PROIECT

pentru certificarea competentelor

profesionale

TEMA: Proiectarea unei instalatii de iluminat interior

Profesor indrumator: Absolvent:

Promotia 2008-2009

CUPRINS

· Notiuni fundamentale in technica iluminatului

· Surse electrice de lumina
· Lampi cu incandescenta
· Lampi cu halogeni
· Lampi cu descarcari

Proiectarea instalatiilor de iluminat interior

· Date de proiectare
· Alegerea sistemului de iluminat si a echipamentului electric
· Stabilirea nivelului de iluminare
· Amplasarea corpurilor de iluminat general
· Caracteristicile instalatiei de iluminat normal
· Intocmirea schemei de distributie
Proiectarea unei instalatii de iluminat interior

Civilizatia nu poate fi conceputa in zilele noastre fara folosirea energiei ele

ctrice in aproap 141e48b e totalitatea sectoarelor de activitate ale societatii
omenesti. In paralel cu cresterea puterii instalate in sistem, are o mare import
anta utilizarea corecta a energiei electrice. Numarul ridicat si dimensiunile ob
iectivelor civile si industriale impun tratarea cu atentie deosebita a tuturor p
roblemelor legate de realizarea unor instalatii electrice de utilizare sigure si
economice. Domeniile de folosire a energiei electrice fiind foarte diverse, luc
rarea trateaza aspectele cele mai des intalinte in practica.
Racordarea la reteaua furnizorului si distributia energiei electrice la consuma
tori formeaza obiectul unui capitol separat, in care sunt date indicatii pentru
alegerea solutiei de alimentare cu energie electrica si a schemei generale de di
stributie.
Deoarece lucrarea se adreseaza in primul rand proiectantilor, calculul electric
si mecanic al retelelor electrice este tratat cu deosebita atentie. De asemenea
, este tratata problema stabilitatii dinamice si termice a retelelor de joasa te
nsiune sub actiunea curentilor de scurtcircuit.
Pe langa marile avantaje pe care le ofera, curentul electric reprezinta si o su
rsa potentiala de pericol prin electrocutare. Avand in vedere importanta masuril
or de protectie impotriva tensiunilor de atingere periculoase in instalatiile el
ectrice de joasa tensiune, in lucrare sunt prezentate masurile de protectie si s
unt date indicatiile necesare pentru dimensionarea diverselor elemente ale insta
latiilor de protectie.
Lumina conditioneaza in mare masura activitatea omului. Iluminatul de nivel cor
espunzator contribuie la marirea productivitatii muncii, la reducerea numarului
de accidente, la evitarea erorilor.
Instalatiile de iluminat electric trebuie sa realizeze un anumit nivel de ilumi
nare, concomitent cu indeplinirea unor conditii de calitate, reclamate de caract
erul subiectiv al iluminatului. In afara de aceasta, instalatiile de iluminat tr
ebuie sa aiba, pentru a fi economice, o mare adaptabilitatela conditiile variate
de functionare, data fiind corelatia stransa cu iluminatul natural.
Notiuni fundamentale in technica iluminatului
Radiatii vizibile:
Radiatiile care impresioeaza ochiul, deci cele care produc senzatii luminoase, s
e numesc radiatii vizibile sau luminoase. In spectrul radiatiilor electromagneti
ce, reprezentat dupa lungimea de unda, radiatiile vizibile ocupa domeniul 380 76
0 nm.
Radiatiile vizibile de o anumita lungime de unda sunt denumite radiatii monocro
matice si produc asupra ochiului senzatia unei anumite culori.

Marimi si unitati fotometrice:

Fotometria este stiinta masurarii marimilor carcteristice luminii si fenomenelor
luminoase, evaluate pe baza senzatiilor luminoase produse. Marimile fotometrice
sunt deci marimi fizico-fiziologice. Acestea au un caracter obiectiv in urma ad
optarii unei caracteristici medii a sensibilitatii ochiului omenesc, in functie
de lungimea de unda a radiatiilor luminoase.
a) Fluzul energetic. Orice radiatie electromagnetica reprezinta si un trans
port de energie, care poate fi transformata intotdeauna in caldura. Fluxul energ
etic reprezinta energia emisa, transpotata sau primita sub forma de radiatie in
unitatea de timp:

F=dQe/dt
In care Qe este energia radianta, exprimata in Joule. Avand dimensiunile unei pu
teri, unitatea de masura a fluxului energetic este wattul.
b) Intensitatea luminoasa Iv se defineste ca marimea fizica ce caracterizeaza
actiunea unie surse luminoase intr-o anumita directie. Unitatea de masura pentr
u intensitatea luminoasa este candela [cd], unitate fundamentala a sistemului SI
.

Surse electrice de lumina

Clasificare:
Sursele de lumina moderne sunt in mod ezclusiv alimentate cu energie electrica.
Dupa modul de producere a radiatilor luminoase, sursele de lumina (lampile) se c
lasifica in cinci categorii:
-lampi cu incandescenta, la care energia electrica este folosita pentru incalzir
ea filamentului pana la temperaturi ridicate. Filamentul incandescent emite ener
gie sub forma de radiatii, a caror putere si compozitie spectrala sunt determina
te de legile radiatiei termice;
-lampi cu descarcari, in care lumina este produsa printr-o descarcare luminiscen
ta intr-un gaz, in vapori metalici sau intr-un amestec de mai multe gaze si vapo
ri metalici;
-lampi cu arc, la care se produc atat radiatii termice, cat si efecte de luminis
centa;
-lampi fluorescente, in care lumina este emisa in principal de un strat de subst
anta fluorescenta, excitata ea insasi radiatia ultravioleta a descarcarii;
-lampi speciale, dupa tip sau utilizare.

Marimi caracteristice:
Pentru caracterizarea proprietatilor emisive ale surselor electrice de lumina se
intrebuinteaza eficacitatea luminoasa si temperatura de culoare.
Eficacitatea luminoasa se defineste ca raportul dintre fluxul luminos si puterea
consumata P:

?v=Fv/P

Aceasta este o marime importanta in aprecierea economicitatii surselor luminoas

e. Unitatea de masura a eficacitatii luminoase este lumenul pe watt

?=1m/W

definit ca eficacitatea luminoasa a unie surse care emite un flux luminos de un

lumen pentru o putere consumata de un watt.
Temperatura de culoare a unei surse de lumina este temperatura, in grade Kelvi
n, la care trebuie incalzit corpul negru pentru a avea aceeasi culoare cu sursa
considerata.

T=K.

Insemnatatea definirii temperaturii de culoare consta in aceea ca, in acest fel,

se poate caracteriza printr-un singur numar compozitia spectrala a radiatilor e
mise de o anumita sursa de lumina.

Lampi cu incandescenta

La lampile cu incandescenta, emisiunea luminoasa se produce prin incalzirea unui

filament de wolfram la o temperatura cuprinsa intre 2000 3000K.
Caracteristicile energetice, fotometrice si colorimetrice ale unei lampi cu inca
ndescenta sunt determinate de temperatura filamentului incandescent.
Lampa cu incandescenta normala, este compusa dintr-un balon de sticla sudat de u
n piciorus, tubul de evacuare, bastonas, si cei doi electrozi. Spirala de wolfra
m este fixata la capete de cei doi electrozi, fiind sustinuta de unul sau mai mu
lte carlige de molibden, incastrate in discul de la capatul superior al bastonas
ului. La extremitatea inferioara a balonului se fixeaza cu ajutorul unui chit sp
ecial, soclul, care poate fi de tip Edison, cu filet sau tip baioneta.
Eficacitatea luminoasa a unei lampi cu incandescenta normale are valori in inter
valul 8 20 1m/W, valorile mai mici corespunzand lampilor de putere mica (15 W).
Aceasta marime este aproximativ proportionala cu puterea a cincea a temperaturi
i filamentului; ceea ce conduce la tendinta cresterii temperaturii de incalzire
a filamentului; aceasta incalzire este si in avantajul culorii, care odata cu cr
esterea temperaturii, trece dinspre galbui spre alb, Ridicarea temperaturii fila
mentului are insa si consecinte negative:
-creste viteza de evaporare a metalului din care este fabricat filmentul, ceea c
e determina reducerea duratei de functionare a lampii, datorita ruperii filament
ului ca urmare a reducerii sectiunii lui prin evaporare;
-fluxul luminos al lampii se diminueaza datorita innegrarii balonului de sticla
prin condensarea si depunerea particulelor metalice evaporate de la suprafata fi
lamentului.
Pentru reducerea acestor inconveniente, la lampile cu incandescenta normale se
iau urmatoarele masuri:
-umplerea balonului lampii cu un gaz inert, avand drept consecinta reducerea vit
ezei de evaporare si dezintegrare a filamentului. Aceasta masura nu este necesar
a la lampile de putere mica (pana la 25 W), care se executa in vid, deoarece la
acestea temperatura de incalzire a filamentului fiind mai mica si viteza de evap
orare este redusa. Gazele inerte folosite pentru umplerea baloanelor lampilor cu
incandescenta au fost la inceput azotul, argonul sau un amestec al acestora. In
convenientul folosirii acestor gaze este cresterea pierderilor termice, prin cur
entii de convectie dintre filament si balon, asigurati de moleculele de gaz. La
lampile moderne se utilizeaza kriptonul, xenonul sau un amestec al lor; aceste g
aze inerte au masa moleculara mai mare, au conductibilitatea termica mai mica si
drept urmare curentii de convectie sunt diminuati, iar transportul de caldura d
e la filament este redus.
-spiralizarea simpla sau dubl a filamentului, avand ca efect si reducerea pierde
rilor termice.
Prin aplicarea acestor masuri, temperatura filamentului a putut fi ridicata pana
la 2800 K si se obtina astfel valori superioare pentru eficacitatea luminoasa,
de peste 10 1m/W.
Lampile cu incandescenta pentru tensiunea de 120 V au eficacitatea luminoasa mai
mare cu circa 10% decat cele pentru tensiunea de 220 V, aceasta se explica prin
aceea ca la lampile pentru tensiunea de 220 V filamentul este mai lung si deci
diferitele portiuni ale acestuia se ecraneaza reciproc.
Lampile cu incandescenta se fabrica intr-o mare varietate de tipuri constructive
, caracterizate prin putrerea absorbita, tensiunea de alimentare, fluxul luminos
, forma si dimensiunile lampii si tipul soclului.

Clasificarea lampilor cu incandescenta:

a) dupa materialul filamentului, care poate fi:
-carbune
-metalic (wolfram)
b) dupa caracteristicile mediului:
-cu vid
-cu atmosfera gazoasa
-cu halogeni
c) in functie de constructia lampii:
-lampi de format normal
-lampui de format special: lumanare, picatura, ciuperca, tubulara, sofita (cu do
ua socluri)
d) dupa caracteristicile balonului:
-cu balon clar
-cu balon colorat
-cu balon mat
-opal
-opalizat
-emailat (email translucid)
-cu balon metalizat (partial)
e) dupa valoarea tensiunii de alimentare:
-lampi de tensiuni mici (pana la 65 V)
-lampi de tensiuni normale (100 260 V)
f) dupa destinatie:
-lampi pentru iluminat general
-lampi rezistente la socuri
-lampi pentru iluminarea vehiculelor (autovehiculelor, avioanelor, navelor, vago
anelor de cale ferata)
-lampi de semnalizare
-mici lampi cu destinatii diverse (lanterne, scale de afisaj etc.)
-lampi pentru instrumente de optica medicala
-lampi pentru prioectoare.

Lampi cu incandescenta de uz general (normale) se fabrica in gama de puteri 15 1

000 W (R.S. Romania) si chiar pana la 3000 W, pentru tensiuni de 120 sau 220 V.
 Lampa electrica
cu incandescenta.

Fluxurile luminoase ale lampilor cu incandescenta sunt indicate in tebelul urmat

or:
Durata de functionare a lampii normale, adica timpul in care fluxul luminos al l
ampii scade pana la 80% din valoarea initiala, este standardizata la 1000 ore.
Temperatura de culoare este de 2850 K pentru lampile umplute cu gaz si de 2450 K
pentru cele cu vid. Culoarea galbuie a luminii emise poate fi ameliorata prin u
tilizarea baloanelor colorate, dar scade mult eficacitatea luminoasa. Funct
ionarea lampii nu este afectata de temperatura mediului ambiant.
Balonul poate fi metalizat partial in interior sau exterior, astfel incat lumina
sa fie emisa, datorita reflexiilor, in directii privilegiate.
Lampile cu balon difuzant au o luminanta mult redusa fata de cele cu balon trans
parent, emitand o lumina foarte difuza si agreabila. Baloanele mate difuzeaza lu
mina datorita rugozitatii peretului interior sau exterior, cele opale sunt reali
zate din materiale care difuzeaza lumina pe toata grosimea lor, iar cele opaliza
te sunt acoperite la interior cu un strat subtire de substanta difuzanta. Prezen
ta balonului difuzant reduce insa fluxul luminos cu circa 10%, fata de lampile c
u balon clar.
Caracteristici de functionare
a) Influenta tensiunii de alimentare. Marimile caracteristice de functionare
ale unei lampi cu incandescenta variaza intr-un mod specific odata cu modificar
ea tensiunii de alimentare in raport cu cea nominala.

-fluxul luminos, puterea absorbita si eficacitatea luminoasa cresc cu cresterea

tensiunii;
-durata de functionare scade cu cresterea tensiunii de alimentare. Astfel daca v
aloarea eficace a tensiunii retelei de alimentare creste cu 5%, durata de functi
onare se reduce la jumatate, iar daca tensiunea scade cu 5%, durata de functiona
re creste de doua ori.

b) Influenta intensitatii curentului. Filamentul este proiectat pentru o functio

nare la temperatura ridicata. Rezistenta sa creste cu temperatura, dar are valor
i scazute la rece (cativa ohmi pentru o lampa de 100 W). prin urmare, la punerea
sub tensiune, filamentul este strabatut de un supracurent. Daca aprinderea se r
epeta frecvent, filamentul se poate rupe sub actiunea fortelor de natura electro
dinamica dintre spire.
La lampile de foarte mare putere este necesar sa se introduca un reoastat in ser
ie cu lampa, pentru ca aceasta sa fie adusa treptat la tensiunea de lucru.

Lampi cu halogeni
Pentru a micsora si mai mult evaporarea filamentului de wolfram si a impiedica d
epunerea particulelor desprinse din aceasta pe peretele balonului lampii cu inca
ndescenta, in interiorul balonului se introduce o cantitate redusa de halogeni (
iod).
Intre iod si wolfram ia nastere un ciclu regenerator care consta in urmatoarele:
-atomii de iod disociati la temperatura ridicata a filamentului se combina cu p
articulele de wolfram volatilizate, formand iodura de wolfram (WI2) volatila, ca
re se raspandeste in balon
-in vecinatatea filamentului, iodura se descompune eliberind wolframul metalic
care se depune pe filament, iodul ramanand liber pentru o noua reactie.
Printre calitatile principale ale lampii cu halogeni se enumera:
-fluxul luminos este practic constant in functionare, deoarece balonul este in
permanenta curat
-dimensiunile lampii sunt mai mici in comparatie cu ale lampii normale de aceea
si putere
-durata de functionare (circa 2000 ore) este cel putin de doua ori mai mare dec
at a lampilor normale
-eficacitatea luminoasa cu 30% mai mare (25 1m/W)
-temperatura de culoare de 2900 K permite o redare mai buna a culorilor obiecte
lor iluminate, comparativ cu lampile normale.
Acestea au in general, doua invelisuri tubulare, cel interior din cuart, iar cel
exterior din sticla obisnuita; invelisul dublu este necesar pentru a se putea m
entine balonul de cuart la o temperatura de circa 250° C, necesara formarii ioduri
i de wolfram. Lampa trebuie sa functioneze in pozitie strict orizontala pentru a
se reduce la maximum transferul axial al wolframului.
Deoarece presiunea in interiorul lampii este ridicata (760 1800 mmHg), in moment
ul ruperii filamentului se produce un arc electric stabil,
din acest motiv, fiecare lampa cu vapori de iod va fi prevazuta cu o siguranta f
uzibila de protectie.

Constructia unei lampi cu vapori de iod este prezentata in figura urmatoare:

Caracteristicile lampilor cu vapori de iod (tip OSRAM)

Lampile cu halogeni se utilizeaza in instalatiile de iluminat in care se cer flu
xuri luminoase mari, produse de surse de dimensiuni mici: iluminatul spatiilor m
ari deschise (stadioane, aeroporturi, piete) sau inchise (hale), in cinematograf
e, pentru fotografiere si ca lampi pentru farurile autovehiculelor.
Lampi cu descarcari
Functionarea lampilor cu descarcari se bazeaza pe fenomenul de luminiscenta a ga
zelor sau vaporilor metalici. Acest fenomen consta in emisia de catre o substant
a a unei radiatii electromagnetice, a carei intensitate este mai mare decat cea
a radiatiei termice emise de catre substanta, la aceeasi temperatura. Emisia rad
iatiilor electromagnetice (fotoni) se datoreaza reintoarcerii electronilor de pe
nivelurile energetice superioare ale unui atom excitat pe nivelul inferior orig
inar sau pe alte nivele intermediare. Fiecare trecere de la un nivel energetic s
uperior spre unul inferior este insotita de emisia unei radiatii monocromatice c
u frecventa:

f=Es-Ei/h

in care
Es- este energia nivelului superior
Ei- energia nivelului inferior pe care se inscrie electronul dupa saltul
efectuat

h- constanta lui Planck

Excitarea atomilor subsatntei gazoase are loc in principal prin ciocnirea acesto
ra cu electronii liberi, aflati in incinta cu urmare a emisiei termoelectronice
a electrozilor sau a ionizarii spatiului de descarcare si acceleratii sub influe
nta campului stabilit intre electrozi.
Dupa temperatura de functionare a electrozilor, lampile cu descarcari pot fi:
-cu electrozi reci;
-cu electrozi calzi.
Lampile cu descarcari functionand in zona descarcarii luminiscente sunt cu elect
rozi reci, acestia ramanand in timpul functionarii la o temperatura moderata.
Lampile cu descarcari cu electrozi calzi functioneaza in zona de descarcare in a
rc. La aceste lampi, descarcarea porneste de la mici pete incandescente, aflate
la suprafata electrozilor. In ceea ce priveste caderea de tensiune pe electrozi,
aceasta este mult mai mica la lampile cu electrozi calzi.
Dupa portiunea caracteristicii voltamperice in care functioneaza si zona de prov
enienta a luminii, lampile cu descarcari se clasifica in:
-lampi cu efluvii catodice (cu lumina negativa), in care lumina este produsa pr
in radiatia zonei negative a descarcarii;
-lampi cu descarcari luminiscente, folosind coloana luminoasa pozitiva;
-lampi cu descarcari in arc, cu gaze si vapori metalici.

Lampile cu efluvii catodice:

La aceste lampi, descarcarea are loc intr-o atmosfera gazoasa formata din neon s
i heliu la o presiune de 5 25 mmHg. Electrozii din otel (sau aluminiu) sunt foar
te apropiati si astfel coloana pozitiva este inlaturata. Lumina este produsa de
zona negativa concentrata in vecintatatea catodului.
Caracteristic acestor lampi este tensiunea constata de functionare, independenta
de intensitatea curentului si lipsa de inertie a luminii emise, intensitatea lu
minoasa urmarind fidel orice variatie a curentului.
PROIECTAREA INSTALATIILOR DE ILUMINAT INTERIOR
Date de proiectare
Cunoasterea detaliata a tuturor marimilor si aspectelor, de care trebuie tinut c
ont in proiectarea instalatiilor de iluminat, este de o importanta primordiala.
Toate datele initiale de proiectarea iluminatului si la activitatile care se des
fasoara in ea.
Acestea sunt:
a) denumirea incaperii, din care sa rezulte destinatia sa;
b) dimensiunile incaperi: lungimea L1, latimea L2 si inaltimea H, in m;
c) caracteristicile mediului din incapere si incadrarea acesteia din punct d
e vedere al pericolului de incendiu si explozie, necesare la stabilirea gradului
de protectie a echipamentelor si a technologiei de ezecutie a instalatiei. De a
semenea, trebuie precizat modul in care se degajeaza praful sau fumul, ceea ce d
etermina factorul de depreciere al corpurilor de iluminat. Acest factor de depre
ciere indica reducerea fluxului luminos al corpurilor de iluminat in timpul expl
oatarii, datorita murdaririi si uzurii acestora;
d) amplasarea utilajelor, a locurilor de munca si caracterul lucrarilor care
se executa in incapere;
e) categoriile receptoarelor si numarul persoanelor din incapere, cu ajutoru
l carora se stabilesc felurile instalatiilor de iluminat de siguranta care trebu
ie prevazute;
f) structura si zugraveala peretilor si a tavanului. Astfel, structura tava
nului prezentand grinzi, nervuri etc. influenteaza in mare masura amplasarea cor
purilor de iluminat. Existenta unor stalpi sau coloane de sustinere trebuie avut
a de asemenea in vedere. Structura peretilor este determinanta pentru alegerea t
echnologiei de executie a instalatiei. In functie de zugraveala peretilor si tav
anului, se determina 3 factori de reflexie ai peretilor Pp, respectiv tavanului
Pt. Daca peretii sau tavanul prezinta zone cu coeficienti de reflexie diferiti (
zugraveli diferite, ferestre, panouri montate pe pereti etc.) se recomanda deter
minarea unor coeficienti de reflexie echivalenti, prin medii ponderate.
Contributia iluminatului natural trebuie precizata, pentru a se avea in
vedere partitionarea iluminatului normal si necesitatea prevederii iluminatulu
i normal si necesitatea prevederii iluminatului de siguranta de evacuare;
g) pozitiile si dimensiunile cailor de acces, daca acestea sunt comune sau n
u si pentru alte incaperi;
h) existenta unor utilaje de mari dimensiuni, a podurilor rulante, a instala
tiilor electrice de forta, de incalzire, ventilatie etc.
Alegerea sistemului de iluminat si a echipamentului electric

Alegerea corecta a sistemului de iluminat prezinta importanta atat din punct de

vedere al eficientei instalatiei de iluminat, cat si din punct de vedere al econ
omicitatii ei.
Primul criteriu de alegere a sistemului de iluminat (general-uniform sau zonat,
iluminat general combinat cu iluminat local sau cuiluminatgeneral localizat) est
e legat de destinatia si scopul instalatiei.

Astfel, sistemul de iluminat general se adopta in urmatoarele cazuri:

-activitatile nu au un caracter localizat;
-densitatea locurilor de munca este mare;
-atentia persoanelor trebuie sa fie distribuita pe suprafete mai mari.
Sistemul de iluminat general uniform se adopta pentru:
-spatiile de lucru in care totalitatea lucrarilor se incadreaza in aceeasi categ
orie de dificultate vizuala, daca nivelul de iluminare normat nu depaseste 500 1
x;
-spatiile de lucru in care locurile de munca nu au o pozitie fixa.
In primul caz, nivelul mediu de iluminare generala va fi corespunzator categorie
i de dificultate vizuala in care se incadreaza lucrarile. In cazul al doilea, ni
velui de iluminare este determinat in incadrarea lucrarilor predominante din inc
apere, urmand ca pentru lucrarile mai pretentioase sa se foloseasca iluminatul l
ocal.
Sistemul de iluminat general zonat se va folosi in halele monobloc, in care dive
rsele faze ale procesului technologic se efectueaza in zone bine delimitate. Niv
elul de iluminare in fiecare zona va corespunde dificultatii vizuale a lucrarilo
r din zona respectiva.
Sistemele de iluminat combinat sau localizat se recomanda cand se cer niveluri d
e iluminat superioare, pentru locuri de munca izolate, in care activitatea are u
n caracter individual. Aceste sisteme aduc o serie de avantaje din punct de vede
re al iluminatului si din punct de vedere economic, printre care se mentioneaza
urmatoarele:
-este posibila amplasarea corpului de iluminat local (suplimentar) in pozitia ce
a mai avantajoasa, in functie de natura lucrarilor;
-se realizeaza nivelurile de iluminare locale ridicate, cu surse de lumina de pu
teri mici;
-se pot obtine, in functie de necesitati variatii de culoare a luminii, limitate
la zone locale;
-cheltuielile de intretinere sunt mai mici decat la sistemul de iluminat general
;
-economicitatea instalatiei este superioara, deoarece nivelui de iluminare gener
ala poate fi mentinut la o valoare mai mica, iar lampile locale se pot scoate di
n functiune individual, mentinandu-se iluminatul local numai in zonele in care s
e desfasoara activitatea.
In vedera economisirii energiei electrice, la proiectare se va urmari reducerea
ponderii iluminatului general uniform si extinderea iluminatului localizat si a
celui local.
Sistemul de iluminat general combinat cu iluminat local se va folosi in spatiile
in care lucrarile se incadreaza in diferite categorii de dificultate vizuala, i
ar locurile de munca sunt grupate in zone bine delimitate in functie de dificult
atea vizuala a lucrarilor. Nivelul de iluminare general din incapere va fi cel c
orespunzator categoriei de dificultate vizuala in care se incadreaza numarul cel
mai mare de lucrari, iar pentru lucrarile mai pretentioase se va prevedea ilumi
nat local suplimaentar.
Sistemul de iluminat general combinat cu iluminat general localizat se va aplica
in spatiile in care lucrarile se incadreaza in diferite categorii de dificultat
e vizuala, iar locurile unde se efectueaza lucrari pretentioase sunt grupate in
zone bine delimitate. Nivelul de iluminare general din incapere se alege corespu
nzator categoriei de dificultate vizuala in care se incadreaza lucrarile cu pond
erea cea mai mare in incapere. Daca nivelul de iluminare necesar este mai mare d
e 500 1x, se stabileste nivelul de iluminare mediu general la minimum 10% din il
uminarea normata pe planul de lucru, dar nu mai putin de 150 1x. Pentru lucraril
e mai pretentioase se prevede un iluminat general localizat, care sa ridice ilum
inarea planului de lucru la nivelurile normate corespunzatoare.

Indicatii privind alegerea surselor de lumina:

Nota: R=recomandat; P=permis; N=nepermis (interzis).

In ceea ce priveste corpurile de iluminat, acestea trebuie sa corespunda surselo

r de lumina alese si sa aibe gradul de protectie cerut de mediul din incapere. A
legerea corpurilor de iluminat se poate face, tinand cont de cerinta de a se pre
vedea corpuri de iluminat cu distributia directa, semidirecta sau mixta a fluxul
ui luminos, evitand pe cele cu distributie indirecta, care se vor folosi numai i
n cazuri exceptionale. Daca tavanul incaperii are proprietati reflectante si poa
te contribui la luminarea planului de lucru, este recomandabil sa se aleaga corp
uri de iluminat cu o distributie semidirecta sau mixta a fluxului luminos.
Avand in vedere ca alegerea sursei de lumina si a corpului de iluminat nu poate
fi considerata definitiva in acest stadiu al proiectarii, se recomanda doar o al
egere de principiu, care sa nu implice neaparat precizarea si a puterii lampilor
, a numarului de lampi din corp etc.

Stabilirea nivelului de iluminare

In raport cu sistemul de iluminat ales se stabileste valoarea minima admisibila

Eadm a iluminarii medii, tinand cont si de categoria lucrarilor din incapere.
Daca s-a ales iluminatul combinat, se stabileste in prealabil iluminarea El pe c
are o poate produce sistemul de iluminat local sau general localizat, ramanand c
a prin iluminatul general sa se realizeze iluminarea medie
Eg=Eadm-El

Amplasarea corpurilor de iluminat general

A.Inaltimea de suspendare h a corpurilor deasupra planului util se stabileste in

functie de considerente constructive sau practice. De exemplu, in unele hale in
dustriale, corpurile de iluminat se aseaza pe fermele acoperisului, deaspra podu
rilor rulante, astfel ca inaltimea lor de suspendare este impusa. In general, in
altimea de suspendare se determina cu relatia

h=H-hu-hc
in care:
H este inaltimea incaperii;
hu- inaltimea planului util fata de pardoseala;
hc- lungimea pendulului corpului, dictata de tipul de corp ales, de evitarea fen
omenului de orbire si de posibilitatile concrete de amplasare a corpurilor pe ta
van. Lungimea pendulului nu poate fi aleasa prea mare, pentru a se evita intrare
a in oscilatie a corpurilor de iluminat. Limita inferioara a inaltimii de suspen
dare este determinata de evitarea efectului de orbire, iar limita superioara de
inaltimea tavanului.
B.Amplasarea in plan a corpurilor de iluminat este strans legata de indeplinirea
conditiilor de uniformitate a iluminarii si de luminante admisibile.
Prin amplasarea corpurilor de iluminat la distante mici intre ele, se obtine o b
una uniformitate, insa costul instalatiei rezulta exagerat. Este necesar sa se a
leaga o solutie cat mai economica (numar minim de corpuri, Emed » Eadm), care sa c
onduca la respectarea factorilor de uniformitate ceruti. Prin urmare, la amplasa
rea in plan a corpurilor de iluminat se urmareste determinarea numarului minim d
e corpuri, care asigura iluminarea planului de lucru in conditiile de uniformita
te impuse. Recomandarile de amlpasare corespunzatoare a corpurilor de iluminat s
e dau in functie de tipul corpului, tipul sursei de lumina si cotele verticale d
e montaj se face prin intermediul distantei relative d* dintre corpurile de ilum
inat:

d*=d/h

In cazul iluminatului direct, h reprezinta inltimea de suspendare deasupra planu

lui util, iar in cazul iluminatului mixt si indirect se foloseste lungimea pendu
lului hc (distanta de la corpul de iluminat la tavan).
Amplasarea in plan a corpurilor se trateaza separat pentru corpurile puctiforme
si cele liniare. Un corp de iluminat poate fi considerat punctiform daca cea mai
mare dintre dimensiunile sale Lc indeplineste relatia:

Lc/h<1/5
in care h este inaltimea de suspendare deasupra planului util. Lao sursa liniara
, cea mai mare dintre dimensiunile corpului nu indeplineste relatia de mai sus,
dar cea mai mica trebuie sa fie conform acestei relatii, astfel sursa trebuie co
nsiderata panou luminos.
1) Amplasarea surselor punctiforme

Dispunerea uniforma a corpurilor de iluminat se obtine prin asezarea acestora in

varfurile unor dreptunghiuri sau triunghiuri, orientate in in raport cu dimensi
unile incaperii, dupa cum se indica in figura urmatoare:
Amplasarea in plan a surselor punctiforme:
a-in varfurile unor dreptunghi; b-in varfurile unor triunghi.

Valorile distantei relative d* dintre doua corpuri de iluminat apropiate, depind

e de felul distributiei fluxul luminos pe care acestea o realizeaza (forma curbe
i fotometrice):
-la iluminatul direct cu lampi fluorescente d*=0.5 1.0
-la iluminatul direct cu lampi cu incandescenta d*=0.5 0.7
-la iluminatul mixt d*=1.0 1.2
-la iluminatul indirect d*=1.2 1.5
Pentru un anumit factor de uniformitate, solutia optima din punct de vedere econ
omic se obtine daca d1=d2 in cazul asezarii in dreptunghi si d2=dc sau d1=Ö3d2, in
cazul asezarii in triunghi.
Distanta dp de la ultimul rand de corpuri pana la perete se adopta
dp=kpd,
in care coeficientul kp are valoarea (0.25 0.3). Cand exista utilaje sau mese de l
ucru amplasate in apropierea peretilor (kp=0.4 0.5) cand langa pereti exista spati
u de trecere.
Tinand cont de faptul ca pe una din dimensiunile Li ale incaperii se dispun Ni c
orpuri, deci (Ni-1) distante dintre corpuri, iar la capete mai ramane cate o dis
tanta dp pana la pereti, se poate scrie egalitatea
Li=(Ni-1)di+2kpdi
in care di=d*h reprezinta distanta dintre doua corpuri pe directia in care dimen
siunea incaperii este Li.
Din relatia de mai jos se poate determina numarul de corpuri pe dimensiunea Li a
incaperii:
Ni=Li/d*h+(1-2kp), I=1;2.
Prin aceasta relatie, limitei inferioare d*m ii corespunde un numar maxim de cor
puri NiM, iar limitei superioare d*M un numar minim de corpuri Nim. Numarul de c
orpuri ales Ni se va incadra intre aceste limite:
Nim<Ni<NiM
cat mai apropiat de limita inferioara Ni»Nim astfel incat iluminarea medie realiza
ta sa depaseasca cu o valoare minim posibila iluminarea medie minima. In calcule
se recomanda a se porni cu numarul minim de corpuri.
2) Amplasarea surselor liniare
Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente se repartizeaza de obicei in benzi
continui sau discontinui.
Valorile recomandate pentru distantele relative sunt:
- d1*<0.7, in cadrul aceleiasi benzi;
- d2*<0.6, intre doua benzi paralele.
Distanta la perete se incadreaza la fel ca si sursele puctiforme.
Spre deosebire de cazul surselor punctiforme, dimensiunea incaperii paralela cu
benzile este:
L1=(N1-1)d1+Lc+2kpd1
astfel ca numarul de corpuri pe banda este:
N1=L1-Lc/d1*+(1-2kp)
in aceste relatii Lc este lungimea corpului de iluminat.
Dupa definitivarea numarului de corpuri N1 din cadrul unei benzi trebuie verific
at ca distanta d1 dintre doua corpuri apropiate
d1=L1-Lc/(N1-1)+2kp
sa fie cat mai mare decat lungimea de gabarit Lc a corpului de iluminat
d1>Lc.
Dupa determinarea prin calcul numerelor de corpuri Ni si N2 amplasate pe lungim
e, respectiv latime se calculeaza numarul total de corpuri Nc din incapere
Nc=N1 · N2

Caracteristicile instalatiei de iluminat normal

Iluminarea medie in serviciu se calculeaza cu relatia:

Emed=FtNlcNcu/A?
care trebuie sa fie mai mare decat iluminarea medie minima admisibila
Emed=Eadm.

Scara nivelelor de iluminare, prevazuta prin STAS 6646-66 este urmatoarea:

0.3; 0.5; 1; 2; 3; 5; 10; 30; 50; 75; 100; 150; 200; 250; 300; 350; 400; 500; 75
0; 1000; 1500; 2000; 3000; 4000; 5000 1x.
Uniformitatea iluminarii poate fi considerata in general indeplinita, daca
s-au respectat conditiile de amplasare in plan ale corpurilor. In cazul unor ins
talatii mai exigente se va face verificarea uniformitatii iluminarii prin metoda
punct cu punct.
Calculul fotometric al instalatiilor de iluminat de siguranta se poate face in a
celasi mod cu al instalatiei de iluminat normal.

Intocmirea schemei de distributie

Organizarea pe circuite monofazate sau trifazate a alimentarii cu energie electr

ica a corpurilor de iluminat se face avand in vedere, pe de o parte functionalit
atea instalatiei de iluminat general, iar pe de alta parte restrictiile introdus
e prin normativ.
Astfel, se va prevedea ctionarea iluminatului general, respectiv aprinderea si s
tingerea acestuia pe portiuni ale incaperii, in scopul creerii posibilitatii de
iluminare numai a anumitor zone, in care la un moment dat se lucreaza efectiv.
La folosirea iluminatului artificial combinat cu iluminatul natural, sectionarea
comenzilor iluminatului general se va prevedea astfel ca aprinderea-stingerea s
a se faca paralel cu peretele ferestrelor.
Dupa relizarea partitionarii iluminatului general, conform indicatiilor de mai s
us, se grupeaza corpurile de iluminat pe circuite respectand urmatoarele restric
tii:
-la circuitele monofazate nu se va depasi o putere instalata maxima de 3kW
-la circuitele trifazate nu se va depasi o putere instalata maxima de 8kW
-numarul maxim de corpuri de iluminat racordate la o faza este de 30, in cazul i
nstalatiilor de iluminat industriale;
-in cladirile de locuit, un circuit de lumina nu va depasi puterea instalata de
1kW si va fi incarcat cu maximum 12 corpuri de iluminat, exceptie facand circuit
ele de lumina de la spatiile comune (holuri, scari etc.) la care se admit 15 cor
puri de iluminat pe circuit.
Legarea corpurilor de iluminat la circuitul de alimentare se face prin intermedi
ul unor cleme de legatura (la corpuri de iluminat fixe). Un corp de iluminat se
racordeaza la o singura faza, chiar daca este prevazut cu mai multe lampi. Corpu
rile de iluminat cu lampi cu descarcari se vor monta cu condensatoare pentru inb
unatatirea factorului de putere. Una dintre verificarile obligatorii la instalat
iile de iluminat este aceea a pierderilor de tensiune.
Bateriile de alimentare a iluminatului de siguranta pentru continuarea lucrului
voi fi astfel dimensionate incat sa asigure functionarea continua a tuturor lamp
ilor dupa cum urmeaza:
-cel putin 3 ore, pentru locurile in care sunt montate armaturi (vane, robinete)
si dispozitive de comanda si control ale unor instalatii si utilaje care trebui
e actionate in caz de incendiu (ca si in incaperile blocului operator al clinici
lor si spitalelor)
-pentru timpul necesar punerii in functiune a unei alte surse de alimentare sau
repunerii in functiune a alimentarii normale, daca activitatea nu poate fi intre
rupta
-in tot timpul necesar efectuarii manevrelor in vederea opririi lucrului in caz
de avarie, evacuarea personalului si luarea masurilor de prevenire si combatere
a incendiului.

Bibliografie
Albert, Hermina s.a. Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor industr
iale Bucuresti, Editura technica, 1979.
Badea, I. s.a. Protectia prin relee si automatizarea sistemelor electrice. Bucur
esti, Editura technica, 1973.
Balaurescu, D., Eremia, M. Imbunatatirea factorului de putere. Bucuresti, Editur
a technica, 1982.
Badulescu, N. Linii si statii electrice. Bucuresti, Editura technica, 1967.
Bianchi, C. s.a. Proiectarea instalatiilor de ilumiant electric. Bucuresti, Edit
ura technica, 1977.
Chirita, G., Alexe, C. Cartea instalatorului electrician. Bucuresti, Editura tec
hnica 1970.
Comsa, D., s.a. Proiectarea instalatiilor electrice industriale. Bucuresti, 1979
.
Comsa, D., Maier, V. Instalatii electrice industriale, lucrari practice. Cluj Na
poca, Litografia Institutului politechnic Cluj Napoca, 1976.
Comsa, D. Utilizari ale energiei electrice. Bucuresti, 1973.
Darie, S. s.a. Producerea si distributia energiei electrice. Cluj Napoca, Litogr
afia Institutului politechnic Cluj Napoca, 1977.
Darie, S. s.a. Centrale si retele electrice, indrumator de calcul al curentilor
de scurtcircuit. Cluj Napoca, Litografia Institutului politechnic Cluj Napoca, 1
972.
Fedorov, A. A. s.a. Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor industri
ale (trad. Din lb. rusa). Bucuresti, Editura technica, 1965.
Gheorghiu, N., Militaru, P. Teoria si practica iluminatului electric. Bucuresti,
Editura technica, 1970.
Gheorghita, S. Pretul in constructii. Bucuresti, Editura technica, 1979.
Herscovici, B. s.a. Aparate electrice de inalta tensiune, indreptar. Bucuresti,
Editura technica, 1978.
Manea, A., Scarlatescu, M. Aparate electronice pentru protectia muncii. Bucurest
i, Editura technica, 1976.
Nitu, V. s.a. Instalatii electrice ale centralelor si statiilor. Bucuresti, Edit
ura technica, 1972.
Pictareanu, E. Constructia si exploatarea retelelor de cabluri in intreprinderil
e industriale. Bucuresti, Editura technica, 1973.
Pietrareanu, E. Agenda electricianului. Editia a III-a. Bucuresti, Editura techn
ica, 1979.
Popescu, C. Proiectarea organizarii santierelor. Bucuresti, Editura technica, 19
76.
Vasilache, G. Sisteme de protectie impotriva tensiunilor electrice accidentale.
Bucuresti, Editura technica, 1980.
Indrumator technic pentru instalatii. Mapa de instalatii pentru constructii elec
trice. ISART, Bucuresti, 1974.
M.E.E. Instuctiuni pentru paza contra incendiilor pentru ramura energiei electri
ce si terimce, PE 009/76.
M.E.E. Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare. P
E 111/69, vol. I V.
M.E.E. Instructiuni privind alegerea schemelor electrice de conexiuni ale statii
lor de 110, 220 si 400 kV. PE 133/71, Bucuresti, 1974.
M.E.E. Instructiuni privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in
instalatiile electrice de distributie 1-110 kV. PE 135-81.
M.E.E. Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si trans
formare cu tensiuni peste 1 kV. PE 101/71.
M.E.E. Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice. P
E 107/78.
M.E.E. Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia i
nstalatiilor electroenergice impotriva supratensiunilor. PE 109-74.
M.E.E. Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor indust
riali si similari. PE 124/78, Bucuresti, 1978.
M.E.E. Normativ privind metodele si elementele de calcul a sigurantei in functio
nare a instalatiilor energetice. PE 013/72.
M.E.E. Normativ privind proiectarea instalatiilor de protectie prin relee si aut
omatizare. PE 501/69.
M.E.E. Norme de protectia muncii in instalatiile electrice. PE 119/79.
M.E.E. Prescriptii pentru protectia contra supratensiunilor a instalatiilor elec
trice cu tensiuni peste 1000 V.
M.E.E. Subansambluri pentru statii de 110 kV tip racord adinc, circuite primare,
E 189-72, ISPE.
STAS 2612-72. Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise.
STAS 4102-73. Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau la
nul.
STAS 6616-78. Instalatii electrice de joasa tensiune. Instalatii de legare la nu
l de protectie. Prescriptii.
STAS 6755-74. Automatica. Semne si simboluri conventionale.
STAS 7334-78. Instalatii electrice de 1000 V si peste 1000 V. Instalatii de lega
re la pamant de protectie. Prescriptii.
STAS 7944-79. Bare conductoare de curent. Curenti maximi admisibili de durata. P
rescriptii.
STAS 8275-78. Protectia impotriva electrocutarilor.