5.eficienta Sistemelor de Iluminat

5 Eficienţa sistemelor de
iluminat electric
5.1 Aspecte generale

Descoperirea lămpii cu incandescenţă de către Edison în anul 1879 a
reprezentat un salt deosebit de important în progresul civilizaţiei umane. În acest
fel, o sursă de lumină artificială a permis ca în lipsa luminii naturale să fie posibilă
desfăşurarea eficientă a activităţilor şi intensificarea preocupărilor privind educaţia
şi cultura. Practic 70% până la 90% din volumul total de informaţie recepţionate se
obţine prin intermediul organului vizual. Atât volumul, cât şi calitatea acestor
informaţii este determinată, în mare măsură, de calitatea iluminatului.
Creşterea continuă a cererii de iluminat artificial a determinat ca, în prezent, în
structura energiei electrice utilizate pe plan mondial circa 20% o reprezintă energia
utilizată în instalaţii de iluminat electric.
Din energia electrică totală utilizată pentru iluminatul artificial o mare parte
corespunde zonelor comerciale şi a incintelor din industrie (fig. 5.1). Iluminatul
electric artificial reprezintă una dintre componentele de bază ale realizării unor
condiţii normale de viaţă (muncă, odihnă, divertisment, circulaţie, studiu etc.) în
condiţiile în care iluminatul natural nu asigură nivelul necesar de iluminare.
Iluminat zone
Iluminat publice
rezidenţial 10%
15%
Iluminat zone
comerciale
Iluminat zone
45%
industriale
30%
Fig. 5.1 – Structura energiei electrice utilizată

pentru iluminatul artificial.
Nivelul de iluminare, calitatea şi alegerea adecvată a acestuia pot influenţa

într-o măsură importantă eficienţa activităţii umane. Unele sisteme de iluminat
trebuie adaptate la aspecte fiziologice ale ochiului (de exemplu prelucrarea
mecanică a materialelor), iar altele trebuie să aibă în vedere şi o importantă
componentă de psihologie umană (de exemplu în şcoli sau în sălile de negocieri).
Aspectele legate de realizarea unui microclimat luminos confortabil nu trebuie
92 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant
despărţite de aspectele economice, de eficienţa sistemelor de iluminat artificial şi

de costurile privind energia electrică utilizată. În acest sens, alegerea unui sistem de
iluminat trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte principale [5.1]:
• condiţii luminotehnice;
• eficienţa energetică şi implicaţiile economice;
• realizarea confortului vizual şi estetic.
Având în vedere caracteristicile specifice ale sistemului de iluminat artificial,
cu efecte asupra sănătăţii personalului din zonă dar şi asupra performanţelor
activităţii depuse, analiza eficienţei în utilizarea energiei pentru sistemele de
iluminat se face numai după verificarea faptului că în zona analizată este asigurat
nivelul de iluminare şi calitatea luminii specifice acestei zone. În acest sens, în
tabelul 5.1 sunt prezentate indicaţii generale privind valoarea normată a nivelul de
iluminare pentru diferite zone de lucru, pentru sistemele de iluminat general.
Tabelul 5.1 Valori recomandate ale nivelului de iluminare

Nivel de
Domeniul de activitate
iluminare [lx]
Zone de trecere precum coridoare, zone de depozitare, casa
20-30-50
scărilor, baie, baruri, cofetărie, gări etc.
50-75-100 Spaţii de circulaţie, orientare simplă sau vizite scurte, temporare.
Zone de lucru precum birouri, zone de primire, camere hotel,
100-150-200 bucătării, camere de studiu, camere de radiologie, oficii poştale,
teatre, trasee în supermarket etc.
Zone care necesită un iluminat obişnuit precum săli de lectură,
200-300-500 săli de proiectare, vitrine, săli de expoziţie, frizerii, coafură,
ateliere de prelucrare a obiectelor din fier, piatră şi sticlă etc.
Zone care necesită un nivel mediu de iluminat precum săli de
300-500-700 gimnastică, săli de tenis, piscine, zone cu lucrări fine, săli pentru
mentenanţa echipamentelor electrice etc.
Zone care necesită un nivel ridicat de iluminare precum linii de
500-750-1000
asamblare a unor elemente fine, hale de finisare etc.
Zone care necesită un nivel foarte ridicat de iluminare precum
750-1000-1500 săli de operaţie, lucrări de mare precizie, prelucrarea pietrelor
preţioase, verificare culorilor,
Zone care necesită un nivel de iluminare special precum testarea
1000-1500-2000 şi ajustarea plăcilor electronice, producerea bijuteriilor, producţia
manuală de ceasuri, ateliere de gravare manuală etc.
Zone care necesită un iluminat deosebit de ridicat precum săli de
> 2000
operaţie, intervenţii dentare etc.
Se poate aprecia faptul că realizarea unui microclimat luminos confortabil cu

un minim de energie utilizată, cu folosirea cât mai intensă a iluminatului natural şi
cu o investiţie minimă reprezintă criteriul de apreciere a unui sistem de iluminat
modern şi eficient.
Iluminatul public are o importanţă deosebită în cadrul activităţilor dintr-o
localitate determinând securitatea persoanelor şi a bunurilor, confortul locuitorilor
precum şi nivelul de atractivitate pentru turism. Sistemul de iluminat urban trebuie
Eficienţa sistemelor de iluminat electric 93
să fie integrat în planul de arhitectură al localităţii. Desigur că un iluminat urban cu

accent pe estetica urbană utilizează o importantă cantitate de energie electrică care
trebuie utilizată judicios, dar nu poate fi analizată pe baza unor criterii simple
economice. Tendinţa de a asigura un iluminat exagerat, în special pe durata unor
sărbători determină, în general, poluare luminoasă dar trebuie analizată şi prin
prisma faptului că energia electrică utilizată în orele de vârf determină o amprentă
de CO2 de 600700 g/kWh.
Analiza privind eficienţa energetică a sistemelor de iluminat include două
aspecte importante:
− eficienţa energetică (luminoasă) a surselor de lumină;
− utilizarea eficientă a fluxului luminos produs de sursele de lumină.
Caracterizate, în trecut, de o eficienţă redusă, sursele de iluminat şi
infrastructura caracteristică sistemelor de iluminat modern s-au dezvoltat mult în
ultimii 2025 de ani, determinând o importantă reducere a cererii de energie
electrică pentru iluminat.
Tehnica actuală a iluminatului artificial se referă la o gama largă de aplicaţii:
 rezidenţial;
 exterior (urban, rural, stradal, architectural);
 industrial (exterior, interior);
 publicitar;
 cultural (teatru, studiouri artistice, de arte plastice, studiouri televiziune,
expoziţii etc.);
 stadioane şi săli pentru competiţii sportive;
 grădinile publice.
Analiza sistemelor de iluminat, din punct de vedere energetic, trebuie să aibă
în vedere în primul rând asigurarea confortului, a esteticii şi a securităţii (în incinte
fără iluminat natural, în localitate, în clădiri etc.). Se urmăreşte obţinerea unui
iluminat adecvat, folosind mai puţină energie şi cu o utilizare cât mai eficientă a
iluminatului natural, ceea ce ar putea conduce la economii importante de energie
electrică dar şi financiare.
La iluminatul unor zone speciale: teatre, studiouri artistice, expoziţii de arte
plastice, stadioane, săli pentru competiţii sportive aspectele energetice nu sunt
determinante, fiind impuse condiţii speciale privind nivelul de iluminare şi
componenţa spectrală a fluxului luminos pentru obţinerea unor imagini de calitate
la înregistrarea evenimentelor [5.2]. Proiectarea sistemelor de iluminat pentru
aceste zone speciale trebuie să aibă în vedere evitarea poluării luminoase.
Pachetul de măsuri care poate asigura funcţionarea eficientă a sistemului de
iluminat depinde de concepţia, structura şi componenţa sistemului, care, la rîndul ei
este determinată de domeniul de utilizare şi destinaţia funcţională a sistemului de
iluminat [5.3]. În acest sens, funcţionarea fiabilă şi eficientă a unui sistem de
iluminat trebuie luată în considere încă din etapa de proiectare a clădirii (pentru
iluminatul interior), proiectare a sistemului de ansamblu precum şi a sistemului de
iluminat.
Trebuie avut în vedere că exploatarea sistemului de iluminat pe durata

funcţionării este realizată, în mod obişnuit, de persoane fără pregătire specifică,
astfel că o serie de măsuri trebuie să fie intriseci sistemului.
Costurile pe durata de viaţă a unei instalaţii de iluminat sunt indicate în figura
5.2. Datele din figura 5.2 pun în evidenţă faptul că în analiza eficienţei unui sistem
de iluminat trebuie să se pună accentul pe reducerea energiei electrice utilizate.
Întreţinere
810%
Investiţie
1012%
Energie
electrică
Fig. 5.2 – Costuri pe durata de viaţă a

unei instalaţii de iluminat.
Premizele eficienţei energetice a sistemelor de iluminat şi reducerea energiei

electrice utilizate trebuie să aibă în evidenţă următoarele aspecte iniţiale:
− sursele de iluminat sunt performante şi au durată de viaţă mare?
− corpurile de iluminat sunt alese corect (curba fotometrică corespunde
scopului luminotehnic)?
− sistemul de monitorizare şi de gestionare a sistemului de iluminat este
performant şi corespunde scopului funcţional ?
− corpurile de iluminat sunt amplasate conform proiectului?
− sistemul de iluminat interior este conceput în aşa fel încât să asigure o
utilizare cât mai bună a luminii naturale?
− perturbaţiile electromagnetice determinate de sistemul de iluminat afectează
calitatea energiei electrice în punctul comun de conectare?
Este evident faptul că răspunsurile adecvate la aspectele de mai sus determină
costuri mai ridicate ale componentelor investiţionale şi de întreţinere dar au o
importanţă deosebită în asigurarea unui iluminat performant, cu energie minimă,
utilizată pentru acelaşi serviciu.
În etapa de proiectare a viitorului sistem de iluminat este important de a
ordona ierarhic factorii de influenţă și a stabili componenta dominantă dintre
factori care pot conduce la reducerea volumului energiei electrice utilizate. Din
diagrama prezentată în figura 5.2 este evident că componenta dominantă este
energia electrică utilizată care, în mare măsură, este determinată de nivelul
investiţiei totale.
La proiectarea sistemului de iluminat şi a eficienţei sale trebuie să se aibă în
vedere că durata de viaţă a unei instalaţii de iluminat este de până la 30 ani, preţul
componentelor sistemului de iluminat (surse de lumină, corpuri de iluminat,

componente de infrastructură a sistemului etc.) se va reduce, iar preţul energiei
electrice va creşte.
Un sistem modern de iluminat este caracterizat de:
− concepție – schema de amplasare a corpurilor de iluminat, sistemele de
control, principiul de reglare și sistemul de reglare a nivelului de iluminare etc.
− componente − ansamblu de aparate: corpuri de iluminat, de comutaţie,
protecţie, evidenţă, stâlpi, conductoare etc.
Din pachetul de măsuri care vor determina funcţionarea fiabilă, din punct de
vedere al eficienţei energetice, a oricărui sistem de iluminat o bună parte se
regăsesc în etapa de proiectare a sistemului, iar în cazul iluminatului interior și în
etapa de proiectare a clădirii.
De asemenea este necesar de menţionat faptul că:
− în mod obişnuit, în etapele de proiectare, realizare şi exploatare a sistemelor
de iluminat nu sunt luaţi în consideraţie sau evaluaţi corect din punct de vedere al
eficienţei energetice toţi factorii şi parametrii care determină eficienţa funcţionării
sistemului de iluminat;
− spre deosebire de alte aplicaţii ale energiei electrice (menţionate în fig. 5.1)
care sunt gestionate de personal cu pregătirea profesională adecvată, sistemele de
iluminat (iluminat rezidenţial, iluminatul clădirilor publice − instituţii de
învăţământ, spitale, clădirile autorităţilor de stat etc. − sistemele de iluminat rural)
sunt exploatate de persoane fără pregătire in domeniu.
5.2 Măsuri de eficienţă energetică în sistemele de iluminat

Lista măsurilor şi acţiunilor care pot asigura reducerea volumului energiei
electrice utilizate în sistemele de iluminat şi deci a costurilor poate fi divizată în
următoarele categorii:
 măsuri organizatorice (de economisire a energiei electrice necesare), practic
fără costuri;
 măsuri de eficienţă energetică;
− cu caracter tehnic;
− cu caracter conceptual.
Adoptarea unor măsuri de economisire a energiei electrice în sisteme de
iluminat şi a măsurilor de eficienţă energetică nu determină, în toate cazurile,
efectul economic evident. Trebuie avut în vedere faptul că deşi costul energiei
electrice utilizate în sistemul de iluminat este important, reducerea nivelului de
iluminare sau reducerea nivelului de calitate, în scopul reducerii necesarului de
energie electrică, determină costuri mult mai importante ca urmare a cheltuielilor
indirecte (costul daunelor datorate accidentelor, costul îngrijirilor medicale) [5.4].
Acţiunile şi activităţile care urmăresc reducerea necesarului de energie în
sistemele de iluminat vor putea fi întreprinse numai cu condiţia ca nivelul de
iluminare, calitatea și confortul mediului luminotehnic să corespundă cerințelor
normative.
5.2.1 Măsuri organizatorice

În general, măsurile cu caracter organizatoric adoptate pentru economisirea
energiei electrice în sistemele de iluminat nu necesită investiţii. Acestea includ
măsuri pentru evitarea utilizării neraţionale a energiei, risipa de energie fiind
determinată, în mare măsură, de un comportament energetic neadecvat al
personalului.
Grupul de măsuri organizatorice determină reducerea necesarului de energie
electrică numai prin limitarea abaterilor de la regimul de funcționare a sistemului
de iluminat stabilit în proiect. Pe durata de exploatare a sistemului de iluminat,
măsurile organizatorice se referă, în mare măsură, la activităţile caracteristice
lucrărilor de întreţinere. Prin realizarea lor se menţin în limitele admisibile
parametrii funcţionali ai sistemului de iluminat şi se obţine şi o oarecare economie
de resurse financiare şi reducere a energiei electrice utilizate.
Pe durata funcţionării sistemului de iluminat valoarea iniţială a nivelului de
iluminare scade în mod continuu determinată de [5.5]:
− reducerea eficienţei luminoase datorită îmbătrânirii surselor de lumină;
− defectarea surselor de lumină sau a elementelor componente ale corpului de
iluminat;
− reducerea fluxului luminos al lămpilor şi a elementelor componente ale
corpurilor de iluminat datorită poluării (depuneri de praf, vapori, fum etc.);
− reducerea caracteristicilor reflectante ale pereţilor încăperii, datorită poluării,
ceea ce reduce ponderea componentei reflectate a fluxului luminos;
− reducerea caracteristicilor de transmisie ale geamurilor încăperii, datorită
poluării, ceea ce reduce ponderea fluxului de lumină naturală.
Diminuarea nivelului de iluminare datorită îmbătrânirii şi murdăririi instala-
ţiei de iluminat, cât şi diminuarea proprietăţilor optice a încăperii şi a geamurilor
este luată în consideraţie prin întroducerea în calcul a factorului de menţinere MF
(valori indicate în tabelul 5.2) determinat ca raportul dintre fluxul luminos actual şi
fluxul luminos iniţial. Factorul de menţinere poate avea, în mod obişnuit, valori
între 0,6 şi 0,8). Utilizarea acestui factor poate conduce ca puterea instalată a
sistemului de iluminat să fie mai mare cu 30  100% faţă de cazul în care s-ar
considera MF = 1.
Tabelul 5.2 Valorile factorului de menţinere MF

Reducerea nivelului de iluminare datorită
Factorul de menţinere
murdăririi şi îmbătrânirii lămpilor, a instala-
MF
ţiilor de iluminat şi a poluării pereţilor încăperii
normală 0,8
ridicată 0,7
puternică 0,6
În cazul încăperilor, valoarea adoptată a factorului MF depinde atât de nivelul

de poluare în încăpere dar şi de numărul de acţiuni de întreţinere (curăţire) pe an.
Dacă numărul de acţiuni de întreţinere va fi mic, vor fi instalate mai multe corpuri
de iluminat, ceea ce va conduce la creşterea necesarului de energie electrică. În

cazurile practice, evaluarea factorului de menţinere pentru o anumită încăpere,
programul de întreţinere a sistemului de iluminat din încăpere (stabilirea
intervalelor pentru curăţirea periodică a corpurilor de iluminat) şi momentul
înlocuirii lămpilor şi a corpurilor de iluminat uzate se stabilesc de către proiectantul
sistemului de iluminat. Realizarea acestor condiţii are un rol important în
asigurarea funcţionării eficiente a sistemului de iluminat şi a unui mediu lumino-
tehnic corespunzător.
Reducerea factorului de menţinere determină creșterea corespunzătoare a
puterii instalate a sistemului de iluminat, ceea ce se va reflecta direct asupra
nivelului energiei electrice utilizate. Pentru a nu reduce exagerat factorul de
menţinere și, ca urmare, creşterea puterii instalate a sistemului de iluminat, trebuie
să fie realizate periodic următoarele acţiuni, reglementate de acte normative
specifice domeniului:
− înlocuirea, conform normelor, a lămpilor sau a corpurilor de iluminat
defectate;
− înlocuirea lămpilor care au atins durata de funcţionare eficientă (fluxul
luminos s-a redus cu 20%), chiar dacă ele sunt funcţionale;
− asigurarea valorilor normate ale tensiunii de alimentare a sistemului de
iluminat;
− curăţirea periodică a surselor de lumină, a componentelor optice ale
corpurilor de iluminat, a geamurilor şi a pereţilor încăperii;
− restabilirea periodică a parametrilor fotometrici ai tavanului şi pereţilor
încăperii;
− verificarea periodică a sistemului de control al sistemului de iluminat;
− instruirea personalului pentru cunoaşterea condiţiilor specifice de
funcţionare a sistemului de iluminat.
Stabilirea concretă a momentul în care este necesară întreţinerea sistemului de
iluminat sau înlocuirea acestuia se face pe baza determinărilor privind fluxul
luminos  determinat de sursele de lumină (fig. 5.3). La reducerea fluxului
luminos emis sub valoarea minimă min (la momentele t1 , t2 ...) este necesară
efectuarea operaţiilor de întreţinere iar în momentul ti se impune înlocuirea
sistemului de iluminare (nu se mai poate asigura fluxul luminos nom necesar
realizării condiţiilor impuse în zonă).
init iniţial
nom
min Valoarea reală a fluxului
în lipsa
întreţinerii
0 t1 t2 ti t1
t
Fig. 5.3 – Reducerea fluxului luminos pe durata de funcţionare.
În cazurile practice se monitorizează nivelul de iluminare E [lx] proporţional

cu fluxul luminos, dar mai simplu de măsurat.
Uzura echipamentelor, fenomenele de îmbătrânire, lipsa unei mentenanţe
corespunzătoare, schimbări în procesele tehnologice determină imposibilitatea
menţinerii nivelului impus de iluminare astfel că la un moment dat ti (fig. 5.3.)
măsura adoptată nu mai oferă performanţa preconizată (s-a consumat durata de
viaţă a măsurii adoptate) şi instalaţia trebuie să fie înlocuită.
Reabilitarea instalaţiilor învechite şi neeconomice cu echipamente noi şi cu
sisteme de control eficiente este una dintre măsurile cele mai importante pentru a
obţine caracteristici luminotehnice superioare folosind mai puţină energie electrică.
Eficienţa măsurilor de economisire a energiei electrice în sisteme de iluminat
interior depinde, în mare măsură, de aspecte constructive ale clădirilior. O parte
dintre aceste măsuri sunt adoptate în etapa de proiectare a clădirilor. În acest sens,
la proiectarea clădirilor industriale actuale se are în vedere utilizarea cât mai largă a
luminii naturale inclusiv în clădiri cu mai multe niveluri.
Deoarece eficienţa luminoasă a luminii naturale este superioară eficienţei
majorităţii surselor electrice de lumină, poate fi luat în consideraţie un potenţial de
economisire a energiei electrică prin utilizarea luminii naturale de până la 70% faţă
de soluţia fără utilizarea luminii naturale. Asigurarea unui anumit nivel de
iluminare utilizând lumina naturală conduce la reducerea aportului termic al
instalaţiei de iluminat artificial în spaţiul interior iluminat. În clădiri de birouri
iluminate electric, o proporţie importantă a căldurii ce trebuie evacuată pe durata
verii este generată de sistemul de iluminat. Iluminatul natural poate asigura fluxul
de lumină necesar completării sau înlocuirii iluminatului artificial. De exemplu,
pentru clădiri cu destinaţie comercială, iluminatul artificial şi energia de răcire
asociată reprezintă 30 40% din energia totală utilizată în clădire. Integrarea dintre
un sistem de iluminat natural corespunzător spaţiului iluminat şi un sistem de
iluminat electric, corect conceput şi controlat, poate conduce la economii de
energie de ordinul a 3070% pentru clădirile de birouri [5.3].
În figura 5.4 este prezentată, ca exemplu, soluţia pentru iluminatul eficient a

unei încăperi cu ajutorul a trei şiruri de lămpi amplasate paralel cu peretele cu
geamuri. Se observă faptul că un control separat al celor trei şiruri de lămpi în
funcţie de nivelul de iluminare natural poate determina economii importante de
energie electrică în orele de lucru pe durata zilei.
n
Iluminat total
Iluminat natural Iluminat artificial
Fig. 5.4 − Realizarea iluminatului într-o încăpere utilizând iluminat

natural şi iluminat artificial.
Evaluarea aproximativă a nivelului economiilor anuale realizate prin utilizarea
raţională a sursei de iluminat natural poate fi făcută pe baza relaţiei [5.6]
[ (
f d =b⋅ 1−exp −a⋅τ w⋅ ⋅
)]
Aw A p
A p Af
,
(5.1)
în care
a şi b sunt factori care depind de latitudinea zonei in care se face analiza
(pentru zona României se pot considera a = 18,7 şi b =67,2);
w− factorul de transmisie al ferestrelor (în mod obişnuit se poate considera
w = 0,9);
Aw/Ap – raportul dintre aria ferestrei şi aria suprafeţei încăperii;
Ap/Af − raportul dintre aria suprafeţelor încăperilor cu geamuri şi aria totală a
suprafeţelor clădirii.
Astfel pentru o clădire cu Aw/Ap =1/5 şi Ap/Af = 0,6 rezultă că prin utilizarea
eficientă a surselor naturale de lumină poate fi realizată o economie anuală de
energie electrică fd = 39% prin utilizarea eficientă a surselor naturale de iluminat.
Utilizarea eficientă a iluminatului natural permite reducerea energiei electrice
pentru alimentarea iluminatului artificial, reducerea pierderilor de energie
determinate de funcţionarea acestuia şi permite astfel reducerea sarcinii de răcire
pe durata sezonului cald în spaţiile climatizate, însoţită de o reducere suplimentară
a energiei utilizate în clădire.
O soluţie deosebit de eficientă pentru iluminatul pe durata zilei a unor spaţii
întunecate constă în folosirea tuburilor de lumină, realizând astfel un nivel superior
al calităţii mediului luminos interior. Este folosit un tub optic pentru a transmite
lumina naturală exterioară spre spaţiile interioare, slab iluminate în timpul zilei
(fig.5.5 a)). Lumina este captată prin intermediul lentilei superioare 1 şi este
100 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul
ambiant
transmisă, prin reflexii succesive în tubul optic 2 spre lentila inferioară 3. Aceasta
asigură distribuirea sau direcţionarea, în funcţie de particularităţile sarcinii vizuale.
În figura 5.5 b) este prezentată realizarea practică a sistemului de iluminat
pentru un un depozit de materiale [5.7, 5.8].
Pe timpul serii şi al nopţii, sau atunci când contribuţia de lumină naturală de la
soare şi/sau cer scade sub valoarea necesară asigurării nivelului de iluminare dorit
în spaţiul interior, se poate conecta o sursă electrică de iluminat, montată în
interiorul tubului imediat deasupra lentilei inferioare.
Utilizarea tuburilor de lumină în spaţii întunecate permite reducerea cu până la
55% a necesarului de energie electrică pentru iluminatul artificial al acestor spații.
5.2.2 Măsuri de eficienţă energetică cu caracter tehnic

Din analiza structurii cheltuielilor (fig. 5.2) ale unui sistem de iluminat pe
durata funcţionării (zeci de ani) poate fi pus în evidenţă faptul că o reducere
importantă a costurilor poate fi obţinută numai prin reducerea nivelului energiei
electrice utilizate de sistem.
Un sistem de iluminat modern include un ansamblu de aparate: corpuri de
iluminat, aparate de comutaţie, dispozitive de control, aparate de reglare, sisteme
a)b)
Fig. 5.5 Utilizarea tuburilor optice:
a) transmisia prin tubul optic; b) iluminatul cu tuburi de lumină a unui depozit.
de protecţie, mijloace de contorizare etc. Eficienţa energetică a întregului sistem de
iluminat este determinată, în mare măsură, de structura sistemului, de
caracteristicile fiecărei componente a sistemului, de caracteristicile funcţionale, de
eficiența energetică a fiecărui element din componenţa sistemului în ansamblu
[5.9].
Lista măsurilor care ar contribui şi ar asigura realizarea unui sistem de

iluminat eficient este amplă (pornind de la proiectarea clădirii în cazul iluminatului
interior) şi nicio poziţie din această listă nu poate fi neglijată, chiar dacă aportul ei
se limitează la 23% din economia totală de energie iar beneficiul nu este
semnificativ. În aceste cazuri trebuie avute în vedere şi faptul că preţul energiei
electrice va creşte în mod continuu iar aspectele de mediu vor fi din ce în ce mai
restrictive.
Dintre măsurile care trebuie adoptate pentru realizarea unui sistem de iluminat
eficient sunt enumerate în continuare cele mai importante:
 în etapa de proiectare a clădirii trebuie să fie evaluat potenţialul iluminatului
natural şi trebuie să se asigute posibilităţile de utilizare optimă a fluxului de lumină
naturală;
 alegerea adecvată a corpului de iluminat;
− asigurarea parametrilor corpului de iluminat şi, în special, a curbelor
fotometrice adecvate scopului luminotehnic şi condiţiilor funcţionale;
− stabilirea tipului sursei de lumină cu care este dotat corpul de iluminat;
 alegerea corespunzătoare a sursei de lumină (eficienţa luminoasă,
componenţa spectrală);
 elaborarea structurii sistemului de iluminat și a geometriei amplasării
corpurilor de iluminat;
 stabilirea valorilor normate ale nivelului de iluminare în conformitate cu
scopul luminotehnic;
 alegerea corectă a metodei de calcul (a versiunii programului de calcul)
corespunzătoare scopului luminotehnic și parametrilor fotometrici stabiliţi de
norme;
 elaborarea schemei electrice de alimentare a sistemului de iluminat;
 dotarea sistemului de iluminat cu elemente şi sisteme de control şi reglare a
nivelului de iluminare.
Analizînd lista măsurilor de eficienţă energetică prin prisma structurii
costurilor investiționale a sistemului de iluminat (fig. 5.2) se pot reţine
următoarele: reducerea componentei investiţionale ar asigura doar o oarecare
reducere de costuri la etapa de realizare a sistemului de iluminat, însă va diminua
considerabil posibilităţile de a micşora în viitor (30 de ani) energia electrică
utilizată pe durata funcţionării, ale cărei costuri vor fi în permanentă creştere.
Un sistem de iluminat modern se caracterizează prin:
− componență - ansamblu de aparate: corpuri de iluminat, aparate de
comutaţie, sisteme de protecţie, mijloace de contorizare, stâlpi, conductoare etc.;
− concepție - geometria spațială de amplasare a corpurilor de iluminat,
sistemele de control, sisteme de reglare a nivelului de iluminare etc.
Fiecare dintre componentele sistemului poate avea importanţă în stabilirea
valorii de ansamblu a eficienţei energetice a sistemului.
5.3 Surse electrice de lumină
5.3.1 Lămpi electrice

ambiant
În principiu, lămpile electrice sunt convertoare de energie electrică în energia

radiaţiilor electromagnetice în spectrul optic.
Eficienţa surselor electrice de lumină se evaluează prin eficienţa luminoasă
[lm/W] ca valoare a fluxului de lumină [lm] produs de o sursă de lumină raportat la
puterea [W] absorbită de lampă din reţeaua electrică de alimentare.
Pentru a emite un flux luminos de un lumen, teoretic puterea sursei ideale de
lumină va fi 1/683 W (pentru lungimea de undă de 555,5 nm). Altfel spus, rezultă
un flux de un lumen în cazul unei transformări ideale a unei puteri de 1/683 W,
absorbită de o sursă de lumină care emite o radiaţie monocromatică cu lungimea de
undă de 555,5 nm (galben-verde).
Eficienţa luminioasă a surselor actuale de lumină artificială este relativ redusă,
chiar în cazul lămpilor moderne (fig. 5.6), astfel că o mare parte din energia
folosită pentru producerea fluxului de lumină este transformată în căldură (fig. 5.7).
Analiza datelor din figura 5.6 pune în evidentă faptul că, din punct de vedere
al eficienței luminoase (energetice), sursele electrice de lumină actuale prezintă un
potenţial ridicat de creştere a eficientei luminoase.
Eficienţa energetică redusă a surselor electrice de lumină dar şi investiţia
iniţială relativ ridicată, impun ca alegerea surselor de lumină să se facă pe baza
analizei costurilor totale care includ atât investiţia iniţială, costul energiei electrice
utilizate, cât şi costul întreținerii pe durata de funcţionare.
Puterea absorbită de lămpile electrice pentru acelaşi flux luminos emis diferă
mult în funcţie de tipul sursei de lumină. În figura 5.8 este prezentată comparativ
puterea absorbită pentru 3 tipuri de surse de lumină.
Lampa cu descărcare în vapori de sodiu

Lampa cu LED-uri
Lampa cu descărcare în halogenuri metalice
Lampa fluorescentă tubulară
Lampa fluorescentă compactă
Lampa cu vapori de mercur
Lampa cu incandescenţă
0 25 50 75 100 125 150 [lm/W]
redusă satisfăcătoare bună foarte bună
Fig. 5.6 – Evaluarea subiectivă a performanţelor energetice ale
lămpilor electrice.
Centrale Transport şi Sursa de

electrice distribuţie lumină Energie
2934 J 2667 J luminoasă
8356 J 60 J (0,7%)
Pierderi active Pierderi termice

267 J (3,2%) 2607 J (31,1%)
Pierderi la conversie
5422 J (65%)
a)
733,4 J 666,7 J Energie
2089 J luminoasă
60 J (2,8%)
Pierderi la conversie Pierderi active Pierderi termice

1355,6 J (65%) 66,7 J (3,2%) 606,7 J (29%)
pentru o lampă cu LED-uri de 7 W (b) care determină practic acelaşi flux luminos
de 900 lm.
Diversitatea surselor electrice de lumină este foarte mare: ca putere electrică,

destinația funcțională, componența spectrală, forma balonului, tensiunea de
alimentare etc. În tabelul 5.3 sunt prezentați parametrii principali ai surselor de
lumină utilizate în diferite sisteme de iluminat.
Poziția 1 din tabelul 5.3 este prezentată ca reper pentru a oferi posibilitatea de
a compara dinamica creșterii performanțelor surselor electrice de lumină.
Deşi lampa cu incandescenţă clasică este, în prezent, practic eliminată dintre
sursele de lumină artificială datorită eficienţei luminoase reduse (1822 lm/W), iar
Comisia Europeană prin Directivele de eficienţă energetică a scos treptat din
fabricaţie lămpile cu incandescență și din anul 2014 a fost interzisă producerea lor
în țările CE, studiile utilizând nanotehnologii au permis obţinerea unor rezultate
P [W]
200
150
100
50
0
1
2
3
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 [lm]
Fig. 5.8 – Puterea absorbită de lămpile electrice:
1 – lămpi cu incandescenţă; 2 – lămpi fluorescente compacte;
3 – lămpi cu LED-uri.
încurajatoare privind lămpile cu incandescenţă în care radiaţia infraroşie emisă de
lampă este reconvertită în lumină vizibilă asigurând o creştere semnificativă a
eficienţei energetice a lămpii pâna la 270 lm/W [5.10].
Tabelul 5.3 Parametri caracteristici ai surselor electrice de lumină

Puterea Eficienţa Fluxul Durata Indice de
Nr.
Sursa de lumină nominală luminoasă luminos de viaţă redare a
crt.
[W] [lm/W] [lm] [ore] culorilor
Lămpi cu
1 15×××500 18×××22 15010 000 1000 94×××97
incandescenţă
Lămpi fluorescente
2 15×××80 75×××80 1000×××6400 >16000 48×××75
liniare
Lămpi fluorescente
3 5×××80 6090 300×××7200 >8000 22×××43
compacte
Lămpi cu descărcare
100×××
4 în vapori de mercur 60×××70 8000×××32000 >20000 22×××80
400
de înaltă presiune
5 Lămpi cu descărcare 100××× 100×××140 8000×××60000 >24000 65×××70
în vapori de sodiu de 400
ambiant
înaltă presiune
Lămpi cu descărcare
6 în halogenuri 50×××400 80×××140 4000×××15000 >15000 65×××90
metalice
Diode electro-
7 luminiscente din 15×××200 100×××150 1500×××15000 > 50000 90×××95
lămpile cu LED-uri
Lămpile fluorescente liniare datorită eficienţei luminoase relativ reduse

urmează a fi scoase din fabricaţie în viitorul apropiat.
Lămpile fluorescente compacte, de putere mică, pot fi utilizate doar pentru
iluminarea zonelor limitate (iluminatul casnic, birouri etc.). În prezent, au apărut
lămpi fluorescente compacte de putere relativ mare (80100 W) care pot prezenta
interes pentru utilizare în sisteme de iluminat interior industrial.
Lămpile cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune practic nu mai
sunt utilizate datorită eficienţei luminoase reduse şi prezenţei mercurului, ceea ce
complică procesul de reciclare a lămpilor uzate.
Lămpile cu descărcare în vapori de sodiu de înaltă presiune au înlocuit lămpile
cu descărare în vapori de mercur de înaltă presiune şi sunt încă larg utilizate pentru
iluminatul exterior. În prezent, lămpile cu descărcare în vapori de sodiu de înaltă
presiune pentru iluminatul exterior încep să fie înlocuite cu lămpi cu LED-uri.
Apariţia pe piaţa surselor electrice de lumină a lămpilor de generaţie nouă din
punct de vedere al principiului de transformare a energiei electrice în energia
radiaţiei luminoase (LED-uri) a condus la elaborarea de noi concepţii de organizare
şi realizare a sistemelor de iluminat, iniţial interior şi, odată cu creşterea puterii
unitare a corpurilor de iluminat cu LED-uri, și pentru exterior.
Diodele luminiscente LED sunt elemente semiconductoare care generează o
lumină monocromatică. Sursele actuale utilizează diode LED cu strat din fosfor sau
o combinaţie de trei diode determinând culorile primare (prin combinaţia cărora se
poate realiza orice nuanţă de culoare).
O lampă cu LED-uri (fig. 5.9), alimentată din reţeaua electrică publică,
include un dispozitiv coborâtor de tensiune T , un redresor D şi un filtru F care
realizează tensiunea continuă necesară alimentării matricei de LED-uri.
a) 700 mA
F N PE
230 V; 50 Hz
T
EMC PFC F
D 21 V
b)
Fig. 5.9 Lampă cu LED-uri (a) şi schema electrică de principiu (b).
Având în vedere caracterul neliniar al sursei de alimentare, conectarea la

reţeaua electrică publică se poate face prin intermediul unui bloc PFC (power
factor corrector) care asigură limitarea distorsiunii armonice a curentului electric
absorbit şi realizarea unui factor de putere impus de către furnizorul de energie
electrică. Filtrul EMC asigură limitarea perturbaţiilor de frecvenţă ridicată care ar
putea ajunge în reţeaua electrică publică.
Posibilitatea realizării oricărei nuanţe de culoare a luminii emise precum şi
orice formă a sursei face ca aceste surse de lumină să prezinte interes în cazul
iluminatului decorativ, a iluminatului interior dar şi a iluminatului exterior.
Controlabilitatea sistemului de iluminat cu LED-uri permite realizarea unor
sisteme de iluminat eficiente, cu adaptare la nivelul iluminatului natural şi la
condiţiile specifice locului de montare. În acest fel, lămpile cu LED-uri oferă cele
mai atractive condiţii pentru realizarea în viitor a surselor de lumină artificială.
Principalele avantaje ale surselor cu LED-uri sunt:
− eficienţă luminoasă ridicată (în prezent 120160 lm/W cu o creştere până la
200 lm/W în următorii ani);
− posibilitatea obţinerii unei culori dorite a luminii emise printr-o combinaţie
adecvată a diferitelor tipuri de LED-uri (fig. 5.10), o caracteristică foarte
importantă la iluminatul interior, iluminatul arhitectural, a sălilor de expoziţie, a
terenurilor de sport, a pieţelor centrale urbane etc.; în cazul lămpilor clasice
utilizarea de filtre pentru realizarea culorii dorite determină o reducere importantă a
eficienţei sistemului de iluminat;
Azuriu
Magenta Verde Galben
Roşu Albastru
Alb Negru
Albastru Roşu
Galben Azuriu
Magenta
Verde
Fig. 5.10 Mixarea culorilor.
 formă compactă: prin gruparea adecvată a mai multor LED-uri pot fi

obţinute gabarite şi forme specifice impuse de locul de utilizare;
 admite un mare număr de comutaţii „conectare – deconectare” ; spre
deosebire de lămpile cu incandescenţă şi cele cu descărcări în vapori metalici la
care sunt elemente sensibile la numărul de comutaţii; la lămpile cu LED-uri
temperatura de lucru nu atinge valori care să conducă la acelerarea „îmbătrânirii”
elementului semiconductor;
− permit atingerea practic instantanee a valorii maxime a fluxului luminos la
conectarea tensiunii şi la reconectare spre deosebire de lămpile cu descărcare în
ambiant
vapori metalici de înaltă presiune la care fenomenul de stabilizare la valoarea

maximă a fluxului luminos poate dura la aprindere până la 3 minute iar la
reaprindere până la 10 minute.
 influenţa redusă a vibraţiilor şi a loviturilor, un aspect foarte important în
cazul iluminatului exterior unde lămpile electrice sunt montate pe stâlpi, la o
înăţime de 825 m şi sunt supuse unui nivel ridicat de vibraţii care conduc la
accelerarea deteriorării elementelor surselor clasice; lămpile cu LED-uri realizând
un corp compact nu sunt afectate de vibraţii;
− funcţionarea avantajoasă la temperaturi reduse; spre deosebire de lămpile cu
descărcări în vapori metalici de înaltă presiune care, la temperaturi joase, au
dificultăti la aprindere şi oferă un flux luminos mai redus; în cazul lămpilor cu
LED-ri performanţele se îmbunătăţesc la temperaturi joase, ceea ce face ca acest
tip de lămpi să fie adecvat pentru iluminatul exterior;
− nu emit radiaţii ultraviolete care sunt specifice spectrului luminos al
lămpilor cu descărcare în vapori metalici;
− datorită puterii reduse absorbite pot fi uşor integrate într-un sistem de
iluminat autonom, cu celule fotoelectrice în calitate de surse de alimentare.
 durată foarte ridicată de viaţă (peste 20 ani), ceea ce conduce la costuri
reduse de mentenanţă (înlocuire lămpi);
 stabilitate ridicată a culorilor;
 sistem simplu şi eficient de control;
 pierderi reduse şi deci o cantitate redusă de căldură dezvoltată;
 nivel redus de defectare;
 tensiune continuă de alimentare (are nevoie redresor şi filtru);
 realizarea lămpilor cu diode de putere relativ redusă conectate în serie şi
paralel sub forma unei matrice poate asigura caracteristici luminotehnice dorite;
− la sfârşitul duratei de viaţă nu rezultă deşeuri periculoase;
− costuri în din ce în ce mai reduse ale surselor de lumină (în figura 5.11 este
prezentată variaţia preţurilor la sursele de lumină cu LED-uri în ultimii ani);
Cost
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Fig. 5.11 – Costul ($/kilolumen) surselor de lumină cu LED-uri.
 necesar redus de energie electrică, ceea ce conduce la costuri reduse de
operare;
− posibilitatea simplă de integrare a acestor surse într-un sistem inteligent de

control al funcţionării, adecvat funcţiei pentru care sunt destinate;
− recuperarea rapidă a investiţiei iniţiale pe baza reducerii costurilor cu
energia electrică (în figura 5.12 sunt comparate costurile totale pe durata de viaţă a
lămpilor cu incandescenţă şi a celor cu LED-uri; după circa 3 ani de funcţionare
lămpile cu LED-uri sunt mai avantajoase economic); reducerea în continuare a
preţului elementelor semiconductoare vor face ca lămpile cu LED-uri să fie din ce
în ce mai atractive.
Ct [€]
30
20
10 1
0
2
0 1 2 3 4 5 t [ani]
Fig. 5.12 – Costuri totale pentru o lampă
cu incandescenţă de 75 W şi o lampă cu
LED de 15 W.
Parametrii lămpilor care determină, în mare măsură, confortul vizual şi

calitatea informaţiei recepţionate sunt:
 indicatorul Ra de redare a culorilor;
 temperatura de culoare T .
Indicatorul Ra defineşte caracteristicile de redare ale culorilor de către sursele
de lumină artificială (tabelul 5.4). Acesta caracterizează cât de „corectă” i se pare
unui observator culoarea obiectelor iluminate artificial. Culoarea obiectelor este
„corectă” când este privită la lumina naturală. Esenţial pentru calitatea redării
culorilor într-un sistem de iluminat este componenţa spectrală a fluxului de lumină
emis de sursă. Valoarea ideală a indicatorului Ra este 100.
Tabelul 5.4 Nivele de redare a culorilor Ra

Nivel de redare a Indicele de redare a
Caracteristici
culorilor culorilor
1A 90  100
Foarte bune 1B 80  90
2A 70  80
Bune 2B 60  70
Medii 3 40  60
Slabe 4 20  40
Nedefinite  < 20
Temperatura de culoare T a unei surse de lumină se defineşte ca fiind

temperatura în [K] a corpului negru, a cărui radiaţie are aceeaşi culoare cu cea a
ambiant
sursei de lumină analizate. Evaluarea subiectivă a temperaturii de culoare este

indicată în tabelul 5.5.
În analiza eficienţei energetice a surselor de lumină trebuie luate în
consideraţie următoarele aspecte:
− pentru valori ridicate ale indicelui de redare a culorilor eficienţa luminoasă
scade;
− pentru valori ridicate ale temperaturii de culoare eficienţa luminoasă este
mai mare.
Tabelul 5.5 Culoarea unei surse de lumină

Definiţie conform Definiţie conform Domeniul temperaturii de
DIN CIE culoare
Alb cald (ww) Grupa 1 (cald) < 3300 K
Alb neutru (nw) Grupa 2 (mediu) (3300  5000/5300) K
Alb lumina zilei (tw) Gruppe 3 (rece) > 5000/5300 K
La analiza eficienţei energetice a sistemelor de iluminat exterior trebuie avute

în vedere şi preocupările privind poluarea luminoasă a mediului datorată unei
alegeri inadecvate a curbei fotometrice a surselor de lumină (lumină direcţionată
necores-punzător) cu efecte şi asupra efortului financiar.
O analiză comparativă tehnică şi economică a lămpilor utilizate in iluminatul
artificial este indicată în tabelul 5.6.
Tabelul 5.6 Analiza comparativă a diferitelor tipuri de lămpi de iluminat

Tipul lămpii
Caracteristici Fluorescentă
Incandescenţă Cu LED-uri
compactă
Cost lampă
Durata de viaţă a lămpii (ore) 1000 10000 30000
Număr de lămpi în 30000 ore 30 3 1
Preţ lampă (€) 1 3 15
Cost lămpi pentru 30000 ore (€) 15 9 15
Cost energie electrică utilizată (0,08€/kWh) pentru 30000 ore
Putere (W) 60 13 12
Total energie electrică utilizată (kWh) 1800 390 360
Costul energiei electrice utilizate (€) 144 31,2 28,8
Costuri pe durata de 30000 ore (€)
Costul lămpilor (€) 30 9 15
Costul energiei electrice (€) 144 31,2 28,8
Costul total pe durata a 30000 ore (€) 174 40,2 43,2
5.3.2 Corpuri de iluminat
Corpul de iluminat este un aparat electric alcătuit din:

− sursă de lumină;
− sistem optic;
Fig. 5.13 – Corp de iluminat
pentru lampa cu descărcare în
vapori de sodiu de înaltă presiune.
− circuite electrice;
− elemente de protecţie şi montaj.
Indiferent de destinația sa (ilminatul interior, industrial, spitale, școli și
universități, instituții publice, iluminat exterior rural, urban, terenuri sportive, zone
de agrement etc.) corpul de iluminat (fig. 5.13) se evaluează pe baza a două
caracteristici:
 de natură funcțională – în ce măsură pot fi asigurați parametrii de calitate
impuși sistemului de iluminat (valoarea normată a iluminării, nivelul luminanței,
prezența umbrelor, valoarea factorului de orbire);
 de eficiență energetică, reflectând costuri − prin compararea costurilor în
cazul în care un sistem de iluminat a fost supus modernizării, prin estimarea
costurilor în cazul unui sistem nou proiectat.
În prezent există o mare diversitate a corpurilor de iluminat care poate acoperi
toate cerințele luminotehnice, în cazul în care corpul de iluminat este ales corect.
Obținerea unui sistem de iluminat care ar asigura un iluminat de calitate, la
parametri funcționali impuşi prin norme și eficient din punct de vedere energetic
este determinată, în mare măsură, de prima etapa de proiectare − alegerea corectă a
corpului de iluminat.
Procesul de transformare a energiei electrice într-un flux de lumină repartizat
în mod adecvat în spațiu se realizează într-un corp de iluminat în două trepte, sursa
de lumină şi respectiv sistemul optic, ambele cu influenţă asupra eficienței
energetice și caracterizate de parametri de eficienţă specifici.
Un corp de iluminat se alege pentru a asigura un mediu luminos corespunzător
condiţiilor luminotehnice impuse. Este necesar să se obţină caracteristici
fotometrice optimale în funcţie de scopul propus cu limitarea zonei fenomenului de
orbire. Redistribuţia fluxului de lumină a lămpii se realizează prin utilizarea unui
sistem optic adaptat astfel încât să realizeze o repartiţie dorită a fluxului de lumină
în spaţiu. Sistemul poate include şi mijloace de modificare a direcţiei fluxului de
lumină.
Sursele de lumină, pe lângă parametrii specifici (putere absorbită, flux
luminos, durata de viaţă şi eficienţă luminoasă) sunt caracterizate şi prin forma
curbei fotometrice I = f() ca relaţie între intensitatea luminoasă [candele] şi
unghiul, în raport cu axa verticală, care defineşte direcţia razei luminoare. Curbele
fotometrice care descriu astfel repartiţia spaţială a fluxului luminos emis de sursa
de lumină, reprezintă parametrul principal la alegerea unui corp de iluminat, fiind
necesare pentru realizarea calculelor fotometrice. În mod obişnuit curbele
fotometrice standardizate sunt raportate la un flux luminos standard de 1000 lm. În
calcule sunt utilizate două tipuri de curbe fotometrice: meridianale şi ecuatoriale.
Curba fotometrică este determinată, în mare măsură, de aspectele constructive
ale sistemului optic al acestuia. Diversitatea surselor de lumină şi a corpurilor de
iluminat conduce la existenţa unei mari varietăţi de curbe fotometrice, definite în
moduri diferite. În tabelul 5.7 sunt indicate curbele fotometrice pentru corpuri de
iluminat cu repartiţie directă, notate BZ (British Zonal) şi prezentate analitic prin
ecuaţii care aproximează forma reală [5.11].
Tabelul 5.7 Curbe fotometrice polare de tipul BZ

ambiant
Tipul curbei Forma analitică Formele curbelor

4
BZ1 I α=I max⋅cos α
3
2
3/2
BZ6 I α=I max⋅(1+2⋅cos α )
BZ7 I α=I max⋅(2+ cos α )
BZ7 I α =I max
BZ9 I α=I max⋅(1+ sin α )
BZ10 I α=I max⋅sin α
Formele curbelor fotometrice meridianale utilizate în majoritatea ţărilor sunt

practic identice şi se înscriu în limitele standardizărilor internaţionale [5.12]. În
figura 5.14 sunt indicate forme standardizate ale curbelor fotometrive pentru
sursele de lumină utilizate în aplicaţii practice.
Producătorii de sisteme de iluminat şi programele de calcul pentru iluminat
iau în considerare aceste forme ale curbelor fotometrice (valori mai precise ale
coordonatelor curbelor fotometrice din figura 5.14 sunt indicate în tabelul 5.8).
Pentru corpurile de iluminat care nu au o simetrie cilindrică verticală sunt
indicate curbe fotometrice meridianale longitudinale şi transversale (fig. 5.15).
Curbele izolux (curbe ecuatoriale) E =f() sunt construite cu valori egale ale
nivelului de iluminare pe un plan perpendicular pe axa optică a corpului de
iluminat (fig. 5.16), aflat la o anumită distanţă de acesta (amprenta luminoasă pe
plan).
Alegerea corectă a curbelor fotometrice şi a curbelor izolux este unul din
primii paşi în proiectarea unui sistem de iluminat care determină eficienţă ridicată
şi confortul luminos adecvat.
5.3.3 Parametri caracteristici ai corpurilor de iluminat

Randamentul с al unui corp de iluminat este definit ca raportul dintre fluxul
luminos c emis de corpul de iluminat şi fluxul luminos l emis de lampa (lămpi)
Φc
ηc = (5.2)
Φl .
Fig. 5.14 – Forme standardizate ale curbelor fotometrice.
Tabelul 5.8 Valori ale curbelor fotometrice standardizate pentru =1000 lm

Tipul curbei fotometrice
α [grade] K G D L S M
0 2120 894,2 233,4 154,8 78,3 159,2
5 2062 883,8 232,9 155,5 78,6 159,2
10 1893 852,5 229,2 158,2 79,4 159,2
15 1595 801,1 228,5 164,5 81,4 159,2
20 1261 731,2 224,7 175,5 81,7 159,2
25 832 643,8 220,0 190,7 83,3 159,2
30 249 541,3 214,1 210,8 87,2 159,2
35 0 439,9 207,1 235,1 94,8 159,2
40 301,0 199,3 261,8 105,4 159,2
45 168,8 190,6 281,6 121,3 159,2
50 32,6 180,0 282,1 137,1 159,2
55 170,5 257,2 162,0 159,2
60 159,2 212,9 199,0 159,2
65 147,1 161,7 230,0 159,2
70 134,3 113,6 252,0 159,2
75 121,0 71,5 212,3 159,2
80 106,9 35,8 127,7 159,2
85 92,5 10,0 39,0 159,2
90 77,7 0 0 159,2
ambiant
b)
a)
Fig. 5.15 – Curbe fotometrice I= f() pentru un corp de
iluminat echipat cu o lampă fluorescentă tubulară:
a) curbă longitudinală; b) curbă transversală.
E9
0 E9
0 E’ma Emax
E18 E0 E18 E0 E18 x E0
0 0 0
E27
0 b) c)
E27
0 a) E90
E90
E18 E0 E18 E0
0 0
E27
0
E27
0 d) e)
Fig. 5.16 – Curbe izolux pentru diferite corpuri de iluminat.
Raportul de repartizare a fluxului luminos C în spaţiu (emisfera
infe-rioară/emisfera superioară (de jos/de sus) poate avea valorile indicate în
tabelul 5.9.
Tabelul 5.9 Repartizarea fluxului de lumină a corpului

de iluminat între emisfere [%]
Emisfera
Categoria
superioară inferioară
A (repartiţie directă) <10 >90
B (repartiţie semidirectă) 1040 6090
C (repartiţie mixtă) 4060 4060
D (repartiţie semiindirectă) 6090 1040
E (repartiţie indirectă) >90 <10
Aparatele de iluminat cu emisie numai în emisfera inferioară asigură, de

obicei, un nivel ridicat de iluminare pe suprafeţele orizontale, însă, deseori, o
supărătoare neuniformitate a iluminării cu umbre pronunţate, atenuate în mică
măsură de celelalte surse de lumină.
Unghiul de protecţie  (fig. 5.17) caracterizează capacitatea unui corp de
iluminat de a asigura protecţia ochilor contra fenomenului de orbire – observarea
directă a sursei de lumină. Luminanţa (strălucirea) unor surse atinge valori 10 6
cd/m2 (soarele la amiază  până la 150 000 cd/cm 2), ceea ce poate provoca
disconfort şi afectarea ochiului uman. Prin întroducerea unor elemente
constructive în corpurile de iluminat se asigură unghiul de protecţie  care
defineşte un sector al spaţiului în care observarea directă a sursei de lumină este
exclusă
180 h
δ= ⋅arctan (5.3)
π l .
Unghiul de protecţie al unui corp de iluminat este măsurat faţă de orizontală şi
reprezintă cel mai mare unghi pentru care nu mai este posibilă observarea directă a
lămpii din interiorul corpului de iluminat.
l
δ
Fig. 5.17 Unghiul de protecţie.
Pentru a evita fenomenul de orbire, la fabricarea corpurilor de iluminat se

utilizează materiale netransparente pentru carcasă precum şi lamele sau rastru
pentru ecranarea lămpilor. De asemenea, capacele din material opal sau de formă
prismatică asigură reducerea luminaţelor.
Evitarea fenomenului de orbire este unul dintre criteriile care trebuie luat în
vedere la alegerea şi dimensionarea corpurilor de iluminat. În cazul corpurilor de
iluminat dintr-un material transparent, luminanţa sursei este limitată datorită
materialului. Sunt utilizate în acest scop corpurile de iluminat cu sticlă opalină sau
mată, precum şi din materiale plastice cu caracteristici asemănătoare.
În funcţie de modul de protecţie la mediu ambiant, corpurile de iluminat
utilizate pentru sisteme de iluminat exterior pot fi de tipul:
− Cu protecţie contra pătrunderii umidităţii şi prafului. Rezistenţa la
pătrunderea prafului şi umidității exclude depunerile de praf pe suprafeţele
interioare ale corpului de iluminat şi apariţia coroziunii în interiorul corpului de
iluminat, oxidarea suprafeţelor contactelor electrice în interiorul lui şi apariţia
condensului la sistemul optic al corpului de iluminat. Valoarea parametrului ce
caracterizează gradul de rezistenţă la pătrunderea prafului şi umidității se
ambiant
recomandă să nu fie mai mic de IP54 – total protejat la pătrunderea prafului şi

rezistenţă la stropii de apă cu o intensitate de 10 litri pe minut, timp de 5 minute;
− Cu protecţia contra vandalismului. Rezistenţa mecanică a corpului de
iluminat este caracterizată de codul IK. Se recomandă să nu fie mai mic de IK07 –
rezistă impactului mecanic al căderii unei greutăţi de 0,5 kg de la o înălţime de 40
cm peste oricare parte a corpului de iluminat.
Circuitele electrice ale lămpii includ schema de pornire, de menţinere a
regimului de funcţionare a lămpii, controlul factorului de putere, schema de reglare
a fluxului luminos.
Elementele de protecţie şi montaj asigură integritatea componentelor lămpii în
cazul unor solicitări mecanice, împiedică infiltrarea apei, prafului, gazelor şi
vaporilor în interiorul corpului de iluminat şi, în special, afectarea sistemului optic.
5.3.4 Studiu de caz

Pentru a pune în evidenţă influenţa curbei fotometrice asupra confortului
luminos şi a eficienţei energetice a sistemului de iluminat se consideră două corpuri
de iluminat, cu valori egale ale fluxului luminos dar de tipuri diferite BZ2 şi
respectiv BZ9 având valorile care definesc curba fotometrică (pentru un flux
luminos standardizat de 1000 lm) indicate în tabelul 5.10.
Tabelul 5.10 Intensităţi luminoase [cd] pentru curbele

fotometrice analizate (flux luminos total 1000 lm)
Unghiul  Tipul corpului de iluminat
[grade] BZ2 BZ9
0 640 90
5 632,7 97,84
10 611,27 105,63
15 576,78 113,29
20 531,05 120,78
25 476,44 128
30 415,69 135
35 351,78 141,6
40 287,7 147,85
45 226,27 153,64
50 169,97 158,94
55 120,77 163,72
60 80 167,94
65 48 171,57
70 25,6 174,57
75 11,1 176,93
80 3,35 178,63
85 0,424 179,66
90 0 180
Nivelul de iluminare E în planul surselor de lumină (fig. 5.18) poate fi calculat

din relaţia
I α⋅cos θ
E= (5.4)
r2,
în care I este intensitatea luminoasă a sursei de lumină în direcţia ,  − unghiul
dintre direcţia razei luminoase şi normala la suprafaţa pe care se determină nivelul
de iluminare (pentru o suprafaţă orizontală  = ), r – distanţa dintre sursa de
lumină şi punctul în care se determină nivelul de iluminare.
L=4m
hs = 3m
Plan de lucru
E [lux]
70
60 Lămpi BZ2
50
40
30
20
10 Lămpi BZ9
0
0 0,4 0,8 1,2 1,6 2,0 2,4 2,8 3,2 3,6 4,0 x [m]
Fig. 5.18 – Nivelul de iluminare pe planul de lucru pentru două
corpuri de iluminat având acelaşi flux luminos.
Sistemele de iluminat dotate cu corpuri de iluminat de aceeaşi putere electrică,

însă cu diferite tipuri de curbe fotometrice vor determina la aceeaşi energie
electrică utilizată diferiţi parametri de calitate ai iluminării, ceea ce va afecta
calitatea proceselor tehnologice realizate în încăpere sau confortul luminos. Curba
fotometrică de tipul BZ2 asigură valori mai ridicate ale nivelului de iluminare dat o
neuniformitate accentuată iar curba fotometrică de tipul BZ9 oferă un nivel de
iluminare mai redus dar practic uniform.
5.3.5 Eficienţa luminoasă a corpurilor de iluminat cu LED-uri
Evaluarea necesarului de energie electrică pentru lămpile electrice se face, în

mod obişnuit, pe baza eficienţei luminoase  a lămpii
ambiant
Φ
η= [ lm/W ] (5.5)
P ,
în care  este fluxul luminos emis de lampă şi P puterea activă necesară lămpii.
Relaţia (5.5) caracterizează sursa de lumină dar nu oferă informaţii privind
puterea activă necesară realizării unui anumit nivel de iluminare E impus pe planul
de lucru cu aria A. În aceste condiţii, se propune utilizarea unui indicator EL care să
caracterizeze eficienţa sistemului de iluminat pe planul de lucru
∮ E⋅dA
A (5.6)
EL= [ lm/W ]
P ,
în care E este nivelul de iluminare pe planul de lucru, A – aria planului de lucru.
În unele cazuri, pentru sistemele de iluminat cu lămpi cu LED-uri relaţia (5.6)
se poate simplifica având în vedere că amprenta luminoasă a acestora poate fi
practic dreptunghiulară şi cu valori practic constante ale nivelului de iluminare (fig.
5.19). În acest fel, relaţia (5.6) devine
E⋅A
EL≃ [ lm/W ] (5.7)
P .
Corpul de iluminat
Nivelul de iluminare; Distanţa de la corpul de

dimensiunea amprentei luminoase iluminat
80 lx; 208 m
6m
45 lx; 2610 m
8m
28 lx; 3313 m
10 m
20 lx; 4016 m
12 m
Fig. 5.19 Amprenta luminoasă a unei lămpi cu LED-uri cu puterea nominală de 160 W.
Indicatorul EL oferă informaţii clare privind modul de utilizare a energiei
electrice pentru asigurarea unui anumit nivel de iluminare pe suprafaţa de lucru şi
permite compararea diferitelor soluţii de iluminat, din punctul de vedere al
eficienţei energetice.
Un mare avantaj al lămpilor cu LED-uri este faptul că datorită puterii reduse
absorbite pot fi uşor integrate într-un sistem de iluminat autonom cu celule
fotoelectrice, dotate cu baterii de acumulatoare, în calitate de surse de alimentare
(fig. 5.20), ceea ce oferă un potenţialul important pentru creşterea aplicaţiilor
privind lămpile cu LED-uri. Bateria B este încărcată de la panoul fotoelectric prin
intermediul unui regulator care asigură un regim optim de încărcare a
acumulatorului. Prin intermediul controlerului este alimentată lampa cu LED-uri şi

este controlat procesul de descărcare a acumulatorului. Totodată există şi
Panou
fotoelectric Lampa cu
17,4 V LED-uri
Regulator Controler 24 V K FN PE
230 V; 50 Hz
încărcare
baterie B Invertor
Semnale de
la senzori
Fig. 5.20 Schema de principiu a unei instalaţii autonome
de iluminat exterior.
posibilitatea alimentării lămpii, în cazuri extreme, din reţeaua electrică publică
[5.6].
5.3.6 Sistemele de iluminat cu LED-uri şi mediul ambiant

Analiza efectelor LED-urilor asupra mediului ambiant arată faptul că acestea
se comportă practic identic cu circuitele cu semiconductoare aflate pe piaţă.
Producţia de LED-uri este însoţită de utilizarea unor substanţe puternic toxice
precum amoniacul, azot, arsenic, hidrogen fosforat, fosfor, plumb, solvenţi. Mediul
în care sunt realizate LED-urile poate cuprinde gaze potenţial toxice. Din acest
motiv, producţia LED-urilor se face în condiţii perfect controlate ca şi în cazul altor
elemente semiconductoare. Cele mai multe dintre operaţii sunt complet
automatizate astfel încât intervenţia omului este minimă
În general este dificilă recuperarea materialelor la terminarea duratei de viaţă
având în vedere faptul că ansamblul este, în mod obişnuit, încapsulat într-un
material termoplastic. Elementele disponibilizate pot conţine arsenic şi deci trebuie
tratate cu atenţie. Procedeele actuale de fabricaţie a LED-urilor urmăresc reducerea
conţinutului de substanţe toxice.
5.4 Măsuri conceptuale privind eficienţa sistemelor

de iluminat
5.4.1 Consideraţii privind costurile unei instalaţii de iluminat
Costul întreținerii unui sistem de iluminat, la prima vedere depinde în mod
preponderent de costul energiei electrice utilizate iar preţul energiei electrice are
tendinţă de creştere continuă. Pentru a asigura posibilitatea reducerii necesarului de
energie electrică, sistemele de iluminat pot fi prevăzute cu un anumit nivel de
„inteligență”.
Trebuie să se menţioneze faptul că eficienţa surselor de lumină a crescut
considerabil în ultimii ani. De asemenea, un aport important la creşterea eficienţei
sistemului de iluminat îl au componentele instalaţiei de iluminat precum şi
ambiant
suprafeţele luminoase din zona iluminată din interiorul clădirilor, considerate ca

surse indirecte de lumină.
Fluxul util u pe suprafaţa de lucru este determinat de fluxul L emis de
sursele de lumină, de randamenentul c al sistemului optic al corpului de iluminat şi
de componenta i a fluxului luminos determinat de suprafeţele luminoase din jur
Φu =Φ d +ρ⋅Φ i ;
Φ c=Φ d +Φi ; (5.8)
Φ c=η c⋅Φ L .
În relaţiile (5.8) s-a pus în evidenţă faptul că fluxul luminos c emis de corpul
de iluminat este compus din componenta directă d care ajunge pe planul de lucru
şi componenta indirectă i care ajunge pe suprafeţele luminoase din jur (pereţi,
tavan, podea) şi apoi este reflectat pe planul de lucru ( este factorul global de
reflexie a luminii).
Analiza relaţiilor (5.8) pune în evidenţă importanţa caracteristicilor optice ale
corpurilor de iluminat şi ale pereţilor şi tavanului privind fluxul luminos util pe
planul de lucru în cazul încăperilor. Utilizarea unor lămpi performante nu
garantează performanţe superioare ale corpurilor de iluminat şi ale întregului
sistem de iluminat.
În cazul iluminatului exterior prezintă un interes deosebit alegerea
corespunzătoare a amprentei luminoase a corpurilor de iluminat astfel ca lumina
parazită care ajunge în afara zonelor care trebuie să fie iluminate, să fie cât mai
redusă.
Un aport important la reducerea necesarului de energie electrică în sistemele
de iluminat îl poate avea utilizarea sistemelor de control și management a
parametrilor funcționali și a nivelului de iluminare. În funcţie de structura și
destinația sistemului de iluminat pot fi realizate economii de energie de 3050%
din energia utilizată fără aceste sisteme. Prin dotarea instalaţiei cu aceste sisteme
componenta „investiții” (fig. 5.21) va crește, însă această creștere va fi recuperată
prin reducerea componentelor „energie electrică utilizată” și „costuri de
întreţinere” (a se vedea şi figura 5.2).
Întreţinere
68%
Investiţie
1214%
Energie electrică
reducere 2550%
Fig. 5.21 Costuri pe durata de viaţă a

unei instalaţii de iluminat dotată cu
sisteme de control şi management.
În etapa de proiectare şi de stabilire a concepţiei sistemului de iluminat trebuie

să se aibă în vedere şi indicatorii de recuperare a investiţiei în modernizarea
sistemului de iluminat (tabelul 5.11).
Tabelul 5.11 Durata de recuperare a investiţiilor în modernizarea sistemului de iluminat

Durata de
recuperare a
Măsura adoptată
investiţiei
[ani]
Înlocuirea surselor de iluminat cu incandescenţă cu:
 lămpi fluorescente 12
 lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune 45
 lămpi cu halogenuri metalice 45
Înlocuirea balastului electromagnetic cu balast electronic 12
Înlocuirea balastului inductiv al lămpilor fluorescente cu
balast electronic 57
Controlul sistemului de iluminat prin programare în timp,
celule fotoelectrice, detector de prezenţă <1
Controlul adaptiv al sistemului de iluminat în funcţie de
ponderea iluminatului natural 56
Controlul iluminatului de către un sistem centralizat <5
Zonarea sistemului de iluminat şi folosirea în funcţie de
necesităţi 45
Utilizarea iluminatului local, cu reducerea iluminatului
general 12
O încăpere excesiv iluminată implică o risipă de energie electrică. Confortul

luminos, fiind scopul primar al oricărui sistem de iluminat, este supus unor
reglementări care trebuie avute în vedere fără a depăși nivelul de iluminare
recomandat de normele naţionale şi internaţionale. Depăşirea acestor valori creează
inconfort vizual cu consecinţele respective şi afectează organul de vedere.
De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că sistemul de iluminat este
proiectat astfel încât la etapa iniţială de funcționare, valoarea reală a nivelului de
iluminare este mai mare cu 30100 % faţă de cea din reglementări pentru a asigura
menţinerea nivelului de iluminare pe durata de funcţionare. Pentru a asigura nivelul
cerut de confort vizual şi a limita necesarul de energie electrică se impune reglarea
corespunzătoare a fluxului luminos. Din aceste motive, toate sistemele de iluminat,
indiferent de amploare şi de destinația funcțională, în scopul optimizării raportului
energie electrică utilizată/confort luminos ar trebui să conţină un sistem de control
și management [5.13, 5.14].
5.4.2 Controlul și managementul sistemelor de iluminat

Un sistem de control și management al unui sistem de iluminat trebuie să
întrunească următoarele cerinţe:
ambiant
− să asigure valoarea normată a nivelului de iluminare pe parcursul

programului de lucru;
− să asigure economii maxim posibile de energie fără a afecta confortul
luminos;
− să asigure durata rezonabilă de recuperare a investiţiei în eficienţa
sistemului de iluminat;
− să nu perturbe personalul de lucru;
− să fie conform cu standardele de iluminat;
− să nu afecteze fiabilitatea sistemului de iluminat.
În principiu, larga diversitate a tehnologiilor de reglare a fluxului luminos
poate fi divizată în două grupe :
 reglarea în trepte (deconectarea parţială în trepte a corpurilor de iluminat sau
micşorarea numărului de surse de lumină din corpurile de iluminat);
 reglarea continuă cu modificarea parametrilor de funcţionare a surselor de
lumină prin:
- reducerea tensiunii de alimentare;
- modificarea curbei tensiunii de alimentare;
- reducerea curentului electric prin lampă.
Împărţirea în cele două grupe a tehnologiilor de reglare este relativ
convențională deoarece pot exista tehnologii care includ ambele tehnologii. Aceste
tehnologii pot fi întâlnite la aplicaţii în toate sistemele de iluminat indiferent de
domeniul lor de utilizare.
5.4.2.1 Reglarea în trepte
Reglarea în trepte a nivelului de iluminare se realizează doar în cazurile în

care nivelul fluxului de lumină naturală, pătruns în încăpere are valori importante.
Ponderea fluxului de lumină naturală, utilizată în scopul asigurării condiţiilor
vizuale în interiorul încăperii, este determinată în etapa de proiectare (nivelul de
deschidere a încăperii la lumina naturală și adaptarea sistemului de iluminat
electric la cel natural) şi de amplasare a clădirii. Practica reglării automate a
nivelului de iluminare prin comutare, preponderent în condiţiile industriale, se
realizează prin trei modalităţi [5.14].
a) Reglarea programată
Metoda prevede, pornind de la programul de lucru, zona climaterică,
anotimpul şi statistica zilelor însorite, elaborarea unui program de deconectare-
reconectare pe parcursul perioadei luminoase a zilei de lucru. Acest program se
realizează printr-un releu cu mecanism de ceas cu programare orară. Metoda se
utilizează, de regulă, în spaţii mari cu condiții vizuale şi condiţii privind iluminatul
natural similare pe întreg spaţiul încăperii. Programul se modifică în funcţie de
sezon.
b) Reglarea cu utilizarea traductoarelor

Parametrii sistemelor de iluminat şi principiile sistemelor de reglare sunt

determinate de caracterul de activităţi practicate în încăpere. Deoarece pe parcursul
unei zile nivelul activităţii poate să varieze, realizarea unui sistem de iluminat
adaptiv poate conduce la importante economii de energie electrică, fără să afecteze
confortul luminos. În acest caz în încăpere, în zonă (sau în zone) cu caracteristici
(cerințe) fotometrice mai avansate se instalează un traductor care reacționează la
abaterile nivelului de iluminare în zonele controlate. În calitate de traductoare se
utilizează fotocelule sau fotorezistoare.
Eficienţa sistemului este determinată, în mare măsură, de gradul de
compatibilitate a sistemului de iluminat artificial cu cel natural, de periodicitatea și
caracteristicile traductorului.
c) Utilizarea senzorilor de mişcare

Pentru controlul nivelului de iluminare sunt utilizaţi senzori de mișcare în
infraroșu, de frecvență înaltă și senzori ultrasonici.
Senzorii utilizează efectul Doppler și se activează (conectează sau
deconectează sistemul de iluminat) la apariția sau dispariția mișcărilor fie a
persoanelor, fie a obiectelor, ca de exemplu ieșirea din imprimantă a unei coli sau
la adierea vântului. De exemplu lumina se va aprinde când senzorul sesizează
mișcare și se va stinge după o anumita perioadă care poate fi pre-setată. Metoda
este destinată în primul rând pentru utilizarea în zone rectangulare, cum sunt
holurile de hotel și coridoarele, zonele de tranzit, încăperi fără controlul organizat
al prezenței cum ar fi aule universitare sau școlare etc.
În practică controlul în trepte se realizează utilizând mai multe sisteme.
Ceasurile electronice sunt utilizate în special pentru controlul sistemelor de
iluminat exterior. Dezavantajul sistemului constă în faptul că pe parcursul anului
este necesară reprogramarea ceasului electronic la fiecare 23 săptămâni. De
asemenea, nu poate lua în consideraţie faptul că pe timp de noapte sunt ore când
iluminatul poate fi complet deconectat.
Ceasuri electronice cu program astronomic conţin un program ce asigură
reglarea zilnică, a orelor de conectare și deconectare a iluminatului public în
funcţie de modificarea astronomică a orelor de răsărit şi apus ale soarelui.
Elementul de reglare/execuție a comenzii poate fi un singur element sau o
serie de dispozitive ce asigură realizarea reglajului.
Dimming în trepte este o procedură prin care se reduce în trepte nivelul de
iluminare.
Dimming controler este un dispozitiv care este utilizat la balasturile
electromagnetice multi-watt (cu două ieşiri). Sunt dispozitive independente care se
montează în corpul de iluminat şi în funcţie de setări, la ora stabilită, diminuează
nivelul de iluminare a lămpii cu circa 35% (în funcţie de balastul folosit) şi la o altă
oră setată, revine la nivelul iniţial.
Dimming controlere programabile sunt dispozitive electronice programabile
care oferă posibilitatea realizării dimming-ului în mai multe trepte (fig. 5.22) .
5.4.2.2 Reglarea continuă

ambiant
Tehnologiile actuale în domeniul sistemelor de iluminat permit reglarea

continuă a fluxului luminos la lămpile fluorescente şi la lămpile cu descărcări la
înaltă presiune şi astfel posibilitatea reducerii necesarului de energie prin
[%]
100
80
60
40
20
0
12 14 16 18 20 22 0 2 4 6 8 10 12
Fig. 5.22 – Exemplu de grafic de funcţionare în perioada de iarnă a sistemului de
iluminat stradal prevăzut cu sistem dimming controlere programabile
modificarea regimului de funcţionare a surselor de lumină. Se realizează astfel şi
reducerea costurile de mentenanţă şi a poluării luminoase în cazul iluminatului
exterior [5.15, 5.16].
În cazul lămpilor cu descărcare în vapori metalici la presiune înaltă, un avantaj

important este faptul că reglarea fluxului de lumină se realizează fără deconectarea
lămpii deoarece amorsarea şi reamorsarea lor durează 310 minute. Din acest
motiv toate metodele de variere a fluxului de lumină utilizează o funcţie automată
prin care lampa este pornită la 100% din puterea nominală, iar orice diminuare se
realizează doar după 310 minute când lampa a atins regimul nominal de
funcționare.
Tehnologia NCWI (non critical wave form intersection technology) a fost
dezvoltată în mod special pentru a diminua fluxul luminos al lămpilor cu descărcări
în vapori metalici prin modificarea formei tensiunii de alimentare. Orice tip de
lampă cu descărcare electrică poate fi prevăzută cu control de diminuare a fluxului
luminos dacă foloseşte balast electromagnetic şi nu foloseşte starter. Corecţia
factorului de putere poate fi făcută centralizat la nivelul sursei de alimentare. În
funcţie de tipul lămpii folosite se pot obţine diminuări ale fluxului de lumină de la
100% până la 20% din fluxul nominal.
Utilizarea balastului electronic permite reglarea continuă a fluxului luminos al
lămpii prin modificarea frecvenţei de lucru a convertorului care alimentează tubul
de descărcare (fig. 5.23).
L
F N PE
230 V; 50 Hz
EMC D PFC Iv AL
Fig. 5.23 Schema de principiu a balastului electronic

În principiu, lămpile care utilizează balast electronic cuprind un circuit de

intrare EMC (fig. 5.23) pentru limitarea perturbaţiilor electromagnetice de înaltă
frecvenţă, un circuit D pentru redresarea tensiunii aplicate, un circuit PFC pentru
corectarea formei curentului absorbit şi asigurarea unui factor de putere practic
unitar, un circuit invertor Iv pe frecvenţa de funcţionare a lămpii, un circuit AL de
amorsare a descărcării şi de limitare a curentului electric în descărcare, pe durata
normală de funcţionare a lămpii L.
Metodele şi cerinţele de reglare cu ajutorul balasturilor electronice sunt
reglementate de standardul IEC 60929 [5.16]. Sunt întâlnite trei metode de control,
la distanţă, a balasturilor electronice şi anume:
− Protocolul 1-10 V a fost dezvoltat pentru controlul lămpilor cu descărcări în
vapori metalici prevăzute cu balast electronic. Nivelurile de minim şi maxim
depind de tipul lămpii controlate şi de gradul de complexitate a balastului. Astfel,
pentru lămpile cu descărcări la înaltă presiune, nivelul de iluminare minim este de
50%.
− Protocolul DALI (Digital Addresable Lighting Interface) [5.17, 5.18]
reprezintă o extensie a prevederilor standardului IEC 60929 [5.16] şi este utilizat
pentru controlul tuturor surselor de lumină şi a elementelor sistemului de iluminat
(fig. 5.24).
Conform acestui protocol în cadrul unui sistem de iluminat, fiecare corp de
iluminat este controlat separat, fiind necesar doar un singur cablu informatic de
control pentru toate dispozitivele din sistem.
Protocolul DALI permite:
− comunicarea bidirecţională, cu informaţii despre regimul corpului de
iluminat, orele de funcţionare a lămpii şi notificarea defectelor;
− realizarea unui sistem foarte flexibil − fiecare balast este adresabil
individual şi poate fi reconfigurată adresa în cadrul buclei sau arbitrar, în cazul în
care apare necesitatea adăugarii unui nou grup de corpuri de iluminat;
− cablare simplă fiind posibilă utilizarea conductoarelor electrice de
alimentare a corpurilor de iluminat pentru trasmiterea semnalelor informatice;
− testarea balasturilor DALI de la distanţă; nu este nevoie de o testare
individuală a lămpilor, ceea ce este deosebit de important pentru proiectele mari
determinând economii importante de timp şi de muncă.
Protocolul PWM (Pulse Width Modulation) utilizează o tehnică de control al
iluminatului larg utilizată în controlul modulelor cu LED (dimming-ul stepless)
pentru reglarea nivelului mediu al tensiunii continui de alimentare a modulului
LED (fig. 5.25) prin reglarea duratei impulsurilor.
Modificarea duratei active ta din durata ciclului tc conduce la modificarea
tensiunii medii Umed aplicate circuitului modului LED şi deci a valorii medii a
curentului electric prin modul, cu modificarea nivelului fluxului electric emis
ta
U med = ⋅U 0 (5.9)
tc .
Tehnologia NCW (non critical wave intersection technology) a fost dezvoltată
pentru a diminua fluxul luminos al lămpilor cu descărcări electrice. Orice tip de
ambiant
lampă cu descărcare poate fi supus unui control de diminuare a fluxului luminos cu

condiţia folosirii unui balast electronic. Pot fi obţinute diminuări ale fluxului de
Aparate de
Senzor de iluminat
prezenţă
Celulă
Aparate de
fotoelectrică
iluminat
Tablou de
automatizare şi
control
Întreruptoare locale
Aparate de
Senzor iluminat
de prezenţă
Celulă
fotoelectrică Aparate de
Tablou de iluminat
automatizare şi
control
Întreruptoare locale
Magistrala de
comandă/ control/ reglare
Reţea 230 V
PC
Tablou central de
distribuţie şi
Modul de control
interfaţă
Fig. 5.24 Schema de distribuţie şi control al unui sistem de iluminat

integrat tip DALI.
lumină de la 100% la 20%.
Sistemul de control și gestiune a iluminatului public pe baza soluţiei

Intellilight [5.19], în afara comenzilor on/off adresabile fiecărui aparat de iluminat,
mai asigură:
 diminuarea controlată a fluxului luminos;
 monitorizarea şi controlul energiei utilizate;
 sesizarea în orice moment a stării de funcţionare a componentelor sistemului
de iluminat
 emiterea de alarme privind sustragerea de energie sau apariţia unor

disfuncţionalităţi predictibile;
 planificarea intervenţiilor în sistem pentru reparaţii, înlocuiri sau
U
U0
Iluminat normal u Iluminat mediu Iluminat redus
ta t
tc
Fig. 5.25 – Forma tensiunii continui u şi a curentului electric i la
alimentarea lămpilor cu LED-uri utilizând protocolul PWM.
modernizări.
Sistemul de telemanagement oferă oportunităţi suplimentare practic nelimitate

în gestionarea infrastructurii oraşului care ar fi:
− supravegherea video a spaţiului public;
− monitorizarea şi controlul transportului public;
− monitorizarea şi controlul semaforizării;
− monitorizarea şi informarea asupra caracteristicilor de mediu;
− acces controlat la servicii de internet şi la alte servicii de comunicare;
− informaţii de interes turistic;
− gestiunea energetică a unor clădiri etc.
Un pachet asemănător de servicii îl oferă sistemul InteliLIGHT® [5.20]. Pe
lîngă posibilități de reducere a fluxului de lumină, controlul separat al fiecărui corp
de iluminat şi pornirea/oprirea porțiunilor sistemului de iluminat, poate fi selectat
și unul din programele de iluminat prestabilite, se poate crea un program specific
sau se poate accesa manual fiecare corp de iluminat. Prin intermediul unui
dispozitiv cu sistem de operare iOS (iPhone Operating System) sau Android, este
posibil să se administreze sistemul din orice punct.
Datorită controlului la nivel de corp de iluminat, reţelele de iluminat stradal
gestionate de InteliLIGHT® sunt alimentate în permanență. De aceea poate fi
instalat de-a lungul reţelei de iluminat numărul necesar de senzori sau camere
video, transformând întreg sistemul într-o platformă care să furnizeze informații
esențiale municipalității.
Utilizând această platformă energia utilizată pentru iluminatul stradal poate fi
redusă cu până la 35% printr-un program inteligent de aprindere și stingere, prin
reducerea progresivă a intensităţii luminoase şi prin managementul eficient al
energiei utilizate. În același timp, costurile operaţionale sunt scăzute cu până la
40% datorită eficientizării activităților de întreținere.
Poate asigura reglarea (dimming) analogică (stepless) cu posibilitatea reglării
continue a fluxului luminos emis de LED-uri în intervalul 0100% sau în trepte
(prin deconectarea modulelor LED din lampă). Indiferent de metoda utilizată,
dimmingul nu conduce la diminuarea eficienţei LED-urilor, nu determină
ambiant
reducerea duratei de viaţă a LED-urilor, în unele cazuri chiar asigurând creşterea

duratei de viaţă datorită faptului că contribuie la reducerea temperaturii
semiconductoarelor.
5.5 Sisteme de iluminat interior

Iluminatul interior are ca obectiv asigurarea condiţiilor vizuale în conformitate
cu normele fotometrice specifice activităţii desfăşurate şi poate cuprinde sisteme de
iluminat general, local sau mixt [5.21]. De asemenea, iluminatul interior poate
include şi un sistem de iluminat de siguranţă [5.22, 5.23].
Sistemele de iluminat interior utilizează circa 14% din energia utilizată într-un
an în interiorul unei clădiri din România pentru utilităţi (fig. 5.26) astfel că
eforturile pentru creşterea eficienţei energetice a sistemului de iluminat pot
determina economii importante de energie electrică, reducerea amprentei de carbon
a acestuia şi reducerea facturii energetice a locuitorilor.
Alegerea sistemului de iluminat se face în funcţie de nivelul impus de
normativele în vigoare pentru fiecare loc de lucru. În tabelul 5.12 [5.24] sunt
indicate valorile recomandate pentru nivelul de iluminare în diferite zone de lucru.
Valorile recomandate sunt stabilite pe baza unor considerente fiziologice şi
economice (fig. 5.27). Valori mai reduse ale nivelului de iluminare faţă de cele
recomandate conduc la creşterea cheltuielilor indirecte Cp determinate de creşterea
cheltuielilor cu sănătatea, a costurile determinate de accidente, reducerea eficienţei
activităţii operatorilor.
Iluminat
14%
Gaze bucătărie Încălzire

10% 55%
Apa caldă
21%
Fig. 5.26 – Valori medii ale energiei

utilizate în clădirile din România
pentru utilităţi.
În tabelul 5.12, s-a notat cu Emed valoarea medie a nivelului de iluminare pe

suprafaţa analizată.
Creşterea nivelului de iluminare peste valorile recomandate implică creşterea
cheltuieleilor de investiţii Ci în instalaţia de iluminat.
Valorile recomandate şi normate ale nivelului de iluminare Er se situează în

zona cheltuielilor totale Ct minime.
Tabel 5.12 Valori ale nivelurilor de iluminare

UGR
Nr.crt. Zona iluminată Emed [lx] Ra Observaţii
L
1 Zone de circulaţie, coridoare 100 28 40 La nivelul podelei
2 Cantină 200 22 80
3 Camere de odihnă 100 22 80
Lucrări de precizie în
4 1000 16 90 T  4000 K
industria ceramicii şi sticlei
5 Prelucrare pietre preţioase 1500 16 90 T  4000 K
Producţie în industria
6 500 22 80
farmaceutică
7 Inspectare culori 1000 16 90 T  4000 K
Hală montaj, finisare,
8 750 19 80
inspecţie
Asamblare echipamente de
9 1000 16 80
măsurare de precizie
Verificare, ajustare
10 1500 16 80
echipamente electronice
Laboratoare în industria
11 500 19 80
alimentară
Secţie de modelare în
12 500 22 80
industrie
Benzile de
Staţii de alimentare cu
13 50 − 20 siguranţă trebuie
combustibil
să fie observabile
Benzile de
Zona cuptoarelor în industria
14 200 25 20 siguranţă trebuie
metalurgică
să fie observabile
Nivelul de
15 Sală de conferinţe 500 19 80 iluminare trebuie
să fie controlabil
16 Birou de proiectare 750 16 80
17 Sală de recepţie 300 22 80
Nivelul de
iluminare şi valoa-
18 Hală cu vânzare 300 22 80 rea UGR pot diferi
în funcţie de
produsele vândute
Se va asigura
19 Restaurant − − 80 confortul lumino-
tehnic adecvat
20 Restaurant cu autoservire 200 22 80
21 Iluminat general în teatru 300 22 80
Valori la nivelul
22 Parcare 75 − 20
solului
ambiant
Nivelul de
23 Săli de curs, amfiteatru 300 19 80 iluminare trebuie
să fie controlabil
Biblioteca (sala pentru
24 500 19 80
cititori)
C Ct
Ci
C
p
Er E [lm]
Fig. 5.27 – Stabilirea valorii nivelului
de iluminare recomandat/
Nivelul de disconfort datorat privirii directe a surselor de lumină UGRL se

determină din relaţia [5.21]
UGR L=8⋅log
( 0 , 25
Lb
.
Ω⋅L2
⋅∑ 2
p ) (5.10)
În relaţia (5.10) au fost utilizate notaţiile Lb − luminanţa de fond [cd/m2]

determinată din expresia Eind/ unde Eind este nivelul de iluminare vertical indirect
la ochii observatorului; L – luminanţa elementelor luminoase ale fiecărui corp de
iluminat spre ochiul observatorului [cd/m2],  − unghiul solid [steradian] a
elementelor luminoase ale corpurilor de iluminat spre ochiul observatorului; p –
indicatorul Guth al poziţiei fiecărui corp de iluminat relativ la poziţia direcţiei de
observare.
Cele mai eficiente sisteme de reducere a necesarului de energie electrică
pentru iluminatul interior, fără a face abateri de la nivelurile recomandate
luminotehnice, estetice şi de confort sunt [5.24]:
− înlocuirea sistemelor vechi de iluminat cu sisteme performante cu lămpi de
eficienţă ridicată şi corpuri de iluminat cu randament ridicat (oglindat);
− instalarea de sisteme de control al sistemului de iluminat pe zone
caracteristice (zone minime care necesită un acelaşi nivel de iluminare) şi cu
posibilitatea reglării nivelului de iluminare;
− instalarea de sisteme pentru controlul automat al nivelului de iluminare
(variatoare de lumină) cu utilizarea eficientă a iluminatului natural;
− înlocuirea balasturilor electromagnetice cu balasturi electronice;
− utilizarea de senzori de prezenţă în zone cu prezenţă intermitentă (toalete,
coridoare, arhive etc.);
− utilizarea de programatoare în timp în zonele în care programul de lucru are
intervale fixate de timp;
− controlul sistemului de iluminat într-un sistem complet de management

energetic al clădirii;
− creşterea nivelului de conştientizare privind aspectele energetice ale
beneficiarilor sistemelor de iluminat;
− modificarea conceptului de proiectare de la „dimensionare în funcţie de
perioada de întuneric” la „dimensionare în funcţie de aportul lumii naturale”.
Utilizarea programatoarelor de timp asigură întreruperea alimentării cu
energie electrică a sistemului de iluminat în momentul în care încetează activităţile
umane într-o anumită zonă.
Prezenţa senzorilor de lumină naturală permite ajustarea automată a sistemului
de iluminat artificial pentru a asigura nivelul necesar de iluminare în zona de lucru.
Sistemul este deosebit de eficient în clădirile în care se desfăşoară activităţi pe
durata zilei şi care asigură un anumit nivel al iluminatului natural.
Limitarea energiei utilizate în zonele cu acces intermitet se bazează pe
informaţiile oferite de senzorii de prezenţă.
Sistemul de management a instalaţiilor interne de iluminat are un efect
important asupra reducerii necesarului de energie electrică utilizată într-o clădire.
Recuperarea sumelor investite pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în
domeniul iluminatului public depinde de soluţia adoptată, dar nu trebuie să
depăşească jumătate din durata prezumată de viaţă a instalaţiei. În tabelul 5.11 este
indicată durata de recuperare a investiţiilor în modernizarea sistemului de iluminat.
Eficienţa sistemelor de iluminat interior se analizează pe baza indicatorului
LENI [5.26]
W W L+W P
LENI= = [ kWh/an/m 2 ] (5.11)
A A ,
în care WL este energia utilizată pentru iluminatul artificial [kWh], WP –energia
utilizată pentru iluminatul parazitar [kWh], A – aria suprafeţei totale iluminate [m2]
1
1000 ∑ [ n c ( D o D N o ) ]
W L= ⋅ P ⋅F ⋅ t ⋅F ⋅F +t ⋅F ;
(5.12)
1
W p=
1000 { }
⋅∑ P pc⋅[ t an −( t D +t N ) ] + Pem⋅t em ,
în care Pn este puterea totală instalată a sistemului de iluminat [W]; Ppc – puterea
parazitară totală instalată, definită ca fiind puterea utilizată de instalaţia de iluminat
pe durata când aceasta nu este în funcţiune (semnalizare în aşteptare) [W]; Pem –
puterea instalată în sistemul de iluminat de securitate [W].
Factorul de luminanţă Fc este definit ca raportul dintre puterea absorbită după
un interval dat de timp şi puterea instalată iniţial. În mod obişnuit intervalul de
timp corespunde cu durata unui ciclul de mentenanţă. În acest caz
1+ MF
F c= (5.13)
2 ,
în care MF este factorul de menţinere.
Valorile factorului de menţinere sunt indicate în tabelul 5.2.
ambiant
Factorul Fc are rolul de a evita supradimensionarea instalaţiei de iluminat

luând în considerare valorile impuse ale nivelului de iluminare şi mentenanţa
sistemului.
Durata de utilizare a iluminatului natural tD este dependentă de tipul clădirii. În
tabelul 5.13 sunt indicate valori orientative pentru determinarea timpului tD .
Factorul Fo ia în consideraţie efectul sistemului de control al nivelului de
iluminare în funcţie de gradul de utilizare a clădirii. În tabelul 5.14 sunt date valori
orientative ale factorului Fo pentru diferite tipuri de clădiri.
Tabelul 5.13 Valori ale timpilor de funcţionare

Timpi de funcţionare
Tipul clădirii [ore/an]
tD tN to
Clădiri de birouri 2250 250 2500
Clădiri de învăţământ 1800 200 2000
Spitale 3000 2000 5000
Hoteluri 3000 2000 5000
Restaurante 1250 1250 2500
Săli de sport 2000 2000 4000
Spaţii comerciale 3000 2000 5000
Întreprinderi industriale 2500 1500 4000
Tabelul 5.14 Factorul Fo de utilizare a clădirii

Sistemul de control al
Tipul clădirii Fo
iluminatului
manual 1,0
Clădiri de birouri
automat pentru mai mult de
Clădiri de învăţământ 0,9
60% din sarcina conectată
Spaţii comerciale, clădiri
manual 1,0
industriale, de sport, restaurante
Hoteluri manual 0,7
manual (un număr redus cu
Spitale 0,8
control automat)
Poate fi considerat control automat dacă este cel puţin un sistem cu senzor
de prezenţă în fiecare cameră sau în zonele mai mari, cel puţin unul la 30
m2.
Factorul FD ia în consideraţie impactul luminii zilei în clădirile prevăzute cu

sistem de control al nivelului de iluminat. Valorile orientative ale factorului FD sunt
indicate în tabelul 5.15.
Tabelul 5.15 Valori ale factorului FD

Sistemul de control
Tipul clădirii FD
al iluminatului
Clădiri de birouri, săli de manual 1,0
reglare cu senzor de
sport, clădiri industriale 0,9
lumină naturală
Restaurante, clădiri de comerţ
manual 1,0
angro şi cu amănuntul
manual 1,0
Clădiri de învăţământ, spitale
reglare cu senzor de
0,8
lumină naturală
Se consideră că cel puţin 60% din sistemul de iluminat este
controlat.
Durata tN corespunde intervalului de timp în care instalaţia de iluminat nu este

utilizată dar este conectată la reţeaua electrică (interval de timp în care sistemul în
aşteptare „standby” este în funcţiune). Valorile orientative ale duratei tN sunt
indicate în tabelul 5.13.
Durata tan corespunde valorii de 8760 ore ale unui an.
Durata tD corespunde intervalului de timp în care este utilizat sistemul de
iluminat pe durata zilei [ore/an] iar tem corespunde intervalului de timp în care este
încărcată bateria instalaţiei de securitate.
Dacă se estimează că sistemul de securitate necesită circa 1 kWh/an/m 2 iar
puterea absorbită pe perioada de standby nu poate depăşi 5 kWh/an/m 2, indicatorul
de eficienţă energetică LENI se poate determina din relaţia aproximativă [5.26,
5.27]
1 5
LENI=
1000⋅A [ Pn⋅F c⋅( t D⋅F o⋅F D +t N⋅F o ) ]+1+ [ t an−( t D+t N ) ]
ty (5.14)
.
Sursele de lumină actuale performate permit obţinerea de importante economii
la factura de energie electrică fără a afecta confortul vizual. În tabelul 5.16 sunt
indicate valori orientative pentru valori ale indicatorului LENI în instalaţii
performante şi în instalaţii foarte performante.
Tabelul 5.16 Energia utilizată pentru iluminatul interior

Zone de Energia utilizată kWh/m2 şi an
iluminat Soluţii eficiente Soluţii foarte eficiente
Spaţii de lucru 17,5 13,15
Spaţii auxiliare 11,7 7.3
Alegerea celui mai adecvat sistem de iluminare pentru zona specifică analizată
are un rol important în asigurarea confortului luminotehnic corespunzător, cu un
minim de energie utilizată.
Măsurile de eficienţă energetică depind şi de aspectele constructive ale
clădirilor. O parte din aceste măsuri se realizează la etapa de proiectare a clădirilor.
Din punct de vedere al iluminatului, proiectarea clădirilor trebuie realizată astfel
încât să permită utilizarea cât mai largă a luminii naturale, inclusiv în clădiri cu mai
multe niveluri.
Studiile realizate privind aspectele luminotehnice în clădiri au pus în evidenţă
faptul că iluminatul natural poate avea un rol important în asigurarea unui mediu
ambiant
luminos adecvat, cu costuri minime. Utilizarea senzorilor pentru controlul nivelului

iluminatului artificial în funcţie de nivelul realizat de iluminatul natural poate
asigura importante economii de energie electrică.
Iluminatul natural poate asigura fluxul luminos necesar completării sau
înlocuirii iluminatului artificial. De exemplu, pentru clădiri cu destinaţie
comercială iluminatul artificial şi energia de răcire asociată reprezintă 3040% din
energia totală utilizată. Integrarea sistemului de iluminat natural pentru spaţiul
iluminat şi un sistem de iluminat electric corect conceput şi controlat poate
conduce la economii de energie de ordinul a 3070% pentru clădirile de birouri.
5.6 Sisteme de iluminat exterior

Iluminatul exterior prezintă o importanţă deosebită datorită implicaţiilor pe
care le are în viaţa cotidiană asigurând atât orientarea şi circulaţia în siguranţă pe
timp de noapte a vehiculelor şi pietonilor cât şi realizarea unui mediu urban
corespunzător în orele de timp fără lumină naturală.
Iluminatul arhitectural, ca o componentă a iluminatului exterior are un rol
important în asigurarea esteticii nocturne, un climat de confort şi o ambianţă
plăcută în localitate sau într-o zonă. Acest aspect al iluminatului exterior este
deosebit de important pentru oraşele cu zone cu caracter turistic pronunţat.
Asigurarea unui sistem de iluminat care să asigure condiţiile impuse
iluminatului public dintr-o localitate are o pondere importantă în bugetul
administaţiei locale. În acest sens, creşterea performanţelor energetice ale
sistemului de iluminat asigură reducerea efortului financiar al administraţiei dar şi
reducerea amprentei de CO2 prin energia neutilizată datorită creşterii eficienţei
energetice.
Normele Europene EN 13201-1 [5.28], EN 13201-2:2013 [5.29] şi EN 12464-
2:2014 [5.24] oferă informaţii privind stabilirea claselor de iluminat, a perfo-
manţelor acestora precum şi date privind nivelurile de iluminat recomandate pentru
diferite categorii de spaţii urbane pentru a asigura securitatea persoanelor şi a
bunurilor. Pe baza valorilor impuse ale nivelurilor de iluminare pot fi analizate
diferite soluţii, în funcţie de sursele utilizate, de sistemele de reglare a nivelului de
iluminare şi pot fi analizate soluţii optimizate din punct de vedere luminotehnic,
economic sau estetic.
Normativele europene definesc 6 clase de iluminat: ME, CE, S, A, ES şi EV.
Clasa ME ia în consideraţie circulaţia vehiculelor pe artere urbane de mare viteză,
clasa CE se referă la iluminatul unor artere comerciale, cu intersecţii, sensuri
giratorii şi benzi de circulaţie, prezenţa pietonilor şi a bicicliştilor, clasa S se referă
la artere destinate pietonilor şi bicicliştilor, benzi de oprire de urgenţă sau alte zone
aflate în lungul arterei dar separate de aceasta, clasa A este similară cu clasa S, dar
criteriile sale sunt definite pentru iluminarea hemisferică. Clasa ES este o extensie
a claselor A şi S, pentru acele situaţii în care identificarea persoanelor sau a
obiectelor din zone cu criminalitate ridicată este deosebit de importantă. Clasa EV

este o extensie a claselor CE, A şi S pentru situaţiile care necesiă o bună vizibilitate
a suprafeţelor verticale.
Valorile sunt stabilite pe baza unor calcule economice, având în vedere
cerinţele privind economia de energie. Ca exemplu în tabelul 5.17 sunt indicate
criterii de încadrare în clasa ME iar în tabelul 5.18 valorile luminotehnice
recomandate pentru fiecare clasă.
Analiza eficienţei energetice a sistemului de iluminat se face pe baza valorilor
mărimilor luminotehnice realizate pe suprafaţa solului (nivel de iluminare sau nivel
de luminanţă, factori de neuniformitate) şi numai dacă sunt realizate valorile
indicate în normativele în vigoare.
Principalele măsuri pentru creşterea eficienţei sistemelor de iluminat urban sunt:
− utilizarea de corpuri de iluminat performante (randament luminos ridicat)
prevăzute cu sisteme optice eficiente (oglidate); sistemul reflectorizant nu trebuie
să emită lumină în emisfera superioară; promovarea lămpilor cu LED-uri;
− reducerea numărului de lămpi printr-o redistribuţie adecvată a acestora;
− alegerea raţională a înălţimii stâlpilor pe care este montat sistemul de
iluminat;
− adaptarea nivelului de iluminat stradal în funcţie de categoria drumului, care
se modifică în funcţie de densitatea de trafic şi de importanţa arterei de circulaţie;
de exemplu, pe durata nopţii între orele 22 şi 04, datorită reducerii densităţii de
trafic, nivelul de iluminare poate fi redus determinând o reducere a puterii utilizate
P1 în orele cu trafic intens până la valoarea P2 pe durata cu trafic redus. Se poate
obţine astfel o economie de energie electrică până la 30% (fig. 5.28);
Tabelul 5.17 Subclase luminotehnice pentru clasa ME

Caracte- Subclasa
Tip Trafic
ristici Descriere arteră lumino-
arteră [vehicule/zi]
arteră tehnică
Arteră pentru circulaţie cu viteză mare
pe distanţe mare. Sensuri de circulaţie
complet separate şi restricţii de acces
 artere principale cu intersecţii  40 000 ME1
Auto- Acces complexe > 40 000 ME1
stradă limitat  artere principale cu intersecţii < 3 km  40 000 ME2
> 40 000 ME1
 artere principale cu intersecţii  3 km  40 000 ME2
> 40 000 ME2
 bandă de urgenţă − ME4a
Drum Ma- Arteră pentru circulaţie cu viteză mare
strategic gistrale şi pe distante mari cu acces uşor din
artere lateral sau cu trafic de persoane. Limita
princi- de viteză este în mod obişnuit de 60
pale km/oră şi artera are puţine intersecţii.
Trecerile de pietoni sunt fie separate fie
controlate iar parcarea vehiculelor este
interzisă < 15 000 ME3a
ambiant
 sens unic < 15 000 ME2

< 15000 ME3a
 sens dublu > 15 000 ME2
Artere dintre drumuri strategice şi de
legătură între centre urbane şi reţeaua
strategică cu acces lateral limitat. În
Artere
zone urbane viteza este limitată de
urbane
obicei la 60 km/oră sau mai puţin,
Stradă princi-
parcarea este limitată la un timp redus
principale şi
şi sunt luate măsuri rezonabile pentru
pală legături
securitatea persoanelor
impor-
 sens unic < 15000 ME3a
tante
> 15 000 ME2
 sens dublu < 15000 ME3a
> 15 000 ME2
Tabelul 5.17 (continuare)

Stradă Artere Artere rurale de legătură între localităţi
secun- pentru mari şi străzi principale sau artere
dară transport strategice.  7 000 ME4a
local, >7 000;
fără  15 000 ME3b
limitare > 15 000 ME 3a
acces Artere urbane cu limită de viteză de 50
lateral şi km/oră cu trafic intens de persoane şi
încruci- multe intersecţii incluzând şi treceri de
şări dese pietoni. Parcarea laterală în general nu
este limitată cu excepţia unor cazuri
speciale  7 000 ME3c
>7 000;
 15 000 ME3b
> 15 000 ME2
Artere rurale de legătură între localităţi
Artere mici cu străzi principale sau secundare.
între Au lăţimi diferite nu au capacitatea de
străzi a permite trafic în dublu sens Oricare ME5
princi-
pale şi Artere urbane în zone rezidenţiale sau
Artere secun- industriale, având un regim de viteză
laterale dare cu limită de 50 km/oră, cu circulaţie de
acces pietoni şi parcare necontrolabilă. Oricare ME4b
lateral şi sau S2
frecvente Oricare cu
încruci- trafic de
şări persoane sau
biciclişti S1
Note:
 În zonele rurale şi urbane traficul poate fi considera 10% şi respectiv 12% din traficul pe
autostradă. Dacă traficul este cunoscut şi depăşeşte aceste valori, acest fapt trebuie luat în
considerare la dimensionarea sistemului de iluminat;
 Traficul poate să difere mult pe durata zilei şi respectiv a nopţii. În acest caz, în urma unui
studiu amănunţit, pe durata nopţii poate fi redus nivelul de luminanţă dar cu păstrarea
factorilor de neuniformitate a luminaţei pe suprafaţa carosabilului.
− limitarea pierderilor (zone care nu necesită iluminare) şi a poluării

luminoase, evitarea iluminatului în emisfera superioară (fig. 5.29); în figura 5.29 s-
a considerat că 35% din fluxul luminos emis de sursa de lumină este reţinul de
corpul opal al sursei;
− utilizarea de circuite încorporate pentru stabilizarea tensiunii de alimentare,
controlul factorului de putere al lămpii şi pentru reglarea adaptivă a fluxului
luminos emis;
− asigurarea unui management adecvat al sistemului de iluminat;
− monitorizarea orelor de funcţionare şi înlocuirea lămpilor în funcţie de
reducerea fluxului luminos şi nu în funcţie de epuizarea duratei de viaţă; verificarea
şi curăţarea corpurilor de iluminat odată cu înlocuirea lămpilor;
− limitarea amprentei de CO 2 a iluminatului public prin utilizarea surselor
regenerabile de energie pentru alimentarea acestuia.
Tabelul 5.18 Valori luminotehnice recomandate pentru clasa ME

Luminanţa pe suprafaţa carosabilului
pentru suprafaţă uscată Factor TI [%]
Clasa Factor SR
Lmed [cd/m2] Factor U0 (maxim)
Factor Ul
(minim) (minim)
ME1 2,0 0,4 0,7 10 0,5
ME2 1,5 0,4 0,7 10 0,5
ME3a 1,0 0,4 0,7 15 0,5
ME3b 1,0 0,4 0,6 15 0,5
ME3c 1,0 0,4 0,5 15 0,5
ME4a 0,75 0,4 0,6 15 0,5
ME4b 0,75 0,4 0,5 15 0,5
ME5 0,5 0,35 0,4 15 0,5
ME6 0,3 0,35 0,4 15 −
S-a notat cu Lmed  luminanţa medie pe suprafaţa de calcul, U0 = Lmin/Lmed 
neuniformitatea generală a luminanţei pe suprafaţa de calcul, în care Lmin este luminanţa
minimă pe întreaga suprafaţa de calcul Ul = L’min/L’max  neuniformitatea longitudinală
(în lungul arterei) a luminanţelor, în care L’min este luminanţa minimă considerată în axa
benzii de circulaţie pe care se deplasează autovehiculul, L’max  luminanţa maximă
considerată în axa benzii de circulaţie pe care se deplasează vehiculul, TI  factorul de
creştere a pragului percepţiei vizuale, SR  raport de zonă alăturată.
Factorul TI se determină din relaţia
LV
TI =65⋅
Lmed ,
în care LV este luminanţa de voal şi poate fi determinată din următoarea relaţie, pentru o
sursă perturbatoare
ambiant
E
LV =K⋅ 2
θ ,
în care E [lx] este iluminarea produsă de sursa perturbatoare pe retina observatorului,
considerată a fi într-un plan perpendicular pe direcţia vederii,   unghiul plan cuprins
între direcţia vederii şi direcţia intensităţii luminoase orientate către ochiul
observatorului (valoarea unghiului  este limitată la 20 , determinată de limitele
parbrizului), K  factor de corecţie care depinde de vârsta observatorului (valoarea creşte
cu vârsta). Pentru calcul se ia K = 10 , o valoarea corespunzătoare unui observator cu
vârsta de 30 ani. Sunt luate în considerare numai sursele perturbatoare care au o
contribuţie mai mare de 2% din totalul luminanţei de voal.
Raportul de zonă alăturată SR ia în considerare nivelul de iluminare al zonelor
adiacente drumurilor destinate circulaţiei rutiere. Raportul de zonă alăturată se
calculează ca raportul dintre iluminarea medie, în plan orizontal, al unei suprafeţe cu
lăţimea de 5 m de pe carosabil şi iluminarea medie, în plan orizonatl, a unei suprafeţe
adiacente drumului, pe o lăţime de 5 m şi aceeaşi lungime.
Valorile corespunzătoare pentru clasele de iluminat CE şi S, pentru suprafeţe

umede ale carosabilului precum şi pentru alte condiţii sunt indicate în standardele
de profil [5.28, 5.29].
P
P1
P2 100% 100%
50%
12 18 24 6 12 t [ore]
Fig. 5.28 Grafic de sarcină al unui sistem de iluminat stradal economic.
35% 5%
30% 60%
a) b)
Fig. 5.29 Sursă ineficientă de iluminat cu pondere mare a
fluxului luminos în emisfera superioară (a) şi sursă eficientă cu
pondere redusă a fluxului luminos în emisfera superioară (b).
Eficienţa măsurilor de creştere a perfomanţei sistemului de iluminat urban

poate fi pusă în evidenţă în figura 5.30 [5.30] în funcţie de nivelul reducerii
energiei utilizate şi de profitabilitatea rezultată.
Acţiunile privind eficienţa sistemelor de iluminat exterior sunt în principal de
trei tipuri:
 reducerea energiei electrice utilizate;
 creşterea fluxului luminos;
 îmbunătăţirea caracteristicilor de funcţionare.
Măsurile adoptate în cadrul acestor acţiuni şi rezultatele obţinute sunt
sintetizate în tabelul 5.19 [5.31].
Instalarea unui sistem de management al sistemului de iluminat exterior şi
elaborarea unui sistem eficient de mentenanţă pot prezenta avantaje importante atât
pentru realizarea unui nivel optim de iluminare pe durata lipsei iluminatului natural
cât şi o reducere o cheltuielilor de mentenanţă prin cunoaşterea exactă a locului şi a
tipului de defect din instalaţie.
Profitabilitate
Limitare
redusă
nivel iluminare
Management
aprindere
medie
Conştientizare Lămpi şi corpuri

eficiente
Mentenanţă Reglare
tensiune
mare
Redispunere Redimensionare
Sistem de management
redusă medie mare
Economie de energie
Fig. 5.30 – Evaluarea măsurilor de creştere a eficienţei
energetice în sistemele de iluminat urban (suprafaţa cercului
indică reducerea de emisii CO2
măsuri de îmbunătăţire a regimului de funcţionare;
măsuri de reducere a energiei utilizate;
măsuri de creştere a eficienţei sursei de lumină.
Tabelul 5.19 Măsuri adoptate pentru creşterea eficienţei sistemelor de iluminat exterior
Măsura Durata de recuperare
Mijloace de realizare Rezultate
adoptată a investiţiei
Reducerea − limitarea nivelului − reducerea energiei Termen scurt
necesarului de de iluminare, cu utilizate;
energie respectarea normelor − reducerea poluării
în vigoare; luminoase şi a
ambiant
− managmentul amprentei de carbon;

aprinderii şi stingerii − asigurarea aprinderii
luminilor sistmului de şi stingerii luminii în
iluminat exterior. mod controlat.
− înlocuirea lămpilor − reducerea costurilor
vechi cu lămpi cu energia electrică;
performante; − reducerea amprentei
Înlocuirea
− înlocuirea sistemu- de carbon a sistemului
echipamentelor
lui vechi de iluminat de iluminat;
vechi cu Termen mediu
cu sistem mai eficient; − creşterea duratei de
echipamente
− înlocuirea balastu- viaţă a sistemului de
performante
rilor electromagnetic iluminat;
cu balasturi − creşterea confortului
electronice. şi a securităţii în zonă..
Tabelul 5.19 (continuare)

− reducerea puterii − reducerea energiei
echipamentelor siste- utilizate;
mului de iluminat; − reducerea costurilor
− reducerea numărului cu energia electrică;
Redimensionare de lămpi în corpurile − reducerea amprentei Termen mediu
de iluminat. de carbon a sitsemului
de iluminat;
− reducerea pierderilor
de energie electrică.
− instalarea de sisteme − posibilitatea
de control a tensiunii alimentării cu tensiuni
Instalarea de
de alimentare; diferite a lămpilor;
sisteme de
− utilizarea de corpuri − reducerea pierderilor
control a
de iluminat cu sistem de energie;
tensiunii de Termen mediu
inclus de control; − asigurarea unui nivel
alimentare
− instalarea de optim de iluminare.
detectoare de prezenţă
în zone cu acces
intermitent (parcări).
− schimbarea locului − reducerea numărului
de amplasare a excesiv de surse de
lămpilor în funcţie de lumină;
calculul de optimizare − reducerea costurilor
pentru situaţia cu echipamentele
concretă; utilizate;
Reamplasare Termen mediu
− alegerea şi − optimizarea nivelului
amplasarea optimă a de iluminare în funcţie
lămpilor pentru zona de situaţia concretă;
concretă. − creşterea gradului de
confort şi de securitate
în zonă.
Evaluarea investiţiei pentru modernizarea unui sistem public de iluminat se

face pe baza determinării costurilor totale orare Ct [€/h] [5.30, 5.31]
Ct =Cm +C l +C e +C M +C a (5.15)
în care Cm sunt costurile de material pentru dezvoltarea sistemului; Cl – costul de
achiziţie a noilor lămpi; Ce – costul energiei utilizate; CM – costuri de mentenanţă;
Ca – costurile intervenţiilor accidentale.
În calculele efectuate se poate considera o durată de viaţă a instalaţiei de circa
12 ani şi o durată medie de utilizare zilnică a instalaţiei de iluminat de circa 11 ore.
Recuperarea sumelor investite pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în
domeniul iluminatului public depinde de soluţia adoptată, dar nu trebuie să
depăşească jumătate din durata prezumată de viaţă a instalaţiei.
Realizarea unui management eficient al sistemul de iluminat într-o localitate
impune existenţa senzorilor de trafic, de poluare, de temperatură, de presiune şi de
umiditate.
Un rol important în asigurarea unei utilizări eficiente a energiei electrice
pentru iluminat constă în proiectarea adecvată a acestuia. Utilizarea abuzivă a
claselor ME1 şi ME2 poate determina o creştere nejustificată a energiei utilizate.
Având în vedere că toate construcţiile din zonă pot fi considerate surse
indirecte de lumină, arhitectura localităţii şi prezenţa vitrinelor luminate pe străzile
comerciale trebuie să fie luate în considerare la dimensionarea sistemului de
iluminat.
5.7 Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor de

iluminat
Eficienţa energetică a sistemului de iluminat depinde în mare măsură de
calitatea energiei electrice în circuitul de alimentare. De asemenea, instalaţiile de
iluminat pot introduce în reţeaua electrică de alimentare perturbaţii electro-
magnetice:
− armonice ale tensiunii de alimentare, determinate de caracteristica nelineară a
descărcării electrice;
− nesimetrii, datorate faptului că lămpile electrice sunt conectate pe fază;
− perturbaţii de înaltă frecvenţă (în cazul balasturilor electronice);
− căderi de tensiune datorate necesarului de putere reactivă (prezenţa
balastului inductiv la lămpile cu descărcare electrică).
Perturbaţiile conduse determinate de sistemele de iluminat pot afecta calitatea
energiei electrice livrată altor utilizatori din zonă dar determină şi pierderi în
reţeaua electrică de alimentare şi deci reducerea eficienţei energetice a sistemului
de alimentare cu energie electrică.
5.7.1 Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor interioare

Sistemele electrice de iluminat sunt alimentate din reţeaua de joasă tensiune şi,
în mod obişnuit, tensiunea normată a lămpilor electrice este de 230 V.
ambiant
În cazul clădirilor cu puteri utilizate relativ reduse, alimentarea cu energie

electrică se realizează în schemă monofazată (fig. 5.31).
Reţeaua electrică de alimentare are două conductoare: un conductor de fază F
şi un conductor neutru şi de protecţie PEN. Prin intermediul unui racord este
conectat blocul de măsurare şi protecţie BMP.
Protecţia circuitului la supratensiuni determinate de căderea trăsnetului în
reţeaua electrică sau în apropierea acesteia este realizată cu ajutorul
descărcătoarelor cu oxizi metalici DOM (curentul de impuls nominal 15 kA;
tensiunea la borne, la curentul de impuls nominal, 1,3 kV). Întreruptorul
(disjunctorul) I este dimensionat, în mod obişnuit, pentru a permite întreruperea
unor curenţi electrici de defect până la 10 kA.
Dispozitivul de deconectare D asigură întreruperea circuitului la apariţia unei
suprasarcini (releul bimetalic PI), a unui scurtcircuit în instalaţie (releul
electromagnetic PS), a unei creşteri accidentale de tensiune (50 Hz) în reţeaua de
alimentare (releul DSP reglat la 270 V) precum şi a unei diferenţe între curentul
electric pe fază şi cel conductorul neutru (releul diferenţial DDR reglat la 300 mA).
F Reţea electrică
PEN de alimentare
Racord
Bloc măsurare
şi protecţie
DOM
D
I
PI
PS
DDR 300 mA
kWh
DS
P
Coloană
F
N Tablou
D PE D
I I
PI PI
PS PS
Circuit de
Circuit de putere DDR 30 mA DDR 30 mA iluminat
F F
N N
PE PE
PS
T C C
M
Motor Priză mono- Priză mono-

protecţie la
supratensiuni
Fig. 5.31 Schemă electrică monofazată pentru alimentarea circuitelor de iluminat
şi putere într-o clădire.
Blocul de măsurare şi protecţie cuprinde o legătură la priza de pământ locală,

la care se conectează şi conductorul PEN al reţelei electrice de alimentare, şi
realizează separarea conductorului neutru N de conductorul de protecţie PE (cele
două circuite nu trebuie să aibă nici o altă legătură electrică.
De la ieşirea blocului de măsurare şi protecţie sunt alimentate, prin
intermediul unor coloane, tablourile (sau un singur tablou) din care se alimentează
diferitele circuite din incintă. Toate circuitele care pleacă de la tablou cuprind trei
conductoare: F, N, PE.
Contorul de energie electrică kWh asigură înregistrarea energiei utilizate.
La fiecare dintre tablouri sunt conecate, în mod separat, circuitele de iluminat
şi cele de putere, care alimentează prizele monofazate din incintă şi alte receptoare.
Fiecare dintre circuite este protejat la supracurenţi (releu PI), la scurtcircuite
(releu PS) şi la curent diferenţial (releu DDR). Selectivitatea verticală a protecţiei
diferenţiale se realizează prin reglarea la 30 mA a protecţiei circuitelor care pleacă
din tablou (între circuitele care pleacă din tablou se realizează selectivitatea
orizontală).
Prizele monofazate care alimentează receptoare sensibile la supratensiuni (de
exemplu receptoare informatice) sunt protejate suplimentar cu varistoare (circuit
PST).
Partea metalică a aparatelor de iluminat, dacă acestea sunt accesibile, trebuie
legată la conductorul de protecţie.
Întreruperea circuitelor de iluminat se face cu ajutorul comutatoarelor C
conectate pe circuitul de fază al instalaţiei.
În cazul clădirilor care necesită putere mai mare sau au o serie de receptoare
trifazate, aparatele de iluminat sunt repartizate pe cât posibil uniform pe cele trei
faze.
5.7.2 Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor exterioare
La realizarea circuitelor de iluminat exterior şi în special a celor de iluminat

stradal, având în vedere şi lungimea relativ mare a circuitelor, se acordă atenţie
încărcării egale a fazelor reţelei electrice. În acest scop, din tabloul de iluminat (fig.
5.32), fie sunt alimentate alternat aparatele de iluminat de pe cele trei faze, fie sunt
realizate circuite monofazate cu încărcare practic egală, cu lămpi repartizate
uniform pe cele trei faze.
Controlul valorii curentului electric prin lampă, pentru asigurarea adaptării
nivelului de iluminare la trafic se poate face centralizat sau individual. În primul
caz alimentarea din postul de transformare se face prin intermediul unei instalaţii
de reglare IR (transformator cu prize sau alt dispozitiv de reglare) pentru a asigura
adaptarea nivelului de iluminare la categoria străzii, având în vedere că pe durata
nopţii (între orele 0 4), din punct de vedere luminotehnic, o arteră poate fi
declasată (a se vedea tabelul 5.4) datorită modificării traficului.
În cel de al doilea caz, dispozitivul de reglare este inclus în aparatul de
iluminat.
ambiant
20 kV; 50 Hz A
B
C
S
I1
Transformator
20/0,4 kV
I2
3 230/400 V; 50 Hz
A
B
C
PEN
I3
Echipament
de reglare a
tensiunii 3 (230 180/
(400 310) V ; 50 Hz
A
B
C
PEN
a) b)
Fig. 5.32 Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor de iluminat stradal:

a) succesiv pe cele trei faze; b) circuite separate pe fiecare fază.
5.7.3 Calitatea energiei electrice şi eficienţa sistemelor

electrice
de iluminat
În general, eficienţa luminoasă şi energetică a sistemului de iluminat depind,

în bună măsură, de calitatea energiei electrice în circuitul de alimentare. Pe de altă
parte, sistemele de iluminat conduc, ele însele, la apariţia de perturbaţii
electromagnetice în reţeaua electrică de alimentare şi, deci, pot afecta calitatea
energiei electrice furnizată altor utilizatori din zonă.
Variaţia tensiunii de alimentare faţă de tensiunea nominală (valoarea normată)
are o influenţă importantă asupra parametrilor tehnici şi economici de funcţionare
ai lămpilor. Creşterea tensiunii de alimentare conduce la o drastică reducere a
duratei de viaţă, iar reducerea tensiunii conduce la reducerea fluxului luminos, a
eficienţei luminoase şi a puterii absorbite. Trebuie remarcat faptul că, în cazul
lămpilor cu descărcări electrice variaţia tensiunii de alimentare, în special
micşorarea ei sub o anumită valoare, poate avea o influenţă mult mai dăunătoare
decât în cazul lămpilor cu incandescenţă (stingerea lor).
Realizarea unor parametri superiori ai sistemului de iluminat interior impune
controlul tensiunii de alimentare pentru a se încadra în limitele impuse de ± 2,5%
faţă de tensiunea nominală. Întreruperile şi golurile de tensiune determină
disconfort vizual în cazul lămpilor cu incandescenţă şi a celor fluorescente. Pentru
aceste lămpi sistemul de iluminat răspunde practic imediat la revenirea tensiunii la
parametrii nominali.
În cazul lămpilor cu descărcare în vapori metalici de înaltă presiune,
întreruperi foarte scurte ale tensiunii de alimentare produc întreruperi de durată
mare (510 minute) din cauza timpului mare de relansare (515 min), ceea ce în
cazul traficului rutier este absolut inacceptabil.
Funcţionarea sistemelor de iluminat cu LED-uri la tensiune continuă cu filtru
capacitiv, fără bloc PFC (cazul multor lămpi cu LED din motive de preţ) implică
existenţa unui sistem neliniar de redresare cu posibilitatea apariţiei unor perturbaţii
electromagnetice sub formă de armonice (fig. 5.33).
Ih [%]
100
80
60 THDI =56,6%;
40 PF =0,845capacitiv;
20 DPF =
0 0,973capacitiv.
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
Fig. 5.33 – Nivelul armonicelor de curent electric determinate de
un sistem de iluminat cu LED-uri (fără bloc PFC).
În lipsa blocului PFC, prezenţa filtrului capacitiv, după redresare determină

apariţia unui factor de putere capacitiv (fig. 5.34).
ambiant
Desigur că utilizarea blocului de control PFC permite limitarea spectrului

armonic asigurând un factor de putere impus în circuitul de alimentare, dar implică
creşterea preţului lămpii.
U [V] I [A]
340 40
170 u 20
0 0
−170 i −20
−340 −40
Fig. 5.34 – Tensiunea de alimentare u şi curentul electric i

într-o instalaţie de iluminat cu lămpi cu LED-uri.
5.8 Bariere la creşterea eficienţei sistemelor de iluminat

Iluminatul electric este unul dintre domeniile cu un potenţial important de
creştere a eficienţie în utilizarea energiei electrice. Noile surse de iluminat artificial
prezintă caracteristici energetice şi luminotehnice superioare care face deosebit de
atractivă alegerea lor în cadrul soluţiei de iluminat şi înlocuirea sistemelor depăşite.
Implementarea noilor soluţii cunoaşte însă unele dificutăţi, de cele mai multe ori cu
caracter subiectiv:
 lipsa informaţiilor privind noile surse de lumină şi a noilor soluţii de
iluminat;
 lipsa informaţiilor privind efectele unui iluminat necorespunzător asupra
randamentului muncii şi asupra nivelului de sănătate;
 scepticismul privind noile tehnologii;
 costul mai ridicat al noilor surse de lumină şi lipsa de înţelegere a noţiunii de
economie pe durata de viaţă, cu separarea costurilor de investiţie şi a costurilor pe
durata exploatării.
 modificări necesare odată cu utilizarea de noi surse de lumină;
 inerţia proiectanţilor în utilizarea vechilor soluţii;
 lipsa preocupărilor pentru demonstrarea eficienţei economice a noilor soluţii;
 lipsa unor subvenţii pentru soluţiile performante;
 interesul redus al operatorilor din domeniul distribuţiei energiei electrice
pentru creşterea eficienţei energetice în sistemele de iluminat stradal, în măsura în
care aceasta conduce la reducerea cantităţii de energie necesară pieţii şi deci
provoacă reducerea profitului.
Se poate considera că realizarea unui mediu luminos confortabil, cu un
consum minim de energie şi cu o investiţie minimă reprezintă criteriul de apreciere
a unui sistem de iluminat modern şi eficient.
Bibliografie
[5.1] *** Light and lighting − Basic terms and criteria for specifying lighting requirements,
EN 12665: 2011.
[5.2] *** Light and lighting. Sport lighting, EN 12193:2007.
[5.3] *** *** The basics of efficient lighting, National Framework for Energy Efficiency,
Australia, 2009.
[5.4] Pop G.B., Chindriş M., Gecan C.O., Opportunities to reduce consumption of
electricity in lighting systems, International Conference of lighting, Cluj-Napoca,2009,
ISBN 978-973-713-232-1;
[5.5] Goia L., Golovanov., Vernescu V., Utilizatori de energie electrică alimentaţi la joasă
tensiune, Editura AGIR, Bucureşti, 2011.
[5.6] Kreith F., Goswami Y., Energy Efficiency and Renewable Energy, Taylor&Francis
Group, London 2007.
[5.7] [5.7] Pop F. Ghidul Centrului de Ingeniería Iluminatului, Cluj – Napoca, 2000.
[5.8] *** Naturalight, www.naturalight.ro
[5.9] Mogoreanu N., Iluminatul electric, Editura Lumina, Chişinău, 2013.
[5.10] Chandler D. L. A nanophotonic comeback for incandescent bulbs?, MIT News
Office January 11, 2016.
[5.11] *** Enciclopedia tehnică de instalaţii. Manualul de instalaţii, ed.2, Editura
ARTECNO, Bucureşti, 2010.
[5.12] Aizenberg Yu., Spravocinaia kniga po svetotehniki, Energoatomizdat, Moskova,
1983.
[5.13]*** Guide to the Lighting of Urban Areas, CIE 136-2000.
[5.14] *** The Lighing Handbook, Zumbotel, 4th edition, Austria 2013.
[5.15] *** Intelligent road lighting control systems, Liping Guo, Marjukka Eloholma, Liisa
Halonen. Helsinki University of Technology, Department of Electronics, Lighting
Unit, http://lib.tkk.fi/Diss/2008/isbn9789512296200/article2.pdf , Report 50 Espoo,
Finland 2008.
[5.16] *** AC- Supplied electronic for tubular fluorescent lamps. Performance
requirements, IEC 60929: 2006.
[5.17] *** DALI Manual, Richard Pflaum Verlag, Munich, 2001.
[5.18] *** Controlul iluminatului prin conectivitate în reţea, http://electronica-azi.ro/2014/
[5.19]*** Lighting Systems Telemanagment, www.flashgroup.ro/
[5.20] *** InteliLIGHT® StreetLight Control SOFTWARE, http://intelilight.eu/technical-
area/
[5.21] *** Light and lighting of work places. Indoor work places, EN 12464-1:2011.
[5.22] *** Lighting applications. Emergency lighting, EN 1838:2013.
[5.23] Râmniceanu V.ş.a., Instalaţii electrice pentru iluminat de siguranţă/urgenţă. Surse
de alimentare, Editura Standardizarea, Bucureşti, 2009.
[5.24] *** Light and lighting of work places.Outdoor work places, EN 12464-2:2014.
ambiant
[5.25] Pellegrino A.ş.a., Lighting control and monitoring for energy efficiency: a case study
focused on the interoperability of building management systems, IEEE 15th

International Conference on Environment and Electrical Engineering, Roma, 2015,
rap. 222.
[5.26] *** Energy performance of building – Energy requirements for lighting, Standard
EN15193-1:2014.
[5.27] Manganelli M., Consalvi R., Design and energy performance assessment of high-
efficiency lighting systems, IEEE 15th International Conference on Environment and
Electrical Engineering, Roma 2015, rap.292.
[5.28] *** Road lighting − Part 1: Selection of lighting classes, PD CEN/TR 13201-1:2014.
[5.29] *** Road lighting − Part 2: Performance requirements, EN 13201-2:2013.
[5.30] Sanseverino E.R.ş.a., Smart City and Public Lighting, IEEE 15th International
Conference on Environment and Electrical Engineering, Roma, 2015, rap. 196.
[5.31] Jeandel A., Technical Report. Energy Efficient Solutions for Existing Communities.
Energy Efficiency Technologies, Annex II, WEC Knowledge Network, July 2013.

5.eficienta Sistemelor de Iluminat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5.eficienta Sistemelor de Iluminat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 Eficienţa sistemelor de

5.1 Aspecte generale

Fig. 5.1 – Structura energiei electrice utilizată

Nivelul de iluminare, calitatea şi alegerea adecvată a acestuia pot influenţa

despărţite de aspectele economice, de eficienţa sistemelor de iluminat artificial şi

Tabelul 5.1 Valori recomandate ale nivelului de iluminare

Se poate aprecia faptul că realizarea unui microclimat luminos confortabil cu

să fie integrat în planul de arhitectură al localităţii. Desigur că un iluminat urban cu

Trebuie avut în vedere că exploatarea sistemului de iluminat pe durata

Fig. 5.2 – Costuri pe durata de viaţă a

Premizele eficienţei energetice a sistemelor de iluminat şi reducerea energiei

componentelor sistemului de iluminat (surse de lumină, corpuri de iluminat,

5.2 Măsuri de eficienţă energetică în sistemele de iluminat

5.2.1 Măsuri organizatorice

Tabelul 5.2 Valorile factorului de menţinere MF

În cazul încăperilor, valoarea adoptată a factorului MF depinde atât de nivelul

de iluminat, ceea ce va conduce la creşterea necesarului de energie electrică. În

În cazurile practice se monitorizează nivelul de iluminare E [lx] proporţional

În figura 5.4 este prezentată, ca exemplu, soluţia pentru iluminatul eficient a

Iluminat natural Iluminat artificial

Fig. 5.4 − Realizarea iluminatului într-o încăpere utilizând iluminat

5.2.2 Măsuri de eficienţă energetică cu caracter tehnic

Lista măsurilor care ar contribui şi ar asigura realizarea unui sistem de

5.3 Surse electrice de lumină

5.3.1 Lămpi electrice

În principiu, lămpile electrice sunt convertoare de energie electrică în energia

Lampa cu descărcare în vapori de sodiu

Centrale Transport şi Sursa de

Pierderi active Pierderi termice

Pierderi la conversie Pierderi active Pierderi termice

Eficienţa sistemelor de iluminat electric 103

Diversitatea surselor electrice de lumină este foarte mare: ca putere electrică,

Tabelul 5.3 Parametri caracteristici ai surselor electrice de lumină

Lămpile fluorescente liniare datorită eficienţei luminoase relativ reduse

Având în vedere caracterul neliniar al sursei de alimentare, conectarea la

Fig. 5.10 Mixarea culorilor.

 formă compactă: prin gruparea adecvată a mai multor LED-uri pot fi

vapori metalici de înaltă presiune la care fenomenul de stabilizare la valoarea

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

− posibilitatea simplă de integrare a acestor surse într-un sistem inteligent de

Parametrii lămpilor care determină, în mare măsură, confortul vizual şi

Tabelul 5.4 Nivele de redare a culorilor Ra

Temperatura de culoare T a unei surse de lumină se defineşte ca fiind

sursei de lumină analizate. Evaluarea subiectivă a temperaturii de culoare este

Tabelul 5.5 Culoarea unei surse de lumină

La analiza eficienţei energetice a sistemelor de iluminat exterior trebuie avute

Tabelul 5.6 Analiza comparativă a diferitelor tipuri de lămpi de iluminat

5.3.2 Corpuri de iluminat

Corpul de iluminat este un aparat electric alcătuit din:

Eficienţa sistemelor de iluminat electric 109

Tabelul 5.7 Curbe fotometrice polare de tipul BZ

Tipul curbei Forma analitică Formele curbelor

BZ6 I α=I max⋅(1+2⋅cos α )

BZ7 I α=I max⋅(2+ cos α )

BZ9 I α=I max⋅(1+ sin α )

BZ10 I α=I max⋅sin α

Formele curbelor fotometrice meridianale utilizate în majoritatea ţărilor sunt

5.3.3 Parametri caracteristici ai corpurilor de iluminat

Fig. 5.14 – Forme standardizate ale curbelor fotometrice.

Tabelul 5.8 Valori ale curbelor fotometrice standardizate pentru =1000 lm

Tabelul 5.9 Repartizarea fluxului de lumină a corpului

Aparatele de iluminat cu emisie numai în emisfera inferioară asigură, de

Fig. 5.17 Unghiul de protecţie.