Licenta

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” LUCRARE DE LICENTA
FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN
Introducere
Lucrarea de diploma intitulata „SISTEM ECONOMIC DE TRACKING CU 2 AXE
COMANDAT CU RELEU TIP EASY ” s-a concentrat pe una din probleme majore ale
sistemelor dedicate energiilor alternative. Asa cum este prezentat in literatura de specialitate,
tehnologiile energiilor regenerabile nu au ajuns la maturitate. Din acest motiv, costurile
realizate sunt superioare fata de variantele clasice. Principalele directii pe care este
concentrata cercetarea sunt: optimizarea colectarii, optimizarea stocarii si optimizarea
conversiilor. Toate aceste domenii sunt impuse de caracterul energiilor alternatice, respectiv
caracterul lor sezonier si caracterul lor intermitent. Orice performanta se masoara prin pretul
final al energiei obtinute.
Lucrarea s-a concentrat pe optimizarea echipamentelor de tracking performant cu 2 axe,
necesare la sistemele de captare a energiei solare, fie ca sunt de tip fotovoltaic fie de tip
termic. Sunt analizate doua aspecte esentiale in orice sistem de tracking: senzorul solar,
respectiv sistemul prin care este sesizata pozitia de optim a receptorului si sistemul de
comanda al motoarelor de reglaj al celor 2 axe. Senzorul solar este o structura noua, diferita
de cele clasice, care foloseste cele mai ieftine componente fotosensibile, respectiv
fotorezistente. Se va vedea ca structura este robusta, autoadaptive, nu este influentata de
fenomenul de imbatrinire sau de deriva terimica si nu necesita circuite electronice
specializate, de tip masurari. In aceste conditii era necesara si regindirea structurii de
comanda, respectiv alegerea unei structuri economice, atit ca pret initial cit si ca ulterioare
costuri de intretinere. S-a optat pentru un sistem ce foloseste relee EASY, care este
semnificativ mai ieftin in raport cu structuri PLC utilizate in prezent. De asemenea, costurile
de programare si de intretinere sunt mult mai reduse in raport cu solutiile care folosesc
microcontrolere, sisteme DSP sau de tip SPLD(Complex Programmable Logic
Devices)/FPGA (Field Programmable Gate Arrays). Astfel de solutii au fost intilnite in
literatura de specialitate dar nu si in practica, tocmai din cauza aspectelor economica dar si a
problemelor de fiabilitate date fiind conditiile de exploatare specifice captatorilor solari.
Utilizarea releului EASY impreuna cu noul senzor solar de tip matricial, este facilitata si
de specificul senzorului care ofera ca semnale de iesire un set de 4 semnale digitale, respectiv
doua semnale de sens (dreapta/stinga) si doua semnale de ON pentru cele doua elemente de
executie, respectiv cele doua motoare care actioneaza fiecare axa a sistemului de tracking. In
acest mod este exploatata optim si structura noului senzor. Lucrarea a rezolvat aspectele
teoretice, de proiectare si s-a concretizat cu o realizare practica.
1
Cap.1. Energia solara
1.1. Generalitati
Energia solară este energia emisă de Soare pe întreg domeniul radiaţiei sale
electromagnetice. Energia solară este considerată energie regenerabilă şi stă la baza celor mai
multe forme de energie de pe Pământ: energia hidraulică, energia eoliană, energia
combustibililor etc. Conversia în energie a combustibililor se face prin fotosinteză.
Energia solară poate fi folosită să:
 genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
 genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)
 încălzească clădiri, direct
 încălzească clădiri, prin pompe de căldură
 încălzească clădiri şi să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice
1.2. Conversia energiei solare

Pentru utilizarea energiei solare este nevoie de conversia acesteia în alte forme de
energie, cum ar fi:
Conversia foto-termică (termoconversia) presupune transferul energetic de la razele
soarelui la apă, abur, aer cald, alte medii (lichide, gazoase sau solide). Căldura astfel obţinută
poate fi folosită direct sau convertită în energie electrică, prin centrale termoelectrice sau prin
efect termoionic. De asemenea, poate fi folosită prin transformãri termochimice sau poate fi
stocată în diverse medii solide sau lichide. Conversia fototermică prezintã o mare importanţă
în aplicaţiile industriale, încălzirea clădirilor, prepararea apei calde de consum, uscarea
materialelor, distilarea apei etc.
Conversia foto-mecanică este importantă în energetica spaţială, unde, conversia
bazată pe presiunea luminii dă naştere la motorul tip "velăsolară", utilizat la zborurile navelor
cosmice. Conversia fotomecanică se referă la echiparea navelor cosmice destinate călătoriilor
lungi, interplanetare, cu aşa-zisele "pânze solare", la care, datorită interacţiunii dintre fotoni şi
mari suprafeţe reflectante, desfăşurate după ce nava a ajuns în vidul cosmic, se produce
propulsarea navei prin impulsul cedat de fotoni la interacţiune.
2
Conversia foto-chimică se împarte în două categorii: una presupune utilizarea

directă a Soarelui prin excitarea luminoasă a moleculelor unui corp, iar cealaltă utilizarea
indirectă prin intermediul plantelor (fotosinteză) sau a transformãrii produselor de dejecţie a
animalelor. Conversia fotochimică se utilizează la obţinerea pilelor de combustie prin
procesele amintite mai sus.
Conversia foto-electrică directă se realizează folosind proprietăţile materialelor
semiconductoare din care se confecţionează celulele fotovoltaice.
1.3. Conversia luminii in electricitate
Efectul de apariţie a unei tensiuni electromotoare, sub acţiunea energiei solare,

denumit efect fotovoltaic, a fost descoperit de fizicianul francez Alexandre-Edmond
Becquerel, în anul 1839. Denumirea acestui efect provine din grecescul phos, care înseamnă
lumină şi din numele fizicianului Allesandro Volta, realizatorul primei baterii electrice din
lume.
Efectul fotovoltaic este datorat eliberării de sarcini electrice negative (electroni) şi
pozitive (goluri), într-un material solid, atunci când suprafaţa acestuia interacţionează cu
lumina. Datorită polarizării electrice a materialului respectiv, care se produce sub acţiunea
luminii, apare o tensiune electromotoare, care poate genera curent electric într-un circuit
închis. Dispozitivele care funcţionează pe baza acestui fenomen, sunt denumite celule
fotovoltaice, sau celule electrice solare. Pentru a permite furnizarea unei puteri elctrice
rezonabile, celulele fotovoltaice nu funcţionează individual ci legate în serie într-un mumăr
mai mare, alcătuind panouri fotovoltaice, sau panouri electrice solare (a nu se confunda cu
panourile solare pentru producerea energiei termice, denumite şi colectori solari sau panouri
solare termice).
Celulele fotovoltaice pot fi realizate din mai multe materiale semiconductoare, dar
peste 95% din celulele solare sunt realizate din siliciu (Si), care este al doilea element chimic
cel mai răspândit în scoarţa terestră, reprezentând cca. 25% din aceasta, deci este disponibil în
cantităţi suficiente, fiind astfel şi ieftin. În plus, procesele de prelucrare a acestui material nu
sunt agresive pentru mediul ambiant.
În fig.1.1 este prezentată structura energetică a materialelor semiconductoare, deci şi a
siliciului.
3
Fig.1.1 Structura materialelor semiconductoare
Analizarea acestei scheme energetice este utilă în vederea înţelegerii condiţiilor în care
semiconductorii pot deveni materiale conductoare de curent electric. În situaţii normale,
electronii ocupă în jurul nucleelor atomilor materialului respectiv, diferite nivelele energetice
denumite şi straturi sau benzi energetice. Aceste nivele energetice accesibile pentru electroni,
sunt separate de benzi energetice interzise, reprezentând adevărate “bariere energetice” pentru
electroni.
Nivelul energetic cel mai ridicat dintre cele ocupate de electroni, este denumit şi bandă
energetică de valenţă, sau mai simplu bandă de valenţă. Următorul nivel energetic accesibil
electronilor, dar neocupat de aceştia, este denumit bandă energetică de conduţie, sau mai
simplu bandă de conducţie. Este evident că pentru materiale diferite, nivelele energetice ale
benzii de valenţă şi ale benzii de conducţie sunt diferite.
Diferenţa de potenţial energetic ΔE, dintre banda de conducţie şi banda de valenţă,
reprezentând şi valoarea “barierei energetice” dintre cele două straturi, este diferenţa dintre
nivelurile energetice Ec al benzii de conducţie şi Ev al benzii de valenţă ΔE=Ec-Ev.
În cazul siliciului monocristalin, valoarea acestei bariere energetice este ΔE≈1eV, iar
în cazul siliciului amorf poate să ajungă la ΔE≈1,7eV. Aceste valori ale barierei energetice,
reprezintă cuante de energie care trebuie să fie transmise electronilor de pe stratul de valenţă
4
pentru ca aceştia să devină liberi, adică pentru a putea trece pe banda de conducţie. Prin
supunerea materialelor semiconductoare de tipul siliciului la radiaţia solară, fotonii, sau
cuantele de lumină cum mai sunt numiţi aceştia, sunt capabili să transmită electronilor de pe
banda de valenţă, energia necesară pentru a depăşi “bariera energetică” şi a trece pe banda de
conducţie. Acest fenomen se produce în celulele fotovoltaice.
În vederea fabricării celulelor fotovoltaice, Si este impurificat (dopat) cu diferite
elemente chimice, pentru obţinerea unui surplus de sarcini electrice negative (electroni) sau
pozitive (goluri). Se obţin astfel straturi de siliciu semiconductoare de tip n, respectiv de tip p,
în funcţie de tipul sarcinilor electrice care predomină. Prin alăturarea a două asemenea straturi
de material semiconductor, caracterizate prin predominanţa diferită a sarcinilor electrice, în
zona de contact, se obţine o aşa numită joncţiune de tip p-n de tipul celei reprezentate
schematic în fig.1.2.
Fig.1.2. Jonctiune p-n
Sub acţiunea diferenţei de potenţial electric, manifestată în zona de contact, electronii

excedentari din stratul n, prezintă tendinţa de migraţie în stratul p, deficitar în electroni.
Analog,golurile excedentare din stratul p, prezintă tendinţa de a migra în stratul n, deficitar în
sarcină electrică pozitivă. Această tendinţă de deplasare a sarcinilor electrice este reprezentată
în fig.1.3.
5
Fig.1.3. Tendinţa de migrare a sarcinilor electrice între straturile joncţiunii p-n
Amploarea migraţiei sarcinilor electrice între cele două straturi ale joncţiunii p-n este
limitată de nivelul energetic al purtătorilor celor două tipuri de sarcini electrice. Astfel, cu
toate că nu se va realiza o reechilibrare la nivelul sarcinilor electrice în toată profunzimea
celor două straturi, o zonă superficială din stratul p va fi ocupată de sarcini electrice negative
(electroni), iar o zonă superficială din stratul n, va fi ocupată de sarcini electrice pozitive
(goluri). Ca efect, se va produce o redistribuire a sarcinilor electrice în zona joncţiunii p-n, de
tipul celei reprezentate în fig.1.4.
Fig.1.4. Apariţia unei diferenţe de potenţial electric în zona joncţiunii p-n
6
Se observă că efectul acestei redistribuiri este reprezentat de apariţia unei diferenţe de

potenţial locale, la nivelul joncţiunii. Această diferenţă internă de potenţial reprezintă o
barieră care împiedică o eventuală deplasare ulterioară a sarcinilor electrice negative din
stratul n spre stratul p şi a celor pozitive din stratul p spre stratul n. Sarcinile electrice libere
din cele două straturi sunt respinse din zona joncţiunii spre suprafeţele acestor straturi, opuse
joncţiunii p-n.
Este cunoscut faptul că lumina prezintă un caracter dual, având atât caracteristici de
undă, conform teoriei ondulatorii a luminii, cât şi caracteristici corpusculare, conform teoriei
corpusculare, sau fotonice a luminii.
Din punctul de vedere al efectului fotovoltaic este mai util ca lumina să fie considerată
ca având caracter corpuscular. Dacă joncţiunea p-n este supusă radiaţiei solare, fotonii având
un nivel energetic suficient de ridicat (cu atât mai ridicat cu cât radiaţia solară prezintă o
intensitate mai mare), sunt capabili să transfere suficientă energie electronilor aflaţi pe
straturile de valenţă ale atomilor, pentru a treace pe straturile de conducţie şi să devină
electroni liberi.
Sub acţiunea diferenţei interne de potenţial, care se manifestă local la nivelul
joncţiunii p-n, electronii liberi care se formează în stratul n, sunt respinşi spre suprafaţa
stratului n al joncţiunii, iar electronii liberi care se formează în stratul p, sunt atraşi spre zona
de joncţiune, pe care o vor traversa şi odată ajunşi în stratul n, sunt respinşi spre suprafaţa
acestui strat.
Fiecare electron liber, în momentul trecerii sale pe stratul de conducţie, lasă în urmă
un gol (sarcină electrică pozitivă) în structura atomului pe care l-a părăsit, astfel că sub
acţiunea radiaţiei solare nu apar doar electroni liberi ci perechi de sarcini electrice negative
(electroni) şi pozitive (goluri).
Sub acţiunea diferenţei interne de potenţial, care se manifestă local la nivelul
joncţiunii p-n, golurile care se formează în stratul p sunt respinse spre periferia stratului p al
joncţiunii, iar golurile care se formează în stratul n, sunt atrase spre zona de joncţiune, pe care
o vor traversa şi odată ajunşi în stratul p, sunt respinşi spre suprafaţa acestui strat.
În urma deplasării sarcinilor electrice în cele două straturi şi în zona joncţiunii p-n,
conform mecanismului prezentat, se produce o polarizare electrică la nivelul suprafeţelor
exterioare ale joncţiunii p-n, aşa cum se observă în fig.1.5.
7
Fig.1.5. Polarizarea suprafeţelor exterioare ale joncţiunii p-n
Dacă suprafeţele exterioare ale joncţiunii p-n sunt acoperite cu câte un strat metalic,
reprezentând fiecare câte un electrod, între aceştia se va manifesta o diferenţă de potenţial,
care într-un circuit închis va produce manifestarea unui curent electric. Diferenţa de potenţial
şi curentul electric se pot menţine la un nivel constant atâta tip cât se manifestă radiaţia solară.
Este evident că variaţia intensităţii radiaţiei solare va produce şi variaţii ale diferenţei
de potenţial, dar mai ales ale intensităţii curentului electric aşa cumse va arăta ulterior.
Joncţiunea p-n, împreună cu cei doi electrozi, alcătuieşte o celulă fotovoltaică sau o celulă
electrică solară având construcţia de tipul celei reprezentate în fig.1.6.
8
Fig.1.6. Elementele constructive ale unei celule fotovoltaice
Grosimea totală a unei celule fotovoltaice este ce cca. 0,3mm, iar grosimea stratului n,
este de cca. 0,002mm. Uzual, deasupra electrodului negativ al celulei fotovoltaice, se
amplaseaza un strat antireflexie, cu rolul de a împiedica reflexia radiaţiei solare incidente pe
suprafaţa celulei electrice solare, astfel încât o cantitate cât mai mare de energie să fie
transferată electronilor de valenţă din cele două straturi semiconductoare. Celulele
fotovoltaice au dimensiuni uzulale de 10x10cm şi mai recent de 15x15cm.
Primele celule fotovoltaice, au fost utilizate în 1958, pe satelitul Vanguard I, prezentat
în fig.1.7. Eficienţa de conversie a energiei radiaţiei solare în electricitate era de 10%, iar
puterea totală a acelor celule fotovoltaice a fost de cca. 0,1W. Până în 2005, puterea totală
instalată pe planetă a panourilor fotovoltaice, depăşea 1.000.000.000W=1GW
9
Fig.1.7. Primele panouri solare, montate pe Vanguard I
Eficienţa celulelor fotovoltaice depinde de doi factori: Intensitatea radiaţiei solare

incidente pe suprafaţa celulei; Eficienţa procesului de conversie a energiei radiaţiei solare în
energie electrică. În prezent, construcţiile de celule fotovoltaice au eficienţe în jurul valorii de
15%, ceea ce reprezintă o valoare destul de scăzută. Din acest motiv, panourile fotovoltaice
sunt amplasate preponderent în zone caracterizate prin radiaţie solară intensă.
10
Cap.2. Sisteme de tracking solar
2.1. Maximizarea iradiatiei in colector

Proiectantul oricarui sistem care colecteaza lumina solara trebuia sa decida modul in
care sa monteze sistemul. Poate ca cel mai usor mod de a-l monta este cel orizontal. Aceasta
orientare nu optimizeaza colectarea devreme ce radiatia razei colectate este proportionala cu
cosinusul unghiului dintre raza incidenta si normala planului colector. In functie de rata de
difuzie a radiatiei razei componente, partea disponibila de energie colectata va fi intre cosinus
si unitate. Desigur ca intr-un mediu cu rata de difuzie mare raza iradianta va fi doar o mica
parte din radiatia globala. Exista cateva alternative la montarea orizontala.
Daca un colector este montat intr-un plan perpendicular cu qz la amiaza solara el va fi
perpendicular fata de soare la amiaza solara. Acesta este puctul in care Soarele este in cel mai
inalt punct al sau pe cer rezultand un drum minim prin atmosfera si corespunzand celei mai
mici mase de aer din acea zi.
Avand in vedere ca Soarele are o viteza unghiulara de aproximativ 15° pe ora va fi
aproape perpendicular pe colector pentru aproape doua ore. Dincolo de acest timp intensitatea
razei solare descreste datorita maririi masei de aer si unghiul dintre raza solara incidenta si
normala colectorului creste. Acesti doi factori sunt cauza pentru care energia scade in mod
rapid intre orele dinainte de 10 a.m. si dupa 2 p.m.
Fig.2.1.Ilustrarea bidimensionala a efectului de colector a inclinatiei efective a unei

raze componente a radiatiei
11
In cazul in care colectorul este montat astfel incat sa urmareasca Soarele atunci
radiatia incidenta este afectata doar de cresterea de masa de aer data cu apropierea Soarelui de
orizont. Figura 2.2 ne arata si radiatia totala cumulata in conditii de raza incidenta directa de
catre un colector cu urmaritor. Se poate colecta cu aproximativ 50% mai multa energie vara
intr-un climat uscat precum cel din Phoenix, AZ folosind un colector cu urmaritor. Totusi in
lunile de iarna se poate colecta cu aproape 20% mai multa energie folosind un urmaritor. In
Seattle regiune ce primeste o lumina ceva mai difuza decat Phoenixun collector cu urmaritor
va colecta cu aproape 35% mai multa energie in zilele de vara dar doar cu 9% mai multa
energie comparat cu un colector optimizat prin fixare in timpul iernii.
Fig 2.2.Radiatia acumulata zilnic de colectori fixi si inclinati la diferite anotimpuri,doar

raza directa
Daca va fi folosit un colector cu urmaritor pe doua axe devine o decizie de importanta

economica pentru inginer devreme ce un urmaritor este mai costisitor decat un montaj fixat.
Pentru a face alegerea si mai interesanta se poate alege un urmaritor cu o singura axa
care se roteste in jurul unei axe fixate fata de q spre z. Se pot alege montaje care sa fie ajustate
manual de cateva ori pe zi sau chiar de cateva ori pe an. Fiecare dintre aceste optiuni vor face
astfel incat colectarea de energie sa fie intre colectorul optimizat prin fixare sau cel cu
urmaritor cu 2 axe.
12
Orientarea colectorului poate sa depinda si in functie de anotimp. Spre exemplu o

cabina mobila folosita in timpul lunilor de vara va avea nevoie de un colector orientat optim
pentru colectarea razelor in timpul verii. Totusi daca acea cabina va fi folosita in timpul iernii
ca loja pentru ski,sau toamna ca baza de vanatoare atunci colectorul poate fi optimizat pentru
unul dintre aceste anotimpuri.Pentru performante optime la orice zi data un collector fixat ar
trebui sa fie montat in plan la un unghi de ψ – δ fata de orizontala asa cum se vede in figura
2.3. Acest lucru va face ca planul colector sa fie perpendicular fata de Soare la amiaza solara.
Fig 2.3.Optimizarea unghiului de montaj pentru un colector fix
Pentru performante sezoniere optime pur si implu trebuie aleasa o valoare medie a
prntru acel sezon. Pentru vara din emisfera nordica variaza sinusoidal intre 0° pentru 21
martie la 23.45° pentru 21 iunie is apoi 0° in 21 septembrie.
Deci inclinatia medie intre 21 martie si 21 septembrie este de 14.93°. In mod
asemanator inclinatia pentru perioada 21 septembrie si 21 martie este de -14.93°. Deci pentru
cele mai bune performante medii pe timp de vara un colector ar trebui montat la aproximativ
-15° iar pentru cele mai bune performante medii pe timp de iarna la +15°. Pentru performante
optimepe timp de primavera sau toamna sau pentru performante anuale colectorul ar trebui
montat la aproximativ 0.9°.
Devreme ce este potrivit sa montam un colector pentru performante optime sezoniere
sau chiar anuale multe tabele de iradiere sunt disponibile pntru varful de colectare fie la f,
f+15, f-15° in functie de locatiile de pe glob. Exemple de astfel de tabele pot fi facute de
13
Laboratorul National pentru Energiile Regenerabile. Figura 2.4 arata cum performatele anuale
depind de unghiul maxim de colectare. Pentru locatii diferite sa vor gasi performante medii
lunare diferite depinzand de clima locala sau comportamentul climei pe sezon.
2.2.Umbrirea
Chiar si o cantitate mica de lumina poate sa micsoreze curentul de iesire al unui
modul PV. Deci este de importanta critica sa gasim un loc unde sa aplasam sistemul PV astfel
incat acea pozitie sa ramana neumbrita cat mai mult timp.Ar fi usor daca nu ar exista obiecte
care sa umbreasca pozitia dar cel mai probabil acel loc va avea obiecte apropiate care ar putea
umbri suprafata la un anumit timp al zilei sau al anului.Proiectantul sistemului PV trebuie sa-
si foloseasca cunostintele despre pozitia Soarelui pentru a determina momentele in care
suprafata sistemului ar putea fi umbrita.
Mai jos este prezentat un dispozitiv care incorporeaza planuri despre altitudine si
azimut pentru latitudini selectate in prealabil. Dispozitivul este folosit cu scopul de a
determina cand urma va fi umbrita observand pozitia obiectelor reflectate pe ecranul
dispozitivului.Schitand liniile exterioare ale obiectelor umbrite pe ecran la locul in care se afla
colectorul utilizatorul poate sa determine cand colectorul va fi umbrit. Spre exemplu in figura
2.4. colectorul va fi neumbrit in mai,iunie,iulie si august,in septembrie colectorul va fi
neumbrit intre orele 9:15 si 3:15 p.m. ora solara in timp ce in noiembrie decembrie si ianuarie
colectorul este umbrit in cea mai mare parte a zilei cu exceptie unei perioade scurte in jurul
orei 1 p.m. ora solara. Locatia colectorului este deci acceptabila daca acesta este folosit doar
in lunile de vara.
Fig 2.4.Performanta colectorului lunar ca o functie a colectorului unghiului de inclinatie
14
Dispozitivul ne asigura masuratori ale fractiunilor de lumina solara disponibile care

vor fi colectate in conditii de umbrire variabila. Spre exemplu in Septembrie 7% din totalul
insolatiei zilnice are loc intre orele 11:00 si 11:30 a.m. pe o suprafata orientate spre sud in
timp ce in Decembrie 8% din totalul insolatiei zilnice ajunge in intervalul 11:00 si 11:30 a.m.
ora solara. Pentru exemplul aratat in figura 2.4 in timpul lunii martie aproximativ 67% din
insolatia zilnica ajunge la colector in conditiile in care lipseste umbra intre 9:30 a.m. si 2:45
p.m.
Inclinometrul este un alt dispozitiv care poate fi folosit pentru a determina potentialul
de umbrire. Inclinometrul pur si simplu masoara unghiul dintre orizintala de la inaltimea
urmei sistemului PV si varful obiectelor care ar putea prezenta probleme de umbrire. Acest
unghi alaturi de cel de azimut masurate cu un compas spre directia nordica poate vi comparat
cu altitudinea si harta azimutului soarelui pentru o anumita locatia dispozitivului pentru
diferite luni ale anului.
2.3.Maximul si unghiul de orientare a panourilor solare

Pentru a putea obtine maximul din pozitiile fixe (sau cele ajustate sezonier) pentru
celulele fotovoltaice sau panourile solare termice trebuie sa le orientezi in directia in care
prinde cea mai mare parte a luminii solare. Panourile solare ar trebui orientate de cele mai
multe ori spre sud in Emisfera Nordica si spre nord in cea sudica, mai mult fata de orizontala
la grade egale cu latitudinea +15° iarna si -15° vara.
Anotimpul de iarna are parte de cea mai mica cantitate de lumina solara asa ca trebuie
sa profitam la maxim de ea. Inclinatia ar trebui proiectata astfel incat panourile sa fie orientate
direct spre Soare la amiaza. Pentru a-l calcula inmultim latitudinea cu 0,9 apoi adaugam 30
grade. Spre exemplu: New York se afla la 40 de grade nord. 40*0.9+30=66 grade inclinatie
fata de orizontala.
Anotimpurile solare:
Multe sisteme permit o ajustare manuala. Ajustarile ar trebui facute in jurulul datelor: 1
martie, 19 aprilie, 23 august si 14 octombrie pentru emisfera nordica, jumatate de an mai
tarziu pentru emisfera sudica. Unghiul de inclinatie: primavara si toamna-latitudinea -2,5 °.
Ungiul pentru vara -52,5 ° mai putin decat unghiul verii.
Aceste calcule s-au facut in conditiile de inaltime la nivelul marii si cu un cer
neobstructionat. La inaltime coborarea unghiului de inclinatie cu cateva grade va prinde mai
15
multa lumina cand Soarele va fi mai jos pe cer. O atmosfera mai subtire va permite o
"recoltare" mai buna a luminii solare.
Exista surse diferite care ne sfatuiesc in aceasta privinta, ele dau rezultate similare dar
nu identice. Urmatoarele sunt extrase din cateva asfel de surse. Pentru a lua maximul din
panoul solar trebuie sa le orientezi in directia in care pot lua cat mai multa lumina solara.
Urmatorul sfat se aplica pentru orice tip de panou care foloseste energie solara: celule
fotovoltaice, siteme termice etc.
2.4. Unghiul de inclinatie-pentru tot anul sau vara/iarna

Panoul solar ar trebui orientat pentru a primi maximul de radiatie solara de la razele
incidente pe tot parcursul anului. Orientarea favorabila este cea spre sud in emisfera nordica si
spre nord in emisfera sudica.
O simpla regula este sugerata pentru unghiul de inclinatie tabelul 2.1 de mai jos:
Tabelul 2.1
Latitudinea (Nsau S) Inclinatia unghiului
0 - 10 grade 10 grade
11 - 20 grade Latitudine + 5 grade
> 65 grade 80 grade
16
Fig.2.5. Inclinarea matricii si unghiurile de altitudine ale soarelui
Daca se pot face ajustari sezoniere cateva carti ne dau sfaturi despre unghiul de
inclinatie cum ca ar trebui sa fie egal cu latitudinea plus inclinarea medie pentru iarna sau
minus inclinarea medie pentru iarna. Inclinarea medie este de 11.75 grade(jumatate din 23.5
grade)
Tabelul 2.2
AUG 61 29
SEP 49 41
OCT 37 53
NOV 29 61
DEC 26 64
Poate fi expus si sub forma:

Tabelul 2.3
Unghiul inclinarii Luna
60 grade pe orizontala Noiembrie, Decembrie, Ianuarie
17
50 Octombrie, Februarie
40 Septembrie, Martie
30 August, Aprilie
20 Mai, Iunie, Iulie
Un sablon a fost facut pentru a simplifica montarea panoului solar la unghiul de

inclinare corect.
2.5. Orientarea optima a panourilor solare

Pentru a obtine maximul din panourile solare trebuie orientate in directia in care au
parte de cea mai multa lumina de la Soare. Dar exista un numar de variabile in obtinerea
acestei pozitii. Aceste argumente se aplica la toata tipurile de panouri care obtin energia din
lumina solara: sistem fotovoltaic, sistem de incalzire etc. Presupunem ca panourile sunt fixe si
au un maxim ce poate fi modificat sezonier (panourile ce pot urmari miscarea soarelui pe
timpul zilei primesc 10%(iarna) si 40%(vara) mai multa energie decat cele fixe.
Panourile ar trebui orientate spre sud (sau nord in emisfera sudica) Intrebarea vine la
unghiul cu orizontala care sa produca un maxim al panourilor. Cartile si articolele despre
energia solara ne sfatuiesc ca ar trebui sa fie egale cu latitudinea unde se construiesc si +15°
iarna apoi -15° vara.
Anotimpul iarna are cea mai mica parte de lumina solara deci trebuie obtinut maximul
din aceasta. Pentru a calcula cel mai bun unghi pentru iarna inmultim latitudinea noastra cu
0,9 si adunam 29°. Rezultatul este unghiul fata de orizontala la care panoul ar trebui montat.
Tabelul urmator ne ofera unghiurile pentru cateva latitudini.
Tabelul 2.4
Latitudine Unghi % x optim
25° (Key West, Taipei) 51.5° 85
18
30° (Houston, Cairo) 56° 86

35° (Albuquerque, Tokyo) 60.5° 88
40° (Denver, Madrid) 65° 89

45° (Minneapolis, Milano) 69.5° 91
Latitudine 30°
50° (Winnipeg, Prague)
Anotimp Iradiatiile pe panou 74°% din iradiaiile de
93 iarna
Iarna 5.3 100%

Aceste
Primavara 5.6 106%
Toamna
Vara 4.5 85%
unghiuri sunt cu 10° mai mici decat este de obicei recomandat. Motivul este ca in lunile de
iarna mare parte din lumina solara vine in mijlocul zilei asa ca panourile solare trebuie
orientate aproape perpendicular pe directia amiezei solare. A treia coloana a tabelului ne arata
cat de buna este aceasta orientare fata de cel mai bun posibil urmaritor care ar putea mentine
panoul in directia Soarelui.
Varf de energie fix
Daca este nevoie de energie in special in anotimpul de iarna sau de aceeasi cantitate
de energie pe toata perioada anului cel mai bine este ca varful de iesire sa fie lasat pe montajul
de iarna. Desi a-ti putea primi mai multa energie in timpul celorlalte anotimpuri doar
modificand montajul se va putea obtine destula energie fara a face modificari.
Urmatoarul tabel indica maximul setat pentru iarna pe tot parcursul anului. Ne arata
canitatea de insolatie (in kWh/m 2) pentru un panou in fiecare zi mediata de-alungul
anotimpului.
Tabelul 2.5
19
Latitudine 40°
Anotimp Iradiatiile pe panou % din radiatiile de iarna
Iarna 4.3 100%

Primvara, Toamna 5.3 123%
Vara 4.5 105%
Latitudine 50°
Anotimp Iradiatiile pe panou % din radiatiile de iarna
Iarna 2.9 100%
Primavara, Toamna 4.9 169%
Vara 4.5 155%
2.6. Ajustarea maximului pentru celelalte anotimpuri

Mentinerea unghiului de maxim pentru iarna se poate sa nu fie cea mai buna optiune.
Spre exemplu ar putea fi nevoie de energie pentru irigatii in timpul verii. Sau poate ai nevoie
de o cabana care nu este folosita in timpul iernii.
Unghiul optim pentru maxim in timpul primaverii si al toamnei este -2,5°. Cel mai bun
unghi pentru vara este de 52,5° mai mic decat unghiul iernii. Tabelul urmator ne ofera cateva
exemple:
Tabelul 2.6
Latitudine Unghiul Iradiatiile % Unghiul Iradiatiile %
primavera/toamna pe panou din de vara pe panou din
optim optim
25° 22.5 6.5 75% -1.0 7.3 75%
30° 27.5 6.4 75% 3.5 7.3 74%
35° 32.5 6.2 76% 8 7.3 73%
40° 37.5 6.0 76% 12.5 7.3 72%
45° 42.5 5.8 76% 17.0 7.2 71%
50° 47.5 5.5 76% 21.5 7.1 70%
20
Daca dorim sa ajustam maximul pentru panourile de 4 ori pe an putem folosi aceste
figuri pentru a prinde cat mai multa lumina solara pe tot parscursul anului. De remarcat ca
unghiurile pentru vara sunt cu 12° mai mici decat este recomandat. De fapt la 25° latitudine in
timpul verii panourile ar trebui orientate usor spre nord.
Este interesant de remarcat ca la latitudinile temperate incalzirea este aproape egala
cu caldura primita de la Soare. Eficienta unui panou fixat comparata cu unul cu urmaritor este
mai mica primavera, vara si toamna decat in timpul iernii pentru ca in aceste anotimpuri
Soarele acopera o suprafata mai mare a cerului iar un panou fix nu poate prinde prea mult din
ea. Acestea sunt anotimpurile in care panourile cu urmartor dau cel mai bun randament.
Urmatorul grafic arata efectele ajustarii maximului. Linia albastra reprezinta cantitatea de
energie solara pe care am putea-o primi in acea zi daca panoul este fixat pe unghiul de iarna.
Linia rosie arata cat de mult se poate primi prin ajustarea maximului de patru ori pe an asa
cum este descries mai sus. Pentru comparatie linia verde arata cate energie se poate primi de
la un urmaritor cu doua axe care orienteaza panoul direct catre Soare. Aceste cifre au fost
calculate pentru o latitudine de 40°.
21
Fig.2.6. Raporturile timpilor de utilizare
In unele sisteme conectate la retea energia este mai valoroasa pe timpul varfurilor de sarcina.
2.7.Sisteme de tracking solar

Sistemul de tracking ideal este acel sistem care permite orientarea colectorului pe 2 axe,
cu ajutorul un ui sistem mecanic sau electric simplu, care sa aiba o fiabilitate mare si care sa
necesite un nivel scazut de reparatii.
Sistemele de tracking solar folosesc 2 metode majore:
 Sistemele controlate cu senzor de tracking solar, care detecta pozitia soarelui pe 2 axe,
lucru realizat cu celule fotoelectrice, fototranzistoare si fotorezistente.
 Sisteme controlate fara senzor de traking solar: coordonatele exacte ale soarelui sunt
calculate pentru orce moment al zilei, in decursul intregului an. Folosind aceasta baza
de date sistemul de tracking misca colectorul in pozitia ideala. Baza de date trebuie
calculata pentru fiecare locatie geografica in parte.
22
Senzori solari sau dezvoltat pe baza fototranzistorilor , folosind cate o pereche de

fototranzistori pentru fiecare axa de tracking, ei generand curenti diferiti de fiecare data cand
senzorul nu este aliniat cu soarele. In figura 2.7 sunt prezentate cateva modele de senzori.
Fig 2.7.Modele de senzori
Un sensor clasic de tracking solar pe o singura axa foloseste o pereche de

fototranzistoare montate pe 2 planuri inclinate, unghiul dintre cele 2 lanuri fiind de 90 O,
dispozitivul este capsulat pentru ai oferi protectie, fig 2.8.
Fig. 2.8. Senzor clasic de tracking solar pe o axa
23
La acest sensor apar doua probleme importante:
 Pentru fiecare sensor fototranzistoarele trebuie sa fie perfect identice, pentru ca

metoda necesita acelasi current la aceasi intensitate luminoasa. Daca caracteristicile
fototranzistoarelor nu sunt perfect identice atunci pozitia colectorului nu este cea
optima.
 Efectul de imbatranire si efectul de murdarire al carcasei senzorului sunt foarte

importante, ambele efecte induc erori in pozitionarea optima a colectorului.
In urmatorul capitol se prezinta un nou sistem de sensor solar, el functionand pe alte

principi fata de cele de mai sus.
24
Cap.3. Senzori de tracking solar
3.1. Sistemul de senzori

Sistemul de fata consta in implementarea unor seturi de elemente, in vederea obtinerii
unui sistem ieftin dar precis care poate localiza soarele pe bolta cereasca. Acest lucru este
posibil, inca din antichitate, si este descoperit de sistemul de orientare orar al egiptenilor.
Senzorul curent fuzioneaza atat elemente pasive de circuit, cat si elemente active. Scopul final
este obtinerea unui senzor, ieftin, economic, si decent in performanta, pentru localizarea
soarelui.
Elementul cheie in acest proiect este reprezentat de rezistentele variabile la flux
luminos. Aceste rezistente se numesc fotorezistente, si isi modifica rezistenta odata cu
cresterea sau scaderea fluxului luminos.
Sistemul de fotorezistente, creaza in functie de pozitia soarelui o relatie soare-umbra,
data de un suport care produce umbra. Pasul urmator este interpretarea, relatie soare-umbra,
prin efectuarea unei comparati. Elementul care efectueaza comparatia este un circuit intgrat
numit lm324, acesta compara referinta cu fiecare fotorezistor in parte si decide pe baza
tensiunilor din circuit daca si care rezistenta se gaseste la umbra. Mai departe este comandat
un set de 8 tranzistoare de tip Bc550 pnp, bipolare, comanda se realizeaza in curent. Aceste
tranzistoare inchid intre colector si emitor, si comanda 4 porti logice, integrate, care produc
distribuirea, semnalelor celor 8 senzori, pe 4 directii, care pot fi materializate de 2 motoare,
care pot sa efectueze miscarea de rotatie in cele 2 directii fiecare.
Fig 3.1. -Exemple de fotorezistente
25
3.2. Dispunerea senzorilor

În figura următoare este prezentată poziţia absolută de echilibru faţă de soare, adică
cilindrul, nu umbreşte nici o celulă fotoconductoare.
Fig 3.2. Poziţie de echilibru (soarele este considerat în punctul privitorului)
Această poziţie „absolută” de echilibru este practic imposibil de realizat. De aceea se

va măsura experimental rezistenţa fotoconductoarelor din imediata apropiere a cilindrulu când
in mai multe grade de iluminare astfel încăt panoul să găsească o poziţie de echilibru
apropiată de aceea „absolută”.
Tabelul 3.1
Rezistenta
Grad de
fotorezistentelor(Ω)
iluminare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
100% 175 165 150 165 165 165 165 170 150
50% 225 210 200 210 210 210 210 220 200
0% 350 350 360 350 300 320 300 340 300
Ceea ce se remarca experimental, este faptul ca erorile care sunt prezente in cadrul
masuratorilor efectuate, difera in functie de mai multi factori, printre care se numara, atat
temperatura, unghiul de pozitionare, lumina, dispersia luminii, efectul de dispersie, efectul de
26
absortie, relfexie si refractie a luminii in timpul masuratorilor, si astfel ceste valori pot sa
difere, chiar daca au fost facute in intervale orare similare, dar in perioade de timp diferite,
cum ar fi saptamani diferite sau chiar zile diferite. In tabelul in care urmeaza sunt prezentate
fluctuatiile care au loc in cadurl masuratorilor efectuate in diverse zile, dar la aceleasi ore,
astfel:
Foto Foto Foto Foto Foto Foto Foto Foto Foto Foto
ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 unit
8:00 0.16 0.17 0.18 0.25 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 K
9:00 0.16 0.18 0.18 0.25 0.15 0.15 0.16 0.16 0.16 0.17 K
10:00 0.15 0.17 0.18 0.24 0.14 0.15 0.16 0.15 0.14 0.16 K
13:00 0.12 0.13 0.14 0.19 0.17 0.17 0.16 0.16 0.16 0.16 K
14:00 0.11 0.11 0.12 0.17 0.17 0.17 0.16 0.16 0.16 0.16 K
15:00 0.12 0.12 0.11 0.17 0.16 0.17 0.17 0.17 0.16 0.16 K
17:00 0.26 0.25 0.27 0.40 0.40 0.37 0.33 0.37 0.32 0.32 K
18:00 0.20 0.21 0.22 0.39 0.41 0.36 0.32 0.35 0.32 0.33 K
Ziua 1 19:00 0.21 0.21 0.21 0.40 0.40 0.41 0.36 0.40 0.40 0.42 K
8:00 0.12 0.14 0.14 0.24 0.16 0.13 0.13 0.13 0.13 0.14 K
9:00 0.13 0.15 0.15 0.28 0.15 0.16 0.16 0.14 0.16 0.13 K
10:00 0.15 0.17 0.18 0.25 0.15 0.14 0.17 0.15 0.16 0.16 K
13:00 0.12 0.13 0.14 0.19 0.17 0.17 0.16 0.16 0.16 0.16 K
14:00 0.09 0.11 0.11 0.15 0.14 0.13 0.16 0.17 0.18 0.15 K
15:00 0.12 0.10 0.11 0.14 0.14 0.14 0.15 0.16 0.17 0.17 K
17:00 0.26 0.29 0.29 0.40 0.40 0.46 0.32 0.37 0.32 0.32 K
18:00 0.24 0.24 0.22 0.39 0.44 0.35 0.36 0.40 0.42 0.43 K
Ziua 2 19:00 0.31 0.31 0.31 0.47 0.45 0.47 0.50 0.51 0.51 0.49 K
Tab.3.2. Valorile rezistentelor utilizate in functie de gradul de iluminare
Erorile obtinute in cele 2 zile de diferite si consecutive, au fost afectate atat de eroarea
aparatului cat si de totalitatea factorilor care prezinta abilitati in a produce efectul de dispersie,
refratie si reflexie a luminii.
27
O alta cauza este reprezentata de faptul ca elementele fotorezistive, au diferite erori la

diferite grade de iluminare, astfel, ele nu variaza liniar cu fluxul luminos, ci variaza aleator,
dupa o lege care nu poate fi determinata matematic, tocmai din cauza erorilor aleatoare.
3.3. Dimensionarea dispozitivului de umbrire
Datorita particularitatilor care le au diferitele culori, respectiv substante care prin
aplicare pe un element denota o culoare, este esential sa se aleaga pentru dispozitvul de
umbrire, o culoare care sa nu aiba proprietati reflectorizante, astfel incat, radiatia luminoasa
absorbita sa fie in cantitate cat mai mare. In tabelul urmator sunt clasificate rezistentele celor
8 fotorezistente in raport cu sistemul de umbrire.
suport Foto Foto Foto Foto Foto Foto Foto Foto Foto Foto
umbrire ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 unit
negru k
mat 11:00 1.12 1.10 0.95 0.97 0.96 1.20 1.00 0.99 0.99 0.97 ohm
negru k
metalizat 11:00 1.10 0.93 0.92 0.95 0.97 1.14 0.97 0.97 0.96 0.95 ohm
k
alb 11:00 1.04 0.94 0.92 0.93 0.97 1.03 0.95 0.91 0.95 0.93 ohm
Tab.3.3. Suporturile
Se poate observa ca in majoritatea cazurilor, culoarea, suportului, conteaza in limite

cuprinse intre 10-200 ohm. De aceea trebuie ales un sistem care sa reflecte cat mai putina
lumina in jur, si care sa absoarba o cantitate cat mai mare de radiatie.
3.4. Divizorul de tensiune

Un divizor de tensiune reprezinta 2 rezistoare conectate in serie legate intre o sursa de
tensiune si masa. Daca R1 este conectat la surs de tensiune si R2 conectat la masa atunci
tensiunea dintre cele doua rezistoare este:
28
Daca R1 este fotorezistenta atunci tensiunea va creste odata cu cresterea intensitatii

luminoase. Daca R2 este fotorezitor atunci tensiunea va scade odata cu cresterea intensitatii
luminoase
Fig.3.3.Divizor de tensiune
Divizorul de tensiune din imaginea de mai sus, isi modifica tensiunea in functie de
intensitatea luminii, astfel, in cazul in care folosim un divizor cu fotorezistenta sus, la
cresterea luminii, rezistenta va scadea, si caderea de tensiune de pe rezistenta va scadea si ea,
astfel, caderea de tensiune de pe rezistenta de jos, va creste. Daca intensitatea luminii scade,
atunci rezistenta fotorezistentei creste, caderea de tensiune creste si ea, iar caderea de tensiune
de pe rezistenta de jos va scadea si ea deasemenea.
Ecuatia caracteristica este:
(R*Vin)/(R+Rphoto) = Vout
Pentru divizorul de tensiune care foloseste fotorezistenta jos, intensitatea luminii

scade, screste rezistenta, cresta si caderea de tensiune de pe fotorezistenta, si ca urmare scade
caderea de tensiune de pe rezistenta de sus. In caz contrar, rezistenta scade odata cu cresterea
intensitatii luminoase, si scade deasemenea si caderea de tensiun de pe fotorezistenta si ca
urmare a fenomenului, creste caderea de tensiune de pe rezistenta de sus.
Ecuatia caracteristica este:
(Rphoto*Vin)/(Rphoto+R) = Vout
29
3.5. Determinarea rezistentei de referinta.

In cazul divizorului folosit in montaj si respectiv simulare s-a ales varianta cu
fotorezistenta jos. Astfel in tabelul de mai jos sunt exprimate valorile fotorezistentelor,
numerotate cu 1-8, valoarea de referinta maxima pentru fiecare set de masuratori, si valoarea
medie a valori de referinta:
Aceste masuratori au fost executate cu un aparat de masura Mavo. Dupa cum se vede
pe coloana "Medie", sunt reprezentate valorile medii ale rezistentei de referinta, care oscileaza
intre 266-280 ohm, datorita acestor valori s-a ales o valoare medie de 300 ohm, pentru a se
realiza circuitul divizor.
30
31
Aceste masuratori au fost executate cu un aparat de masura Mavo. Dupa cum se vede pe
coloana "Medie", sunt reprezentate valorile medii ale rezistentei de referinta, care oscileaza
intre 266-280 ohm, datorita acestor valori s-a ales o valoare medie de 300 ohm, pentru a se
realiza circuitul divizor.
Calculul acestei rezistente se face cu formula:
R=
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9
139.9 148 160 121 189 153 174.3 149.2 154.3 ohm
R0 300 300 300 300 300 300 300 300 300 ohm
U 5 5 5 5 5 5 5 5 5 volt
I 0.01137 0.01116 0.01087 0.0118765 0.010225 0.0110375 0.010542 0.011131 0.0110059 soare
U div 1.59013 1.65179 1.73913 1.4370546 1.932515 1.6887417 1.837445 1.66073 1.698217 soare
I 0.00669 0.00646 0.0056 0.0068776 0.00528 0.0064767 0.005682 0.006766 0.006135 umbra
U div 2.99197 3.06202 3.32027 2.9367263 3.416051 3.0569948 3.295455 2.97023 3.1595092 umbra
In tabelul urmator, sunt exprimate, valorile caderilor de tensiune si curentii care
strabat divizorul de tensiune, in intervalul orar 12-17.
Tabelul tensiunilor/curentilor, raportate la valoarea rezistentelor folosite
Tabelul 3.4
3.6. Calculul erorilor

Pentru a putea avea o iedee cat mai exacta asupra datelor si a masuratorilor efectuate
in functie de fiecare fotorezisteta in parte, trebuie sa calculam gradul de incredere a fiecarei
rezistente din circuit, astfel, acestea se comporta idferit in functi de gradul de iluminare.
Calculul erorilor, se va efectual prin:
, Eror1..9= ,
32
Astfel valorile obtinute, se poate observa si din tabelul de mai jos, la un interval orar
stabilit, pot varia in jurul valorii medii cu pana la 120%, pe ambele sensuri ale axei, atat
negativ cat si pozitiv.
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9
Media
451.444 451.444 451.444 451.444 451.444 451.444 451.44 451.44 451.444 umbra
167.444 167.444 167.444 167.444 167.444 167.444 167.44 167.44 167.444 Media soare
Valoare R
165.3 164.5 177.6 128.5 203 162.4 185.7 157.5 162.5 soare
Valoare R
345.8 383.8 476 438.9 576 429 570 372.5 471 umbra
Abatere de
- la medie
2.144 2.944 -10.156 38.944 -35.556 5.044 18.256 9.944 4.944 soare
Abatere de
- la medie
105.644 67.644 -24.556 12.544 -124.556 22.444 118.56 78.944 -19.556 umbra
1.28042 - Eroare soare
8 1.7582 -6.06531 23.25793 -21.2346 3.01235 10.903 5.9387 2.952629 %
76.5986 Eroare
5 85.0161 105.4394 97.22136 127.5906 95.0284 126.26 82.513 104.3319 umbra %
Tab.3.4. Abaterile si erorile corelate, soare-umbra
Se poate remarca cu o foarte mare usurinta, ca individual aceste fotorezistente sunt

slab construite tehnologic, si erorile sunt foarte mari raportate la medie. Dar si discrepanta
intre soare umbra este una foarte mare, astfel in tabelul urmator se poate observa diferenta
Soare-Umbra, in cazul celor 9 fotorezistente.
138.6 146.1 159.2 118 182.9 150.5 170 145.8 152 Soare
12:00 325 334 424 350 463 342.2 480 333 386 Umbra
Diferenta
186.4 187.9 264.8 232 280.1 191.7 310 187.2 234 S,U
139.9 148 160 121 189 153 174.3 149.2 154.3 Soare
17:00 447 474 593 427 647 472 580 439 515 Umbra
Diferenta
307.1 326 433 306 458 319 405.7 289.8 360.7 S,U
203 220 242.4 195.8 284.1 227 276 217.8 241.2 Soare
20:00 597 574 864 640 870 600 880 648 700 Umbra
Diferenta
394 354 621.6 444.2 585.9 373 604 430.2 458.8 S,U
Tab.3.5. Diferenta umbra- soare
33
Aceasta diferenta este suficienta pentur a se putea calcula la nivel de comparator

operational, care segmente sunt la soare si care sunt la umbra. Deoarece in majoritatea
cazurilor, rezistenta la soare se regaseste de 3 pana la 4 ori mai mult in rezistenta la umbra.
3.7. Structura schemei electrice a senzorului:
V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8
5V 5V 5V 5V 5V 5V 5V 5V
R2 R4 R6 R9 R10 R12 R14 R16 R18 R20 R22 R24 R26 R28 R30 R32
300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω 300Ω
referinta referinta referinta referinta referinta referinta referinta referinta
R3 R8 R11 R15 R19 R23 R27 R31
1kΩ 1kΩ 1kΩ 1kΩ R17 1kΩ R21 1kΩ R25 1kΩ R29 1kΩ
40% 60% R7 45% R13 60% 25% 60% 60% 60%
R1 Key=B Key=B Key=B Key=B Key=B Key=B Key=B Key=B
R5
1kΩ 1kΩ 1kΩ 1kΩ
1kΩ 1kΩ 10% 50% 20% 66%
1kΩ 20% 57% Key=G Key=H Key=J Key=K
64% 1kΩ Key=D Key=F
Key=A 26%
Key=S
4 U1A
3
4 U2A 4 U3A 4 U4A 4 U5A 4 U6A 4 U7A 4 U8A
3 3 3 3 3 3 3
1
1 1 1 1 1 1 1
2
2 2 2 2 2 2 2
11 LM324M
11 LM324N 11 LM324N 11 LM324N 11 LM324N 11 LM324N 11 LM324N 11 LM324N
V9 Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8
12 V
BC550BP BC550BP BC550BP BC550BP BC550BP BC550BP BC550BP BC550BP
R33 R34 R35 R36 R37 R38 R39 R40

30Ω 30Ω 30Ω 30Ω 30Ω 30Ω 30Ω 30Ω
N S V E NV SV NE SE
LED1 LED2 LED3 LED4 LED5 LED6 LED7 LED8
LED9
U11C
4075BD_5V
LED10
U11A
4075BD_5V
LED11
U9A
4075BD_5V
LED12
U10B
4075BD_5V
Fig.3.4
34
Descriere schema electrica:
Elementele fotorezistive care reprezinta intrarile in comparatorul operational,

reprezinta elementele care produc conversia intensitatii luminoase in tensiune electrica prin
divizorul de tensiune. Aceste tensiuni intra in comparator prin 2 terminale, unul notat cu (-) si
altul notat cu (+), comparatia se va efectua intre cele 2 porturi, astfel, daca tensiunea de
referinta, notata cu (-) este mai mare decat tensiunea de pe (+), atunci pe iesirea
comparatorului se va obtine 0 logic, daca se produce viceversa, atunci se va da 1 logic. In
realitate valoarea distribuita la iesire este apropiata de 1 logic dar nu este exact 1 logic. In
acest moment, curentul este limitat prin intermediul unei rezistente, care polarizeaza baza
unui tranzistor bipolar de tip npn. Acesta permite conducerea curentului de la colector la
emitor, si un led de semnalizare este aprins. Semnalul este preluat si introdus intr-o poarta
"sau" care, efectueaza logica de tip "sau", si care la randul ei converteste cele 8 semnale
primite de la cele 8 tranzistoare, si analizate de cele 2 comparatoare operationale sub circuit
integrat, si reduce cele 8 semnala la doar 4, care sunt semnalizate prin leduri. Aceste semnale
sunt posibil folosite in vedere producerii miscari unui motor in ambele sensuri, respectiv a 2
motoare in ambele sensuri.
35
Cap.4. Relee programabile EASY
4.1 Generalitati EASY
Sunt tot mai numeroase aplicaţiile din domeniul automatizărilor în industrie sau în
clădiri, ale căror cerinţe pentru automatizarea instalaţiilor, mașinilor și utilajelor sunt
satisfăcute de aparatele din gama de relee de control easy sau MFD-Titan.
Pentru soluţionarea aplicaţiilor individuale stau la dispoziţie mai multe variante cu
diferite funcţionalităţi, cu posibilităţi de extensie și diferite grade de protecţie (de la IP20 până
la IP65, de ex. pentru afișorul MFD-80). Din gama MFD-Titan face parte și afișorul grafic
MFD-80.. cu ecran iluminabil, care poate fi utilizat și pentru afișare „de la distanţă” împreuna
cu releele easy.
Pe ecran pot fi afișate elemente grafice, texte de comandă și de semnalizare, data, ora,
etc. MFD-Titan poate dispune în plus și de toate facilităţile oferite de releele easy. Prin
intermediul meniului și cu ajutorul numai al butoanelor de pe aparat, se poate introduce
schema de comandă direct ca o schemă de conexiuni cu contacte și bobine de releu.
36
Introducerea se poate face alternativ utilizând EASY-SOFT și un PC. Pe ecranul MFD

sau pe PC se pot observa imediat stările active din schema de comandă și astfel se
economiseste timp preţios. Meniul este în mai multe limbi atât pentru aparate cat și pentru
software.
Easy500 și easy700 au aceeași funcţionalitate.Easy700 oferă mai multe intrări și ieșiri,
este extensibil și se poate conecta la sistemele de magistrală standard. Conexiunea în serie și
în paralel a contactelor și bobinelor are loc pe 128 căi de curent. Trei contacte și o bobină în
serie. Se pot utiliza până la 16 ecrane cu afișare de text și valori pe un display intern sau
extern.
Funcţiile principale sunt:

• Relee multifuncţionale,
• Relee de timp,
• Contoare
– Înainte și Înapoi,
– Contoare rapide,
– Contoare de frecvenţă,
– Contoare pentru orele de funcţionare,
• Comparatoare de valori analogice,
• Ceasuri de comutare săptămânale și anuale,
• Comutare automată la ora de vară,
• Valori actuale remanente ale markerilor, contoarelor și releelor de timp.
Este posibilă inscripţionarea individuală a easy500 și easy700.
MFD(-AC)-CP8… și easy800 au aceeași funcţionalitate. MFD-80.. cu tip de protecţie
IP65 înlesnește folosirea și în mediu nefavorabil. În plus, datorită capacităţii de extensie și
conectare la sistemele de magistrale standard, se pot conecta la reţea opt easy800 sau MFD-
Titan prin easyNet. Conexiunea în serie și în paralel a contactelor și bobinelor are loc pe 256
căi de curent. Patru contacte și o bobină în serie. Se pot utiliza până la 32 ecrane cu afișare de
text și valori pe un display intern sau extern.
În completare faţă de funcţiile easy700, easy800 și MFD-Titan oferă următoarele:
• Regulator PID,
• Module aritmetice,
• Scalarea valorilor,
37
• și multe altele.
Este posibilă inscripţionarea individuală a MFD-80… și a easy800.
Fig.4.1
Pe „afișajul la distanţă“ MFD-80… se este configurat ecranul easyRelay respectiv al
easyControl. Cu MFD-80-B se pot comanda și easyRelay și easyControl. Pentru folosirea
„afișajului la distanţă“ nu este necesar niciun software suplimentar și nicio
programare.
Cablul de legătură MFD-CP4-…-CAB5 se poate scurta.
38
Fig.4.2
39
Fig.4.3.
40
4.2.Easy 412
Fig.4.4
1. Sursa
2. Intrari
3. Butoane
4. Slot pentru cardul de memorie sau cablu interfata PC
5. Iesiri
6. Ecran LCD
7. Led
41
Fig.4.5
Dispozitive de curent alternativ:
Dispozitive de bază
EASY412-AB-…24 V c.a
EASY412-AC-…115/230 V c.a
Dispozitive de extensie
EASY618-AC… 115/230 V c.a
Dispozitive de curent continu

Dispozitive de bază
EASY412-DA-…12 V c.c
EASY412-DC-…24 V c.c
Dispozitive de extensie
EASY410-DC…24 V c.c
42
Intrari EASY 412-DC-
Intrari EASY 412-AC-
43
Iesiri EASY 412-AC-...., EASY 412-DC-R....(cu relee)
Iesiri EASY 412-DC-T...(cu tranzistoare)
44
Afisaje aparute pe ecran, la setarea releelor EASY-412:
- Afisajul meniului
- Afisajul aparut in timpul functionarii.
45
Structura meniului:
- Meniul principal fara parola.
46
- Meniul sistemului
47
Functile principale ale releelor EASY- 412
48
Date tehnice:
49
Dimensiuni EASY 412
50
Cap.5. Implementarea sistemului de tracking
Realizarea practica a proiectului consta in 3 etape:
 Realizarea senzorului de tracking solar
 Realizarea montajului (sensor, releu easy, sistemul de motoare)
 Programarea releului easy 412-DC-TR
5.1.Realizarea senzorului de tracking solar
Realizarea senzorului solar incepe prin simularea schemei de principiu .
51
Schema simulate ( O LISTEZ DIN AUTOCAD)
52
Executarea cablajului pe placuta de montaj:
Vedere de jos a placutei:
53
Vedere de sus:
54
Dupa ce am executat cablajul am ales piesele din urmatoarele foi de catalog:
Integratele LM324(comparatoarele):
Structura integratului LM324
55
56
Fotorezistentele a995011:
Portile logice CD4075
57
58
Dupa ce am montat toate piesele pe placuta, aceasta arata astfel:
Vedere de sus:
Fotorezistentele nu se afla pe placuta electronica ele fiind pozitionate direct pe sistemul

de sustinere al parabolei, ele sunt conectate pe spatele placutei, in refleteletele prevazute
pentru ele. Se tine cont de pozitionarea feografica a senzorilor.
59
Vedere de jos:
60
5.2.Realizarea montajului (sensor, releu easy, sistemul de motoare)
Montajul se va realize conform urmatoarei scheme logice:
Se folosesc 2 surse din cauza ca motorasele sunt alimentate la 12V, dar senzorul si
releul EASY sunt alimentate la 24V.
61
Schema de actionate a motoarelor este urmatoarea:
Schimbarea de sens se realizeaza cu ajutorul releelor, releul primeste comanda de la

EASY, adica bobina releului este actionata de EASY.
Dupa ce sau realizat legaturile dintre piesele componente, se leaga si fotorezistentele

montate pe suportul parabolei. Fotorezistentele se leaga in sirul de cleme in felul urmator:
62
Dupa ce sau realizat legaturile intre toate piesele componente ale sistemului, sistemul
arata astfel:
63
64
5.3. Programarea releului EASY 412-DC-TR
Programarea releului EASY se poate face in 2 metode:
 Manual, direct de pe consola programatorului.
 Cu ajutorul programului EASY-SOFT 6 Pro
Am setat programatorul cu ajutorul programului EASY-SOFT 6 Pro. Acest lucru se face

in felul urmator: se realizeaza programul, dupa care se introduce in programator cu ajutorul
unui cablu de date.
65
66
Schema de principiu dupa care am realizat programarea releului EASY este urmatoarea:
67
Cap.6. Concluzii
In capitolele anterioare au fost parcurse etapele necesare, de la justificarea teoretica a

necesitatii sistemelor de tracking, la aspectele practice implicate de proiectarea noului sensor
solar dar si a sistemului de comanda bazat pe releul EASY.
Realizarea experimentala si testarea sistemului de comanda a echipametului de tracking

dedicate sistemelor de receptori solari au dovedit ca premizele propuse in etapa de proiectare,
respectiv modul de functionare, precizia de reglare, caracterul auto-adaptiv al senzorului,
imunitatea la temperature, capacitatea de functionare corecta la diferite grade de iluminare
specifice perioadelor de dimineata-amiaza-seara, au fost obtinute. De asemenea a fost testata
si capacitatea de control a pozitiei optime a receptorului solar, testare care la echipamentele
clasice este laborioasa si necesita ni concreta a sistemului de tracking. In plus exista
posibilitatea de a monitoriza si alte marimi suplimentare, care va conduce la marirea
complexitatii sistemului de tracking.area
In acest sens, sistemul de comanda poate fi extins prin monitorizarea urmatoarelor

marimi:
-viteza vintului (daca viteza vintului depaseste valoarea maxima si pune in pericol
stabilitatea receptorilor solari, mai ales in cazul sistemelor solare termice cu concentratori
parabolici, se comanda pozitionarea parabolei in pozitia de siguranta)
-functionarea pompelor care actioneaza fluidul prin schimbatorul de caldura (daca din
motive diverse are loc o avarie in sistemul de pompare a lichidului prin schimbatorul de
caldura plasata in focarul parabolei, exista pericolul ca energia solara concentrata sa distruga
schimbatorul de caldura, sa perforeze placa de otel a acestuia. Din acest motiv sa recomanda
pozitionarea parabolei intr-o pozitie prin care energia receptata este redusa)
Prin aceste extinderi, sistemul de receptor solar este protejat in raport cu situatiile
extreme care pot aparea in funtionare. Este important de subliniat faptul ca in literatura de
specialitate nu au fost analizate aceste aspecte privind functionarea captatorilor solari. De
asemenea nici in solutiile practice comerciale nu s-a intilnit monitorizarea vitezei vintului si
nici masuri de protectie, desi au fost semnalizate cazuri in care captatorii parabolici au fost
deteriorati din acest motiv.
68

Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” LUCRARE DE LICENTA

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Cap.1. Energia solara

1.2. Conversia energiei solare

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Conversia foto-chimică se împarte în două categorii: una presupune utilizarea

1.3. Conversia luminii in electricitate

Efectul de apariţie a unei tensiuni electromotoare, sub acţiunea energiei solare,

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig.1.1 Structura materialelor semiconductoare

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig.1.2. Jonctiune p-n

Sub acţiunea diferenţei de potenţial electric, manifestată în zona de contact, electronii

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig.1.3. Tendinţa de migrare a sarcinilor electrice între straturile joncţiunii p-n

Fig.1.4. Apariţia unei diferenţe de potenţial electric în zona joncţiunii p-n

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Se observă că efectul acestei redistribuiri este reprezentat de apariţia unei diferenţe de

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig.1.5. Polarizarea suprafeţelor exterioare ale joncţiunii p-n

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig.1.6. Elementele constructive ale unei celule fotovoltaice

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig.1.7. Primele panouri solare, montate pe Vanguard I

Eficienţa celulelor fotovoltaice depinde de doi factori: Intensitatea radiaţiei solare

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Cap.2. Sisteme de tracking solar

2.1. Maximizarea iradiatiei in colector

Fig.2.1.Ilustrarea bidimensionala a efectului de colector a inclinatiei efective a unei

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig 2.2.Radiatia acumulata zilnic de colectori fixi si inclinati la diferite anotimpuri,doar

Daca va fi folosit un colector cu urmaritor pe doua axe devine o decizie de importanta

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Orientarea colectorului poate sa depinda si in functie de anotimp. Spre exemplu o

Fig 2.3.Optimizarea unghiului de montaj pentru un colector fix

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig 2.4.Performanta colectorului lunar ca o functie a colectorului unghiului de inclinatie

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Dispozitivul ne asigura masuratori ale fractiunilor de lumina solara disponibile care

2.3.Maximul si unghiul de orientare a panourilor solare

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

2.4. Unghiul de inclinatie-pentru tot anul sau vara/iarna

11 - 20 grade Latitudine + 5 grade

21 - 45 grade Latitudine + 10 grade

46 - 65 grade Latitudine + 15 grade

> 65 grade 80 grade

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Fig.2.5. Inclinarea matricii si unghiurile de altitudine ale soarelui

Poate fi expus si sub forma:

Unghiul inclinarii Luna

60 grade pe orizontala Noiembrie, Decembrie, Ianuarie

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

20 Mai, Iunie, Iulie

Un sablon a fost facut pentru a simplifica montarea panoului solar la unghiul de

2.5. Orientarea optima a panourilor solare

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

30° (Houston, Cairo) 56° 86

40° (Denver, Madrid) 65° 89

Iarna 5.3 100%

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN

Iarna 4.3 100%

2.6. Ajustarea maximului pentru celelalte anotimpuri

FACULTATEA ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA TIRAN CIPRIAN