie.
În sensul Legi nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile, următoarele noţiuni semnifică:
biocarburant – combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasă.
Amestecul dintre un biocarburant şi un combustibil fosil, în proporţiile stabilite prin actele
normative în domeniu, se consideră biocarburant;
biocombustibil solid – combustibil solid produs direct sau indirect din biomasă;
biogaz – gaz combustibil produs din biomasă, care poate fi utilizat în calitate de
combustibil pentru producerea energiei sau care poate fi purificat pentru a fi adus la
parametrii de calitate ai gazelor naturale;
biolichide – combustibil lichid produs din biomasă, utilizat în scopuri energetice altele
decît pentru transport, inclusiv pentru producerea energiei electrice, a energiei destinate
încălzirii şi răcirii;
biomasă – fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din
agricultură (inclusiv materii vegetale şi animale), silvicultură şi sectoarele industriale
conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane;
certificat de conformitate – document, eliberat în baza regulilor de certificare, care
demonstrează veridic faptul că biocarburantul, identificat în mod corespunzător, este
conform cu standardele sau cu alte documente normative în domeniu;

7
consum final brut de energie – produse energetice furnizate în scopuri energetice
industriei, transporturilor, sectorului casnic, serviciilor, inclusiv serviciilor publice,
agriculturii, silviculturii şi pisciculturii, inclusiv consumul de energie electrică şi de energie
termică din sectorul de producere a energiei electrice şi a energiei termice, precum şi
consumul tehnologic şi pierderile de energie electrică şi de energie termică în reţelele
electrice şi în reţelele termice;
contract pentru diferenţe – contract semnat între producătorul eligibil şi furnizorul central
de energie electrică, prin care producătorului eligibil care vinde pe piaţa concurenţială
energia electrică produsă i se asigură diferenţele pozitive sau negative dintre preţul de
piaţă şi preţurile/tarifele stabilite în conformitate cu prezenta lege;
cotă maximă de capacitate – valoarea totală a puterii instalate a centralelor electrice, care
utilizează acelaşi tip de tehnologie de producere a energiei electrice din surse
regenerabile, admisă la nivel naţional pentru aplicarea schemei de sprijin respective,
stabilită pentru fiecare tip de tehnologie de producere a energiei electrice din surse
regenerabile;
energie aerotermală – energie stocată sub formă de căldură în aerul ambiental;
energie din surse regenerabile – energie obţinută prin valorificarea surselor nefosile
regenerabile (în continuare – surse regenerabile), respectiv energia eoliană, energia
solară, energia aerotermală, energia geotermală, energia hidrotermală şi cea a
oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, biogazul, gazul de fermentare a deşeurilor
(gazul de depozit) şi gazul provenit din instalaţiile de epurare a apelor uzate;
energie electrică din surse regenerabile – energie electrică produsă de centralele
electrice care utilizează doar surse regenerabile de energie, precum şi o cotă a energiei
electrice produse din surse regenerabile de energie de centralele electrice hibrid care
utilizează şi combustibil fosil. Energia electrică produsă în centrale hidroelectrice cu
acumulare din apa pompată anterior în sens ascendent nu este considerată energie
electrică din surse regenerabile;
energie geotermală – energie stocată sub formă de căldură sub stratul solid al suprafeţei
terestre;
garanţie de bună execuţie a contractului – mijloace financiare puse de către producătorul
de energie electrică sub controlul Guvernului, în cazul oferirii statutului de producător
eligibil în cadrul licitaţiei, sau al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, în
cazul confirmării statutului de producător eligibil, pentru a asigura realizarea obligaţiilor
ce-i revin în calitate de producător eligibil, în special cu privire la construcţia centralei
electrice;
garanţie de origine – document electronic eliberat cu scopul de a demonstra unui
consumator final că o cantitate de energie electrică furnizată acestuia a fost produsă din
surse regenerabile de energie;
garanţie pentru ofertă – mijloace financiare puse de către solicitant sub controlul
Guvernului pentru a exclude comportamentul necorespunzător al acestuia pe întreaga
perioadă de valabilitate a ofertei;
garanţie pentru participare – mijloace financiare puse de către solicitant sub controlul
Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică pentru a exclude comportamentul

8
necorespunzător al acestuia în cadrul şi în legătură cu procedura de confirmare a
statutului de producător eligibil;
încălzire centralizată sau răcire centralizată – distribuţia de energie termică, sub formă
de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă centrală de producţie, printr-o reţea,
către mai multe clădiri sau locaţii în scopul utilizării acesteia pentru încălzirea sau răcirea
spaţiilor ori în procese industriale de încălzire sau răcire;
limită de capacitate – valoarea puterii instalate a centralei electrice, stabilită, în funcţie de
tehnologia utilizată pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile de
energie, în scopul delimitării aplicabilităţii schemelor de sprijin;
producător de biocarburant – persoană juridică care produce şi comercializează
biocarburant în conformitate cu condiţiile stabilite în legile şi alte acte normative în
domeniu;
producător eligibil – producător de energie electrică din surse regenerabile, care a obţinut
dreptul de a i se achiziţiona întreaga cantitate de energie electrică livrată în reţelele
electrice la preţurile/tarifele stabilite în conformitate cu prezenta lege;
schemă de sprijin – orice instrument, schemă sau mecanism aplicat pentru promovarea
utilizării energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin
creşterea preţului la care aceasta poate fi vîndută sau prin mărirea, prin intermediul unor
obligaţii referitoare la energia regenerabilă sau în alt mod, a cantităţii achiziţionate de
acest tip de energie;
valoare efectivă – valoarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau
pentru toate etapele unui proces specific de producţie a biocarburanţilor;
valoare tipică – valoarea estimată a reducerii reprezentative a emisiilor de gaze cu efect
de seră pentru o anumită filieră de producţie a biocarburanţilor;
valoare implicită – valoarea derivată dintr-o valoare tipică prin aplicarea unor factori
predeterminaţi şi care poate să fie utilizată în locul unei valori efective.
[Art.3 modificat prin Legea nr.34 din 16.03.2018, în vigoare 25.03.2018]

În sensul Legi nr 128/2018 privind performanța energetică a clădirilor, următoarele

noţiuni principale semnifică:
anvelopă a clădirii – element integrant al unei clădiri care separă interiorul acesteia de
mediul exterior;
cazan – ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită unor fluide
căldură rezultată din procesul de ardere;
certificat de performanţă energetică – document de formă reglementată care confirmă
performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi a acesteia, calculată în baza
metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor;
clasă energetică – sistem de măsură, de la “A” la “G”, pentru indicarea performanţei
energetice a clădirii. În scop de clasificare a clădirilor cu o performanţă energetică foarte
ridicată, clasa “A” poate fi divizată în subclase;

9
clădire – construcţie cu acoperiş şi pereţi în care energia este utilizată pentru a se regla
climatul interior. În sensul prezentei legi, noţiunea “clădire” include unităţile şi elementele
clădirii, în afară de cazul în care legea prevede expres altceva;
clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero – clădire cu o performanţă
energetică foarte ridicată, obţinută, în principal, prin protecţia termică eficientă a clădirii
şi prin necesarul de energie care ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu
energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa
locului sau în apropiere;
clădire cu destinaţie mixtă – clădire cu mai multe destinaţii, în care cel puţin 10% din aria
totală a clădirii are alte destinaţii decît destinaţia principală a clădirii;
clădire existentă – clădire care este construită şi dată în exploatare conform legislaţiei;
clădire nouă – clădire care se află în proces de proiectare sau de construire;
clădire publică – clădire ce aparţine, cu drept de proprietate sau de folosinţă, unei
autorităţi publice, unei instituţii publice ori unei întreprinderi de stat sau municipale;
clădire vizitată frecvent de public – clădire care, datorită destinaţiei sale, este vizitată
frecvent de public: clădiri ale instituţiilor de învăţămînt, spitale, centre comerciale, hoteluri
şi restaurante, teatre, bănci comerciale, alte categorii de clădiri similare;
cogenerare – producere simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei
electrice şi/sau a energiei mecanice;
element al clădirii – sistem tehnic al clădirii sau element al anvelopei clădirii;
energie din surse regenerabile – energie din surse regenerabile nefosile, şi anume:
energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală, energia hidroelectrică,
energia biomasei, a gazului de fermentare a deşeurilor, a gazului provenit din instalaţiile
de epurare a apelor reziduale şi energia biogazului;
energie primară – energie din surse regenerabile şi neregenerabile, care nu a trecut prin
niciun proces de conversie sau de transformare;
evaluator energetic – persoană fizică autorizată să efectueze certificarea performanţei
energetice a clădirilor în modul stabilit de prezenta lege. În funcţie de locul de consum al
energiei, evaluatorii energetici au specializări în următoarele domenii: protecţie termică a
clădirilor, încălzire şi preparare a apei calde, ventilare şi răcire, iluminat;
indicator de performanţă energetică – cantitate de energie evaluată raportată la aria totală
a clădirii;
inspector al sistemelor de încălzire sau al sistemelor de climatizare – persoană fizică
autorizată să efectueze inspecţia periodică a sistemelor de încălzire sau a sistemelor de
climatizare în modul stabilit de prezenta lege;
încălzire centralizată sau răcire centralizată – distribuţie de energie termică sub formă de
abur, apă caldă sau distribuţie de lichide răcite, de la o sursă de producţie centralizată,
prin intermediul unei reţele, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării ei pentru
încălzirea sau răcirea spaţiilor ori pentru încălzirea sau răcirea proceselor industriale;

10
nivel optim din punctul de vedere al costurilor – nivel de performanţă energetică ce
determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare a clădirii. Costul cel mai
redus este stabilit ţinîndu-se cont de costurile de investiţie legate de energie, de costurile
de întreţinere şi exploatare (inclusiv de costurile şi economiile privind energia, categoria
clădirii vizate, veniturile din energia produsă), după caz, şi de costurile de eliminare
(demolare/demontare a unui element al clădirii), după caz. Durata normată de funcţionare
a clădirii se stabileşte în reglementările tehnice în construcţii. Aceasta se referă la durata
normată de funcţionare rămasă a unei clădiri, cerinţele de performanţă energetică fiind
stabilite pentru clădire în ansamblu, sau la durata normată de funcţionare a unui element
al clădirii, cerinţele de performanţă energetică fiind stabilite pentru elementele clădirii.
Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de
performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare a
clădirii este pozitivă;
performanţă energetică a clădirii – cantitate de energie indispensabilă evaluată pentru a
se asigura necesarul de energie în condiţiile utilizării standard a clădirii, care presupune,
printre altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă şi iluminat;
pompă de căldură – mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul
natural (din aer, apă sau din sol) către clădiri sau către instalaţii industriale, inversînd
fluxul natural al căldurii, astfel încît căldura să circule de la o temperatură mai scăzută
spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea, de asemenea,
pot transfera căldura din clădire către mediul natural;
potenţial cumpărător sau locatar – persoană fizică sau juridică care:
a) solicită de la proprietarul clădirii informaţie despre clădire sau despre o unitate a clădirii
în scop de luare a deciziei privind procurarea sau închirierea acestei clădiri ori a unei
unităţi a clădirii; sau
b) solicită vizitarea clădirii sau a unei unităţi a clădirii în scop de luare a deciziei privind
procurarea sau închirierea acestei clădiri ori a unei unităţi a clădirii; sau
c) face o ofertă în scris sau verbal de a procura sau de a închiria clădirea ori o unitate a
clădirii;
proprietar al clădirii – în cazul unei clădiri existente – proprietarul/ coproprietarii clădirii
sau ai unităţii clădirii sau orice persoană împuternicită, în modul stabilit de lege, să
acţioneze în numele şi în interesul acestuia/acestora; în cazul unei clădiri noi –
beneficiarul/beneficiarii lucrărilor de construcţie a acestei clădiri sau orice persoană
împuternicită, în modul stabilit de lege, să acţioneze în numele şi în interesul
acestuia/acestora;
putere nominală utilă – putere termică maximă, exprimată în kilowaţi, specificată şi
garantată de către producător ca fiind furnizată în decursul unei exploatări continue, cu
respectarea randamentului nominal indicat de fabricant;
renovare majoră a clădirii – efectuare a modificărilor la o clădire existentă, în cadrul cărora
peste 25% din suprafaţa anvelopei clădirii este supusă renovării;
sistem de climatizare – combinaţie a componentelor necesare pentru a asigura o formă
de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi scăzută;

11
sistem de încălzire – parte a instalaţiei de încălzire ce constă din unul sau din mai multe
cazane, conducte de distribuţie a căldurii şi din elemente emiţătoare de căldură,
proiectate numai în scop de încălzire a spaţiilor, care asigură condiţiile termice normative
în încăperi;
sistem tehnic al clădirii – instalaţii şi echipamente tehnice ale unei clădiri sau ale unei
unităţi a clădirii pentru încălzire, apă caldă, ventilare, răcire, iluminat;
unitate a clădirii – secţiune, etaj, încăpere sau complex de încăperi dintr-o clădire, cu
excepţia apartamentelor, care sînt proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.

2. Extrase legislative

HG nr. 45 din 30.01.2019 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei

pentru Eficienţă Energetică
Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Eficienţă
Energetică (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 45 din
30.01.219, stabileşte misiunea, domeniile de activitate, atribuţiile şi drepturile,
organizarea activităţii Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (în continuare – Agenţia),
instrumentele financiare şi managementul proiectelor.
Agenţia este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Economiei şi
Infrastructurii, cu statut de persoană juridică distinctă, care dispune de conturi
trezoreriale, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat, de denumire în limba de stat şi
formulare oficiale.
Agenţia este o persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat, precum
şi din alte surse financiare stabilite la articolul 11 din Legea nr.139/2018 cu privire la
eficienţa energetică.
În activitatea sa Agenţia se conduce de Constituţia şi legile Republicii Moldova, decretele
Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, alte
acte normative, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, ordinele
ministrului economiei şi infrastructurii şi de prezentul Regulament.
Agenţia are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienţei energetice,
performanţei energetice a clădirilor, precum şi al valorificării surselor de energie
regenerabilă, inclusiv prin atragerea şi gestionarea resurselor financiare în vederea
finanţării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punctul de vedere al
mediului înconjurător şi al schimbărilor climatice.
În conformitate cu pct. 6 din Regulamentul prenotat, Agenţia realizează atribuţiile stabilite
în următoarele domenii de activitate:
1) eficienţa energetică;
2) valorificarea surselor de energie regenerabilă;
3) finanţarea proiectelor în domeniile eficienţei energetice şi surselor de energie
regenerabilă.

12
În conformitate cu domeniile de activitate stabilite, Agenţia realizează următoarele
atribuţii:
1) implementează politica statului în domeniul eficienţei energetice, în conformitate cu
prevederile Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, Legii nr.128/2014 privind
performanţa energetică a clădirilor, Legii nr.44/2014 privind etichetarea produselor cu
impact energetic, Legii nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică
aplicabile produselor cu impact energetic, Legii nr.92/2014 cu privire la energia termică
şi promovarea cogenerării, precum şi ale legislaţiei secundare aferente, inclusiv:
a) acordă asistenţă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
energeticii la elaborarea şi fundamentarea documentelor de politici în domeniul eficienţei
energetice, precum şi la monitorizarea implementării acestora, inclusiv prin colectarea
informaţiilor necesare de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte părţi
relevante;
b) dezvoltă, finanţează, cofinanţează şi implementează proiecte-pilot în domeniul
eficienţei energetice, precum şi efectuează analiza post-implementare a acestora;
c) evaluează proiecte şi/sau programe în domeniul eficienţei energetice, finanţate total
sau parţial din bugetul de stat, sub aspectul alinierii acestora la politicile statului şi
planurile naţionale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice;
d) elaborează studii, analize şi cercetări în domeniul eficienţei energetice, în conformitate
cu cerinţele organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
energeticii;
e) instituie şi ţine registre în domeniul eficienţei energetice, în conformitate cu Legea
nr.71/2007 cu privire la registre, precum şi creează şi gestionează un sistem informaţional
în domeniul performanţei energetice a clădirilor;
f) acordă, la solicitare, suport consultativ şi informaţional, cu titlu gratuit, băncilor
comerciale şi altor instituţii financiare care participă la finanţarea proiectelor în domeniul
eficienţei energetice;
g) organizează concursuri naţionale, ateliere de lucru, seminare, vizite de studiu,
conferinţe, expoziţii naţionale şi internaţionale pentru promovarea eficienţei energetice;
h) cooperează cu instituţiile şi cu organismele internaţionale în vederea promovării
eficienţei energetice, în limitele competenţei stabilite de Guvern, în coordonare cu organul
central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii;
2) implementează politica statului în domeniul surselor de energie regenerabilă, în
conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din
surse regenerabile şi ale legislaţiei secundare aferente, inclusiv:
a) acordă asistenţă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
energeticii la elaborarea şi fundamentarea documentelor de politici în domeniul surselor
de energie regenerabilă, precum şi la monitorizarea implementării acestora, inclusiv prin
colectarea în acest sens de informaţii necesare de la autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale, alte părţi relevante;

13
b) evaluează proiecte şi/sau programe în domeniul surselor de energie regenerabilă,
finanţate total sau parţial de la bugetul de stat, sub aspectul alinierii acestora la planurile
naţionale de acţiuni în domeniul surselor de energie regenerabilă;
c) elaborează studii, analize şi cercetări în domeniul surselor de energie regenerabilă, în
conformitate cu cerinţele organului central de specialitate al administraţiei publice în
domeniul energeticii;
d) dezvoltă, finanţează şi implementează proiecte-pilot în domeniul surselor de energie
regenerabilă, precum şi efectuează analiza post-implementare a acestora;
e) acordă asistenţă consultativă şi informaţională cu titlu gratuit băncilor comerciale şi
altor instituţii financiare în legătură cu finanţarea sau cofinanţarea proiectelor în domeniul
respectiv;
f) acordă asistenţă consultativă şi informaţională privind măsurile de sprijin
consumatorilor, constructorilor, instalatorilor, arhitecţilor şi furnizorilor de echipamente şi
sisteme pentru încălzire, răcire, alimentare cu energie electrică şi de vehicule compatibile
cu utilizarea surselor de energie regenerabilă;
g) organizează concursuri naţionale, ateliere de lucru, seminare, conferinţe, expoziţii
naţionale şi internaţionale pentru promovarea surselor de energie regenerabilă;
h) cooperează cu instituţiile şi cu organismele internaţionale în vederea promovării
utilizării surselor de energie regenerabilă, în limitele competenţei stabilite de Guvern, în
coordonare cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
energeticii;
3) atrage şi gestionează resurse financiare în vederea finanţării proiectelor în domeniul
eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă, cu respectarea
prevederilor Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, inclusiv:
a) finanţează, cu titlu gratuit şi/sau oneros, proiectele în domeniul eficienţei energetice şi
valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin punerea la dispoziţia
companiilor de servicii energetice a instrumentelor financiare disponibile;
b) cofinanţează proiectele în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de
energie regenerabilă, finanţate de donatori, parteneri de dezvoltare, autorităţi/instituţii
publice, asociaţii;
c) finanţează proiecte-pilot în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de
energie regenerabilă, inclusiv acoperă cheltuielile de operare şi mentenanţă aferente
acestora, dacă consiliul decide astfel;
d) identifică şi asigură accesul consumatorului final la programe de finanţare, împrumuturi
nerambursabile sau subvenţii în vederea finanţării proiectelor în domeniul eficienţei
energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă;
e) se înregistrează la programe, proiecte sau iniţiative naţionale şi internaţionale,
finanţate de donatori şi parteneri de dezvoltare, în vederea atragerii de resurse financiare
pentru finanţarea şi/sau cofinanţarea de proiecte;
f) finanţează contracte de performanţă energetică de implementare a proiectelor în
domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă;

14
g) promovează şi diseminează informaţia cu privire la oportunităţile de finanţare în
domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă.
În conformitate cu prevederile aceluiaș Regulament, Agenţia este învestită cu
următoarele drepturi:
1) să prezinte organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
energeticii propuneri de modificare a cadrului normativ în domeniu;
2) să colaboreze, prin furnizarea reciprocă şi continuă de informaţii, cu organul central de
specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică, cu organul central de specialitate al administraţiei publice
în domeniul dezvoltării regionale şi mediului, cu organismul naţional unic de acreditare,
cu organismele de evaluare a conformităţii, cu alte autorităţi ale administraţiei publice
centrale de specialitate şi cu autorităţile administraţiei publice locale;
3) să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice locale în domeniile sale de
competenţă prin intermediul managerilor energetici raionali şi, după caz, cei locali,
desemnaţi de către acestea, precum şi să contribuie la organizarea instruirii lor
profesionale continue;
4) să solicite de la autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, autorităţile
administrative, instituţiile publice, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de la
întreprinderile energetice informaţii necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin
conform prevederilor actelor normative;
5) să asigure gestionarea alocaţiilor bugetare şi administrarea patrimoniului public în
conformitate cu principiile bunei guvernări;
6) să beneficieze de asistenţă tehnică şi financiară de la instituţii sau de la organizaţii
internaţionale şi din alte surse neinterzise de cadrul normativ şi să o utilizeze în scopul
realizării atribuţiilor sale, potrivit criteriilor şi procedurii instituite de Hotărîrea Guvernului
nr.377/2018 cu privire la reglementarea cadrului instituţional şi mecanismului de
coordonare şi management al asistenţei externe;
7) să încheie contracte de drept privat cu persoane fizice şi juridice de drept public sau
privat, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, furnizori şi/sau beneficiari de bunuri
şi servicii;
8) să atragă, pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin, experţi, persoane fizice şi/sau juridice
din ţară sau de peste hotare;
9) să exercite alte drepturi în temeiul actelor normative ce reglementează relaţiile din
domeniile de activitate încredinţate.
Managementul proiectelor
În conformitate cu prevederile pct. 31 din Regulament, managementul proiectelor în
domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă se
realizează conform următoarelor etape:
1) identificarea şi elaborarea propunerii iniţiale de proiect;
2) evaluarea propunerii iniţiale de proiect şi stabilirea eligibilităţii acesteia;

15
3) efectuarea auditului energetic;
4) evaluarea fezabilităţii proiectului din punct de vedere tehnic, financiar şi de mediu;
5) aprobarea finanţării proiectului;
6) semnarea contractului de finanţare;
7) implementarea proiectului şi monitorizarea realizării acestuia;
8) monitorizarea post-implementare.
Finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie
regenerabilă de către Agenţie are loc în cadrul Apelurilor de propuneri de proiect,
aprobate de consiliu şi desfăşurate în conformitate cu condiţiile şi principiile stabilite în
prezentul Regulament şi manualul operaţional.
Manualul operaţional va conţine o detaliere a etapelor menţionate la punctul 31, inclusiv:
termenele şi dispoziţiile relevante(ţi) pentru fiecare din etapele ce urmează a fi parcurse
de către o propunere iniţială de proiect în vederea obţinerii de finanţare; modelele de
formulare pentru completare de către solicitanţii de finanţare, precum şi formularele
interne pentru a fi utilizate de specialiştii Agenţiei la evaluarea propunerilor de proiect
(inclusiv chestionare). Manualul operaţional este elaborat şi aprobat de către directorul
Agenţiei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia.
Regulamentul integral poate fi studit accesînd următorul link:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=117667&lang=ro#

Legea nr. 139 din 19.07.2018 cu privire la eficienţa energetică

Domeniul eficienței energetice, la momentul actual, este reglementat de Legea nr. 139
din 19.07.2018 cu privire la eficiența energetică.
Prezenta lege, transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor
2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 14 noiembrie 2012, în varianta
adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice
nr.D/2015/08/MC-EnC.
Scopul prezentei legi constă în crearea cadrului juridic necesar pentru promovarea şi
îmbunătăţirea eficienţei energetice prin realizarea planurilor de acţiuni în domeniul
eficienţei energetice, prin dezvoltarea pieţei serviciilor energetice, precum şi prin
implementarea altor măsuri de eficienţă energetică.
În conformitate cu prevedrile art.2 alin(1) și (2) prezenta lege stabileşte măsuri de politică
în domeniul eficienţei energetice, menite să asigure atingerea obiectivelor prevăzute la
art.5, precum şi dezvoltarea şi consolidarea continuă a domeniului respectiv. Măsurile de
politică în domeniul eficienţei energetice se aplică pe întreg lanţul energetic: resurse
primare, producere, transport, distribuţie, stocare, furnizare şi consum de energie finală.

16
Prezenta lege reglementează activităţile destinate să eficientizeze atît producerea, cît şi
utilizarea energiei, să sporească securitatea energetică a ţării şi să diminueze impactul
negativ al sectoarelor energeticii asupra mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră.
Principiile de bază ale domeniului eficienţei energetice sunt prevăzute în art.4, acestea
fiind:
a) promovarea eficienţei energetice, în special prin susţinerea programelor de
îmbunătăţire a eficienţei energetice care prevăd implementarea tehnologiilor performante
de producere a energiei, cum ar fi cogenerarea şi trigenerarea, de distribuţie, transport şi
utilizare a energiei şi a combustibilului, prin adoptarea standardelor internaţionale în
domeniul eficienţei energetice pentru instalaţii, clădiri, aparate şi echipamente şi prin
monitorizarea aplicării acestor standarde;
b) promovarea iniţiativei private şi încurajarea apariţiei prestatorilor noi de servicii
energetice;
c) susţinerea cooperării dintre participanţii la piaţa serviciilor energetice în vederea
atingerii obiectivelor politicii de stat în domeniul eficienţei energetice;
d) asigurarea transparenţei în activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice abilitate cu
atribuţii în domeniul eficienţei energetice în conformitate cu prevederile din capitolul III;
e) instruirea factorilor de decizie în legătură cu îndeplinirea măsurilor de eficienţă
energetică;
f) crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea capacităţilor tehnice în legătură cu
prestarea serviciilor energetice, inclusiv în legătură cu auditul energetic şi managementul
energetic, prin organizarea de cursuri de formare profesională şi prin punerea în aplicare
a schemelor de calificare şi înregistrare;
g) informarea publicului cu privire la politica de stat în domeniul eficienţei energetice;
h) sensibilizarea şi antrenarea societăţii civile în procesele de adoptare a deciziilor şi de
implementare a măsurilor de eficientă energetică;
i) cooperarea cu alte ţări, inclusiv în cadrul organizaţiilor internaţionale, în scopul
promovării tehnologiilor performante, implementării realizărilor ştiinţei şi a experienţei
înaintate în domeniul utilizării eficiente a energiei.
Art.5 din prezenta lege stabilește politica de stat în domeniul eficienţei energetice şi
obiectivele acesteia, și prevede următoarele:
(1) Creşterea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice a
statului datorită contribuţiei majore pe care o are la îmbunătăţirea siguranţei alimentării
cu energie şi a competitivităţii, la dezvoltarea durabilă, la economisirea resurselor
energetice primare şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
(2) Obiectivele naţionale de eficienţă energetică sînt exprimate în valori absolute,
reprezintă un plafon al consumului de energie primară şi finală pentru întreaga economie
naţională şi se stabilesc pentru un anumit orizont de timp.
(3) Politica de stat în domeniul eficienţei energetice este parte integrantă a politicii
energetice a statului şi urmăreşte atingerea următoarelor obiective:

17
a) eliminarea barierelor în calea promovării eficienţei energetice;
b) introducerea şi promovarea tehnologiilor cu eficienţă energetică ridicată, a sistemelor
moderne de măsurare şi control;
c) aplicarea principiilor moderne de management energetic;
d) promovarea utilizării, la consumatorii finali, a utilajelor şi echipamentelor eficiente din
punct de vedere energetic, precum şi a surselor regenerabile de energie;
e) promovarea mecanismelor de eficienţă energetică şi a instrumentelor financiare pentru
realizarea economiilor de energie, acordarea de stimulente financiare şi fiscale în
condiţiile legislaţiei;
f) mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor;
g) cooperarea dintre consumatorii finali, producători, furnizori, operatorii sistemului de
distribuţie, autorităţile şi instituţiile publice;
h) dezvoltarea pieţei serviciilor energetice;
i) educarea şi conştientizarea consumatorilor finali asupra importanţei şi beneficiilor
aplicării măsurilor de eficienţă energetică;
j) promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul utilizării eficiente a
energiei.
(4) Măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice, inclusiv schema de obligaţii în
domeniul eficienţei energetice, sînt prevăzute în Planul naţional de acţiuni în domeniul
eficienţei energetice.
În Capitolul V din prezenta lege, sunt redate principalele reglementări primare în domeniul
auditului energetic și serviciile energeice.
Astfel, art.19 Auditul energetic, prevede următoarel reglementări de bază:
(1) Întreprinderile mari care nu intră sub incidenţa Legii nr.179/2016 cu privire la
întreprinderile mici şi mijlocii efectuează auditul energetic în conformitate cu cerinţele şi
principiile stabilite în Regulamentul cu privire la efectuarea auditului energetic de către
întreprinderile mari, precum şi în conformitate cu prevederile art.30 alin.(14) din prezenta
lege. Autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei
energetice notifică întreprinderile menţionate în prezentul alineat despre obligaţiile
respective.
(2) Întreprinderile mari, menţionate la alin.(1), care implementează un sistem de
management energetic sau de mediu sînt scutite de la aplicarea cerinţelor prevăzute la
alin. (1) cu condiţia că sistemul respectiv implică efectuarea auditului energetic care
corespunde criteriilor minime stabilite în anexa nr.5.
(3) În cazul proiectelor în domeniul eficienţei energetice finanţate total sau parţial din
bugetul de stat sau din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi al
proiectelor finanţate de autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul
eficienţei energetice, este obligatorie efectuarea auditului energetic.
(4) În cazul proiectelor în domeniul eficienţei energetice finanţate din bugetul de stat sau
din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, selectarea companiilor care să

18
presteze servicii de audit energetic se efectuează în mod obligatoriu prin intermediul
procedurilor de achiziţii publice organizate în conformitate cu Legea nr.131/2015 privind
achiziţiile publice.
(5) Autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice
va încuraja, prin măsuri de politică în domeniul eficienţei energetice, întreprinderile mici
şi mijlocii să efectueze audituri energetice, precum şi să implementeze măsurile de
eficienţă energetică reflectate în rapoartele de audit energetic.
(6) Pentru a motiva întreprinderile mici şi mijlocii să recurgă la efectuarea de audit
energetic, precum şi să aplice măsurile de eficienţă energetică aferente, Guvernul poate
institui, pe bază de criterii transparente, nediscriminatorii şi cu respectarea Legii
nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, scheme de sprijin pentru compensarea
cheltuielilor aferente, cu includerea acestora în Planul naţional de acţiuni în domeniul
eficienţei energetice.
(7) În contextul prevederilor alin.(5) şi (6), autoritatea responsabilă de implementarea
politicilor în domeniul eficienţei energetice realizează programe de informare şi de
sensibilizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv prin intermediul asociaţiilor
patronale, în legătură cu cele mai bune practici utilizate pentru îmbunătăţirea eficienţei
energetice şi reducerea consumului de energie.
(8) Auditul energetic se efectuează de către auditori energetici calificaţi, în condiţii
transparente şi nediscriminatorii, cu respectarea principiilor stabilite în prezenta lege,
inclusiv în anexa nr.5, în Regulamentul cu privire la auditorii energetici şi auditul
energetic, precum şi a standardelor SM EN 16247-1 – Audit energetic. Partea 1: Cerinţe
generale; SM EN 16247-2 – Audituri energetice. Partea a 2-a: Clădiri; SM EN 16247-3 –
Audituri energetice. Partea a 3-a: Procese; SM EN 16247-4 – Audituri energetice. Partea
a 4-a: Transport.
(9) În procesul activităţii lor, auditorii energetici sînt obligaţi să respecte Codul de conduită
al auditorilor energetici, aprobat de către organul central de specialitate al administraţiei
publice în domeniul energeticii, să utilizeze şi să pună în aplicare, după caz, ghiduri,
instrucţiuni, precum şi şabloane aprobate de către autoritatea responsabilă de
implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice.
(10) Regulamentul cu privire la auditorii energetici şi auditul energetic stabileşte
mecanismul de asigurare şi verificare a calităţii auditurilor energetice efectuate, precum
şi efectele de necorespundere a auditurilor energetice efectuate cu criteriile de calitate.
Art.20 din prezenta lege, privind auditorul energetic şi raportul de audit energetic, prevede
următoarele reglementări primare după cum urmează:
(1) Auditul energetic se efectuează de către auditori energetici calificaţi şi înregistraţi de
către autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei
energetice în Registrul electronic al auditorilor energetici în conformitate cu prezentul
capitol şi cu Regulamentul cu privire la auditorii energetici şi auditul energetic.
(2) Serviciile de audit energetic sînt prestate în baza contractului încheiat între beneficiar
şi o societate comercială care a angajat unul sau mai mulţi auditori energetici înregistraţi
în Registrul electronic al auditorilor energetici, iar preţul ce va fi achitat de către beneficiar

19
se determină în mod liber, în limitele normelor imperative de drept şi în funcţie de
complexitatea lucrărilor efectuate.
(3) Societatea comercială care a încheiat contractul de audit energetic poartă
răspundere, în raport cu beneficiarul, pentru prejudiciul cauzat prin auditul energetic
efectuat, prin serviciile de consultanţă neadecvate şi/sau prin divulgarea informaţiei
confidenţiale. Auditorul energetic poartă răspundere, în raport cu societatea comercială
care l-a angajat, pentru auditul energetic efectuat şi este obligat, după caz, să o
despăgubească pentru prejudiciul cauzat în urma prestării serviciilor, prin restituirea
sumei de bani pe care societatea comercială a fost obligată să-i achite beneficiarului
serviciilor de audit energetic.
(4) Auditorilor energetici le este interzisă efectuarea auditului energetic, în sensul
prezentului articol, al companiilor în care sînt angajaţi.
(5) În funcţie de complexitate, auditul energetic se efectuează de un singur auditor
energetic sau de un grup de auditori energetici în condiţiile stabilite în Regulamentul cu
privire la auditorii energetici şi auditul energetic.
(6) Auditorul energetic are următoarele obligaţii:
a) să efectueze auditul energetic cu imparţialitate, semnînd o declaraţie în acest sens,
calitativ şi în termen, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Regulamentului cu
privire la auditorii energetici şi auditul energetic, ale Ghidului auditorilor energetici, ale
standardelor menţionate la art.19 alin.(8), ale documentelor normativ-tehnice, precum şi
cu respectarea şabloanelor aprobate de către autoritatea responsabilă de implementarea
politicilor în domeniul eficienţei energetice;
b) să informeze beneficiarul despre imposibilitatea continuării auditului energetic în cazul
în care acesta refuză să prezinte informaţii relevante, creează impedimente şi/sau nu le
înlătură;
c) să se abţină de la divulgarea datelor cu caracter personal, în cazul beneficiarului
persoană fizică, sau a informaţiei care constituie secret comercial, în cazul beneficiarului
agent economic;
d) alte obligaţii stabilite în conformitate cu prezenta lege şi Regulamentul cu privire la
auditorii energetici şi auditul energetic.
(7) Beneficiarul auditului energetic este obligat să asigure accesul auditorului energetic
la obiectele supuse auditului energetic, să prezinte, la solicitarea acestuia, documentaţia
tehnică şi de exploatare, altă informaţie, verbală sau scrisă, necesară pentru
determinarea indicatorilor de performanţă energetică şi a măsurilor de eficienţă
energetică.
(8) Propunerile auditorului energetic cu privire la îmbunătăţirea eficienţei energetice se
reflectă în raportul de audit energetic, întocmit în conformitate cu Regulamentul cu privire
la auditorii energetici şi auditul energetic. Raportul de audit energetic se prezintă
prestatorilor de servicii energetice cu condiţia că nu există obiecţii din partea
beneficiarului.
(9) Societatea comercială care a încheiat contractul de audit energetic informează
autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice cu

20
privire la auditul energetic efectuat cu respectarea cerinţelor stabilite în Regulamentul cu
privire la auditorii energetici şi auditul energetic.
(10) Societatea comercială care a încheiat contractul de audit energetic transmite
autorităţii responsabile de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice
copiile rapoartelor de audit energetic pentru instituţiile publice auditate şi datele agregate
cu privire la auditul energetic efectuat în alte sectoare, în conformitate cu Regulamentul
cu privire la auditorii energetici şi auditul energetic.
(11) Autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei
energetice este obligată să înregistreze rapoartele de audit energetic în Registrul
electronic al auditului energetic şi să proceseze informaţia din rapoartele de audit
energetic primite respectînd principiul nedivulgării informaţiei oficiale cu accesibilitate
limitată. Pentru evaluarea calităţii auditului energetic efectuat, autoritatea responsabilă
de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice este în drept să verifice
rapoartele de audit energetic în mod selectiv, inclusiv cu posibilitatea verificării în teren a
obiectului auditat şi a datelor primare acceptate în calcule.
(12) Condiţiile şi criteriile pentru calificarea şi înregistrarea auditorilor energetici,
drepturile şi obligaţiile de bază ale acestora, cerinţele specifice privind ţinerea Registrului
electronic al auditorilor energetici şi cele privind radierea acestora din registru, precum şi
cerinţele privind ţinerea Registrului electronic al auditului energetic şi cele orientate pe
asigurarea calităţii auditului energetic se stabilesc în Regulamentul cu privire la auditorii
energetici şi auditul energetic.
În art.21 din prezenta legem sunt redate prevederile primare cu privire la îÎnregistrarea în
Registrul electronic al auditorilor energetici şi radierea din acesta a auditorilor energetici.
Astfel, art.21 prevede următoarele:
(1) Înregistrarea în Registrul electronic al auditorilor energetici, prelungirea termenului de
înregistrare şi radierea din acesta se efectuează în conformitate cu prezenta lege şi
Regulamentul cu privire la auditorii energetici şi auditul energetic.
(2) Registrul electronic al auditorilor energetici va cuprinde datele de identificare ale
auditorilor energetici, data înregistrării acestora şi calificarea specifică pe care o deţin.
(3) Lista auditorilor energetici înregistraţi, cu menţiunea privind calificarea specifică, se
publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate al administraţiei publice
în domeniul energeticii şi pe pagina web oficială a autorităţii responsabile de
implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice. La solicitarea auditorului
energetic, autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei
energetice eliberează un certificat care atestă înscrierea acestuia în Registrul electronic
al auditorilor energetici.
(4) Certificatul eliberat conform alin.(3) nu este un act permisiv şi nu intră sub incidenţa
Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
(5) Deciziile autorităţii responsabile de implementarea politicilor în domeniul eficienţei
energetice cu privire la refuzul de a înregistra un solicitant în Registrul electronic al
auditorilor energetici şi de a prelungi înregistrarea, precum şi cele cu privire la radierea
unui auditor energetic din acest registru pot fi contestate de titularul dreptului lezat în
termenele şi condiţiile stabilite în Legea contenciosului administrativ nr.793/2000.

21
Legea integrală poate fi studită accesînd următorul link:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105498&lang=ro

Legea nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile
Domeniul energiei regenerabile, la momentul actual, este reglementat de Legea Nr. 10
din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Prezenta lege creează cadrul necesar pentru aplicarea Directivei 2009/28/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor
2001/77/CE şi 2003/30/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 140 din
5 iunie 2009.
În conformitate cu prevederile art.1, legea are drept scop instituirea unui cadru juridic
pentru promovarea şi utilizarea energiei din surse regenerabile şi stabileşte obiectivele
naţionale obligatorii privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final
brut de energie, precum şi ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de
energie în transporturi. Legea defineşte normele referitoare la schemele de sprijin, la
garanţiile de origine, la procedurile administrative, la accesul producătorilor de energie
din surse regenerabile la reţele.
Domeniul de reglementare sunt prezentate în art.2. Astfel, lege reglementează domeniul
energiei din surse regenerabile, şi anume:
a) administrarea de stat;
b) calculul ponderii energiei din surse regenerabile;
c) principiile şi obiectivele politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile;
d) modalităţile de atingere a obiectivelor naţionale;
e) condiţiile de integrare a surselor regenerabile de energie în sistemul energetic naţional;
f) condiţiile de desfăşurare a activităţilor de producere, de transport, de distribuţie şi de
comercializare a energiei electrice din surse regenerabile, a biogazului şi a
biocarburanţilor;
g) schemele de sprijin pentru valorificarea surselor regenerabile de energie;
h) modalităţile de informare cu privire la sursele regenerabile de energie;
i) direcţiile principale de colaborare în domeniul vizat.
În art.5 sunt prezentate principiile politicii de stat în domeniul energiei din surse
regenerabile după cum urmează:
(1) Politica de stat în domeniul energiei din surse regenerabile este implementată în
cadrul programelor de stat sectoriale şi locale, monitorizate de către organul central de
specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii.
(2) Politica de stat în domeniul energiei din surse regenerabile se bazează pe următoarele
principii:

22
a) ajustarea cadrului legislativ naţional la normele şi standardele Uniunii Europene;
b) promovarea energiei din surse regenerabile prin aplicarea schemelor de sprijin în
conformitate cu prezenta lege şi cu respectarea Legii cu privire la ajutorul de stat;
c) exercitarea administrării de stat în domeniul energiei din surse regenerabile;
d) asigurarea transparenţei la desfăşurarea activităţilor în domeniu în condiţiile prezentei
legi;
e) asigurarea accesului nediscriminatoriu la reţele;
f) asigurarea accesului persoanelor fizice şi juridice la informaţii privind producerea şi
utilizarea energiei din surse regenerabile;
g) asigurarea informării şi educarea publicului cu privire la producerea şi utilizarea
energiei din surse regenerabile;
h) supravegherea procesului de cultivare şi utilizare a soiurilor de plante modificate
genetic destinate producerii biocombustibilului solid şi a biocarburanţilor în condiţiile unui
ciclu tehnologic închis.
[Art.5 completat prin Legea nr.34 din 16.03.2018, în vigoare 25.03.2018]
În conformitate cu prevederile art.6 obiectivele politicii de stat în domeniul energiei din
surse regenerabile sînt următoarele:
a) diversificarea resurselor energetice primare;
b) realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puţin 17% în consumul
final brut de energie în anul 2020, calculată în conformitate cu prezenta lege;
c) realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puţin 10% în consumul
final de energie în transporturi în anul 2020, calculată în conformitate cu prezenta lege;
d) promovarea cooperării între autorităţile publice centrale şi locale;
e) asigurarea securităţii, sănătăţii şi protecţiei muncii în procesul de producere a energiei
din surse regenerabile;
f) promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
g) promovarea cercetării şi colaborării tehnico-ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional,
implementarea bunelor practici de promovare a utilizării rezultatelor ştiinţifice şi
dezvoltării tehnice în domeniul energiei din surse regenerabile;
h) asigurarea comunicării şi informării publicului despre energia din surse regenerabile.
Alte obiective ale politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile se stabilesc
în planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile, aprobat de
Guvern.
În sensul promovării utilizării energieie din surse regenerabile, legea prevede scheme de
sprijin în vederea sporirii interesului pentru aceasta. Elementul distinctiv al acestor
scheme este capacitatea/ puterea centralei electrice în care se decide să investească
agentul economic/ persoana fizică, precum și intențiile pe care acesta le urmărește
(comerciale ori non-comerciale).

23
Astfel, principalele elemente distinctive ale suportului oferit de stat pentru părțile
interesate de a investi în domeniul regenerabilelor, sunt următoarele:
- Contorizarea netă;
- Tarife fixe;
- Prețul Fix.
Principalele prevederi aferente contorizării nete a energiei electrice din surse
regenerabile sunt redate în art. 29 din prezenta lege care revede următoarele:
(1) Consumatorul final, deţinător al unei centrale electrice, care produce energie electrică
din surse regenerabile pentru uz propriu şi care a încheiat cu furnizorul un contract de
furnizare a energiei electrice la preţ reglementat are dreptul să livreze în reţeaua electrică
surplusul de energie electrică produsă, iar furnizorul respectiv este obligat să încheie, la
solicitarea consumatorului final respectiv, un contract pentru aplicarea mecanismului de
contorizare netă, în condiţiile prezentei legi.
(2) Consumatorul final, deţinător al centralei electrice, care solicită contorizarea netă a
energiei electrice din surse regenerabile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) energia electrică trebuie să fie produsă numai din surse regenerabile de energie;
b) centrala electrică trebuie să dispună de o putere instalată de pînă la 200 kW, dar nu
mai mare decît puterea contractată cu furnizorul respectiv;
c) centrala electrică trebuie să fie conectată la reţeaua electrică şi să funcţioneze în mod
paralel şi sincron cu aceasta;
d) centrala electrică trebuie să fie echipată cu un mecanism de protecţie care să
deconecteze automat centrala electrică de la reţeaua electrică şi să întrerupă livrarea
energiei electrice în reţea în cazul în care este întreruptă livrarea energiei electrice către
consumatorul final, deţinător al centralei electrice.
(3) Centrala electrică trebuie să fie echipată cu echipament de măsurare, instalat din
contul consumatorului final, deţinător al centralei electrice, care să înregistreze diferenţa
dintre cantitatea de energie electrică livrată în reţeaua electrică şi cantitatea de energie
electrică consumată din reţeaua electrică de către consumatorul final în cauză. Pentru
măsurarea fluxurilor de energie electrică poate fi utilizat fie un contor bidirecţional, care
înregistrează cantitatea de energie electrică consumată din reţeaua electrică şi,
respectiv, cantitatea de energie electrică livrată în reţeaua electrică, fie două contoare
unidirecţionale, care să înregistreze separat cantitatea de energie electrică consumată
din reţeaua electrică şi, respectiv, cantitatea de energie electrică livrată în reţeaua
electrică.
(4) Calculul energiei electrice prin aplicarea contorizării nete se efectuează după cum
urmează:
a) în cazul în care, la sfârşitul lunii, cantitatea de energie electrică consumată de
consumatorul final, deţinător al centralei electrice, depăşeşte cantitatea de energie
electrică livrată în reţeaua electrică, consumatorul final în cauză va achita furnizorului
doar diferenţa dintre cantitatea de energie consumată şi cea livrată la preţul reglementat
la care furnizorul furnizează energie electrică consumatorilor finali din aceeaşi categorie;

24
b) în cazul în care, la sfîrșitul lunii, cantitatea de energie electrică pe care consumatorul
final, deţinător al centralei electrice, a primit-o de la furnizor este mai mică decât
cantitatea de energie electrică livrată în reţeaua electrică, furnizorul de energie electrică
va face soldul energiei livrate în reţeaua electrică şi al celei consumate din reţea, iar
diferenţa de cantitate va fi inclusă în contul consumatorului final respectiv pentru a fi
utilizată în lunile următoare. Dacă, la sfîrşitul anului, furnizorul stabileşte că consumatorul
final, deţinător al centralei electrice, a livrat în reţeaua electrică o cantitate de energie ce
depăşeşte cantitatea de energie electrică ce a fost consumată din reţea, acest furnizor
este obligat să determine şi să achite consumatorului final respectiv contravaloarea
energiei electrice neutilizate la preţul mediu de procurare a energiei electrice pe piaţă de
către furnizorul serviciului universal în anul de gestiune.
(5) În cazul în care consumatorul final, deţinător al centralei electrice, reziliază contractul
cu privire la contorizarea netă sau se deconectează de la reţeaua electrică, furnizorul de
energie electrică este obligat să achite acestui consumator final contravaloarea energiei
electrice neutilizate la preţul mediu de procurare a energiei electrice pe piaţă de către
furnizorul serviciului universal în anul de gestiune.
(6) Beneficiază de mecanismul de contorizare netă, în baza principiului „primul venit,
primul servit”, consumatorii finali deţinători ai centralelor electrice a căror capacitate
instalată cumulată nu depăşeşte 5% din valoarea sarcinii maxime înregistrate pe
parcursul anului precedent de către operatorul sistemului de distribuţie la reţelele căruia
sînt racordate centralele electrice respective. Limita de 5%, stabilită în prezentul alineat,
poate fi revizuită şi modificată de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în
Energetică prin aprobarea, în conformitate cu Legea cu privire la energetică, a unei
hotărîri motivate şi supuse în prealabil consultărilor publice.
(7) Raporturile juridice dintre furnizorii de energie electrică şi consumatorii finali, deţinători
ai centralelor electrice, care nu doresc să beneficieze de contorizarea netă sau care nu
îndeplinesc condiţiile stabilite în legătură cu mecanismul contorizării nete se stabilesc în
conformitate cu principiile şi condiţiile negociate de aceştia, de comun acord, prin
încheiere de contracte corespunzătoare. În acest caz, centralele electrice menţionate
trebuie să fie echipate cu instalaţii de protecţie care să permită deconectarea lor în mod
automat de la reţeaua electrică în caz de avarii.
(8) Anual, pînă la 30 aprilie, furnizorii de energie electrică vor elabora şi prezenta Agenţiei
Naţionale pentru Reglementare în Energetică un raport cu privire la contorizarea netă a
energiei electrice din surse regenerabile. Raportul va conţine următoarele informaţii
pentru anul precedent:
a) numărul total de consumatori finali, deţinători ai centralelor electrice, care beneficiază
de contorizare netă, diferenţiat pe tipul sursei regenerabile utilizate;
b) puterea instalată a centralelor electrice;
c) cantitatea de energie electrică (în kilowaţi-oră) livrată furnizorului de energie electrică
prin aplicarea mecanismului contorizării nete.
[Art.39 modificat prin Legea nr.34 din 16.03.2018, în vigoare 25.03.2018]
Prevederile aferente schemei de sprijin preț fix și tarif fix sunt redate în art. 34, care
prevede următoarele:

25
(1) Pentru promovarea producerii şi utilizării energiei electrice din surse regenerabile se
aplică următoarea schemă de sprijin:
a) preţ fix, stabilit în cadrul licitaţiei, conform art.35, pentru producătorul eligibil care deţine
sau urmează să deţină o centrală electrică/centrale electrice cu o putere electrică
instalată/cumulată mai mare decît limita de capacitate stabilită conform art.10 lit.e);
b) tarif fix, stabilit conform art.14, pentru producătorul eligibil care deţine sau urmează să
deţină o centrală electrică/centrale electrice cu o putere electrică instalată/cumulată ce
nu depăşeşte limita de capacitate stabilită conform art.10 lit.e), dar care nu este mai mică
de 10 kilowaţi.
(11) Producătorii de energie electrică ce beneficiază de schema de sprijin stabilită pînă
la intrarea în vigoare a prezentei legi nu pot aplica schema de sprijin stabilite la alin.(1).
(2) În conformitate cu prezenta lege, statut de producător eligibil au:
a) producătorii de energie electrică care au cîştigat licitaţia în condiţiile prezentei legi;
b) producătorii de energie electrică cu statut de producător eligibil confirmat în condiţiile
prezentei legi.
(3) Producătorii de energie electrică cărora le-a fost oferit statutul de producător eligibil
în conformitate cu alin.(2) nu pot beneficia concomitent, pentru aceeaşi centrală
electrică/aceleaşi centrale electrice, de alte scheme de sprijin în domeniul energiei din
surse regenerabile.
[Art.34 modificat prin Legea nr.34 din 16.03.2018, în vigoare 25.03.2018]
Legea integrală poate fi studită accesînd următorul link:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=106068&lang=ro#

Legea nr. 128 din 11.07.2014 privind performanţa energetică a clădirilor

Domeniul performanței energetice a clădirilor, la momentul actual, este reglementat de
Legea nr. 128 din 11.07.2014 privind performanţa energetică a clădirilor.
Prezenta lege transpune Directiva nr.2010/31/UE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 153 din 18 iunie 2010.
În conformitate cu prevederile art.1 scopul prezentei legi constă în promovarea
îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, ţinînd cont de condiţiile climatice, de
cerinţele privind climatul interior şi de raportul cost-eficienţă.
În conformitate cu prevederile art.2 prezenta lege stabileşte cerinţe cu privire la:
a) cadrul general pentru metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi a
unităţilor acestora;
b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru:

26
– clădirile noi şi noile unităţi ale clădirilor existente;
– clădirile existente şi unităţile acestora atunci cînd acestea sînt supuse unor renovări
majore;
– elementele care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra
performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite;
– sistemele tehnice ale clădirilor, ori de cîte ori acestea sînt instalate, modernizate sau
înlocuite;
c) certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădiri;
d) inspecţia periodică a sistemului de încălzire şi a sistemului de climatizare din clădiri;
e) sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al
rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare
din clădiri;
f) planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este
aproape egal cu zero.
Sfera de aplicare a prezentei legi este redată în art.3 care prevede:
(1) Prezenta lege se aplică clădirilor noi şi clădirilor existente, unităţilor şi elementelor
acestora.
(2) Prezenta lege se aplică următoarelor categorii de clădiri:
a) case de locuit unifamiliale;
b) clădiri de locuit cu mai multe apartamente;
c) clădiri de birouri;
d) clădiri ale instituţiilor de învăţămînt;
e) spitale;
f) hoteluri şi restaurante;
g) clădiri cu destinaţie sportivă;
h) clădiri pentru servicii de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
i) clădiri cu destinaţie mixtă.
(3) Prezenta lege nu se aplică:
a) clădirilor care sînt ocrotite conform Legii nr.1530-XII din 22 iunie 1993 privind ocrotirea
monumentelor şi sînt incluse în registrul monumentelor locale sau naţionale, în măsura
în care respectarea anumitor cerinţe de performanţă energetică ar modifica în mod
inacceptabil valoarea istorică sau aspectul exterior al acestora. Imposibilitatea respectării
anumitor cerinţe de performanţă energetică a clădirilor trebuie să fie argumentată şi
confirmată documentar de către proprietarul clădirii în conformitate cu reglementările
tehnice în construcţii;
b) clădirilor utilizate ca locaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;

27
c) construcţiilor provizorii utilizate pe o perioadă de 2 ani sau mai puţin, clădirilor
industriale, clădirilor din domeniul agricol cu altă destinaţie decît cea de locuit şi care
necesită o cerere redusă de energie;
d) clădirilor de locuit care sînt utilizate sau destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe
an, fie, alternativ, pentru o perioadă limitată în decursul unui an şi cu un consum de
energie preconizat a reprezenta mai puţin de 25% din valoarea care ar rezulta din
utilizarea pe tot parcursul anului;
e) clădirilor cu o arie utilă totală mai mică de 50 m2;
f) clădirilor cu regim special (din domeniul apărării naţionale şi alte clădiri similare) care
sînt reglementate de legi speciale, pentru care respectarea prevederilor prezentei legi nu
este posibilă din motive întemeiate prevăzute de legislaţie.
Principalele reglementări aferente performanței energetice a clădirilor de care se va ține
cont, sunt redate în capitolul III din prezenta lege.
Astfel, în conformitate cu art.9, alin.(1) Cerinţele minime de performanţă energetică se
stabilesc de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor pentru:
a) clădirile noi, unităţile şi elementele acestora;
b) clădirile existente şi unităţile acestora atunci cînd sînt supuse renovării majore;
c) elementele care fac parte din anvelopa clădirii existente şi care au un impact
semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci cînd sînt
modernizate sau înlocuite;
d) sistemele tehnice ale clădirilor, ori de cîte ori acestea sînt instalate, modernizate sau
înlocuite.
(2) Cerinţele minime de performanţă energetică se stabilesc diferenţiat pentru diferite
categorii de clădiri specificate la art.3 alin.(2).
(3) Cerinţele minime de performanţă energetică se stabilesc ţinînd cont de nivelurile
optime, din punctul de vedere al costurilor, calculate în conformitate cu metodologia
elaborată şi aprobată de organul central de specialitate al administraţiei publice în
domeniul construcţiilor.
(4) Cerinţele minime de performanţă energetică se revizuiesc la intervale regulate, care
nu trebuie să depăşească 5 ani, şi, după caz, sînt actualizate pentru a reflecta progresul
tehnic din domeniul construcţiilor.
Legea integrală poate fi studită accesînd următorul link:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=95262&lang=ro#

Hotărîrea Guvernului nr. 676 din 10.09.2020 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la auditorii energetici și auditul energetic
Activitatea auditorilor energetici, precum și efectuarea auditului energetic este
reglementată de Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic,

28
aprobat prin Hotărîrea Guvernului 676 din 10.09.2021 în temeiul art.9 alin.(1) lit. f) din
Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică. Ținănd cont că Regulamentul
prenotat, reglementează activitatea auditorilor energetici și auditul energetic, acesta este
prezentat integrala mai jos.

REGULAMENT
cu privire la auditorii energetici și auditul energetic
I. DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic (în continuare –
Regulament) stabilește cadrul juridic necesar pentru calificarea auditorilor energetici,
condițiile și cerințele obligatorii pentru efectuarea auditurilor energetice necesare
identificării soluțiilor pentru îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile și mecanismul de asigurare și verificare a calității
auditurilor energetice efectuate.
2. Prezentul Regulament are următoarele obiective de bază:
1) stabilirea cerințelor și a condițiilor transparente, obiective și univoce pentru calificarea
și înregistrarea auditorilor energetici în Registrul electronic al auditorilor energetici;
2) modalitatea de ținere a Registrului electronic al auditorilor energetici și a Registrului
electronic al auditului energetic, precum și stabilirea regulilor de ținere a acestora;
3) stabilirea drepturilor și a obligațiilor auditorilor energetici;
4) stabilirea obiectivelor de bază, a condițiilor și a cerințelor obligatorii pentru efectuarea
auditurilor energetice;
5) stabilirea mecanismului de asigurare și verificare a calității auditurilor energetice
efectuate, precum și a efectelor necorespunderii auditurilor energetice efectuate criteriilor
de calitate impuse;
6) stabilirea procedurii de recunoaștere reciprocă a actelor/certificatelor de auditor
energetic.
3. În sensul prezentului Regulament se aplică noțiunile definite în Legea nr. 139/2018 cu
privire la eficiența energetică, precum și noțiunile definite după cum urmează:
raport de audit energetic – document tehnic elaborat de către un auditor energetic/un
grup de auditori energetici, în cadrul căruia sunt prezentate descrierea
obiectului/obiectivului supus auditului, modul în care a fost efectuat auditul energetic,
principalele caracteristici/performanțe energetice ale obiectului auditat, măsurile propuse
de reabilitare sau de modernizare energetică, precum și concluziile/recomandările
referitoare la implementarea celor mai eficiente măsuri din punct de vedere economic;
companie prestatoare de servicii de audit energetic – societate comercială care deține în
calitate de angajat/angajați unul sau mai mulți auditori energetici și care prestează servicii
de audit energetic;
declarație pe proprie răspundere – declarație întocmită de solicitant care are drept scop
confirmarea autenticității/veridicității informației și a documentelor prezentate.

29
4. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii (în
continuare – organ central) exercită următoarele atribuții:
1) aprobă Codul de conduită al auditorilor energetici;
2) monitorizează executarea prezentului Regulament și, în caz de necesitate, inițiază
modificarea acestuia;
3) coordonează proiectul Ghidului privind verificarea calității auditurilor energetice,
elaborat de către Agenția pentru Eficiență Energetică.
5. Agenția pentru Eficiență Energetică (în continuare – Agenție) exercită următoarele
atribuții:
1) pune în aplicare cadrul juridic de calificare și înregistrare a auditorilor energetici,
inclusiv cel de efectuare a auditurilor energetice;
2) instituie și ține Registrul electronic al auditorilor energetici și Registrul electronic al
auditului energetic;
3) elaborează și aprobă Ghidul privind verificarea calității auditurilor energetice;
4) elaborează și aprobă Ghidul auditorilor energetici;
5) elaborează proiectul Codului de conduită al auditorilor energetici și îl prezintă organului
central pentru aprobare;
6) elaborează și aprobă modelul/șablonul Raportului de audit energetic, pentru fiecare
dintre categoriile identificate la pct. 9;
7) aprobă programele de formare profesională continuă în domeniul eficienței energetice,
de calificare a auditorilor energetici, elaborate de instituțiile/organizațiile cu drept de
formare profesională, instituțiile de învățământ acreditate, inclusiv în contextul
programelor de colaborare cu organizațiile și/sau instituțiile internaționale;
8) implementează mecanismul de asigurare și verificare a calității auditurilor energetice
efectuate;
9) stabilește și aprobă, cu actualizarea, la necesitate, a listei specialităților universitare
de profil energetic și/sau tehnic existente, care corespund din oficiu cerințelor și condițiilor
stabilite pentru calificarea și înregistrarea auditorilor energetici;
10) stabilește și aprobă, cu actualizarea, la necesitate, a listei domeniilor de specializare
aferente fiecărei categorii pentru care se solicită calificarea și înregistrarea în Registrul
electronic al auditorilor energetici;
11) stabilește și aprobă orientări utilizate la elaborarea programelor de studii, a cursurilor
de formare/perfecționare, precum și a cerințelor minime față de studiile solicitanților;
12) acordă asistență consultativă și informațională prestatorilor de servicii de audit
energetic și auditorilor energetici cu privire la particularitățile efectuării auditului energetic.
6. Se supun procedurii de calificare și înregistrare în Registrul electronic auditorii
energetici persoane fizice, iar serviciile de efectuare a auditului energetic se prestează
de către societățile comerciale sub orice formă organizatorico-juridică prevăzută de
Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002.

30
II. CALIFICAREA ȘI ÎNREGISTRAREA AUDITORILOR ENERGETICI, PRELUNGIREA
ÎNREGISTRĂRII ȘI RADIEREA DIN REGISTRUL ELECTRONIC AL AUDITORILOR
ENERGETICI. PROCEDURA DE RECUNOAȘTERE RECIPROCĂ

Secțiunea 1 Condițiile și criteriile pentru calificarea și înregistrarea auditorilor energetici

7. Este calificat și înregistrat în Registrul electronic al auditorilor energetici orice solicitant
persoană fizică care întrunește cumulativ următoarele condiții:
1) este cetățean al Republicii Moldova;
2) are studii superioare de profil energetic și/sau tehnic specifice categoriei pentru care
se solicită calificarea și întrunesc cerințele minime stabilite față de acestea. Solicitanții
care dețin studii superioare de profil energetic și/sau tehnic, dar nu întrunesc cerințele
minime stabilite față de acestea, sau cei care au fost calificați și înregistrați pentru una
dintre categoriile prevăzute la pct. 9 și vor să fie calificați și înregistrați pentru altă
categorie trebuie să prezinte Agenției un certificat de absolvire a unui curs de
formare/perfecționare specific categoriei pentru care vor să solicite calificarea, emis de
către instituțiile/organizațiile cu drept de formare profesională, instituțiile de învățământ
acreditate și/sau de către Agenție.
8. Calificarea auditorilor energetici se efectuează separat pentru fiecare categorie
stipulată la pct. 9, prin verificarea corespunderii solicitanților unui set de criterii stabilite
de prezentul Regulament, cu înregistrarea ulterioară a acestora de către Agenție în
Registrul electronic al auditorilor energetici.
9. Auditorii energetici pot fi calificați și înregistrați în Registrul electronic al auditorilor
energetici pentru una sau mai multe categorii, după cum urmează:
categoria Clădiri – orice tip de clădire, inclusiv iluminatul public;
categoria Industrie – orice proces industrial, inclusiv cele aferente activităților în
agricultură și silvicultură;
categoria Transport – orice tip și formă de transport.
10. Calificarea auditorilor energetici este confirmată prin înregistrarea acestora în
Registrul electronic al auditorilor energetici, instituit și ținut de către Agenție. Auditorii
energetici pot depune o cerere la Agenție privind stabilirea domeniului de specializare
aferentă categoriei pentru care se solicită calificarea și înregistrarea în Registrul
electronic al auditorilor energetici.
11. Pentru a fi calificat și înregistrat în Registrul electronic al auditorilor energetici în
calitate de auditor energetic, solicitantul trebuie să depună pe adresa Agenției, în format
electronic, o cerere și o declarație pe proprie răspundere, întocmită în conformitate cu
modelul stabilit de Agenție (în continuare – declarație privind calificarea și înregistrarea),
semnată olograf sau cu semnătură electronică. La declarația privind calificarea și
înregistrarea se anexează următoarele documente:
1) copia buletinului de identitate;

31
2) copia actelor ce atestă studiile și/sau calificările deținute;
3) opțional, se prezintă copiile actelor/documentelor ce confirmă experiența profesională
conform studiilor și/sau cursurilor de formare/perfecționare.
12. Agenția examinează în termen de 15 zile documentele depuse de către solicitant în
conformitate cu prevederile pct. 11 și, dacă nu are obiecții, emite un ordin cu privire la
calificarea și înregistrarea în Registrul electronic al auditorilor energetici. În cazul în care
apar suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor depuse de solicitant, Agenția
este în drept să solicite prezentarea în original a documentelor depuse pentru verificarea
informațiilor prezentate. Necomunicarea în termenul legal de către Agenție a rezultatului
examinării documentelor depuse echivalează cu aprobarea tacită și fără obiecții a
acestora.
13. În cazul în care solicitantul nu a prezentat în termen de 10 zile documentele
enumerate la pct. 11 sau originalul documentelor depuse pentru verificarea informațiilor
și actelor prezentate ori în cazul în care se constată că cererea sau declarația privind
calificarea și înregistrarea și/sau setul de documente nu au fost prezentate și/sau
semnate în modul stabilit, ori în cazul în care se demonstrează că documentele
prezentate de solicitant conțin date eronate, Agenția emite un ordin prin care refuză
calificarea și înregistrarea acestuia.
14. Ordinul prin care Agenția refuză calificarea și înregistrarea în Registrul electronic al
auditorilor energetici se comunică solicitantului prin poșta electronică (indicată în
declarația privind calificarea și înregistrarea) în termen de 10 zile de la emiterea acestuia.
Solicitantul este în drept să conteste ordinul respectiv în conformitate cu prevederile
Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.
15. Dosarele personale ale auditorilor energetici calificați și înregistrați în Registrul
electronic al auditorilor energetici se păstrează în arhiva Agenției timp de 5 ani de la
depunerea de către aceștia a cererii și a declarației privind calificarea și înregistrarea în
Registrul electronic al auditorilor energetici, inclusiv a setului de documente solicitate.

Secțiunea a 2-a Actualizarea datelor din Registrul electronic al auditorilor energetici și

prelungirea înregistrării
16. Înregistrarea auditorilor energetici în Registrul electronic al auditorilor energetici este
valabilă timp de 5 ani de la data emiterii ordinului Agenției cu privire la calificarea și
înregistrarea în Registrul electronic al auditorilor energetici. La solicitarea auditorului
energetic, Agenția eliberează acestuia un certificat care atestă înscrierea în Registrul
electronic al auditorilor energetici, cu precizarea categoriei/categoriilor pentru care a fost
calificat.
17. Pe parcursul perioadei respective, în cazul în care apar modificări, auditorii energetici
sunt în drept să solicite actualizarea înregistrării aferente categoriei pentru care a fost
calificat în Registrul electronic al auditorilor energetici. În acest scop, auditorul energetic
respectiv urmează să depună în format electronic pe adresa Agenției o cerere privind
actualizarea datelor din Registrul electronic al auditorilor energetici, întocmită conform
modelului stabilit de Agenție, (în continuare – cerere privind actualizarea). La cererea
privind actualizarea datelor se anexează următoarele documente:

32
1) copia buletinului de identitate;
2) copia documentului care atestă calificarea auditorului energetic.
18. Agenția examinează în termen de 15 zile documentele depuse de către auditorul
energetic în conformitate cu pct. 17 și, dacă nu are obiecții, acceptă actualizarea datelor
din Registrul electronic al auditorilor energetici. În cazul în care apar suspiciuni cu privire
la autenticitatea documentelor depuse de acesta, Agenția este în drept să solicite
prezentarea în original a documentelor depuse pentru verificarea informațiilor prezentate.
Documentele depuse de auditorul energetic se păstrează în arhiva Agenției timp de 5 ani.
19. În cazul în care auditorul energetic nu a prezentat în termen de 10 zile documentele
enumerate la pct. 17 sau originalul documentelor depuse pentru verificarea informațiilor
prezentate și în cazul în care se constată că cererea privind actualizarea și/sau setul de
documente nu au fost întocmite și/sau semnate olograf sau cu semnătură electronică sau
în cazul în care se demonstrează că documentele prezentate conțin date/informații
eronate, Agenția refuză actualizarea datelor în Registrul electronic al auditorilor
energetici.
20. Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de 5 ani de la data emiterii ordinului cu
privire la calificarea și înregistrarea în Registrul electronic al auditorilor energetici,
auditorul energetic care intenționează să-și continue activitatea profesională trebuie să
depună în format electronic pe adresa Agenției o cerere privind prelungirea înregistrării
în Registrul electronic al auditorilor energetici, întocmită în conformitate cu modelul stabilit
de Agenție (în continuare – cerere privind prelungirea înregistrării). La cererea privind
prelungirea înregistrării se anexează următoarele documente:
1) copia buletinului de identitate;
2) lista auditurilor energetice efectuate pe parcursul perioadei în care și-a desfășurat
activitatea de auditor energetic, cu indicarea datelor de contact ale beneficiarilor
auditurilor energetice și a companiei/companiilor în cadrul cărora a activat;
3) copia certificatului care atestă absolvirea unor cursuri de formare/perfecționare
profesională continuă aferente categoriei de calificare, cu o durată minimă cumulativă de
30 de ore, doar dacă auditorul energetic respectiv a efectuat în ultimii 5 ani mai puțin de
5 audituri energetice.
21. Cererea privind prelungirea înregistrării se examinează de Agenție în termen de până
la 15 zile, perioadă în care Agenția poate efectua din oficiu verificarea calității auditurilor
energetice efectuate de auditorul energetic respectiv în condițiile pct. 59.
22. Agenția refuză prelungirea înregistrării auditorului energetic în următoarele cazuri:
1) dacă cererea privind prelungirea înregistrării nu a fost întocmită și/sau semnată în
modul stabilit sau nu a fost anexat setul de documente indicate la pct. 20;
2) documentele depuse de către auditorul energetic conțin date/informații eronate;
3) dacă, pe parcursul perioadei de 5 ani de la emiterea ordinului cu privire la înregistrarea
în Registrul electronic al auditorilor energetici, auditorul energetic respectiv a efectuat mai
puțin de 5 audituri energetice și/sau nu a prezentat copia actului ce atestă absolvirea unor
cursuri de formare/perfecționare profesională continuă aferente categoriei pentru care a
fost calificat;

33
4) dacă a fost constatat unul dintre temeiurile radierii din Registrul electronic al auditorilor
energetici, stabilite la pct. 25 subpct. 3)–5).
23. Ordinul cu privire la refuzul actualizării datelor și prelungirii înregistrării se comunică
auditorului energetic prin poșta electronică în termen de 10 zile de la emiterea acesteia,
cu indicarea motivului refuzului. Auditorul energetic este în drept să conteste ordinul cu
privire la refuzul actualizării datelor și prelungirii înregistrării în conformitate cu prevederile
Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.
24. Auditorul energetic care a primit refuzul privind actualizarea sau prelungirea
înregistrării este în drept să depună o nouă cerere privind actualizarea sau prelungirea
înregistrării după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei de refuz, cu condiția
respectării condițiilor și cerințelor stabilite în prezentul Regulament.

Secțiunea a 3-a Radierea din Registrul electronic al auditorilor energetici

25. Radierea din Registrul electronic al auditorilor energetici se efectuează prin ordinul
Agenției în următoarele cazuri:
1) la cererea titularului de drept;
2) în cazul decesului titularului sau al pierderii capacității sale fizice de a efectua auditul
energetic;
3) la depistarea/identificarea unor date neautentice în documentele prezentate Agenției
la actualizarea datelor sau la prelungirea înregistrării în Registrul electronic al auditorilor
energetici;
4) în cazul în care se constată că majoritatea auditurilor energetice întocmite de același
auditor energetic nu corespund criteriilor și cerințelor de calitate și dacă acesta refuză să
respecte și să implementeze recomandările Agenției referitor la îmbunătățirea calității
auditurilor energetice;
5) în cazul în care nu a fost depusă cererea de prelungire a înregistrării în conformitate
cu condițiile stabilite la pct. 21.
26. Ordinul cu privire la radierea din Registrul electronic al auditorilor energetici trebuie
să conțină temeiul juridic și motivul radierii și se comunică auditorului energetic respectiv
prin poșta electronică (indicată în cerere) în termen de 10 zile de la emiterea acestuia.
27. În cazul stipulat la pct. 25 subpct. 1), Agenția este obligată să emită ordinul cu privire
la radierea din Registrul electronic al auditorilor energetici în termen de 10 zile de la data
depunerii cererii de radiere.
28. Ordinul cu privire la radierea din Registrul electronic al auditorilor energetici poate fi
contestat de auditorul energetic în conformitate cu prevederile Codului administrativ al
Republicii Moldova nr.116/2018.
29. Persoana care a fost radiată din Registrul electronic al auditorilor energetici, pentru
temeiurile stabilite la pct. 25 subpct. 3)–5) este în drept să depună o nouă cerere și
declarație privind calificarea și înregistrarea doar după expirarea a 3 luni de la data
emiterii ordinului Agenției cu privire la radierea din Registrul electronic al auditorilor
energetici.

34
Secțiunea a 4-a Procedura de recunoaștere reciprocă

30. La solicitare, Agenția, în temeiul acestei secțiuni, inițiază procedura de recunoaștere

a actelor/certificatelor de auditor energetic emise de organismele acreditate și/sau
autoritățile/instituțiile responsabile din statele membre ale Uniunii Europene, părțile
contractante la Tratatul de instituire a Comunității Energiei și țările cu care Republica
Moldova are încheiate acorduri bilaterale.
31. În vederea obținerii recunoașterii actelor/certificatelor de auditor energetic (persoane
fizice), aceștia trebuie să depună în format electronic la adresa oficială a Agenției o
cerere, la care se anexează declarația pe propria răspundere cu privire la recunoașterea
actelor/certificatelor de auditor energetic, întocmită în conformitate cu modelul stabilit de
Agenție, și copia actului/certificatului ce urmează a fi supus procedurii de recunoaștere
reciprocă.
32. Agenția examinează setul de acte depus în conformitate cu pct. 31 în termen de 30
de zile și, în cazul în care constată că solicitantul întrunește cerințele prezentului
Regulament, inclusiv cele pentru recunoaștere reciprocă stipulate în prezenta secțiune,
emite un ordin privind recunoașterea actului/certificatului de auditor energetic, efectuând
înscrierile și mențiunile corespunzătoare în Registrul electronic al auditorilor energetici.
33. În ordinul Agenției privind recunoașterea actelor/certificatelor de auditor energetic se
indică perioada pentru care este valabilă recunoașterea, care nu poate fi mai mare decât
perioada de valabilitate a actului/certificatului a cărui recunoaștere se solicită.
34. Persoanele care solicită recunoașterea unor acte/certificate de auditor energetic
prezintă Agenției în mod obligatoriu actele/certificatele traduse în limba de stat și
autentificate notarial.
35. Ordinul Agenției privind recunoașterea actului/certificatului de auditor energetic se
expediază solicitantului prin poșta electronică în termen de 10 zile de la emitere.
36. Ordinul Agenției privind recunoașterea actului/certificatului de auditor energetic poate
fi revocat dacă se constată că solicitantul a prezentat date eronate în documentele
depuse pe adresa Agenției în legătură cu recunoașterea actelor/certificatelor de auditor
energetic.
37. Ordinul Agenției privind revocarea recunoașterii actelor/certificatelor de auditor
energetic poate fi contestat de solicitant în conformitate cu prevederile Codului
administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

III. CONDIȚIILE DE EFECTUARE A AUDITULUI ENERGETIC. RAPORTAREA,

ASIGURAREA ȘI VERIFICAREA CALITĂȚII AUDITURILOR ENERGETICE.
FORMAREA PROFESIONALĂ A AUDITORILOR ENERGETICI

Secțiunea 1 Condițiile de efectuare a auditului energetic

35
38. Auditul energetic se efectuează de către auditori energetici calificați și înregistrați de
către Agenție în Registrul electronic al auditorilor energetici în conformitate cu prevederile
Legii nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică și ale prezentului Regulament.
39. Serviciile de audit energetic se prestează în baza contractului încheiat între beneficiar
și o societate comercială care a angajat unul sau mai mulți auditori energetici înregistrați
în Registrul electronic al auditorilor energetici, cu competențe în domeniul
obiectului/obiectivului auditat, iar costul serviciilor se determină în mod liber în urma
negocierilor, în funcție de complexitatea lucrărilor și analizelor efectuate și se reflectă
întru-un deviz de cheltuieli.
40. Beneficiarul auditului energetic este obligat să asigure accesul auditorului energetic
la obiectele supuse auditului energetic și să prezinte, la solicitarea acestuia,
documentația tehnică și de exploatare, precum și alte informații necesare pentru
determinarea măsurilor de eficiență energetică și a indicatorilor de performanță
energetică.
41. Compania prestatoare de servicii de audit energetic care a încheiat contractul de audit
energetic și auditorul energetic care efectuează auditul energetic nu sunt în drept să
divulge datele cu caracter personal și informația care constituie secret comercial ale
beneficiarului. Obligația de a respecta caracterul confidențial al datelor rămâne în vigoare
și după finalizarea auditului energetic.
42. Informația obținută în timpul sau în legătură cu desfășurarea auditului energetic poate
fi furnizată/prezentată de compania prestatoare de servicii de audit energetic care a
încheiat contractul de audit energetic și de auditorul energetic numai cu acordul în scris
al beneficiarului sau dacă există o obligație legală în acest sens.
43. Propunerile auditorului energetic cu privire la îmbunătățirea eficienței energetice se
reflectă în raportul de audit energetic întocmit în conformitate cu prevederile prezentului
Regulament. Raportul de audit energetic se întocmește în format electronic și pe suport
de hârtie în minimum trei exemplare originale, unul pentru beneficiar, unul pentru
compania prestatoare de servicii de audit energetic și unul pentru auditorul energetic care
a participat la elaborarea raportului.
44. La raportul de audit energetic se anexează un demers de acceptare a auditului
energetic, semnat olograf sau cu semnătură electronică de auditorul energetic/auditorii
energetici și de beneficiarul auditului energetic care confirmă că auditul energetic a fost
efectuat cu succes, inclusiv că acesta a fost realizat de către auditorii menționați în
raportul de audit energetic, cu indicarea exhaustivă a datelor de identificare ale acestora,
precum și data la care a fost prezentat și acceptat raportul de audit energetic.
45. Compania prestatoare de servicii de audit energetic care a încheiat contractul de audit
energetic poartă răspundere în raport cu beneficiarul pentru prejudiciul cauzat, iar
auditorul energetic poartă răspundere în raport cu compania prestatoare de servicii de
audit energetic care l-a angajat, în condițiile stabilite la art. 20 alin. (3) din Legea nr.
139/2018 cu privire la eficiența energetică.
46. Se interzice auditorilor energetici să efectueze auditul energetic la companiile în care
sunt angajați, în cazul în care acestea urmăresc obținerea/ atragerea de mijloace
financiare pentru implementarea unor proiecte de eficientizare a consumului de resurse
energetice sau valorificare a energiei regenerabile, cu finanțare totală sau parțială de la

36
bugetul de stat, bugetele autorităților administrației publice locale, fondurile naționale,
precum și de la Agenție.
47. În funcție de complexitate, auditul energetic se efectuează de un singur auditor
energetic sau de un grup de auditori energetici. Dacă auditul energetic se efectuează de
un grup de auditori energetici, unul dintre auditori va fi desemnat în calitate de
coordonator de echipă de către compania prestatoare de servicii care a încheiat
contractul de prestare a serviciului de auditare energetică. În acest caz, în raportul de
audit energetic se descrie rolul fiecăruia dintre auditori la efectuarea auditului energetic,
iar raportul se semnează de către toți auditorii energetici care poartă răspundere pentru
capitolele sau pentru secțiunile din raportul de audit care au fost elaborate de către
aceștia, în corespundere cu specializarea acestora/profilul specific de activitate.
48. Efectuarea auditului energetic este obligatorie în cazul proiectelor în domeniul
eficienței energetice și surselor regenerabile de energie, finanțate, total sau parțial, din
bugetul de stat și/sau din bugetele autorităților administrației publice locale, direct sau
prin intermediul fondurilor/instrumentelor de finanțare, precum și în cazul proiectelor
finanțate de Agenție.
49. În cazul proiectelor de eficiență energetică, finanțate din bugetul de stat sau din
bugetele autorităților administrației publice locale, selectarea companiilor prestatoare de
servicii de audit energetic care vor presta serviciul de audit energetic se efectuează în
mod obligatoriu prin intermediul procedurilor de achiziții publice organizate în
conformitate cu Legea nr.131/2015 privind achizițiile publice.
50. Auditurile energetice trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
1) să se bazeze pe date operaționale actualizate, măsurate și verificabile privind
consumul de energie, inclusiv curbele de sarcină electrice;
2) să conțină o evaluare detaliată a profilului de consum al energiei în clădiri sau în grupuri
de clădiri, în cadrul proceselor tehnologice sau al instalațiilor industriale, inclusiv în
sectorul transporturi;
3) să se bazeze atât pe analiza costurilor pentru perioada de viață a tehnologiilor, cât și
pe analiza perioadei simple de recuperare a costurilor/ investițiilor, în conformitate cu
cerințele unui eventual finanțator al măsurilor de eficientizare a consumului de resurse
energetice, pentru a lua în considerare economiile de energie pe termen lung, investițiile
pe termen lung, valorile remanente și ratele de actualizare;
4) datele utilizate să fie proporționale și suficient de reprezentative pentru a permite
elaborarea unei imagini de ansamblu sigure în ceea ce privește performanța energetică
generală și identificarea în mod sigur a măsurilor optime de eficiență energetică;
5) să se bazeze pe calcule detaliate și validate, care justifică măsurile propuse pentru a
prezenta informații clare privind economiile potențiale de energie;
6) datele utilizate în auditurile energetice să fie stocate/arhivate de beneficiari, pentru
efectuarea analizei istorice și a evoluției performanței energetice;
7) la elaborarea setului de recomandări și măsuri de eficientizare a consumului de resurse
energetice pentru contractorul serviciilor de auditare energetică, auditorul energetic va
ține cont de prevederile legislației cu incidență în domeniul performanței energetice a

37
clădirilor, energiei termice și promovării cogenerării, etichetării energetice, cerințelor în
materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în vederea
alinierii acestora la politicile naționale în domeniul energetic.
51. Auditurile energetice trebuie să se efectueze cu respectarea următoarelor standarde:
- SM EN 16247-1 – Audit energetic. Partea 1: Cerințe generale – aplicabil pentru toate
categoriile;
- SM EN 16247-2 – Audituri energetice. Partea 2: Clădiri – aplicabil pentru categoria
Clădiri;
- SM EN 16247-3 – Audituri energetice. Partea 3: Procese – aplicabil pentru categoria
Industrie;
- SM EN 16247-4 – Audituri energetice. Partea 4: Transport – aplicabil pentru categoria
Transport.
Secțiunea a 2-a Raportarea, asigurarea și verificarea calității auditurilor energetice
52. Compania prestatoare de servicii de audit energetic prezintă Agenției anual, până la
data de 31 ianuarie a anului următor celui de referință, în conformitate cu șablonul
elaborat de Agenție, în format electronic, lista auditurilor energetice efectuate și datele
relevante fiecărui exercițiu de auditare energetică, precum și copiile în format electronic
ale rapoartelor de audit energetic, în cazul stabilit la art. 20 alin. (10) din Legea nr.
139/2018 cu privire la eficiența energetică.
53. Auditorii energetici prezintă Agenției anual, până la data de 31 ianuarie a anului
următor celui de referință, în format electronic, lista auditurilor energetice efectuate și a
celor în care a participat în calitate de membru al echipei de audit energetic, conform unui
formular elaborat de Agenție. În cazul în care auditorul energetic nu a efectuat niciun
audit energetic pe parcursul perioadei de raportare, acesta urmează să prezinte un
demers către Agenție, cu mențiunea respectivă.
54. Agenția înregistrează rapoartele de audit energetic în Registrul electronic al auditului
energetic și procesează informația din acestea, respectând principiul nedivulgării
informației.
55. Registrul electronic al auditului energetic și Registrul electronic al auditorilor energetici
se ține de către Agenție în format electronic.
56. Companiile prestatoare de servicii de audit energetic sunt obligate să țină evidența
tuturor auditurilor energetice efectuate și să înregistreze rapoartele de audit energetic
într-un registru întocmit conform modelului aprobat de Agenție și publicat pe pagina sa
web oficială.
57. Compania prestatoare de servicii de audit energetic și auditorii energetici păstrează
timp de 5 ani rapoartele de audit energetic efectuate, precum și actele/documentele
aferente.
58. Pentru asigurarea calității auditurilor energetice efectuate de auditorii energetici
calificați și înregistrați, Agenția efectuează din oficiu verificarea calității acestora.
Verificarea calității auditurilor energetice se efectuează de către Comisia de experți
instituită în cadrul Agenției, care are dreptul, în cazul în care apar suspiciuni, să solicite

38
informații suplimentare despre obiectul/obiectivul auditat și datele primare acceptate în
calcule, inclusiv să întreprindă alte acțiuni în acest sens prevăzute în Ghidul privind
verificarea calității auditurilor energetice. Membrii Comisiei de experți sunt remunerați de
către Agenție prin contracte de prestări servicii și trebuie să dețină experiență
profesională/didactică de cel puțin 10 ani în domeniul energetic.
59. Agenția efectuează din oficiu verificarea calității auditurilor energetice efectuate de
auditorii energetici în cazul în care în procedura de solicitare a prelungirii înregistrării în
Registrul auditorilor energetici, în conformitate cu pct. 20, se constată că rapoartele de
audit energetic efectuate și prezentate Agenției nu corespund modelului/șablonului
aprobat de către aceasta.
60. Agenția efectuează din oficiu anual, în prima jumătate a anului după anul de referință,
verificarea calității a cel puțin 5% din totalul auditurilor energetice obligatorii pentru fiecare
categorie de calificare conform pct. 9, înregistrate în Registrul electronic al auditului
energetic, astfel încât de la fiecare auditor energetic să fie supus verificării calității cel
puțin un raport de audit energetic pentru fiecare dintre categoriile în care este calificat.
Agenția include un rezumat al exercițiului de verificare a calității auditurilor energetice
efectuate în raportul său de activitate pentru anul respectiv.
61. Verificarea calității auditurilor energetice se efectuează de către Agenție și la cererea
beneficiarului auditului energetic, în cazul în care acesta prezintă argumentări
convingătoare/plauzibile și se întrunesc condițiile menționate în Ghidul privind verificarea
calității auditurilor energetice.
62. Selectarea auditurilor energetice supuse anual verificării calității de către Agenție se
face în mod nediscriminatoriu, pe baza unui algoritm de selecție aleatorie descris în
Ghidul privind verificarea calității auditurilor energetice aprobat de Agenție după
coordonarea cu organul central de specialitate al administrației publice în domeniul
energeticii.
63. Lista auditurilor energetice ce urmează a fi supuse verificării calității se publică pe
pagina web oficială a Agenției.
64. Verificarea calității auditurilor energetice se efectuează prin prisma următoarelor
criterii și cerințe:
1) corespunderea raportului de audit energetic cu modelul/șablonul aprobat de Agenție
în ceea ce privește cerințele generale, structura, conținutul și deplinătatea raportului,
precum și respectarea cerințelor beneficiarului la efectuarea auditului energetic;
2) respectarea la efectuarea auditului energetic a Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența
energetică, a prezentului Regulament, a Ghidului auditorilor energetici, a Ghidului privind
verificarea calității auditurilor energetice, a Codului de conduită al auditorilor energetici,
precum și a standardelor și a documentelor normativ-tehnice stabilite la art. 20 alin. (6)
lit. a) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică;
3) claritatea descrierii obiectului auditat, existența schemelor sau a schițelor, precum și a
fotografiilor care reflectă situația curentă;
4) claritatea descrierii standardelor, a documentelor normativ-tehnice aplicate, a
metodologiilor utilizate pentru efectuarea calculelor sau menționarea acestora, precum și
prezentarea completă a ipotezelor utilizate;

39
5) utilizarea unor ipoteze rezonabile în ceea ce privește costurile, energia și alți factori de
care s-a ținut cont;
6) aplicarea bunelor practici inginerești și a metodologiilor fundamentate profesional
pentru determinarea economiilor de energie și a costurilor;
7) consecvența datelor și a ipotezelor utilizate, precum și a rezultatelor calculelor
efectuate;
8) justificarea în mod adecvat a recomandărilor privind măsurile de eficiență energetică
și a propunerilor pentru planul de implementare, precum și modul în care auditorul
energetic a luat în considerare politicile în domeniul energetic promovate de către stat.
65. În contextul efectuării verificării calității, Agenția este în drept, în cazul în care
identifică unele neconformități, să întreprindă următoarele acțiuni:
1) să solicite auditorului energetic prezentarea explicațiilor/informațiilor suplimentare;
2) să contacteze beneficiarul pentru verificarea informației aferente efectuării auditului
energetic;
3) să efectueze vizite de studiu la obiectele supuse auditului energetic.
66. În cazul în care se constată că un audit energetic nu corespunde criteriilor și cerințelor
de calitate, Agenția este obligată să efectueze din oficiu în mod prioritar verificarea calității
tuturor auditurilor energetice efectuate de același auditor energetic. Dacă majoritatea
auditurilor energetice întocmite de același auditor energetic nu corespund criteriilor și
cerințelor de calitate și dacă acesta refuză să respecte și să implementeze recomandările
Agenției referitor la îmbunătățirea calității auditurilor energetice, Agenția inițiază
procedura de radiere a auditorului energetic respectiv din Registrul electronic al
auditorilor energetici.
67. În cazul în care auditul energetic este efectuat de un grup de auditori, în lipsa
posibilității de delimitare a serviciilor efectuate, se va considera câte un audit energetic
care nu corespunde criteriilor și cerințelor de calitate stabilite pentru fiecare auditor
energetic implicat.
68. Rezultatele verificării calității auditurilor energetice de către Agenție se reflectă într-
un proces-verbal, iar în cazul în care se constată că auditul energetic nu corespunde
criteriilor și cerințelor de calitate, în procesul-verbal se indică în mod clar neconformitățile
identificate.
69. Agenția notifică auditorul energetic cu privire la toate auditurile energetice efectuate
cu erori și neconformități, inclusiv cele care nu corespund criteriilor și cerințelor de
calitate. Notificarea prevede/cuprinde și un set de recomandări ale Agenției către auditorii
energetici referitor la îmbunătățirea calității auditurilor energetice efectuate.
70. La solicitarea auditorului energetic, Agenția eliberează acestuia un extras din
procesul-verbal întocmit în conformitate cu pct. 68.
71. Auditorul energetic este obligat să respecte și să implementeze necondiționat
recomandările Agenției referitor la îmbunătățirea calității auditurilor energetice.
72. În cazul în care se constată că auditul energetic efectuat de auditorul energetic nu
corespunde criteriilor și cerințelor de calitate, beneficiarul este în drept să solicite în

40
instanța de judecată de la compania prestatoare de servicii rambursarea costurilor
suportate pentru serviciile de efectuare a auditului energetic, inclusiv repararea
prejudiciului cauzat.
Secțiunea a 3-a Formarea profesională a auditorilor energetici
73. În vederea obținerii cunoștințelor și abilităților necesare pentru efectuarea unui audit
energetic, precum și în vederea dezvoltării profesionale continue, auditorii energetici
participă la cursuri de instruire sau de formare/perfecționare a auditorilor energetici,
organizate de instituțiile/organizațiile cu drept de formare profesională, instituțiile de
învățământ acreditate și/sau de Agenție, inclusiv în contextul programelor de colaborare
cu organizațiile și/sau instituțiile internaționale.
74. Tematica cursurilor de instruire, de formare/perfecționare a auditorilor energetici,
organizate de instituțiile/organizațiile cu drept de formare profesională și/sau instituțiile de
învățământ acreditate, și condițiile de desfășurare a acestora se aprobă de Agenție.
75. Instituțiile/organizațiile cu drept de formare profesională și/sau instituțiile de
învățământ acreditate care organizează cursuri de instruire și/sau de
formare/perfecționare a auditorilor energetici creează/instituie în cadrul acestora o
comisie de examinare a cunoștințelor teoretice și a abilităților practice a auditorilor
energetici.
76. Cursurile de instruire sau de formare/perfecționare a auditorilor energetici se
finalizează cu un examen, care trebuie să includă partea teoretică (generală și specială)
și partea practică, astfel încât absolvenții acestora să obțină cunoștințele teoretice și
abilitățile practice pentru a efectua un audit energetic de calitate, în scopul identificării
soluțiilor optime pentru îmbunătățirea eficienței energetice. Testele/probele pentru
examinarea auditorilor energetici se elaborează și se aprobă de către
instituțiile/organizațiile cu drept de formare profesională și/sau instituțiile de învățământ
acreditate. Agenția poate solicita prezentarea de către instituțiile/organizațiile cu drept de
formare profesională și/sau instituțiile de învățământ acreditate a testelor/probelor
utilizate în vederea examinării solicitanților/auditorilor energetici, pentru stabilirea
corespunderii acestora bunelor practici în domeniu și prezintă recomandări de
îmbunătățire.
77. Auditorii energetici care, pe parcursul perioadei de 5 ani de la emiterea ordinului cu
privire la calificarea și înregistrarea în Registrul electronic al auditorilor energetici, au
efectuat mai puțin de 5 audituri energetice, în vederea prelungirii înregistrării, sunt obligați
să prezinte Agenției un certificat de formare/perfecționare profesională continuă a
auditorilor energetici cu o durată minimă cumulativă de 30 de ore, pentru a demonstra că
și-au perfecționat cunoștințele teoretice și practice, precum și aptitudinile profesionale.
IV. MODUL DE ȚINERE A REGISTRULUI ELECTRONIC AL AUDITORILOR
ENERGETICI ȘI A REGISTRULUI ELECTRONIC AL AUDITULUI ENERGETIC
78. Registrul electronic al auditorilor energetici trebuie să conțină cel puțin următoarele
informații:
1) numele și prenumele auditorului energetic;
2) numărul de ordine atribuit auditorului energetic;

41
3) data și numărul ordinului Agenției cu privire la înregistrarea auditorului energetic
respectiv;
4) calificarea conform categoriei auditorului energetic;
5) datele de contact ale auditorului energetic, precum și ale companiei prestatoare de
servicii de audit energetic în cadrul căreia este angajat;
6) mențiuni cu privire la actualizarea datelor și prelungirea înregistrării, inclusiv data și
numărul ordinului Agenției;
7) mențiuni referitor la radierea din Registrul electronic al auditorilor energetici, inclusiv
motivul invocat de Agenție la radiere;
8) mențiuni cu privire la gradul de respectare și conformare la recomandările Agenției
referitor la îmbunătățirea calității auditurilor energetice.
79. Informația stabilită la pct. 78 se publică pe pagina web oficială a Agenției și se
actualizează trimestrial. Versiunea plasată pe pagina web oficială a Agenției va permite
aprecierea justă și obiectivă a calității serviciilor oferite de auditorii energetici de către
beneficiarii acestor servicii în formă interactivă.
80. Registrul electronic al auditului energetic trebuie să conțină cel puțin informații cu
privire la:
1) auditorii energetici care au întocmit auditurile energetice și companiile prestatoare de
servicii de audit energetic care au încheiat contractele de audit energetic;
2) beneficiarii și obiectele auditurilor energetice;
3) data când a fost efectuat raportul de audit energetic;
4) indicatorii specifici privind performanța energetică a obiectivelor auditate, precum și a
măsurilor de eficiență energetică recomandate de către auditorii energetici, grupate pe
sectoare relevante economiei naționale.
81. Lista auditurilor energetice înregistrate, cu mențiunea privind numele auditorilor
energetici care le-au întocmit și mențiunile stabilite ca fiind conforme sau neconforme, la
solicitare, pot fi publicate pe pagina web oficială a Agenției.
82. Agenția va emite un act administrativ normativ de instituire a sistemului informațional
automatizat, destinat ținerii Registrului electronic al auditorilor energetici și Registrului
electronic al auditului energetic, va aproba conceptul lui tehnic și regulamentele privind
modul de ținere a registrelor respective formate de acest sistem în conformitate cu
prevederile Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, Legii nr. 71/2007 cu
privire la registre, ale prezentului Regulament și ale altor acte normative relevante.
Regulamentul poate fi accesat la următorul link:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123164&lang=ro

42
 3. Standarde europene în domeniul auditului energetic
În conformitate cu prevederile Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, precum
și prevederile Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului 676 din 10.09.2021, auditurile energetice trebuie să se
efectueze cu respectarea următoarelor standarde:
- SM EN 16247-1 – Audit energetic. Partea 1: Cerințe generale – aplicabil pentru
toate categoriile;
- SM EN 16247-2 – Audituri energetice. Partea 2: Clădiri – aplicabil pentru categoria
Clădiri;
- SM EN 16247-3 – Audituri energetice. Partea 3: Procese – aplicabil pentru
categoria Industrie;
- SM EN 16247-4 – Audituri energetice. Partea 4: Transport – aplicabil pentru
categoria Transport.
SM EN 16247-1:2012, Audit energetic. Partea 1: Cerințe generale – aplicabil pentru
toate categoriile
Standardul defineşte structura unui audit energetic calitativ, precum și stabileşte cerinţele
față de auditul energetic şi obligaţiile aferentre proceselor de audit energetic.10
Prin aplicarea acestor standarde se urmăreşte armonizarea aspectelor comune ale
auditului energetic, în scopul de a aduce mai multă claritate şi transparenţă pieţei de
servicii de audit energetic. 10
Acest standard se aplică organizaţiilor comerciale, industriale, rezidenţiale şi din sectorul
public, cu excepţia locuinţelor private individuale şi specifică cerinţele, metodologia
comună şi rezultatele auditului energetic (…). 10
SR EN 16247-2:2014, Audituri energetice. Partea 2: Clădiri – aplicabil pentru
categoria Clădiri
Acest standard definește cerinţelor de audit energetic specifice clădirilor. Stabileşte
cerinţele, metodologia şi modul de prezentare a rezultatelor unui audit energetic într-o
clădire sau un grup de clădiri, cu excepţia locuinţelor particulare. 10
Utilizarea şi exploatarea clădirilor necesită furnizarea de servicii, cum ar fi încălzire,
răcire, ventilaţie, iluminat, apă caldă menajeră, sisteme de transport (de exemplu
ascensoare, scări şi trotuare rulante), în clădiri, inclusiv procese. În plus, energia este
utilizată de către aparatele din interiorul clădirii (…). 10
Consumul de energie depinde de: condiţiile climatice locale, caracteristicile anvelopei
clădirii, condiţiile interioare de mediu proiectate, caracteristicile şi setările sistemelor
tehnice ale clădirii, activităţile şi procesele din clădire, comportamentul ocupanţilor şi
regimul de funcţionare (…). 10
SR EN 16247-3:2014, Audituri energetice. Partea 3: Procese – aplicabil pentru
categoria Industrie
Acest standard definește cerinţele, metodologia şi rezultatele pentru un audit energetic
în cadrul proceselor. Acesta constă în:
• organizarea şi conducerea unui audit energetic;

43
 • analizarea datelor provenite în urma auditului energetic, raportarea şi
documentarea concluziilor auditului energetic (…). 10
Există diferite sectoare cu diferenţe importante în procese şi utilităţi. Trebuie subliniat
faptul că există mai multe tipuri de procese în industrie şi comerţ (…). 10
SR EN 16247-4:2014, Audituri energetice. Partea 4: Transport – aplicabil pentru
categoria Transport
Prezentul standard european specifică cerinţele, metodologia şi rezultatele specifice
pentru auditurile energetice în sectorul transporturilor, în fiecare situație în care se face o
deplasare, indiferent operator (o companie publică sau privată sau dacă operatorul este
dedicat exclusiv pentru transport sau nu) (…). 10
Acest standard european se aplică împreună cu EN 16247-1 şi oferă cerinţe suplimentare
pentru diferite moduri de transport (rutier, feroviar, marin şi aviaţie), precum şi pentru
diferite tipuri de transport (local, la distanţe mari) şi ce este transportat (bunuri şi
persoane) (…). 10
Standardul oferă recomandări cu privire atât la optimizarea energetică din cadrul fiecărui
mod de transport, precum şi la selectarea celor mai bune moduri de transport în fiecare
situaţie. Concluziile auditului energetic pot influenţa deciziile privind infrastructura şi
investiţiile (…). 10

44
BIBLIOGRAFIE:
1. Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru Eficiență
Energetică, Hotărîrea Guvernului nr. 45 din 30.01.20219, Monitorul Oficial Nr. 38-47
art. 71, 2019.

2. Legea nr. 139 din 19.07.2018 cu privire la eficiența energetică, Monitorul Oficial Nr.
309-320 art. 476, 2018.

3. Legea nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile, Monitorul Oficial Nr. 69-77 art. 117, 2016.
4. Legea nr. 128 din 11.07.2014 privind performanţa energetică a clădirilor, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 297-309, 2014.
5. Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic, Hotărîrea
Guvernului nr. 676 din 10.09.2020, Monitorul Oficial Nr. 235-239 art. 813, 2020.
6. SM EN 16247-1 – Audit energetic. Partea 1: Cerințe generale – aplicabil pentru toate
categoriile;
7. SM EN 16247-2 – Audituri energetice. Partea 2: Clădiri – aplicabil pentru categoria
Clădiri;
8. SM EN 16247-3 – Audituri energetice. Partea 3: Procese – aplicabil pentru categoria
Industrie;
9. SM EN 16247-4 – Audituri energetice. Partea 4: Transport – aplicabil pentru categoria
Transport.
10. https://standardizare.wordpress.com/2014/11/17/seria-de-standarde-europene-en-
16247/

45