Proiect nr.

1
Audit termoenergetic pe un „centru de consum” dintr-
un contur industrial din industria alimentara

Partea I - Prezentarea situaţiei energetice existente a

conturului industrial – analiza interna, aplicare
chestionar

1. Subiect: Proiectul consta in elaborarea unui audit termoenergetic

pentru un contur industrial pentru o intreprindere din industria alimentara. In
cadrul proiectului se identifica solutii de crestere a eficientei energetice, se
face o analiza energetica, o analiza de impact asupra mediului ambiant si se
cuantifica efectele aplicarii masurilor de crestere a eficientei energetice pe
conturul analizat.

2. Program: Aidutul termoenergetic

3. Titular: Prof.dr.ing. Roxana Pătraşcu

4. Obiective:

 Dobândirea de abilităţi de practică inginerească şi aprofundarea

cunoştinţelor de specialitate prin aplicaţii numerice şi studii de caz.

 Dezvoltarea capacităţii de calcul ingineresc pentru domeniul utilizării energiei

si eficientei energetice.

 Însuşirea terminologiei de specialitate.

 <<Titlu aplicatie>>

 Familiarizarea cu domeniile de variaţie a diverselor mărimi energetice şi

parametrii specifici.

 Însusirea metodologiilor de elaborare a auditurilor termoenergetice simple si

complexe.

 Însuşirea modalităţilor de abordare tehnico-economică în domeniul eficientei

energetice şi interpretarea rezultatelor.

5. Breviar teoretic

Efectuarea unui audit energetic pentru o intreprindere industriala intotdeauna

presupune utilizarea a unui numar mare de date. Aceste date, de obicei, provin din
documentatia tehnica, in cazul in care exista, si din masuratori. Dupa analiza datelor
existente si stabileste un plan de masuratori, care trebuie efectuat intro anumita perioada
de timp, in functie de durata pentru care se va elabora auditul energetic. Odata stabilit
planul de masuratori, se stabilesc punctele de masura pentru diverse marimi (presiune,
temperatura, debit, energie, etc.). In cazul in care auditul se elaboreaza pentru o sarcina
nominala, atunci masuratorile pot fi efectuate in momente diferite de timp, deci nu este
nevoie de un numar mare de aparate de masura. Daca sarcina instalatiilor variaza des si
brusc atunci masuratorile trebuie efectuate simultan, ceea ce conduce la un necesar mai
mare de aparate de masura. In functie de tipul aparatelor de masura si de intreg sistemul
de masura instalat, datele pot fi furnizate in mai multe moduri, cel mai indicat este citirea
automata si stocarea electronica a datelor. Dupa efectuarea masuratorilor toate datele
disponibile pot fi analizate si efectuate diverse calcule necesare pentru intocmirea auditului
energertic.

Pe langa efectuarea de masuratori pentru efectuarea auditului se pot colecta

informatii si prin aplicarea de chestionare specifice.

Dupa elaborarea auditului energetic se propune un plan de masuri pentru cresterea

eficientei energetice. Acest plan de masuri se poate transforma ulterior intrun proiect de
eficienta energetica.

In cadrul auditului enregetic se calculeaza diferiti indicatori tehnici specifici si

indicatori de impact asupra mediului ambiant. Acesti indicatori se compara cu o situatie de
referinta.

2
 In final se face o analiza economica pentru a cuantifica efectele propuse de
crestere a eficientei energetice

6. Descrierea aplicaţiei

Situaţia existentă în interiorul conturului industrial analizat sub aspectul eficienţei

utilizării energiei poate fi definită prin formularea unor răspunsuri la o serie de întrebări
precum :

1. Cine răspunde de managementul energiei în organizaţia respectivă (nume,

funcţie, calificare, experienţă, numărul de persoane din care este format colectivul pe care
îl conduce, etc) ?

2. În faţa cui răspunde acesta, cât de dese sunt şi ce conţin rapoartele sale?

3. Cum este organizată măsurarea fluxurilor de energie care intră în contur

(număr de aparate de măsură, amplasare, frecvenţa de citire/înregistrare, clasa de
precizie, etc) ?

4. Sunt aceste aparate de măsură adecvate, precise şi fiabile ?

5. Un sistem central de achiziţie automată sau semiautomată a datelor ar fi

eficient economic ?

6. A fost stabilită pe bază de măsurători o relaţie directă între mărimea şi

structura facturii energetice şi volumul şi structura activităţii prestate în conturul respectiv
(producţie, vânzări, timp de lucru, etc) ?

7. Cât de des este calculat şi cui este raportat consumul specific de energie?

8. S-au stabilit limite ale consumului de energie (detalii) ?

9. Există o prognoză a consumurilor de energie sau un buget limită pentru

procurarea energiei ?

10. Urmărirea consumurilor energetice se practică la intervale regulate şi în

mod organizat ?

3
 <<Titlu aplicatie>>

11. Există stabilit un program de măsuri de conservare a energiei la nivelul

organizaţiei ?

12. A stabilit conducerea executivă obiective pentru reducerea facturii

energetice ?

13. Ce paşi au fost făcuţi în vederea recuperării şi reciclării resurselor

energetice secundare, în ipoteza că acestea sunt cunoscute şi inventariate ?

14. Termenii contractelor de livrare a energiei, în special modalităţile de tarifare,

sunt consideraţi convenabili şi corespunzători specificului organizaţiei ?

Observatii:

Trebuie subliniat faptul că răspunsurile la o parte dintre aceste întrebări vor putea fi
formulate mai corect şi mai complect după întocmirea auditului preliminar sau chiar după
întocmirea auditului propriu-zis.

La momentul analizei interne este totuşi importantă percepţia conducerii şi a

restului colectivului în legătură cu fiecare dintre aspectele şi problemele amintite mai sus.

Precizarea aspectelor calitative şi cantitative ale alimentării cu energie a activităţilor

desfăşurate în perimetrul respectiv include următoarele aspecte :

- stabilirea naturii purtătorilor de energie care intră în conturul de bilanţ;

- stabilirea ordinului de mărime al consumului pentru fiecare categorie de purtător

de energie;

- stabilirea modalităţii de plată (de tarifare) pentru fiecare dintre aceştia.

Mărimea şi structura facturii energetice, precum şi prevederile contractelor de

furnizare privind modalitatea de tarifare aleasă reprezintă deci primul aspect al analizei
interne.

Conturul industrial analizat este o întreprindere industrială, aparţinând sectorului

alimentar şi având ca obiect de activitate produsele tip snack. Aceste produse sunt
foarte căutate pe piaţă, dar durata lor de supravieţuire nu depăşeşte de obicei doi - trei
ani. Această situaţie impune ca durata pe care se elaborează strategia de producţie a
întreprinderii să nu fie cu mult mai lungă, iar deciziile conducerii în ceea ce priveşte
creşterea eficienţei activităţii desfăşurate să fie rapide.

4
 Principalele procese tehnologice care determină mărimea cererii de energie
la nivelul întreprinderii industriale sunt:

 coacerea;

 uscarea;

 împachetarea;

Acestor procese din lanţul tehnologic li se adaugă necesarul de căldură

pentru încălzirea spaţiilor, pentru menţinerea igienei spaţiilor de producţie şi a
personalului.

Principalele instalaţii din cadrul conturului analizat sunt:

 două cuptoare de coacere;

 un uscător;

 trei cazane de abur, două în funcţiune şi unul în rezervă (care alimentează uscătorul şi
sistemul de încălzire a spaţiilor).

Combustibilul utilizat este gazul natural atât pentru cauzane cât şi pentru
cuptoarele de coacere.

Întocmirea auditui energetic, ca primă etapă a unui program de acţiune

coerent, care are ca obiectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice, a pus în evidenţă
principalele puncte sau zone de ineficienţă ale conturului industrial.

Rolul auditului este găsirea celor mai potrivite şi mai convenabile soluţii
pentru creşterea eficienţei energetice şi economice a activităţii desfăşurate în conturul
analizat.

Creşterea eficienţei impune reprogramarea unor activităţi, modificări ale

instalaţiilor consumatoare finale sau ale concepţiei de alimentare cu energie a conturului
analizat, care include şi transformatorii interni de energie şi reţelele de distribuţie.

În cazul analizat, analiza energetică a subliniat faptul că eficienţa energetică este

scăzută în special la nivelul cuptoarelor de coacere. De aceea ca principală
recomandare a fost:

5
 <<Titlu aplicatie>>

 recuperarea căldurii gazelor de ardere la cuptoarele de coacere;

Alte recomandări, rezultate în urma auditului, au fost:

 modificarea sau înlocuirea instalaţiei de uscare cu abur;

 îmbunătăţirea sistemului de distribuţie şi a modului de utilizare a aburului;

 automatizarea funcţionării cazanelor de abur;

Soluţiile identificate în acest fel nu pot fi implementate imediat din cauza restricţiilor
şi limitărilor de natură tehnică şi financiară. În cele mai multe cazuri ele sunt implementate
pe parcursul mai multor ani, într-o ordine prestabilită şi în funcţie de priorităţile organizaţiei.

De aceea s-a propus ca pentru creşterea eficienţei energetice a conturului industrial

analizat să se aplice prioritar: soluţia de recuperare a căldurii sensibile a gazelor de
ardere la cuptoarele de coacere, în scopul preîncălzirii aerului de ardere.

Caracterizarea energetică a cuptorului industrial anterior aplicării soluţiei de

creştere a eficienţei energetice, este sintetizată în tabelul 1.

Tabel 1. Mărimi energetice caracteristice cuptorului de coacere

Mărime energetică U.M. Valoare

Consum de combustibil (gaz natural) mN3/h 60

Randament , 1 % 22

Temperatură gaze de ardere la evacuarea din cuptor oC 380

Temperatură aer de ardere oC 20

7. Informaţii suplimentare

Pentru a efectua aceasta aplicatie cursantii trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

- Va intelege conceptia de elaborare a unui bilant energetic.

- Va intelege fluxul tehnologic specific instalatiei.

6
 - Va intelege tipurile aparatelor de masura.

- Va intelege diverse metode de efectuare a masuratorilor.

- Va intelege diverse metode de prelucrare a datelor.

- Va intelege calculul tutror flusxurilor energetice care intra respectiv ies din
instalatie.

- Va intelege metodologia de intocmire a auditului termoenergetic.

- Va intelege metodele de reprezentare a rezultatelor unui audit

termoenergetic.

- Va intelege metodele de propunere de masuri pentru cresterea eficientei

energetice.

- Va intelege metodele de analiza tehinca, de mediu si economica a unui

proiect de eficienta energetica.

Bibliografie

[1] C.Raducanu, R. Patraşcu, s.a, - Bilanturi termoenergetice, Editura BREN, ISBN 973-
648-285-5, Bucuresti 2004.
[2] R. Patraşcu, C. Raducanu, Utilizarea energiei, Editura BREN, 973-648-351-7,
Bucuresti, 2004.
[3] A. Badea, R. Patraşcu, s.a, Bazele termoenergeticii, Editura BREN, ISBN 973-648-225-
1, Bucuresti 2004.
[4] C. Raducanu, R.Patrascu,Evaluarea eficientei energetice, Editura AGIR, ISBN 973-
720-074-8, Bucuresti, 2006.
[5] R. Patraşcu - Eficienta recuperarii complexe a caldurii gazelor de ardere rezultate din
procesele industriale, Editura PRINTECH ISBN 973-98523-5-1, Bucuresti, 1998.
[6] C. Raducanu, C. Ciucasu - Tehnologii complexe de recuperare a caldurii in industrie,
Editura PRINTECH, ISBN 973-9402-10-0, Bucuresti, 1998.
[7] Reay, D. A. Industrial Energy Conservation. A handbook for engineers and managers.
Pergamon Press 1977.

7
 <<Titlu aplicatie>>

[8] Energy Consumption Guides No. 20, 26, 27, 32, 33, 34 EEO - ETSU Best Practice
Programme 1990 – 1994
[9] Air flotation drying on a paper machine. New Practice Report No. 49/1993 BPP EEO-
ETSU
[10] R.Patrascu, Producerea energiei si impactul asupra mediului in contextul dezvoltarii
durabile, Editura POLITEHNICA PRESS, ISBN 973-7838-23-8, Bucuresti 2006
[11] G. Verzirgianni, G. Darie, R. Patrascu, s.a.- Energii regenerabile & eficienţa energetica
. Ghid de instruire,Editura Nik Vox, ISBN 978 – 973-8489-37 – 0, Bucureşti 2007