75

4 Auditul energetic

4.1 Aspecte generale

Auditul energetic sau analiza energetică pe bază de bilanţ, este o componentă
fundamentală şi un instrument de lucru al oricărui program de acţiune privind
eficienţa energetică, având ca obiectiv economisirea energiei.
Auditul energetic include o inspecţie sistematică şi analiza modului de
utilizare a energiei într-un amplasament, clădire, sistem sau organizaţie având ca
obiectiv identificarea fluxurilor de energie, potenţialul de creştere a eficienţei
energetice şi prezentarea acestora [4.1].
Auditul energetic este primul pas pentru identificarea potenţialului de creştere
a eficienţei energetice.
Scopul auditului energetic este:
 reducerea necesarului de combustibil şi energie în procesele cu utilizare de
energie;
 ridicarea continuă a performanţelor energetice ale tuturor instalaţiilor;
 creşterea eficienţei întregii activităţi energo-tehnologice;
 contribuţie la trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Întocmirea auditului energetic permite în final obţinerea unei imagini
accesibile a modului în care fluxurile de purtători de energie intră, se distribuie, se
transformă şi se utilizează în interiorul conturului de bilanţ.
Auditul energetic pune în evidenţă schimburile cu exteriorul şi/sau între părţile
care alcătuiesc subiectul analizei şi modul în care sunt valorificate resursele
preluate din exterior. Sunt astfel identificate punctele în care se manifestă
ineficienţa precum şi mărimea pierderilor cauzate de aceasta.
Se constituie astfel baza viitoarelor decizii având drept scop eficientizarea
energetică a întregului sistem care pot consta din reorganizări, raţionalizări,
îmbunătăţiri, modernizări, retehnologizări etc.
Identificarea punctelor de ineficienţă şi stabilirea unei strategii pe termen
mediu prin intermediul planului de măsuri de conservare a energiei vor avea o
eficienţă cu atât mai mare cu cât analiza pe bază de bilanţ este mai detaliată.
„Auditul energetic” este o expresie normală în limba română, dar poate cauza
confuzie când este tradus deoarece cuvântul „audit” are multiple înţelesuri.
Exprimări adecvate pot fi utilizate atunci când se traduc în alte limbi, de exemplu:
„diagnosi” în italiană, „diagnostic” în franceză.
76 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Un audit energetic poate cuprinde recomandări referitoare la acţiuni de

creştere a eficienţei energetice şi o analiză cost-beneficiu.
Rezultatele auditului energetic vor permite:
 fundamentarea măsurilor de economisire a resurselor energetice, de
modernizare a instalaţiilor şi de creştere a randamentelor;
 stabilirea energiei reale în mărimi absolute şi specifice în procesul
tehnologic analizat;
 stabilirea cantităţilor de masă şi a energiei care ies din proces la un nivel
energetic suficient pentru a fi reutilizate;
 stabilirea pierderilor de energie aferente procesului, ca loc şi valoare;
 estimarea nivelului tehnic şi energetic al procesului examinat;
 ridicarea calitativă a nivelului de exploatare tehnică şi economică a instala-
ţiilor şi agregatelor utilizatoare de resurse energetice;
 fundamentarea ştiinţifică a normelor energetice specifice procesului analizat;
 posibilitatea utilizării de surse regenerabile şi refolosibile.
Eficienţa energetică a unor instalaţii/procese tehnologice poate fi evaluată
cantitativ cu ajutorul unor indicatori specifici şi în acest caz sunt necesare
metodologii adaptate dacǎ se doreşte studierea evoluţiei în timp sau realizarea de
comparaţii.
Monitorizarea permanentă a modului de aplicare şi a rezultatelor obţinute
precum şi efectuarea de corecţii în cazul în care se consideră necesar sunt elemente
care contribuie esenţial la succesul măsurilor de eficienţă energetică.
Auditul energetic este realizat de către un auditor constituit ca o persoană
individuală, un grup sau o firmă specializată.

4.2 Desfăşurarea auditului energetic

Pentru a asigura desfăşurarea unui audit eficient, încă de la început trebuie să
fie agreate cu beneficiarul unele criterii specifice:
− adecvate obiectivului propus şi cu profunzimea stabilită;
− complete relative la conturul analizat;
− reprezentative privind procesele auditate;
− utilitate pentru a pune în evidenţă analiza de costuri şi oportunităţi de
creştere a eficienţei energetice;
− posibilitate de verificare şi monitorizare în timp a măsurilor propuse.
Principalele etape pentru desfăşurarea auditului precum şi materialele
elaborate după fiecare dintre etapele importante sunt indicate în figura 4.1[4.2].
 Pregătirea pentru începerea lucrărilor pentru realizarea auditului include:
− obţinerea datelor privind energia utilizată în conturul analizat;
− identificarea echipamentelor utilizatoare de energie şi înregistrarea
caracteristicilor lor;
− elaborarea unui plan pentru obţinerea datelor privind energia utilizată
din echipamentele proprii de contorizare şi pe baza unor măsurări în puncte
determinate cu echipamente temporare;
 Auditul energetic 77

− stabilirea fluxurilor principale de energie în conturul analizat (fig.4.2)

[4.9].
Etapele principale ale auditului Materiale elaborate

Pregătire
Întocmire baza de date privind energia utilizată şi starea actuală a eficienţei energetice

Realizare
audit energetic
Prezentarea contur studiat şi a procedurilor de analiză

Implementare
măsuri
Prezentarea măsurilor aplicate pentru creşterea eficienţei energetice

Măsurare şi verificare
Prezentarea măsurilor aplicate pentru creşterea eficienţei energetice

Fig. 4.1 – Principalele etape ale desfăşurării auditului şi materialele care trebuie să fie elaborate.

Energia totală utilizată pe perioada analizată

Energia utilizată în zona de producţie

Energia utilizată în zona neproductivă

Energia utilizată în procese deEnergia

producţie
utilizată în procese auxiliare

Fig. 4.2 – Fluxuri de energie în conturul analizat.

 Operaţii în cadrul auditului energetic:

− identificarea proceselor analizate şi a caracteristicilor acestora;
− identificarea utilizatorilor de energie cu pondere mare în energia totală
utilizată în contur;
− implementarea schemei de măsurare, analiza datelor şi evaluarea
performanţelor energetice;
− stabilirea energiei de referinţă (energie utilizată, calculată sau măsurată,
într-o perioadă de timp, normalizată prin factori de ajustare) şi a factorilor de
ajustare (parametru cuantificabil care influenţează energia utilizată, precum
78 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

condiţiile climatice, parametrii de confort − temperatura interioară, nivelul de

iluminare − orele de lucru, ritmul de lucru etc.);
− stabilirea indicatorilor energetici de referinţă şi evaluarea stadiului
actual privind utilizarea eficientă a energiei;
− întocmirea propunerilor de creştere a eficienţei energetice şi estimarea
economiei potenţiale de energie;
− stabilirea, împreună cu beneficiarul, a măsurilor de creştere a eficienţei
energetice care pot fi luate în consideraţie;
− stabilirea procedurilor de validare a creşterii eficienţei energetice;
− stabilirea procedurilor de urmărire a rezultatelor măsurilor propuse;
− elaborarea listei de responsabilităţi ale părţilor.
 Implementarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice:
− înlocuirea, modificarea sau achiziţia de noi echipamente;
− îmbunătăţirea procedurilor de conducere a procesului;
− îmbunătătirea procedurilor de mentenanţă;
− implementarea unor proceduri de management al energiei în contur.
 Validarea măsurilor propuse:
− elaborare program de măsurare şi verificare periodică;
− informarea beneficiarului asupra rezultatelor monitorizării.
Algoritmul pentru desfăşurarea auditului indicat în figura 4.3 [4.3] include:
- achiziţia datelor privind obiectivul analizat, principalele procese utilizatoare
de energie, costurile cu energia; obţinerea celor mai relevante informaţii împreună
cu rezultatele măsurărilor efectuate în cadrul obiectivului asigură premizele punerii
în evidenţă a celor mai bune soluţii de utilizare eficientă a energiei;
- identificarea costurilor suplimentare la utilizarea energiei (taxe, penalităţi);
identificarea unor limitări impuse de furnizorul de energie;
- identificarea tipului de sursă de energie, pentru fiecarea proces, cu modul în
care se utilizează aceste surse şi influenţa diferitelor mărimi asupra nivelului
energiei utilizate; stabilirea indicatorilor reprezentativi pentru fiecare proces
auditat;
- preluarea şi analiza datelor privind energia utilizată şi a producţiei în acelaşi
interval de timp (cel puţin pe 12 luni), atât pe baza datelor istorice cu influenţa
perioadelor caracteristice (vară, iarnă, zile nelucrătoare) asupra energiei utilizate,
cât şi a celor obţinute pe durata analizei;
- identificarea, de comun acord cu beneficiarul, a zonelor cu potenţial de
eficienţă, în conturul energetic de analizat; sunt colectate date privind caracte-
risticile proceselor auditate, a profilului energiei utilizate, istoricul energiei
utilizate; sunt stabilite, împreună cu beneficiarul, condiţiile specifice impuse
sistemelor de alimentare cu energie; principalii utilizatori de energie (iluminat,
motoare electrice, instalaţii de aer condiţionat etc.), locurile în care pot fi efectuate
determinări relevante, echipamentele de protecţie a muncii necesare pentru accesul
în zonele analizate;
- identificarea echipamentelor de măsurare existente şi mod de valorificare a
datelor din aceste echipamente; în ce măsură datele obţinute corespund exigenţelor
auditului realizat;
 Auditul energetic 79

Încheiere contract

Obţinerea de date şiColectarea factorilor

achiziţia datelor din de ajustare relevante
măsurători

Realizarea bilanţului energetic Analiza datelor

Evaluarea teoretică a indicatorilor

Evaluarea
de per-formanţă
indica-torilor
energetică
actuali de per-formanţă energetică

Nu Indicatori de per-formanţă energetică de referinţă

Sunt indicatorii comparabili

Da

Nu
Sunt indicatorii comparabiliDa

Identificarea oportu-nităţilor de creştere a eficienţei energetice

Analiza
cost-beneficiu

Ierarhizarea Realizarea
soluţiilor propuse raportului de audit

Transmitere
raport audit
Fig. 4.3 – Algoritmul pentru realizarea auditului energetic.

- efectuarea de măsurări energetice în punctele reprezentative ale conturului

analizat;
- efectuarea calculelor necesare şi întocmirea bilanţurilor energetice pentru tot
conturul analizat şi pentru procesele principale din contur;
80 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

- identificarea posibilităţilor de reducere a energiei utilizate şi evaluarea

nivelului energiei utilizate; evaluarea tehnică a soluţiilor de creştere a eficienţei
energetice; identificarea surselor reziduale de energie care pot fi reintegrate în
procesele energetice din conturul analizat sau în exteriorul acestuia;
- întocmirea bilanţurilor optimizate;
- realizarea analizei economice a investiţiilor propuse pe baza indicatorilor
specifici (VNA – Venit Net Actualizat, RIR – Rata Internă de Rentabilitate, Tr –
Durata Actualizată de Recuperare);
- elaborarea unui plan de măsuri şi acţiuni, cu stabilirea ordinei de priorităţi.
Auditul energetic este un prim pas în cadrul acţiunilor pentru creşterea
eficienţei energetice în clădiri sau în cadrul proceselor industriale.

4.3 Bilanţul energetic

Bilanţul energetic este instrumentul prin care se analizează procesele de
transformare a energiei ce au loc în conturul unui proces de producţie materială.
Rolul său este de a determina energia utilizată în acest contur şi de a separa
componentele utile şi pierderile, constituind astfel suportul tehnic de analiză a
pierderilor de energie din conturul procesului de producţie materială în scopul
preconizării măsurilor pentru eliminarea sau reducerea acestora.
Bilanţurile energetice constituie un instrument deosebit de important atât
pentru beneficiar, căruia îi oferă informaţiile necesare cu privire la energia
utilizată, situaţia funcţionării şi reglării aparatelor şi echipamentelor utilizatoare de
energie, măsurile care trebuie aplicate pentru optimizarea parametrilor energetici,
cât şi pentru elaboratorul strategiei de eficienţă energetică, la nivel
macroeconomic.
Nu trebuie să fie confundate noţiunile de bilanţ energetic cu cea de audit
energetic; bilanţul energetic este numai prima parte a auditului energetic care
include şi recomandări privind creşterea eficienţei energetice.
Datele obţinute din bilanţul energetic permit:
− realizarea unei analize de ansamblu a modului în care este utilizată energia în
cadrul unui proces, fluxurile de energie şi pierderile;
− obţinerea unor indicatori de eficienţă energetică şi nivelul emisiilor de CO 2 în
atmosferă;
− comparaţia performanţelor energetice între procese asemănătoare sau
evoluţia acestora la acelaşi proces la intervale de timp;
− elaborarea datelor statistice necesare evaluării performanţelor energetice a
unei entităţi;
− determinarea randamentelor diferitelor transformări energetice din cadrul
unui proces şi adoptarea măsurilor necesare pentru creşterea eficienţei energetice în
ansamblu.
Rezultatele unui bilanţ energetic prezentate sub forma grafică (diagrama
Sankey) oferă o imagine de ansamblu a procesului cu evidenţierea zonelor cu
pierderile cele mai importante. Ca exemplu, în figura 4.4 este prezentată diagrama
Sankey pentru un motor asincron de putere mare cu regim constant de încărcare.
Bilanţul real se referă la situaţia în care se găseşte, la un moment dat, un

Putere absorbită
220 kW (100%)
 Piederi în stator 6,51 kW (2,96%)
Pierderi în fier 5,52 kW (1,6%)
Pierderi în rotor 3,17 kW (1,44%)
Pierderi în ventilaţie 1,58% (0,72%)
Pierderi mecanice 2,81 kW (1,28%)

Auditul energetic 81

echipament (instalaţie), punând în evidenţă abaterile valorilor parametrilor reali de

la valorile dePutere la arbore
referinţă stabilite în bilanţul de recepţie, cauzele şi solutionarea
202,4 kW (92%) reprezintă fie erori de întreţinere şi exploatare, fie
acestora. Abaterile rezultate
uzură.
Fig. 4.4Bilanţul real Sankey
– Diagrama se elaborează operând
pentru un cu cantităţi
motor asincron de energie
cu regim măsurate,
de funcţionare comple-
constant.
tate cu valori calculate. Se recomandă ca în timpul studiilor de bilanţ, procesul să
funcţioneze la parametri constanţi foarte apropiaţi de cei nominali.

Bilanţul real constituie baza pentru evaluarea potenţialului de resurse

energetice refolosibile.
Bilanţul optimizat se elaborează de fiecare dată când se elaborează şi bilanţul
real. El ia înconsiderare efectul implementarii măsurilor de creştere a eficienţei
identificate prin analiza bilanţului real.

4.4 Echipamente utilizate pentru efectuarea

determinărilor practice
Echipamentul utilizat pentru efectuatea măsurărilor în conturul analizat
depinde în special de caracteristicile zonei şi a principalelor obiective urmărite în
cadrul auditului.
În cazul auditului pentru clădiri sunt analizate în general sursele de iluminat,
sistemele de încălzire, sistemele de aer condiţionat, sistemele de răcire, bucătăria
electrică, sisteme informatice. În aceste condiţii sunt necesare de obicei
echipamente de măsurare monofazate, cu intrări la joasă tensiune şi cu curenţi
electrici de valori reduse. În clădirile mari de birouri, pentru analiza de ansamblu
pot fi necesare traductoare de curent electric de valori mari.
Determinarea eficienţei aplicaţiilor energetice din clădiri poate impune
existenţa unor echipamente de măsurare specializate (temperatură, presiune,
volum, nivel de iluminare etc.).
În cazul auditului industrial, în afara echipamentelor de evaluare a puterii şi a
energiei utilizate pot fi necesare echipamente specializate în funcţie de procesul
tehnologic analizat (mărimi chimice, termice, mecanice etc.).
Un aspect important care trebuie luat în considerare pentru obţinerea unor
determinări relevante este stabilirea duratei ciclului specific de activitate. În
general se consideră că determinările trebuie făcute pe durata unei săptămâni, ceea
ce ar putea oferi datele semnificative privind procesele. Auditorul poate alege însă
durata de efectuare a măsurătorilor în funcţie de structura concretă a ciclului de
producţie.
În tabelul 4.1 sunt prezentate informativ caracteristici ale echipamentelor de
măsurare de clasă A pentru echipamente de măsurare a mărimilor electrice.

Tabelul 4.1 Caracteristici tehnice ale echipamentelor electrice din clasa A

Domeniul de
Rezoluţi
Mărimea măsurată măsurare sau Exactitatea Observaţii
a
setare
± 0,1% din
Frecvenţa 42,5057,50 Hz 0,01 Hz
fnom
82 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Impedanţa de
Valoarea efectivă ± 0,5% din
60  500 V 0,1 V intrare:
a tensiunii Unom
4 M// 5 pF;
Factorul de vârf al
1  2,8 0,1 ± 5%
tensiunii
Determinări
conform IEC
61000-4-30,
Rang 0  50 THD, grup
armonic, sub-
Tensiuni grup armonic
armonice şi interarmonic
şi inter- Amplitudine 0  100% 0,1%
±0,1% ± n0,1
armonice relativă %
Amplitudine ± 5% din măs.
0  1000 V 0,1 V ± 2 digiţi
absolută
Faza - 360  + 360 1 ± n1,5º
Frecvenţa 0  3500 Hz 1 Hz ± 1Hz
THD 0  100% 0,1% ± 2,5%

Tabelul 4.1 (continuare)

Tensiune 0 100% din
0,1% ± 1% din Unom
reziduală Unom
Durata ± 20ms (la
10 ms
Goluri de golului f =50 Hz)
tensiune Setare prag 50 100% din
0,1%
de gol Unom
Setare prag 0 10% din
0,1%
histerezis Unom
100 200%
Nivel 0,1% ± 1% din Unom
din Unom
Durata ± 20ms (la f =
10 ms
Creşteri de golului 50 Hz)
tensiune Setare nivel 100 200%
0,1%
prag din Unom
Setare prag 0 10% din
0,1%
histerezis Unom
0 100% din
Nivel 0,1% ± 1% din Unom
Unom
Durata ± 20ms (la f =
Întrerupere 10 ms
întreruperii 50 Hz)
de
Setare nivel 50 100% din
tensiune 0,1%
prag Unom
Setare prag 0 10% din
0,1%
histerezis Unom
Nesimetria Factorul de
de nesimetrie 0  5% 0,1% ± 0,5%
tensiune negativă
Factorul de 0  5% 0,1% ± 0,5%
nesimetrie
 Auditul energetic 83

zero
Abaterea faţă
0 10% din
de tensiunea 0,1%
Unom
Fluctuaţii stabilizată
de Durata mini-
tensiune mă a regimu- 010 s 0,1 s
(flicker) lui staţionar
Pst 020 0,01 Conform CEI
Plt 020 0,01 61000-4-15
± 1% din măs. ± În funcţie de
5 traductoarele
digiţi (exclusiv de curent
Curent Valoare erorile cleştelui
de curent electric
electric efectivă
electric) (cleşti sau
cordon
Rogowski)

Tabelul 4.1 (continuare)

Determinări
conform
IEC 61000-
4-30, THD,
0,1% ± 0,1% ± n0,1%
Armonice Amplitudine 0  50 grup
de armonic,
curent subgrup
electric armonic şi
interarmonic
Faza - 360+ 360 1 ± n1,5º
Frecvenţa 0  3500 Hz 1 Hz ± 1Hz
THD 0  100% 0,1% ± 2,5 %
Factorul de
Nesimetria nesimetrie 0  20% 0,1 % ± 1%
de negativă
curent Factorul de
electric nesimetrie 0  20% 0,1 % ± 1%
zero
± 0,03 (exclusiv
eroarea cleştilor
Factor de putere 01 0,01
de curent
electric)
± 1,5% din măs
În funcţie de cleştii
±10 digiţi
Puteri active, reactive şi de curent electric şi
(exclusiv eroarea
aparente transformatoarele
cleştilor de
de măsurare
curent electric)
Energii active, reactive şi În funcţie de cleştii ± 1,5% din măs
aparente de curent electric şi ± 10 digiţi
84 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

transformatoarele (exclusiv eroarea

de măsurare cleştilor de
curent electric)

Pentru efectuarea determinărilor experimentale pot fi folosite numai

echipamente metrologizate, din clasa A [4.4] care permit obţinerea unor date pe
baza unor algoritmi de calcul agreaţi pe plan internaţional asigurând astfel
comparabilitatea datelor obţinute.

4.5 Servicii energetice

Serviciile energetice cuprind activităţi şi rezultatele acestora referitoare la
furnizarea şi/sau utilizarea energiei (fig. 4.5).
Serviciile de eficienţă energetică se referă la un obiectiv sau obiective stabilite
cu scopul de a obţine o creştere a eficienţei energetice şi a altor criterii de
performanţă agreaţi. Acordul poate fi referitor la un obiectiv şi/sau la o
îmbunătăţire.
Compania de servicii energetice este o entitate care furnizează servicii
energetice. Definiţia utilizată pentru termenul „societate de servicii energetice
(ESCO)” din Directiva 2006/32 [4.5] se raportează în realitate la o societate de
servicii de eficienţă energetică.
Servicii Companie de servicii energetice
energetice

Audit Servicii de Companie de servicii de

energetic eficienţă energetică eficienţă energetică
Fig. 4.5 – Servicii energetice.

Compania de servicii de eficienţă energetică este o entitate care furnizează

servicii de eficienţă energetică.

4.6 Receptoare analizate

În cele mai multe cazuri apar receptoare sau grupuri de receptoare cu
caracteristici apropiate, care pot fi analizate în ansamblu. Dintre acestea pot fi
amintite:
− sistemul de iluminat electric;
− sistemul de aer condiţionat;
− motoare electrice;
− sisteme de preparare a apei calde;
− sisteme frigotehnice.
Analiza sistemului de iluminat trebuie să includă stabilirea schemei de
alimentare, împărţirea surselor de iluminat pe cele trei faze pentru a asigura
Auditul energetic 85

încărcarea echilibrată a acestora, determinarea nivelului de iluminare pe suprafaţa

de lucru în funcţie de tipul de activitate depus în zonă, utilizând un luxmetru din
dotarea cu echipamente de măsurare a echipei de auditare, perturbaţiile
electromagnetice determinate de funcţionarea sistemului de iluminat, efectele
determinate de întreruperea sistemului de iluminat şi măsurile adoptate pentru
limitarea daunelor în lipsa iluminatului artificial, măsurile de mentenanţă adoptate.
Calculul energiei electrice utilizată pentru alimentarea sistemului de iluminat se
face pe baza cunoaşterii intervalului de timp care necesită iluminat artificial şi
puterea instalată în fiecare zonă.
Auditorul trebuie să indicate posibile soluţii de reducere a necesarului de
energie electrică, utilizând lămpi cu caracteristici superioare, un management
adecvat al sistemului de iluminat cu utilizarea eficientă a luminii naturale.
Sistemele electrice de încălzire, de aer condiţionat şi de ventilare trebuie să fie
inventariate, cu caracteristicile lor, schema de alimentare, graficul de funcţionare,
starea echipamentelor şi programele de mentenanţă. Măsurarea temperaturii pentru
valoarea de setare precum şi a debitului de aer permit evaluarea eficienţei
utilajului. Auditorul trebuie să facă propuneri justificate economic pentru
înlocuirea echipamentelor actuale cu echipamente cu performanţe superioare,
eventual cu un sistem alternativ, elaborarea unui program clar de mentenanţă.
În general, o pondere importantă a energie utilizate în industrie este
determinată de funcţionarea motoarelor electrice. Acestea trebuie să fie inventariate
pe tipuri şi categorii de putere, cu regimul lor de funcţionare, graficul de sarcină,
variaţia factorului de putere, perturbaţiile electromagnetice determinate pe durata
funcţonării, echipamente pentru îmbunătăţirea factorului de putere şi pentru
limitarea perturbaţiilor electromagnetice. Auditorul trebuie să estimeze daunele
care ar putea apărea la întreruperea alimentării cu energie electrică şi, dacă este
necesar, să propună scheme îmbunătăţite de alimentare cu energie electrică,
eventual cu înlocuire cu motoare de eficienţă ridicată.
Este necesară evaluarea corespondenţei între puterea nominală a motorului şi
puterea necesară la arborele maşinii pentru a pune în evidenţă eventuala
supradimensionare a maşinii.
Sistemele de preparare a apei calde trebuie să fie evaluate ca putere,
temperatura apei calde obţinute, volumul acesteia, corespondenţa cu necesarul de
apă caldă, starea echipamentelor. Auditorul poate propune sisteme mai eficiente de
producere a apei calde sau soluţii alternative mai eficiente.
Sistemele de aer comprimat sunt larg utilizate în industria modernă şi
determină o cerere importantă de energie electrică. Cunoaşterea schemei de
producere a aerului comprimat (centralizat sau dispersat), a circuitelor de transfer a
aerului comprimat până la locul de utilizare, starea conductelor şi a robineţilor, a
programului de mentenanţă, a tipului de compresor, a schemei de control a
presiunii în conducte, a modului de recuperare a căldurii reziduale permit
auditorului evaluarea unor soluţii cu performanţe superioare pentru alimentarea cu
aer comprimat a locurilor de muncă.
Desigur că în cazurile practice există o mare diversitate de echipamente
utilizatoare de energie electrică, fiecare cu caracteristicile proprii şi oferă
86 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

auditorului posibilitatea de a propune soluţii îmbunătăţite sau alternative pentru

reducerea necesarului de energie electrică.

4.7 Evaluarea surselor de energie reziduală

Multe dintre procesele industriale sunt caracterizate de randamente relativ
reduse sau de un management necorespunzător al gestionării proceselor, ceea ce
conduce la existenţa unor posibilităţi de reducere a energiei utilizate sau de
recuperare a energiei reziduale în cadrul unor procese specifice.
Dintre procesele care pot oferi soluţii eficiente de limitare a energiei
nenecesare sau de recuperare a energiei reziduale pot fi amintite:
− iluminat electric care nu este necesar la un moment dat;
− utilaje funcţionând în gol;
− încărcarea redusă a maşinilor de lucru;
− apa de răcire a echipamentelor funcţionând la temperaturi ridicate;
− gaze de ardere cu temperatură ridicată;
− pierderi prin neetanşeităţi.
Eliminarea surselor de energie neraţional utilizată şi adoptarea de măsuri
pentru utilizarea surselor de energie reziduală trebuie să fie una dintre preocupările
importante ale auditului energetic, încă de la începutul procesului de auditare.
În principiu, se consieră că orice energie utilizată necorespunzător reprezintă o
pierdere. Orice proces este eficient dacă este condus în condiţiile sale de proiectare.

4.8 Raportul final de audit

Raportul de audit trebuie să conţină rezultatele studiului efectuat şi
recomandările pentru beneficiar. În principiu se urmăreşte realizarea unui raport
relativ scurt însoţit de anexe, având două părţi principale:
− Sinteza lucrării, în care să fie specificată necesitatea auditului şi aşteptările
beneficiarului în urma auditulu; descrierea pe scurt a obiectivului analizat, a
costurilor cu energie şi a unor aspecte specifice privind modul de utilizare a
energiei; un scurt rezumat al recomandărilor principale precum şi a economiilor
rezultate. În cadrul sintezei lucrării trebuie să se evite utilizarea unui limbaj strict
tehnic pentru a face posibilă înţelegerea materialului şi de către persoane cu o altă
pregătire decât cea energetică.
− Lucrarea completă care trebuie structurată pe următoarele capitole
principale:
 cuprins;
 introducere;
 scopul auditului efectuat; necesitatea controlului costurilor cu energia;
 descrierea conturului analizat; produse realizate, fluxurile de material;
echipamentele principale;
 analiza costurilor cu energia; grafice privind energia utilizată, structura
energiei utilizate, grafice de sarcină;
 analiza facturilor şi a mărimilor care o determină;
Auditul energetic 87

 oportunităţi de reducere a energiei utilizate;

 costuri necesare pentru punerea în practică a oportunităţilor;
 evaluare economică şi clasificarea oportunităţilor din punct de vedere al
eficienţei investiţiei;
 recomandări pentru implementare şi plan de acţiune;
 stabilirea unui plan de urmărire a lucrărilor şi monitorizare a energiei
utilizate după implementare;
 concluzii;
 anexe.

4.9 Auditorul energetic

Un auditor trebuie să aibă pregătire profesională şi experienţă în domeniu şi să
fie acrediat de organisme competente (în România acreditarea este acordată de
ANRE).
Datele şi informaţiile rezultate în urma auditului trebuie să fie obiective şi să
fie accesibile numai beneficiarului, care poate dispune modul de utilizare a
acestora.
Împreună cu beneficiarul auditului, auditorul trebuie să definească indicatorii
de eficienţă energetică reprezentativi pentru procesele auditate şi să ofere
informaţii privind variaţia acestora după implementarea măsurilor preconizate în
cadrul auditului.
Auditorul energetic trebuie să desfăşoare un program de determinări experi-
mentale astfel încât să obţină date relevante pentru identificarea modului de
utilizare a energiei electrice, perturbaţiile electromagnetice determinate de
funcţionarea utilizatorului şi influenţa perturbaţiilor externe asupra eficienţei
proceselor.
Organizarea programului de măsurări trebuie să includă momente
semnificative ale graficului de sarcină al utilizatorului. Durata de măsurare trebuie
să includă un ciclu întreg de producţie, în mod obişnuit o săptămână.
Analiza datelor şi a informaţiilor obţinute în urma auditului trebuie să ofere
informaţii privind eficienţa economică a măsurilor propuse pentru creşterea
eficienţei energetice.
Calitatea auditului depinde de cunoaşterea de către auditor a proceselor, a
fluxurilor de energie, a condiţiilor de lucru şi a politicii în domeniu a
beneficiarului.

4.10 Evaluarea economică a măsurilor de creştere

a eficientei energetice
Auditul energetic realizat într-un anumit contur trebuie să includă propuneri
pentru creşterea eficienţei energetice. Soluţiile propuse trebuie însoţite de o analiză
economică astfel încât să se justifice posibilitatea recuperării investiţiei efectuate
pentru adoptarea măsurilor de eficienţă energetică într-un interval de timp
prestabilit.
88 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

În cadrul analizei economice sunt determinaţi diferiţi indicatori care oferă

informaţii utile pentru evaluarea profitabilităţii investiţiei [4.6, 4.7].

4.10.1 Venitul net actualizat (VNA)

Dacă se consideră ca moment de referiţă momentul în care se începe investiţia
pentru implementarea soluţiei pentru creşterea eficienţei energetice, venitul net
actualizat se determină ca sumă a veniturilor nete actualizate pe toată durata de
activitate considerată şi poate fi calculat din relaţia [4.8]
n
IN t −Ct − A t −I t
VNA=∑ [ lei ] (4.1)
t=1 (1+a)t ,
în care INt reprezintă încasările din anul „t”, Ct − cheltuielile de operare din anul
„t” exclusiv amortismentele, At − anuităţile plătite în anul „t” pentru returnarea
creditelor luate, It − investiţiile efectuate din fonduri proprii în anul „t”, a − rata de
actualizare considerată [%/an], n – numărul anilor de studiu.
Durata de timp n = nr + nf cuprinde durata evaluată de funcţionare a măsurii
propuse, în care nr este numărul de ani în care investiţia este recuperată iar nf –
numărul de ani rămas de valorificare a investiţiei.
Metoda valorii nete actualizate compară fluxurile viitoare de bani (venituri şi
cheltuieli), actualizate în prezent, cu valoarea investiţiei iniţiale.
Pe baza valorii obţinute a indicatorului VNA poate fi evaluată oportunitatea
investiţiei pentru implementarea soluţiei de eficienţă energetică:
− dacă VNA  0, investiţia este profitabilă;
− dacă VNA < 0, investiţia nu este profitabilă;
În cazul comparării unor soluţii diferite se alege soluţia cu VNA maxim.

4.10.2 Rata internă de rentabilitate (RIR)

Rata internă de rentabilitate a unei investiţii se calculează ca fiind egală cu
rata de actualizare a0 care conduce la VNA = 0
n
IN t −C t − A t −I t
∑ (1+a 0 )t
=0 (4.2)
t=1
.
Soluţia ecuaţiei (4.2) nu poate fi obţinută analitic. Ca metodă practică se
obţine o bună aproximare prin interpolare liniară (se trasează curba VNA = f (a)
şi se determină valoarea a0 la intersecţia curbei cu axa absciselor).
Se consideră că pot fi promovate proiectele cu RIR > alimită în care alimită este
rata dobânzii pe piaţă. În cazul comparării diferitelor proiecte se adoptă
proiectul cu cel mai mare RIR (evident dacă este mai mare decât alimită ).
Indicatorul RIR defineşte condiţiile astfel încât proiectul propus să nu
determine pierderi financiare.

4.10.3 Cheltuielile totale actualizate (CTA)

Auditul energetic 89

Pentru evaluarea indicatorului Cheltuieli Totale Actualizate este necesară

estimarea cheltuielilor determinate de construcţia şi exploatarea unui proiect de
eficienţă energetică, fiind astfel o formă simplificată a indicatorului Venit Net
Actualizat, în care se consideră că toate variantele analizate sunt echivalente din
punctul de vedere ale rezultatelor estimate. Se calculează din relaţia
n n
CT t C t +A t +I t
CTA=∑ t
= ∑ t (4.3)
t=1 (1+a) t=1 (1+a )
,
în care CTt este fluxul de cheltuieli în anul t.
Se consideră că proiectul cu CTA minim este cel recomandat pentru
implementare.
În cazul în care proiectele analizate au aceleaşi rezultate estimate, criteriul
VNA maxim conduce la acelaşi rezulat ca şi criteriul CTA minim.

4.10.4 Durata actualizată de recuperare (Tr)

Indicatorul Durata actualizată de Recuperare evaluează durata pentru care
este realizată condiţia
n
IN t −Ct −I t
VNA=∑ =0 (4.4)
t=1 (1+a)t .
Indicatorul Tr permite determinarea duratei de recuperare a investiţiei în valori
prezente.
Decizia de acceptare a unui proiect se ia pe baza comparaţiei indicatorului Tr
cu durata de viaţă a proiectului.
Deşi este un criteriu simplu de utilizat, informaţiile obţinute au un grad de
subiectivitate determinat de alegerea duratei în care proiectul trebuie să genereze
venituri, mult mai mică decât durata de viaţă a proiectului.

Bibliografieng energy savings can be enormous. VSDs can reduce

[4.1] *** Audit energetic. Partea 1: Cerinţe generale, SR EN 16247-1:2012.
[4.2] *** Servicii de eficienţă energetică. Definiţii şi cerinţe, SR EN 15900:2011
[4.3] *** Audituri energetice. Partea 3: Procese, SR EN 16247-3:2014.
[4.4] *** Electromagnetic compatibility (EMC) – Part 4-30: Testing and measurement
techniques – Power quality measurement methods, IEC 61000-4-30/2015
[4.5] *** Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie
2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de
abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului.
[4.6] Pătraşcu Roxana, Răducanu C., Dumitrescu I.S., Utilizarea energiei, partea 1,
Facultatea Energetică, Universitatea Politehnica Bucureşti, Bucureşti, 2004.
[4.7] Thumann A., Woodruff E.A., Handbook of financing energy projects, Fairmont Press
Inc. 2005, USA
[4.8] Leca A., Principii de management energetic, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
90 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

[4.9] *** Energy Management Handbook, Bussiness for Social Responsibility

(www.brs.org), April, 2012.