EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A SISTEMELOR DE

ILUMINAT PENTRU CLĂDIRI EXISTENTE ŞI CLĂDIRI

AFLATE ÎN STADIUL DE PROIECT.

conf.dr. ing. Hrisia Moroldo

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti,
Catedra de Luminotehnică şi Instalaţii electrice

Pentru a evalua corespunzător performanţa energetică a unei clădiri trebuie să se

analizeze şi să se evalueze consumul de energie electrică pentru iluminatul general şi
iluminatul de siguranţă al spaţiilor aferente clădirii, atât în cazul clădirilor aflate în
exploatare precum şi în cazul clădirilor nou construite.
Sistemele de iluminat trebuie să corespundă atât din punct de vedere al
confortului vizual ( funcţional), din punct de vedere estetic (să satisfacă exigenţele
impuse de arhitect), economic, cât şi din punct de vedere energetic.
Luând în consideraţie cele patru cerinţe cărora trebuie să le răspundă un sistem de
iluminat, auditorul se poate confrunta cu o serie de probleme, în special în cazul
clădirilor aflate în exploatare. In cazul clădirilor nou construite sau reabilitate, aflate în
stadiul de proiect, un rol important îl au proiectanţii (inginerul de electrice şi arhitectul)
precum şi beneficiarul, care trebuie să colaboreze astfel încât sistemele de iluminat să
corespundă exigenţelor impuse.
La crearea mediului luminos interior concură o serie de factori cantitativi şi
calitativi, contribuind astfel la asigurarea funcţionalităţii şi esteticii încăperii.
Analiza performanţei energetice a clădirii se poate face numai în condiţiile
realizării unui mediul luminos care să răspundă cerinţelor minime de confort vizual şi
estetic.
In cazul clădirilor aflate în stadiul de proiect lucrurile sunt relativ simple,
deoarece în urma evaluării consumului de energie electrică se pot adopta măsuri
eficiente de reduce a consumului de energie electrică, încă din stadiul de proiect, prin
adoptarea unor soluţii de sisteme de iluminat adecvate destinaţiilor, surse de lumină şi
corpuri de iluminat performante, utilizarea luminii naturale etc.
In cazul clădirilor existente, auditorul trebuie să evalueze nu numai consumul de
energie electrică ci şi sistemul de iluminat cu elementele componente ale acestuia, în
scopul stabilirii consumului de energie electrică în condiţiile în care sistemul de iluminat
analizat corespunde din punct de vedere calitativ şi cantitativ. In caz contrar există riscul
ca deşi sistemul de iluminat să nu fie performant din punct de vedere energetic
(subdimensionare, echipamente uzate moral etc) clădirea să se încadreze într-o clasă
energetică corespunzătoare.
Consecinţele unei astfel de situaţii sunt:
 lipsa confortului vizual;
 influenţe negative asupra stării de sănătate a persoanelor care-şi desfăşoară
activitatea în acea încăpere;
 consum inutil de energie electrică;
 aviz favorabil din partea auditorului, ceea ce nu ar reflecta situaţia reală.
 Ca o primă concluzie, evaluarea performanţei energetice în cazul clădirilor vechi
ale căror sisteme de iluminat nu au fost reabilitate va fi în mod obligatoriu însoţită de
observaţii pertinente din partea auditorului, observaţii care vor fi însuşite de beneficiar în
scopul reabilitării sistemelor de iluminat interior.
Dimensionarea şi proiectarea corespunzătoare a sistemelor de iluminat artificial
in vederea asigurării confortului vizual prin respectarea factorilor cantitativi şi calitativi
impuşi de normativul in vigoare, precum şi a implementării unor soluţii performante din
punct de vedere energetic se fac luând în considerare următoarele aspecte:
 alegerea adecvată a echipamentelor electrice din punct de vedere funcţional;
 alegerea judicioasă a echipamentelor electrice utilizate, astfel încât instalaţia
de iluminat să prezinte un grad ridicat al eficienţei energetice;
 alegerea adecvată a tipului de sistem de iluminat din punct de vedere al
distribuţiei fluxului luminos în spaţiu;
 implementarea unor sisteme de iluminat mixte daca este cazul;
 utilizarea metodelor de calcul precise pentru stabilirea soluţiei luminotehnice;
 utilizarea programelor de calcul specializate pentru o dimensionare corectă a
soluţiilor de iluminat în vederea evitării supradimensionării sau
subdimensionării sistemelor de iluminat artificial.

ALEGEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN PUNCT DE VEDERE

FUNCŢIONAL

O ALEGEREA SURSEI DE LUMINĂ

Sursa de lumină sau lampa electrică realizează conversia energiei electrice în

energie luminoasă.
Pentru realizarea unui mediu luminos adecvat se recomandă ca, pentru alegerea
sursei de lumină să se ia în consideraţie parametrii luminotehnici ai acesteia:
 culoarea aparentă;
 temperatura de culoare;
 redarea culorii caracterizată prin indicele de redare a culorilor, Ra;
 durata de funcţionare;
 durata de punere în funcţiune;
 geometrie şi dimensiuni CIL.
Alegerea parametrilor enumeraţi anterior se face de către specialistul în tehnica
iluminatului în funcţie de destinaţia încăperii, activitatea desfăşurată, în consecinţă,
de condiţiile minime de confort pe care trebuie să le asigure sistemul de iluminat.

O ALEGEREA CORPULUI DE ILUMINAT

Din punct de vedere funcţional, tipul corpului de iluminat se alege în funcţie de o

serie de criterii:
 activitatea desfăşurată în încăperea respectivă;
 estetică;
 unghiul minim de protecţie vizuală;
  luminanţă;
 modul de distribuţie al fluxului luminos (direct, semi-direct, direct-indirect,
semi-indirect, indirect).
 tipul suprafeţei pe care va fi montat;
 grad de protecţie la agenţii de mediu;
 grad de protecţie la electrocutare.

O ALEGEREA APARATAJULUI AUXILIAR

Aparatajul auxiliar necesar funcţionării adecvate a surselor de lumină este

reprezentat de balast şi condensator.
Balastul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să asigure: stabilizarea descărcării,
 să introducă un procentaj redus de armonici,
 să fie echipat cu sisteme de atenuare a paraziţilor radio sau TV,
 să prezinte o funcţionare silenţioasă o perioadă cât mai lungă de timp,

Din punct de vedere funcţional, aceste echipamente electrice trebuie să prezinte

compatibilitate electrică, astfel încât funcţionarea surselor de lumină să se facă la
parametrii nominali.
In general, corpurile de iluminat sunt distribuite de către furnizorii de
echipamente, complet echipate.

ALEGEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN PUNCT DE VEDERE

AL PERFORMANŢEI ENERGETICE

O ALEGEREA SURSEI DE LUMINĂ

In funcţie de natura producerii radiaţiilor luminoase, sursele de lumină pot fi:

surse cu radiaţii produse pe cale termică (surse cu incandescenţă) sau surse cu radiaţii
produse prin agitaţie moleculară (surse cu descărcări, surse cu inducţie magnetică) .
Din punct de vedere al eficienţei luminoase, sursele cu radiaţii produse prin
agitaţie moleculară sunt net superioare celor cu incandescenţă, eficacitatea luminoasă
a acestora fiind de cca 3…6 ori mai mare. Deci, se recomandă utilizarea cu
preponderenţă a acestor surse, cu condiţia realizării condiţiilor de confort vizual
impuse de normativ. Utilizarea surselor cu incandescenţă sau a celor cu incandescenţă
cu halogen este justificată numai în cazuri speciale (ex: lăcaşe de cult, foaierele
teatrelor, localuri de lux etc. ), acolo unde condiţiile de confort (redare excelentă a
culorilor, culoarea aparentă caldă etc.) impun această soluţie costisitoare atât din
punct de vedere al consumului de energie cât şi din punct de vedere al costurilor de
întreţinere.
Alegerea sursei de lumină are rolul cel mai important în asigurarea performanţei
energetice a sistemului de iluminat, aceasta fiind receptorul electric cu consumul cel
mai mare de energie electrică din cadrul sistemelor de iluminat.

O ALEGEREA CORPULUI DE ILUMINAT

 Din punct de vedere al performanţei energetice, alegerea corpului de iluminat se
va face în funcţie de randamentul acestuia, . Randamentul corpurilor de iluminat
variază în funcţie de tipul CIL şi de firma producătoare, acesta având o gamă de valori
cuprinsă între 0.28 şi 0.98. Alegerea unor corpuri de iluminat cu randament
necorespunzător duce la reducerea eficienţei energetice a sistemului de iluminat.
În consecinţă, se recomandă alegerea cu preponderenţă a corpurilor de iluminat
cu randament mare, în condiţiile în care calitatea mediul luminos a unei încăperi (oricare
ar fi destinaţia acesteia) este cea indicată prin normativul în vigoare.

O ALEGEREA APARATAJULUI AUXILIAR

Balasturile utilizate în circuitul de alimentare a surselor de lumină pot fi: balasturi

electromagnetice şi balasturile electronice.
Din punct de vedere al eficienţei energetice, balasturile electronice au un consum
energetic redus, utilizarea acestora conducând la o importantă reducere a consumului
global de energie electrică (pentru întreaga clădire) şi, de asemenea, la o serie de avantaje
din punct de vedere funcţional, cum ar fi: creşterea eficacităţii luminoase a lămpilor
fluorescente, creşterea duratei de funcţionare a acestor surse, posibilitatea varierii fluxului
luminos în funcţie de necesităţile utilizatorului.
Balasturile electromagnetice pot fi utilizate, dar numai cele performante, în
vederea gestionării judicioase a energiei electrice.
In cazul clădirilor existente utilizarea unor balasturi electromagnetice uzate moral
poate fi o sursă importantă de scădere a performanţei energetice a clădirii.

I. SISTEME DE ILUMINAT ARTIFICIAL

Sistemele de iluminat interior trebuie, prin mod de concepţie şi realizare, să asigure
mediul luminos funcţional, confortabil şi estetic, în funcţie de activitatea desfăşurată în
încăpere, luând în considerare criteriile de realizare a performanţei energetice.
Sistemele de iluminat interior pot fi clasificate din punct de vedere funcţional, astfel:
- sisteme de iluminat normal – care asigură desfăşurarea activităţii umane în condiţii
optime de confort vizual, în cazul în care iluminatul natural nu este satisfăcător sau
lipseşte. Sistemele de iluminat normal sunt sisteme de iluminat principale care realizează
iluminatul general al încăperii necesar desfăşurării activităţii, completate sau nu cu
sisteme de iluminat secundare cu rol în realizarea unor efecte luminoase decorative, de
accent etc.
Sistemele de iluminat principale se realizează pentru orice încăpere, cele secundare au
un domeniu mai restrâns de aplicabilitate cum ar fi: expoziţii, magazine, muzee etc.
- sisteme de iluminat de siguranţă care trebuie să asigure condiţii optime pentru
evacuarea persoanelor din clădire în caz de urgenţă, continuarea lucrului etc.
SISTEME DE ILUMINAT ARTIFICIAL SI INFLUENTA ASUPRA
PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRII

ALEGEREA TIPULUI DE SISTEM DE ILUMINAT NORMAL

Soluţia sistemului de iluminat normal se stabileşte luând în consideraţie situaţia de

seara/noapte, atunci când componenta naturală lipseşte, astfel încât acesta să
îndeplinească o serie de cerinţe: funcţionale, estetice, economice şi de performanţă
energetică.
Din punct de vedere al performanţei energetice, sistemul de iluminat trebuie
dimensionat astfel încât consumul de energie electrică să fie minim, în condiţiile
realizării unui mediu luminos adecvat activităţii umane desfăşurate.
La alegerea sistemului de iluminat se au în vedere următoarele aspecte:
 sarcina vizuală specifică activităţii desfăşurate în încăperea respectivă;
 clasa de calitate a sistemului de iluminat (A - foarte înaltă calitate, B - înaltă
calitate , C - calitate medie, D - calitate scăzută, E - calitate foarte scăzută)
 nivelul de iluminare impus prin normativ;
 modul de distribuţie a fluxului luminos ( SIL direct, SIL semi-direct, SIL
direct-indirect, SIL semi-indirect, SIL indirect);
 estetică.

O CLASIFICAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT NORMAL

Sistemele de iluminat normal se clasifică după mai multe criterii, principalul

criteriu în ceea ce priveşte eficienţa energetică fiind distribuţia fluxului luminos:
 distribuţia fluxului luminos în spaţiu;
 distribuţia iluminării (a fluxului luminos) în plan util;

Clasificarea sistemelor de iluminat după distribuţia spaţială a fluxului

luminos
Clasificarea sistemelor de iluminat după distribuţia spaţială a fluxului luminos se
face în funcţie de raporturile dintre cele două fluxuri semisferice, flux inferior , flux
superior şi fluxul emis de corpul de iluminat .
a. Sistemul de iluminat direct (SIL-D) se caracterizează prin proporţie mare de
flux luminos dirijat în emisfera inferioară ( ) şi o proporţie mică de flux emis în

emisfera superioară ( ). Acest sistem de iluminat este cel mai eficient din punct
de vedere energetic, deoarece fluxul luminos este dirijat direct către planul util.
Eficienţa energetică este mare în cazul realizării unui sistem de iluminat direct, dar
confortul vizual scade. Pentru utilizarea acestui tip de sistem de iluminat nu numai în
încăperile industriale ci şi în cazul celor cu activitate intelectuală (birouri, săli de clasă
etc) se impune adoptarea unor măsuri care să diminueze luminanţa mare a surselor de
lumină care echipează corpul de iluminat (corpul de iluminat trebuie să fie prevăzut cu
elemente de protectie vizuală: gratre de protecţie, difuzoare etc.).
b. Sistemul de iluminat semi-direct (SIL-SD) se caracterizează printr-o
distribuţie mai echilibrată a luminanţelor în spaţiu ( creşte proporţia de flux luminos emis
de corpurile de iluminat în emisfera superioara: şi ).
Din punct de vedere al eficienţei energetice acest sistem de iluminat este mai
putin performant decât primul, dar mai confortabil: Este recomandat în cazul încăperilor
cu activitate intelectuală fiind o soluţie echilibrată.
c. Sistemul de iluminat direct-indirect (SIL-DI) asigură o distribuţie foarte
bună a luminanţelor în spaţiu datorită emisiei de flux luminos către emisfera superioară
într-o proporţie mai mare ( , ) conducând la un confort
vizual foarte bun. Se recomandă o astfel de soluţie în cazul încăperilor în care se impune
un confort luminos deosebit, de exemplu: încăperi cu activitate intelectuală, încăperile
destinate odihnei, divertismentului etc. Din punct de vedere al performanţei energetice,
eficacitatea acestuia scade.
d. Sistemul de iluminat semi-indirect (SIL-SID) dirijează fluxul luminos într-o
proporţie semnificativă către emisfera superioară ( ), ).
Acest sistem de iluminat se utilizează, în general, în încăperi unde se impune un confort
luminos deosebit. Din punct de vedere al consumului de energie electrică aceasta este o
soluţie dezavantajoasă, de aceea se recomandă adoptarea unei astfel de soluţii numai în
încăperi deosebite din punct de vedere al confortului ce trebuie asigurat .

e. Sistemul de iluminat indirect (SIL-ID)

Acest sistem de iluminat dirijează fluxul luminos către emisfera superioară în
proporţie foarte mare , . Fluxul luminos ajunge pe planul util prin
reflexie. Lipsa suprafeţei de luminanţă mare a corpurilor de iluminat din câmpul vizual al
utilizatorului conduce la diminuarea la minim a orbirii de inconfort, ceea ce presupune
realizarea unui mediu luminos plăcut.
Din punct de vedere al consumului energetic acest tip de sistem de iluminat
prezintă eficienta cea mai mică, de aceea, această soluţie se recomandă numai în
încăperile în care considerente de ordin estetic o impun, în încăperi deosebite din punct
de vedere arhitectural (clădiri monument de arhitectură, muzee, hoteluri de lux etc.).

Clasificarea sistemelor de iluminat după distribuţia în plan a fluxului

luminos
Performanţa energetică a unei clădiri poate fi ameliorată prin alegerea unui sistem
de iluminat adecvat din punct de vedere al distribuţiei fluxului luminos în planul util.
Această metodă se poate aplica în cazul încăperilor de mari dimensiuni cum ar fi halele
industriale, unde se poate realiza un iluminat zonat. Aceste sisteme de iluminat se
caracterizează prin realizarea unor niveluri de iluminare diferite, pe zone în care se
desfăşoară activităţi diferite (zone de lucru, zone de circulaţie, zone de depozitare etc).
 In cazul încăperilor foarte înalte, cu sarcini vizuale care necesită niveluri ridicate
de iluminat, pentru a creşte performanţa energetică a sistemelor de iluminat se recomandă
completarea iluminatului general cu un iluminat local, care să mărească nivelul de
iluminare în zona sarcinii vizuale, conform cerinţelor impuse de normativ.

SISTEMUL INTEGRAT DE ILUMINAT ARTIFICIAL ŞI NATURAL

Sistemele integrate de iluminat au ca scop realizarea mediului luminos

confortabil în condiţiile utilizării judicioase a luminii naturale. Din punct de vedere al
confortului vizual şi al performanţei energetice, acestea reprezintă soluţia cea mai
indicată.
Deşi sistemul de iluminat al unei încăperi este conceput pentru situaţia de
seară/noapte (iluminatul natural lipseşte sau este insuficient), proiectantul sistemului de
iluminat trebuie să conceapă sistemul de iluminat ca pe un sistem integrat prin
implementarea unor soluţii agreate şi de beneficiar. Creşterea performanţei energetice a
sistemelor integrate de iluminat se face prin implementarea unui anumit tip de control, în
funcţie de care se poate face diferenţierea acestora din punct de vedere al gestionării
judicioase a energiei electrice.

CONTROLUL SISTEMELOR DE ILUMINAT

o Controlul sistemului de iluminat în funcţie de timpul de utilizare al

încăperii.

Acest tip de control se poate realiza prin:

 sisteme fără detectare automatizată a prezenţei utilizatorilor în încăpere
Acţionarea corpurilor de iluminat se face prin intermediul:
- întreruptoarelor manuale,
- întreruptoarelor manuale, la care se adaugă stingerea automată la sfârşitul
programului, pentru a se evita funcţionarea sistemului de iluminat după terminarea
programului. Stingerea automată se poate realiza prin intermediul unui ceas
programator care să comande întreruperea alimentării cu energie electrică. Scoaterea
corpurilor de sub tensiune se face etapizat, prin reducerea treptată a nivelului de
iluminare. Sistemul este eficient şi se realizează cu costuri suplimentare reduse.
 sisteme cu detectare automată a prezenţei utilizatorilor în încăpere
Acţionarea corpurilor de iluminat se poate face, în acest caz, prin intermediul
senzorilor care detectează prezenţa utilizatorilor în încăpere. Senzorul de prezenţă
comandă punerea sub tensiune a corpurilor de iluminat în momentul în care sesizează
prezenţa utilizatorilor în încăpere şi apoi scoaterea de sub tensiune a acestora atunci când
ultima persoană părăseşte încăperea. Avantajul constă în faptul că utilizarea corpurilor de
iluminat se face numai pe perioada utilizării încăperii, neexistând consumuri inutile de
energie electrică. Implementarea acestui sistem presupune însă costuri de investiţie
suplimentare, costuri ce se amortizează în timp prin economia de energie ce se realizează.
 o Controlul sistemului de iluminat în funcţie de accesul luminii
naturale

Acest tip de control se poate realiza prin:

 acţionarea sectorizată a corpurilor de iluminat
Aceasta presupune acţionarea corpurilor de iluminat în şiruri paralele cu ferestrele,
astfel încât corpurile de iluminat să fie puse sub tensiune pe măsură ce iluminarea
produsă de lumina naturală scade în intensitate. Acest tip de control nu presupune costuri
suplimentare, se poate implementa încă din faza de proiectare printr-o concepţie corectă a
sistemului de iluminat. Eficientizarea sistemului prin implementarea acestui sistem
rămâne însă la latitudinea utilizatorilor prezenţi în încăpere, existând riscul ca
funcţionarea sistemului de iluminat să nu se realizeze la parametrii nominali sau să nu se
realizeze parametrii de confort luminos. Deci implementarea acest tip de control
presupune o urmărire atentă a acestui aspect de către utilizatori, acţionarea corpurilor de
iluminat fiind manuală.
 reglarea automată a fluxului luminos emis de sursele de lumină ce
echipează corpurile de iluminat dintr-o încăpere prin intermediul unor
fotocelule montate în încăpere care comandă variaţia tensiunii la bornele
surselor de lumină artificială în funcţie de aportul de lumină naturală.
Se realizează astfel un iluminat integrat artificial – natural, cu efecte pozitive
asupra confortului vizual al utilizatorilor şi eficient din punct de vedere al consumului de
energie electrică. Costul investiţiei este mai ridicat dar, amortizarea acestora se face într-
un timp relativ scurt prin reducerea semnificativă a consumului de energie pentru
iluminatul spaţiilor.

o Controlul mixt al sistemului de iluminat în funcţie de timpul de

utilizare al încăperii şi de accesul luminii naturale

Acest tip de control se poate realiza prin:

 control local la nivelul fiecărei încăperi
Prin combinarea celor două tipuri de control al iluminatului pot fi obţinute alte
variante de control, cea mai eficientă fiind aceea în care se folosesc senzori de prezenţă
pentru acţionarea corpurilor de iluminat şi celule fotoelectrice pentru reglarea fluxului
luminos în funcţie de aportul de lumină naturală. Consumul de energie electrică se reduce
semnificativ, insă investiţia este mare.

 control centralizat al instalaţiei de iluminat din clădire

Un alt tip de control al iluminatului, pe tipuri de încăperii având destinaţii diferite
deci programe diferite de funcţionare, se poate realiza prin intermediul implementării
unei instalaţii BMS. Controlul şi gestiunea instalaţiei de iluminat se poate realiza prin
intermediul unui program de calcul specializat care conferă acesteia eficienţă şi
flexibilitatea, permite măsurarea consumului real de energie electrică, înregistrarea
curbelor de sarcină.
BIBLIOGRAFIE

EN 12193, Light and Lighting - Sports Lighting

EN 12646-1 Light and Lighting - Lighting of work places – Part1. Indoor work places;
EN 12665, Light and Lighting – Basic terms and criteria for specifying lighting
requirements;
EN 13032-1, Lighting applications – Measurement and presentation of photometric data
of lamps and luminaires – Part 1: Measurement and file format;
EN 60598, Luminaires
EN 60570, Electrical supply track systems for luminaires;
EN 61347, Lamp control gear
Vocabulaire Electrotechnique International CIE Publ. No.17.4
NP -061-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial
din cladiri
DRAFT prEN15193-1 Energy performance of buildings energy requirements for lighting
– Part 1 Lighting energy estimation