Licenta Gehan Iluminat Geoagiu

Universitatea “Politehnica” Timioara December 30, 1899
CUPRINS
Intoducere.................................................................................................................................2
Capitolul I. Considerații generale asupra sistemelor de iluminat exterior.........................6
1.1. Sisteme de iluminat destinate căilor de circulție rutieră.........................................................9
1.1.1. Aspecte cantitative.........................................................................................................9
1.1.2. Aspecte calitative........................................................................................................10
1.1.3. Caracteristicile sistemelor de iluminat pentru căile de circulație..................................11
1.1.4. Particularități ale sistemelor de iluminat rutier.............................................................13
1.2. Sisteme de iluminat decorative............................................................................................15
1.2.1. Sisteme de iluminat destinate monumentelor și construcțiilor.....................................15
1.2.2. Sisteme de iluminat ornamental pentru zonele verzi....................................................16
Capitolul II. Descrierea structurii de iluminat stradal din Geoagiu-Băi........................18
2.1. Iluminatul stradal.................................................................................................................18
2.2. Iluminatul ambiental.........................................................................................................22
2.2.1. Punctele de aprindere...................................................................................................23
2.2.2. Tehnologia de execuţie pentru iluminatul public.........................................................23
Capitolul III. Tipuri de elemente de iluminat stradal produse de Elba............................25
Capitolul IV. Avantajele iluminatului cu leduri..................................................................41
4.1. Modul de realizare....................................................................................................................42
4.2. Caracteristicile noilor tehnologii LED.....................................................................................44
Capitolul V. Varianta sistemului de iluminat cu corpuri cu leduri...................................50
Concluzii..................................................................................................................................53
1
Intoducere
Desigur ca între viață și enegia electrică relațiile sunt multiple. Dacă aruncăm o
privire asupra utilizarilor energiei electrice vom constata că aceasta a devenit un element
indispensabil în dezvoltarea civilizaței, iar pe plan mondial se prevede o creștere continuă a
ponderii ei în cadrul energiilor obținute din energiile primare. Dacă la nivelul anului 1980 din
totalul energiei primare consumate, 20 % a fost folosită pentru producerea energiei electrice,
această pondere va crește la 30−35 % la nivelul anului 1990 și va atinge 40−45 % în anul
2000. Și aceasta în condițiile în care energia consumată în valori absolute de asemenea ,va
crește. Dacă, totodata, vor crește ca volum și instalațiile de producere, transmisie, distribuție
și utilizare a energiei electrice, ceea ce poate atrage dupa sine și creșterea gradului de poluare
produs, cu implicațiile negative posibile asupra vieții. Privitor la „viață” și „electricitate”, la

prima impresie acestea apar ca două noțiuni nuconfluente. Dar când curiozitatea te îndeamnă
să spargi forma externă de prezentare sesizezi continuitatea și suprapunearea lor. Energia

electrică a început să fie produsă din ultimii trei decenii al secolului al XIX-lea în centrale
termoelectrice și hidroelectrice. Din 1870 se fabricau în câteva țări diferite feluri de
generatoare electrice acționate cu mașini de aburi cu piston. Perfecționat prin adoptarea
autoexcitație, generatorul de curent continuu s-a impus și a fost folosit la început pentru a
alimenta consumatori locali, dar numai pentru iluminat. Din 1877 au început să se
răspandeasca lămpile cu arc. Iluminatul electric și-a găsit însa soluția practică numai dupa ce
Edison a inventat lampa cu incandescență care a fost produsă comercial în 1881. În România
cercetările științifice erau la curent cu noua tehnica și erau preocupate de utilizarea energiei
electrice. Pentru prima oară electricitatea a fost folosită în România în domeniul
telecomunicațiilor, pe linia de telegraf care lega Bucureștiul de Giurgiu, încă din 1854 .
Iluminatul electric a fost introdus în România în 1882, când s-au construit câteva mici
centrale pentru alimentarea palatului din Calea Victoriei, a palatului Cotroceni și a localului
direcției generale a C.F.R.
Primele instalații cu profil de centrale electrice au fost puse în funcțiune în:
2
 Timișoara 1884 -centrală termoelectrică ce alimenta cu generatoare cu curent continuu

în serie, cea mai întinsa rețea de iluminat public din Europa;
 Sinaia 1884 -centrală mică hidroelectrică acționată de apa râului Peleș , care alimenta
castelul Peleș și lumina drumul până la gară;
 Bucuresti-aug.1885 o centrală temoelectrică care alimenta cei doi mari consumatori ai

orașului: Palatul Regal și Teatrul Național .
Cu acestea se iniția iluminatul electric exterior și interior și se experimentau cele două

sisteme folosite la acea epocă: curent constant (Brush ) și tensiune constanta (Edison). Cu rol
mai important erau urmatoarele centrale ale unor autoproducători industriali: Centrala
hidroelectrică Grebla de 5.4 MW a Uzinelor Metalurgice Reșița, centralele termoelectrice
Doftana (cu o putere instalată de 1.7 MW ) și Câmpina pe păcură, a societății Electrica 1907
pentru alimentare cu energie electrică a regiunii petrolifere Prahova și centrala termoelectrică
Târnăveni, pe gaze naturale, de 22.4 MW cea mai mare putere instalată la acea epocă pentru
alimentarea unei industrii chimice. În 1904 existau în București mai mult de 50 de uzine
electrice mici, particulare, care erau folosite pentru iluminarea de locuințe. În perioada celor
două războaie mondiale se înregistrează o serie de realizari importante: 2 centrale pe lignit
pulverizat, 2 centrale pe gaze de sondă și pacură, 2 centrale pe pacură și reamenajarea și
extinderea centralelor existente. Dezavantajul pe care îl prezintă energia electrică în
comparație cu alte forme ale energiei constă în aceea că nu poate fi înmagazinată. Energia
electrică trebuie produsă în momentul când este cerută de consumatori.
Producerea energiei electrice se realizeaza prin transformarea altor forme de energie:
 transformarea energiei chimice a combustibililor în turbine cu aer, gaz, motoare cu

ardere internă;
 transformarea energiei potențiale sau cinetice a apelor;
 transformarea energiei atomice;
 transformarea altor forme de energie: maree, solară, eoliană;
3
Producerea energiei electrice prin transformarea energiei chimice a combustibililor se

realizează în centrale electrice de termoficare sau centrale termoelectrice. Producerea energiei
electrice prin transformarea energiei potențiale sau cinetice a apelor se realizează în centrale
hidroelectrice care produc energie electrică pe cale hidraulică. Această sursă de energie este
economică și inepuizabilă.
Energia electrică este transportată la distanță printr-un sistem de rețele electrice, la
diverse tensiuni: 110 kV , 220 kV , 400 kV și chiar peste 800 kV . Transportul energiei electrice
se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri subterane.
La tensiunea de 110 kV , stâlpii de susținere au peste 25 m înalțime, fiind plasați la
intervale de circa 300 m; la 220 kV ei au înalțimea de peste 35 m, intervalul fiind circa 350m;
la 400 kV , înalțimea poate ajunge la 50 m, distanța între ei fiind de peste 350 m. În anumite
situații, cum sunt de exemplu trecerile peste ape, ei pot atinge înalțimi mai mari.
Cablurile subterane sunt folosite în localitățile urbane și acolo unde costul suplimentar
este justificat de alte considerații, cum ar fi cel estetic de pilda. Un cablu subteran de înaltă
tensiune necesită instalații de racire și instalații suplimentare pentru evitarea pierderilor în
pământ. Din acest motiv el este mult mai scump decât o linie aeriană.
Liniile aeriene sunt confecționate din conductoare de cupru, aluminiu cu miez de oțel
și cadmiu-cupru. Conductoarele din cupru sunt folosite la toate tensiunile; pentru deschideri
mari se utilizează cele din cadmiu-cupru care au o mare rezistență mecanică. Conductoarele
din aluminiu cu miez de oțel sunt folosite în special în cazul tensiunilor înalte. Există tendința
ca aluminiul să înlocuiască cuprul, datorită costului său mai scăzut. Conductibilitatea
electrică variază cu temperatura pentru cele mai multe dintre materiale. În general pentru
conductoare ea descrește la creșterea temperaturii. Excepție fac cărbunele și electroliții,
pentru care, la fel ca la majoritatea nemetalelor, conductibilitatea crește la ridicarea
temperaturii. În cazul cablurilor subterane sunt necesare straturi de izolație și protecție. Dintre
materialele izolatoare remarcăm: hârtia impregnată cu ulei, cauciucul natural și sintetic,
materialele plastice cum sunt policlorura de vinil sau polietilena (utilizată de obicei în locul
cauciucului). Cablurile izolate cu hârtie pot fi utilizate până la 400 kV , în timp ce cablurile
izolate cu cauciuc sau materiale plastice, numai până la 11kV . Protecția unui cablu cu izolație
de hârtie impregnată este mai întâi realizată cu un strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea
umezelii și apoi cu un strat de bitum armat sau fără armatură metalică, pentru evitarea
coroziunii și a distrugerii mecanice. Pentru cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice
protecția este determinată de necesitățile de serviciu.
4
Iluminatul electric este cel mai vechi mod de utilizare a energiei electrice şi totodată,
cel mai ineficient mod de utilizare a energiei electrice. Randamentul de utilizare a energiei
electrice pentru instalaţiile de iluminat este de maxim 10 % . Instalaţiile de iluminat electric
trebuie să realizeze un anumit nivel de iluminare şi anumite condiţii de calitate. Tendinţa
actuală este trecerea de la proiectarea instalaţiilor pe bază de iluminări, la dimensionarea pe
bază de luminanţe - mărimi care influenţează direct ochiul omenesc.
În instalaţiile noi de iluminat se studiază şi compoziţia spectrală a radiaţiei luminoase,
legată de culorile suprafeţelor şi obiectelor iluminate, avându-se în vedere influenţa
psihologică şi fiziologică a mediului ambiant asupra omului.
5
Capitolul I. Considerații generale asupra sistemelor de

iluminat exterior
Prin sistem de iluminat exterior se definește ansamblul realizat de corpurile de

iluminat sau proiectare amplasate într-o anumită dispunere logică, în general de-a lungul
perimetrului suprafeței de iluminat, în scopul realizării unui microclimate luminous
confortabil, corespunzător desfășurării activității umane cerute (muncă, divertisment,
circulație rutieră).
SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR
SIGURANȚĂ
NORMALE
EVACUARE PAZĂ
DUPĂ DESTINAȚIA ZONEI/SCOP

DUPĂ
DECORATIV
DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A FLUXULUI
SEMIDIRECT DIRECT MIXT

ACTIVITĂȚI ÎN SPAȚII DESCHISE (MUNCĂ, DIVERTISMENT, TRANZIT, CIRCULAȚIE
CĂI DE
ș.a.)
CIRCULAȚIE RUTIERĂ
TERENURI PLATFORME TUNELURI

STRĂZI AUTOSTRĂZI
DE SPORT DESCOPERITE (PASAJE)
ZONE DE AERODROMURI GĂRI CF. și GĂRI (PORTURI)

LUCRU TRIAJE MARITIME ȘI FLUVIALE
Fig. 1.1. Clasificarea sitemeleor de iluminat exterior
Un exemplu de sistem de iluminat cu distribuție semidirectă a fluxului luminos pentru

o alee pietonală este dată în figura 1.1., în care s-au plantat corpuri de iluminat cu globuri
tronconice.
6
Spre deosebire de iluminatul interior, în general, în exterior sistemele sunt destinate

activității normale, rareori utilizeându-se și iluminat de siguranță și/sau evacuare a zonei cu
aglomarări de persoane. De asemenea, pentru zonele în care condițiile de securitate o impun
se prevede un iluminat de pază, eventual cu alimentare permanentă. După destinația zonei se
pot clasifica în două mari categorii, diferite în principal prin mărimea suprafețelor în care se
desfășoara activitatea: zone mari și căi de circulație.
Din punctul de vedere al sistemelor de amplasare a surselor de lumină dimensiunile
suprafețelor de iluminat impun soluția (figura 1.2.):
SISTEMELE DE AMPLASARE
ZONE ZONE
ÎNGUSTE
LARGI
DISTRIBUȚII CONCENTRATE DISTRIBUȚII UNIFORM

PE PILONI ÎNALȚI DISTRIBUITE (STÂLP)
Fig. 1.2. Sisteme de amplasare a CIL
1. Distribuții concentrice, în care se utilizează baterii CIL specializate, care emit un

fascicule luminos concentrate într-un unghi solid mic. Bateriile se montează pe piloni
înalți (20-40m), fiecare proiector având orientare diferită, în așa fel încât condițiile de
distribuție uniform a iluminării în planul util să fie realizate.
2. Ditrubuții uniform distribuite pe zone inguste (căi de circulație), unde se utilizeaza
CIL montate câte unul sau mai multe, la înălțimi de 5−15 m pe perimetrul zonei.
Sistemele de iluminat destinate desfășurării activităților în spații deschise servesc
multiplele necesități de muncă, divertisment, transit.Amplasarea pentru aceste zone largi
deschise este în mod usual cea concentrată, excepție făcând soluțiile destinate unor zone mai
înguste, unde și amplasarea uniform distribuită poate fi acceptată, eventual în urma unui
calcul tehnico-economic comparativ.
Sistemele de iluminat destinate terenurilor de sport prezintă o varietate de soluții
în funcție de natura activității sportive practicate (fotbal, tenis, baschet, volei), precum și de
funcția terenului (competiții cu sau fara public,antrenament și, competiții și antrenament).
7
În cazul în care există mai multe funcții specifice, sistemul de iluminat trebuie sa fie
flexibil, încât să se adapteze la toate cerințele impuse.Aceasta se realizează fie prin
prevederea mai multor sisteme independente utilizând aceeași amplasare, fie prin sectorizarea
unui sistem unic.
Sisteme de iluminat destinate platformelor deschise pe care se desfășoară diverse
activități ca:
 lucru sau exploatarea unor resurse energetice de suprafață (cărbune), depozitarea unor
materii prime energetic (cărbune), sau construcții (panouri din beton armat, blocuri
din piatră);
 aerodromuri (pistele de aterizare, pistele de circulație, zonele de garare, zonele de
circulație pasageri și circulație auto);
 șantierele de construcții (pentru clădiri, construcții hidrotehnice);
 zonele de triaj ale căilor ferate cu grupele de primire, expediere și acumulare a
materialului rulant, precum și zonele specific (macazuri, vârful și zona descendentă);
 zonele docurilor și de circulație a mărfurilor din porturile navale sau fluviale;
 stațiile de transformare de înaltă și foarte înaltă tensiune deschise ale sistemelor
electroenergetice.
Sistemele de amplasare destinate acestor platforme, în care se desfășoară activitățiile
menționate sunt, în general, de tip concentrate, dată fiind amplitudinea dimensiunilor pe
lungimi și lățimi.
Sisteme de iluminat destinate căilor de circulație rutieră
Datorită vitezei mari de deplasare a autovehiculelor, căile de circulație impun condiții
deosebite de sistem și de confort visual care să asigure securitatea și fluența traficului. În
general, date fiind lățimea relative îngustă a căilor de circulație, amplasarea uniform
distribuită corespunde necesitățiilor curente, chiar dacă uneori, șa deschideri mai mari, se
asociază mai multe corpuri de iluminat pe un stâlp. De asemenea, pentru piețe sau intersecții
largi poate să fie adopatat și sistemul de amplasare concentrat cu mai multe corpuri de
iluminat sau chiar proiectoare. Amplasarea pe o parte, pe ambele părți ale drumului sau axial
este determinată de lățimea drumului și de condtițiile specific de sistematizare și de vegetație
din zonă(o vegetație bogată cu arbori cu coroană amplă poate impune un sistem axial,
deoarece sistemele laterale ar putea fi obturate). Autostrăziile, ilumate în mod obișnuit în
zonele de mare aglomerare din apropierea orașelor sau intersecțiilor, necesită sisteme special
care să asigure securitatea traficului rutier. Probleme deosebite de securitate impugn punctele
8
dificile ale circulației rutiere ca:intersecții de nivel egal sau diferit, treceri pietonale, curbe,
poduri, intrări sau ieșiri de autostradă.
Sistemele de iluminat destinate pasajelor sau tunelurilor rutiere reprezintă zone
de deosebită importanță, având un caracter cu totul deosebit față de cazurile tratate. Astfel,
din punct de vedere luminotehnic, sistemele de iluminat destinate pasajelor sau tunelurilor
reprezintă o problem de “interior” tratată ca o porțiune dintr-un sistem de iluminat
exterior.Spre deosebire de iluminatul rutier, care functionează numai în condtițiile lăsăriii
întunericului, sistemul destinat pasajelor sau tunelurilor trebuie să asigure iluminatul
permanent al acestora. Față de sistemele obișnuite statice, iluminatul pasajelor si tunelurilor
are un character total diferit, trebuind să fie dinamic incât să se poată adapta la variațiile de
iluminare exterioară. Amplasarea surselor se poate face central sau, mai economic, bilateral
orientat, soluția cea mai adecvată fiind cea a șirurilor continue care să permită atât o
sectorizare locală la corpul de iluminat, echipat cu două sau trei surse, cât și o sectorizare pe
zone, în așa fel încât să se obțină prin intermediul unei instalații automate regimurile de
iluminare diferite, cerute de variația iluminării exterioare.
În iluminatul exterior, sistemele de iluminat decorativ constituie un caz aparte,
dominant fiind rolul estetic al acestora față de cel obișnuit funcțional. Sistemele de iluminat
decorative pot fi destinate fie monumentelor de artă sau arhitectură și unor construcții de
valoare istorică sau modern importante, fie pentru obținerea de efecte plastic asupra unor
spații verzi sau jocuri de apă. Iluminatul decorative, dacă este bine conceput, poate realize
efecte artistice deosebite, punând în evidență, pe fondul întunecat al nopții, valoarea estetică a
monumentului. Prin scopul și efectele sale, iluminatul decorativ nu se înscrie în regulile
obișnuite de amplasare în sistemele de iluminat exterior. Astfel, corpurile de iluminat special
se amplasează în unghiuri favorabile față de obiective, de regulă grupate la nivelul zero, sau
pe piloni sau chiar pe construcția subiect, în așa fel incât să se obțină o modelare
corespunzătoare a obiectului, favorabilă evidențierii și accentuării sale.
1.1. Sisteme de iluminat destinate căilor de circulție rutieră
Sistemele de iluminat destinate căilor de cirulatie reprezintă un caz particular de

iluminat exterior caracterizat funcțional prin viteză mare de deplasare a observatoruluiși
necesitatea asigurării condițiilor de securitate a traficului.
9
1.1.1. Aspecte cantitative

Nivelul de iluminare și/sau de luminanță reprezintă condiția cantitativă de bază în
iluminatul rutier fiind dependent de viteza de circulație și intensitatea treficului caracteristic.
Nivelurile de iluminare și iluminanță determinate experimental pe baza contrastului de
luminanță indicat mai sus, sunt cuprinse in anexa A39, pentru căile de circulație din
România. În anexa A38 sunt indicate prevederile normelor internaționale pentru căile de
circulație. Astfel, normele noastre prevăd o luminanță de 0.08−0.5 cd /m2 și o iluminare
orizontală de 2 la 12 luxi, valori care țin seama de necesitățile actuale de economie de energie
electrică.
1.1.2. Aspecte calitative

Distribuția luminanțelor în câmpul vizual și pe planul drumului sunt determinante în
realizarea confortului visual al observatorului aflat la volan, fiind generatoare ale orbirii sub
diferitele sale forme, fenomen ce conduce la oboseală vizuală, inconfort și pericol de
accidente.
Culoarea luminii este un factor important pentru circulația rutieră.Pentru căile de
circulație destinate traficului de viteză mare, fără zone pietonale, corespunde utilizarea
lămpilor cu vapori de sodiu de joasă presiune, iar pentru celelalte căi, unde există și circulație
pietonală intensă, lămpile cu vapori de sodiu de înaltă presiune care oferă o redare mai bună
a culorilor, un aspect ambiental cald, deosebit de plăcut.
Ghidajul vizual în circulația rutieră este determinant pentru asigurarea securității
traficului, având rolul de a realiza recunoașterea rapidă, din mers, a traseului.Se obține
utilizând soluțiile indicate mai departe:
a) Amplasarea corespunzătoare a CIL în curbe (pe partea exterioară a curbei; amplasarea
pe ambele părți ale drumului creează o imagine suprapusă neclară, derutantă pentru
conducătorul auto; amplasarea pe partea interioară poate conduce la accidente
provocate de ieșirea din arteră, dacă sursele de lumină sunt mascate privirii de
obstacole, încât observatorul O de la volan nu poate urmării vizual conturul drumului
prin urmărirea surselor de lumină). Se menționează că acest tip de ghidaj vizual își
îndeplinește funcția și în timpul zilei.
b) Utilizarea surselor de lumină de culori diferite pentru marcarea unui traseu și a
arterelor de intrare și ieșire. De asemenea, în cazul ieșirilor sau intrărilor într-o
autostradă sau dintr-un drum principal într-unul secundar sau invers, se pot utiliza
culori diferite de surse.
10
Fig. 1.3. Ghidajul vizual în curbe

a – montare incorectă pe ambele părți ale drumului (confuzie vizuală)
b – montare corectă pe o singură parte (exteriorul curbei)
c – montare incorectă în interiorul curbei (vedere)
d – montare incorectă în interiorul curbei (plan)
c) În cazul autostrăzilor cu zonă despărțitoare, ghidajul se realizează în mod eficient și

sigur prin montarea în această zonă a CIL, cel mai efficient din acest punct de vedere
fiind sistemul catenar.
d) Trecerile de pietoni izolate sau locurile periculoase pot fi semnalate vizual prin
schimbarea culorii surselor, contrastul mare de culoare atenționând asupra zonei
periculoase.
1.1.3. Caracteristicile sistemelor de iluminat pentru căile de circulație

Sistemele de iluminat rutier se realizează în mod uzual cu surse uniform distribuite,
iar pentru intersecții mari sau piețe se pot utiliza și sistemele cu surse concentrate.
SISTEME DE ILUMINAT PENTRU CĂILE DE

CIRCULAȚIE
STRĂZI AUTOSTRĂZI
UNILATERAL BILATERAL AXIAL 11 CENTRAL ALTERNAT CATENAR

Fig. 1.4. Clasificarea sitemelor de iluminat exterior
În figura 1.4.
este indicată
clasificarea sistemelor
de iluminat pentru
circulația rutieră
destinată străzilor și
autostrăzilor.
În figura 1.5. sunt indicate notațiile caracteristice geometriei sistemelor.Înălțimea
minimă de montare este determiantă de necesitatea evitării sau diminuării orbirii fiziologice
directe și realizarea uniformității confortabile a luminanțelor pe suprafața drumului.
Fig. 1.5. Notațiile caracteristice geometriei sistemelor rutiere
Fluxul luminos al Înălțimea minimă de montare h min [m]

sursei [lm] Corp iluminat cu Corp iluminat cu Corp iluminat cu
distribuție distribuție medie distribuție largă
concentrică
Sub 5000 6 6 7,5
12
5000-10000 6 7,5 7
10000-15000 7,5 9 10,5
Peste 15000 9 10,5 12
Tabelul 1.1. Înălțimea minimă de montare a corpurilor de iluminat rutier
În tabelul 1.1. sunt indicate înălțimile minime de montare a CIL în funcție de mărimea
fluxului și de distribuția sa.
Sisteme de iluminat pentru străzi
Sistemul de amplasare unilateral se utilizează pentru străzi înguste pentru care lățimea
străzii este egală cu înălțimea de montaj a CIL ( l=h ), iar h ≤ 12m .Se caracterizează printr-o
distribuție neuniformă a luminanțelor și respectiv o marcare neuniformă a bordurii
trotuarelor.
Sistemul de amplasare bilateral alternat se utilizează pe străzi mai largi
caracterizate prin 12 m≤ l≤ 16 m și l ≤1.5 h. Se realizează o mai bună uniformitate a
luminanțelor și marcare a bordurii trotuarelor.
Sistemul de amplasare bilateral față în față se utilizează la străzi mai largi de 16 m
și l>1.5 h, adică străzi foarte largi.Se realizează atât o bună distribuție a luminanțelor cât și
marcarea trotuarelor.
Sistemul de amplasare axial este o soluție utilizabilă pentru străzile din zonele vechi
ale orașelor cu străzi înguste, cu construcții pe ambele părți. Corpurile de iluminat sunt
suspendate pe cabluri fixate pe construcțiile adiacente.Sistemul poate fi utilizat și atunci când
există pe ambele părți față în față stâlpi pentru transportul electric, iar vegetația bogată a
arborilor împiedică montajul bilateral.Utilizarea Stâlpilor în comun cu mijloacele de transport
are dezavantajul transmiterii trepidațiilor la sursele de lumina cu descărcări, ceea ce poare
conduce la scrutarea duratei de funcționare a acestora. Din punct de vedere funcțional căile
de circulație urbană se clasifică în trei categorii.
Sistemele de iluminat destinate aleilor, scuarurilor, zonelor din cvartalele de locuințe
trebuie să aibă un character mai multdecorativ decât funcțional.În acest scop corpurile de
iluminat sunt de forme variate, iar înălțimea de minataj mică ( 4−5 m ) înscriindu-se armonios
în ambianța arhitecturală. În privința amplasării se allege sistemul unilateral sau axial. Stâlpii
de susținere trebuie să fie supli și simpli(estetic este preferabil metalul).
1.1.4. Particularități ale sistemelor de iluminat rutier

Sistemele de iluminat ale căilor de circulație trebuie să-și schimbe amplasarea în
anumite zone în care caracteristicile geometrice, topografice, funcționale capătă alt aspect.
13
ZONE PARTICULARE ÎN CIRCULAȚIA

RUTIERĂ
TRECERI NODURI
CĂI ÎN CURBĂ CĂI ÎN PANTĂ INTERSECȚII PODURI PARCAJE
PIETONI (SUPRAPUSE)
CU DRUMURI CU CĂI FERATE/ LINII DE TRAMVAI
Fig. 1.6. Zone particulare în circulația rutier

 Sistemele de iluminat destinate căilor de circulație în pantă se caracterizează
printr-o îndesire a corpurilor de iluminat, în funcție de înclinare și progresiv către
vârful pantei. Pentru evitarea orbirii fiziologice directe, CIL trebuie să fie bine
mascate, având un unghi de protecție mare;
 Sitemele de iluminat în zona curbelor trebuie să făe de tip unilateral cu CIL montate
în exteriorul curbei pentru a realize un ghidaj bun. Dacă strada este foarte largă, atunci
va trebui utilizat sistemul bilateral față în față. Sistemul bilateral alternat trebuie evitat
creând confuzii periculoase în ghidajul vizual;
 Sistemele de iluminat destinate intersecțiilor de drumuri trebuie să asigure
securitatea circulației; în primul rând printr-un nivel de luminanță mai mare cu 50 %
față de nivelul cel mai ridicat din străzile concurente. Se realizează astfel o punere în
evidență de la distanță a intersecției;
Circulația în intersecție va fi asigurată și prin următoarele prevederi:
a) Utilizarea de corpuri de iluminat de diferite tipuri și de diferite amplasamente
pe străzile principale față de cele secundare;
b) Utilizarea de surse de lumină de culoare diferită în zona intersecției față de
străzile concurente.
 Sistemele de iluminat destinate intersecțiilor cu calea ferată sau alte linii metalice
se realizează în funcție de traficul pe drum, de lățimea căii de circulație și numărul de
linii de cale ferată. Zona de securitate este normată la 33 m față de linia ferată.
 Sistemele de iluminat destinate nodurilor de circulație rutieră au rolul de a
asigura circulația fluent în securitate, de a vizualiza clar semnele și marcajele
14
rutiere.În aceste condiții sistemult de iluminat trebuie să realizeze un nivel ridicat și să

accentueze în mod foarte clar componentele și altcătuirea nodului. Sistemul are
dezavantajul că nu asigură ghidajul vizual care trebuie realizat prin mijloace obișnuite
de zi.
 Sistemele de iluminat destinate podurilor fără suprastructură peste nivelul căii de
circulație, se iluminează fie utilizând același sistem ca și pe calea propriu-zisă de
circulație, fie utilizând un sistem mascat în balustradă.
 Sistemele de iluminat destinate spațiilor de parcare se caracterizează printr-un
nivel de luminanță și uniformitate apropiate căilor de acces, determinat de necesitatea
securității manevrelor necesare plasării vehiculului în locurile disponibile.
 Sistemele de iluminat destinate trecerilor de pietoni trebuie să asigure condițiile de
evitare a accidentelor prin:
a) Niveluri de iluminare mai mari cu 50 % decât pe restul drumului,
b) Surse de lumină de altă culoare;
c) Amplasarea corectă a corpurilor de iluminat față de trecerea de pietoni și
sensul de circulație, în așa fel încât CIL să dirijeze fluxul luminous în același
sens ca și raza vizuală a observatorului aflat la volan, iar pietonii să fie
observați în ”siluetă”.
1.2. Sisteme de iluminat decorative
Sistemele de iluminat decorative au rolul de a realiza punerea în evidență, la lăsarea

serii, a unor monumente de artă sau istorice, a unor construcții reprezentative, a aspectelor
festive, a jocurilor de apă sau a vegetației dintr-un parc.
1.2.1. Sisteme de iluminat destinate monumentelor și construcțiilor

De multe ori sistemul de iluminat artificial poate realiza noaptea efecte decorative
spectaculoase, mult mai interesante decât cele de zi. Posibilitatea de a orienta, în maniera
dorită, sursele de lumină către obiectiv reprezintă un grad de libertate care, utilizat
corespunzător, poate conduce la redare estetică constantă a obiectivului, superioară
iluminatului permanent variabil.
Sursele de lumină și corpurile de iluminat
Pentru iluminatul architectural se por utiliza toate sursele de lumină cunoscute, fiecare
obținând însă un anumit efect determinat de caracteristicile specifice de culoare și de
15
funcționare. De asemenea, datorită eficacității lor diferite și consumurile energetice sunt

diferite.
Dacă nu se urmărește redarea culorilor ci efectul artistic dramatic de reliefare a
monumentului, lămpile de mercur și sodiu vor fi cele corespunzătoare, când nu este necesară
reglarea fină a fluxului luminos.
Aspectele determinate în realizarea sistemelor
În alegerea sistemului de iluminat intervin aspect determinante enunțate mai departe.
Direcția de privire preferențială a obiectivului trebuie să furnizeze direcția sistemului
de iluminat, respective zona care trebuie iluminată artificial.
Distanța de privire este important pentru determinarea vizibilității fațadei și detaliilor
caracteristice.
Gradul de întunecare a mediului ambient sau fondului pe care se conturează
obiectivul. Dacă în apropierea obiectivului există alte construcții cu ferestre sau străzi
puternice laminate, care în condițiile nopții creează o ambianță de luminanță relativă ridicată,
subiectul sistemului va trebui să primească un flux mai mare pe unitatea de suprafață decât în
cazulprecedent.
Geometria obiectivului trebuie pusă în evidență în funcție de direcția de privire.
Suprafețele de apă, dacă există în preajma obiectivului, pot contribui într-un mod
fericit la realizarea efectului artistic. Astfel, pe suprafețele mari de apă în raport cu obiectivul,
se poate realiza reflexia construcției iluminate în oglinda ”neagră” a apei.
Obstacolele naturale create de arbori sau altă vegetație abundentă pot constitui o
componentă decorativă a sistemului de iluminat. Astfel, amplasarea proiectoarelor în spatele
arborilor, arbuștilor sau tufișurilor are ca efect pe de o parte mascarea sursei față de
observator, iar pe de alta punerea în evidență a vegetației prin efectul de siluetă.
Amplasarea proiectoarelor
Deoarece se urmărește în principal efectul decorativ-artistic, la concepția sistemului
trebuie să se studieze toate posibilitățile de amplasare din afara construcției sau pe
componente ale construcției. Amplasarea proiectoarelor se realizează astfel:
a) În apropierea obiectivului;
b) În apropierea obiectivului cu iluminat suplimentar integrat în elementele de
arhitectură proprii;
c) La o depărtare mai mare de obiectiv pentru o mai bună eliminare a umbrelor.
16
1.2.2. Sisteme de iluminat ornamental pentru zonele verzi

Iluminatul zonei verzi (parcuri, grădini, zone dens plantate cu flori) au rolul de a
accentua frumusețea acestor zone și în timpul nopții, cât și de a evita spațiile întunecate într-
un oraș bine luminat, din punctul de vedere al confortului și securității.
Sistemul de iluminat trebuie să țină cont de următoarele considerente determinante:
a) Obiectivele asupra cărora trebuie introdus accentul(arbori ornamentali);
b) Corelarea culorii vegetației sau florilor cu culoarea surselor de lumină;
c) Corelarea între iluminatul decorativ și cel public, care în anumite conditții
poate fi suplinit de cel public de circulație pietonală;
d) Durata de funcționare a sistemului de iluminat la lăsarea întunericului
coordonată de iluminatul public de circulație pietonală;
e) Importanța zonei, care determină necesitatea de mascare sau nu a
proiectoarelor.
În cazul arborilor de înălțime mică sau medie sursele de lumină se amplasează la h=0
și lateral, în mod obișnuit mascate într-o zonă de vegetație densă. Pentru arbori înalți
corpurile se montează la h=0 și sub coroana acestora. În ambele situații se obține o iluminare
a frunzișului de jos, ceea ce dă un efect ”scenic” plăcut uneori chiar spectaculos.
Montarea proiectoarelor se poate realiza și îngropat față de nivelul terenului, în scopul
mascării lor, cu protejarea cavității cu un grătar metalic și legătură la canalizare.
Culoarea luminii este unul dintre factorii importanți în realizarea efectelor. Din
considerente estetice și economice utilizarea lămpilor cu vapori de sodiu este indicat pentru
frunzele verzi deschise și galbene. Pentru vegetație verde intensă se recomandă lămpile cu
mercur.
De asemenea, pentru iluminatul unor zone importante, reprezentative, sursele
incandescente sunt cele mai indicate.
Pentru sistemele destinate plantelor și florilor, corpurile de iluminat utilizate sunt de
înălțime mică, având o formă geometrică care să se încadreze și ziua în ambianța zonei verzi.
Deoarece înflorirea este temporară și instalația este recomabil să fie mobilă pentru a
putea fi mutată în alte zone, iar racordarea să se poată realiza cu prize etanșe.
17
Capitolul II. Descrierea structurii de iluminat stradal din

Geoagiu-Băi
Rețeaua existentă de iluminat public acoperă străzile cu circulție intensă din zona
centrală a orașului. Iluminatul se asigură printr-un număr de 199 stâlpi (metal, beton) echipați
cu diferite tipuri de corpuri de iluminat. Rețeaua de iluminat public existentă este realizată
din LEA si LES. Comanda iluminatului public se realizează prin două puncte de aprindere
amplasate în PT 84 (400 KVA ) lângă hotelul Flora și PT 2065 (630 KVA ) situat în apropierea
hotelului Germisara și este dezvoltată pe o lungime de 9 , 95 km .Primăria din localitatea
hunedoreana Geoagiu Băi a facut o investiție importantă pentru comunitatea locală,
construind o microhidrocentrală pe un fir de apă care trece prin apropierea localității. Astfel,
microhidrocentrală, cu cei 500de kilowați pe care îi produce, aproape că acoperă necesarul
de energie al orașului pentru iluminatul public. SCHEMA ELECTRICA-HARTA-
STRĂZILE-MODULELE
2.1. Iluminatul stradal
Sistemul de iluminat stradal este compus din corpuri de iluminat exterioare tip
TIMLUX S/21, echipate cu surse cu vapori de sodiu de înaltă presiune de 150 W, montate pe
stâlpi metalici octogonali zincaţi. Stâlpii metalici octogonali zincați au urmatoarele
caracteristici:
 înălţime nominală stâlp: H s =8 m; înălţime nominală corp de luminat: H c =10 m ;
moment de exploatare maxim: 1600 daNm;
18
 protecţia contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70 μm; poate fi prevăzut cu
consolă care are diametrul de prindere Φ=60 mm;
 temperatura ambiantă de lucru a stâlpului : −300 ÷ 700℃ ;
 presiunea dinamică de bază exercitată de vânt :55 daN /m2;
 viteza vântului : max 30 m/s ;
 coeficientul de corecţie a vitezei vântului în rafală: 1.8 .
Stâlpul rezistă la condiţii climato-meteorologice specifice pentru zona C şi tip I de
amplasament, conform STAS 10101/20−90 şi normativ PE 106−95. Stâlpul este prevăzut

cu bornă de legare la pământ, fereastră de acces la interiorul stâlpului, placă de reazem fixată
la partea inferioară a stâlpului, care permite montarea şi calarea pe cele 4 prezoane ale
fundaţiei încastrată în teren, cu ajutorul a 8 şaibe şi 8 piuliţe, asigurate cu contrapiuliţe .
Racordul de derivaţie la stâlpi, este realizat în clemele CL 2 , 5−50 Al-Cu, montate în
interiorul stâlpului octogonal şi accesibile prin fereastra de vizitare. Fiecare stâlp octogonal
este legat la o priză de pământ cu un electrod. Fereastra de vizitare de la fiecare stalp
octogonal, se va echipa astfel incât, să fie prevazută cu clemă separata pentru nulul de lucru si
conductorul de protecție (PEN). La clema PEN, se vor lega cu conductor MYf 16, părţile
metalice ale instalaţiei, care în condiţii normale nu sunt sub tensiune, dar care accidental pot
ajunge.
19
Fig 2.1. Corp de iluminat exterior de tip Timlux S/21 Fig2.2. Corp de iluminat pentru zone rezidențiale de
tip Timlux P
Corpurile de iluminat exterioare tip TIMLUX S/21, sunt echipate cu surse cu vapori
de sodiu de înaltă presiune de 150 W . Corpul de iluminat exterior este cu dublă izolaţie
electrică, fiind testat şi certificat ca un produs electric executat în clasa a II-a de protecţie la
electrocutare.
Este dotat cu dulie ceramică înalt termorezistentă tip E40. Dulia ceramică port-lampă
E 40 este așezată pe un subansamblu port-dulie reglabil în funcţie de poziţia lămpii (pentru ca
centrul optic al lămpii să poată fi adus în centrul optic al reflectorului corpului de iluminat).
Subansamblul port-dulie se înfiletează pe o garnitură neoprenică şi etanşează compartimentul
optic (C.O.) de compartimentul accesoriilor (C.A.) şi exterior. Singura cale de comunicare
între aceste compartimente este prin filtrul de bronz-carbon activ situat pe centrul
subansamblului port-dulie, ce va filtra aerul ce se schimbă între C.O. şi C.A., astfel evitându-
se formarea condensului. În funcţie de natura dispersorului corpului de iluminat stradal acesta
poate fi tip TIMLUX S/21 (IEP 2/21) sau tip TIMLUX S/22 (IEP 2/22).
La corpurile tip TIMLUX S/21 (IEP 2/21) dispersorul este fixat nedemontabil pe
reflector, trecerea fiind etanşată de o garnitură rezistentă la agenţi corozivi atmosferici şi la
șocuri mecanice prelungite.
La corpurile tip TIMLUX S/22 (IEP 2/22) dispersorul este nedetaşabil plat din sticlă
termorezistentă cu rezistenţă mecanică ridicată, ataşată la reflector printr-o garnitură
rezistentă la agenţii corozivi atmosferici şi la îmbătrânire, prins mecanic într-o bordură de
margine a reflectorului. Sistemul “cut-off” în care este realizată optica corpului de iluminat
TIMLUX S/22 (IEP 2/22) permite un foarte bun control al strălucirii sursei (corpul nu
20
transmite lumina sursei peste 90° de la verticală). Corpul de iluminat exterior propus
funcţionează la 230 V ,50 Hz şi este compensat. Factorul de putere minim este 0,95. Variaţii
bruşte de temperatură între – 40 ℃ şi+ 40 ℃ nu afectează siguranţa şi funcţionarea corpului
de iluminat stradal. Corpului de iluminat i-a fost verificată comportarea la şocuri şi vibraţii
permanente, atât din punctul de vedere strict electric-funcţional, cât şi mecanic (s-a verificat
păstrarea gabaritelor şi a asamblărilor compacte).
Corpul de iluminat prezentat beneficiază de o construcţie modulară. Din acest motiv
grupul de alimentare, lampă şi ansamblul port-dulie pot fi schimbate fără scule speciale, ori
de câte ori este nevoie.
Caracteristicile tehnice ale corpului de iluminat exterior Timlux S/21:
 Capac din polipropilenã injectatã cu umpluturã de întãrire mineralã, stabilizatã
împotriva UV, de culoare deschisã. Se opereazã fãrã scule speciale, capacul fiind
prevãzut cu douã cleme speciale de reținere, elastice din oțel inox;
 Corp din aluminiu turnat vopsit negru;
 Reflector dintr-o singurã bucatã din aluminiu presat de înaltã puritate
(99 , 8 %),strãlucitor și anodizat. Garnitura din cauciuc neoprenic nedegenerativ;
 Dispersor nedetașabil din policarbonat rezistent la UV, având rezistenþã
mecanicã ridicatã (antivandal), fixat de reflector printr-o garniturã rezistentã la
agenții corozivi atmosferici și la îmbãtrânire, prinsã mecanic într-o rãsfrângere pe
marginea reflectorului;
 Dulie din porțelan cu contacte arcuite și nichelate și cu dispozitive de
focalizare;
 Înãlțime de montaj (7. ..14)m;
 Dispozitiv pentru întreruperea alimentãrii electrice la deschiderea corpului de
iluminat în scopul întreținerii;
 Filtru anticondens din bronz sinterizat amplasat pe suportul port-dulie al
lãmpii;
 Este prevãzut cu o siguranțã de rețea;
 Prezintã posibilitatea montãrii unei fotocelule;
 Instalarea se poate face pe o coloanã de (60. ..85)mm sau pe braț de
(45...65)mm .
Cele 2 posturi de transformare PT 84 și PT 2065 sunt realizate în construcție metalică
pentru a putea funcționa în exterior. Aceste posturi de transformare au marele avantaj că
21
montarea și demontarea lor se face ușor, doar prin montarea respectiv demontarea legăturilor
la cablurile de medie și cele de joasă tensiune și manipularea întregului post cu macarale și
mijloace de transport corespunzătoare.
Posturile de transformare sunt realizate din una sau mai multe cabine metalice din
tablă sau oțel ambutisată ansamblate între ele prin șuruburi, în care se montează echipamentul
electric iar transformatorul de forță poate fi montat tot în interior, într-o cabină metalică sau
în exterior. Dacă transformatorul este montat în interior, cabina sa metalică are jaluzele în
parte inferioară și cea superioară pentru asigurarea ventilației naturale. Dacă postul de
transformare cu construcție metalică este realizat din 2 compartimente principale pentru cazul
alimentării sale în vârf de rețea, unul dintre compartimente este ocupat de echipamentul de
medie tensiune iar celălalt de transformatorul de forță și de tabloul de distribuție de joasă
tensiune.
Circuitele de medie tensiune ale posturilor de transformare cu construcție metalică
sunt prevăzute cu separatoare normale sau cu separatoare de putere ce pot rupe curenți de
sarcină și au bobine de acționare pentru a putea permite manevre de anclanșare automată a
rezervei și siguranțe fuzibile pe circuitul de alimentare a transformatorului.
22
Fig2.3. Vedere generală a unui PTM cu 3 compartimente principale
Pe joasă tensiune circuitul este echipat cu întreruptor automat pentru protecția

transformatorului iar circuitele de plecare spre consumatori sunt legate la barele generale de
joasă tensiune prin MPR sau siguranțe cu mâner.
Pentru iluminatul public sunt circuite distincte cu contactor pentru aprindere și
stingere și contoare pentru măsurarea energiei.
Tranformatoarele în orașul Geoagiu-Băi este montat în exterior protejat de o
împrăjmuire cu plasă metalică atât pe părțile laterale cât și la partea superioară, cu una sau
doua cabine metalice de exterior pentru echipamentul de medie tensiune și dulap metalic
pentru tabloul de distribuție de joasă tensiune.
2.2. Iluminatul ambiental
Cablurile de alimentare cu energie electrică, intră şi ies prin partea de jos a stâlpilor
SCUAR. Racordul de derivaţie la stâlpi, se face în clemele CL 2 , 5−50 Al−Cu, montate în
fereastra de vizitare. Sunt montate ţevi de protecţie în fundaţie, pentru protecţia şi pozarea
cablurilor. Lămpile de iluminat, utilizate pentru echiparea corpurilor de iluminat, sunt de tip
LVST – 70 W , cu vapori de sodiu la înaltă presiune. Principalul avantaj al folosirii acestor
corpuri de iluminat este acurateţea dispersorului ce permite un control perfect al fluxului
luminos şi o reducere considerabilă a indicelui de orbire. La capetele de rețea sunt prevăzute
prize de împământare, iar mantaua stâlpului Scuar va fi legată la conductorul de protecție
(PEN) pentru a preveni apariția accidentală a curentului prin manta.
2.2.1. Punctele de aprindere

Alimentarea principală cu energie electrică, comanda aprinderii şi stingerii
iluminatului public aferent obiectivului, sunt realizate din doua puncte de aprindere, cu 7
circuite (1 sosire si 6 plecari) , PA 84 și PA 2065prevăzute cu fotocelule, care sunt amplasate
în apropierea posturilor trafo. Gradul de protecţie al PA-urilor împotriva corpurilor solide şi a
apei este IP 54.COMPLETARE FOAIE
Punctele de aprindere sunt montate pe fundaţii din beton prevăzute cu prezoane.
Coloanele principale de alimentare cu energie electrică a stâlpilor de iluminat, sunt realizate
23
din punctele de aprindere cu cablu tip ACYAbY 3 x 35+16 mm. Cablurile sunt protejate în
ţeavă PVC cu diametrul de 63 mmla traversări si subtraversări.
Stațiunea va fi imparțită în 2 zone de iluminat:
Zona 1, alimentată din PA 84 , amplasat langă PT 84 și va cuprinde str. Magura,
Scolii, Parc Geoagiu Bai și str. spre Clocot;
Zona 2, alimentată din PA 2065, amplasat langă stâlpul SCP10005 pe str. Germisara
nr. 1, conform plan și va cuprinde str. Pinului, Germisara până la Postul de Jandarmi,
Germisara până la Hotel Ceres și str. Vilelor.
Comanda aprinderii și stingerii iluminatului se va face din PA, astfel manuală din
cheia programabilă, montată în tablou și automată prin fotocelulă. Pentru siguranță în
funcționare PA – urile au fost prevăzute cu 2 circuite de alimentare (sosire). S-a ținut seama
de urmatoarea posibilitate de alimentare cu energie electrica a punctelor de aprindere:
Se vor alimenta cele 2 PA-uri din PT 84 si din PT 2065.
 PT 84 – circuitul 1, ACYAbY 3 X 50+25, PA84 – sosire1;
 PT 2065– circuitul 2, ACYAbY 3 X 50+25, PA84 – sosire2.
2.2.2. Tehnologia de execuţie pentru iluminatul public

Toate părţile metalice ale instalaţiei electrice de iluminat (console, manta cablu), care
în mod normal nu sunt sub tensiune, sunt legate la conductorul de protecţie, cu ramificaţii din
conductor MYf 4 (MYf 16). Sunt respectate distanţele minime prescrise de normativul PE
107/95 între cabluri şi diversele reţele pozate în pământ şi în aer. Rezistenţa de dispersie a
prizei de pământ este R p ≤ 4 Ω . În caz contrar se va completa cu electrozi până la atingerea
acestei valori. Pentru a echilibra consumul pe cele 3 faze, legarea corpurilor la cablul de
alimentare se va face succesiv la fazele L1, L2, L3. Toate părţile metalice ale corpurilor de
iluminat care sunt în clasa I de izolaţie sunt racordate la nulul de protecţie din cablu.
NDIŢII
24
Capitolul III. Tipuri de elemente de iluminat stradal produse de

Elba
Născută în orașul de pe malurile Begăi, Elba a trăit și a participat la toate etapele de

dezvoltare a Timișoarei, timp de 9 decenii de activitate, ceea ce înseamnă tot atâția ani de
dezvoltare. Cei aproape 90 de ani de experiență în domeniul iluminatului au făcut din Elba o
marcă de renume, o firmă emblematică pentru industria românească, o prezență de vârf în
domeniul iluminatului.
25
În continure voi prezenta o serie de echipamente electrice pentru iluminatul stradal

produse de Elba.
DELFIN-01 LED LLM 1800 lm
Fig 3.1. DELFIN-01 LED LLM 1800 lm
Domeniu de utilizare
Corpul de iluminat este destinat iluminatului stradal: alei, trotuare, parcuri, zone
pietonale, drumuri rurale, drumuri secundare, parcări, gări, autogări, etc.
Surse de lumină utilizate
 Philips Fortimo LED LLM, Ra=70 , durata viaţă 50000 ore laTa=25 ºC .
 Flux (/730 3000 K ,20 W sau ¿ 740 4000 K , 18W ): 1800 lm
 Poate înlocui corpurile de iluminat cu lampă fluorescentă compactă PL-L
24 W .
Avantaje
 Lumină albă caldă, plăcută, confortabilă.
 Sistem economic.
 Consum redus de energie comparativ cu iluminatul convenţional.
 Costuri reduse de întreţinere. Nu e necesară înlocuirea sursei de lumină.
Descriere şi componenţa produsului
Corpul de iluminat rezidenţial este alcătuit din:
26
 Carcasă şi capac-ţeavă injectate din material plastic (poliamidă cu fibră de

sticlă);
 Sistemul de montare pe stâlp din capătul carcasei permite montarea:
 în capătul stâlpului de susţinere pe ţeavă verticală (Ф 46−Ф 60 ), sau
 în consolă pe ţeavă orizontală (Ф 46 – Ф 60);
 Dispersor:
 transparent din policabonat, rezistent la radiaţii UV şi la vandalism, montarea
şi demontarea realizându-se facil, fără scule suplimentare,
 La cerere dispersorul poate fi din sticlă clară;
 Subansablu reflector:
 din tablă oglindată ALANOD, faţetat pentru performanţe optime şi consum
redus;
 La cerere reflectorul poate fi din tablă de oţel vopsită alb lucios
 Radiator pasiv din aluminiu
 Driver pentru alimentarea sursei Fortimo LED
 Coliere din OL pentru fixarea şi susţinerea pe stâlp;
 Culoare: gri.
Caracteristici tehnice
 Tensiunea de alimentare: 230 V /50 Hz prin driver;
 Temperatura ambientală: −20 ˚ C ÷+35 ˚ C ;
 Umiditate relativă până la 80 % la temperatura de+20 ˚ C ;
 Corespunde standardelor pentru corpuri de iluminat: SR EN 60598-1, SR EN 60598-
2-3.
Conformitate cu Directivele Europene
 Directiva de Compatibilitate Electromagnetică;
 Directiva de Joasă Tensiune;
 Directiva RoHS, Directiva DEEE.
27
Fig 3.2
Date fotomeitrice
Fig 3.3
28
Fig 3.4.
Delfin LED 30 x 1 W
Domeniul de utilizare: ilumintaul stradal și rezidențial;

Descriere:
Corp: poliamidă armată cu fibră de sticlă;
Dispersor: transparent din PC; ( la cerere dispersorul poate fi din sticlă clară);
Montaj: în consolă pe țeavă cu diametre între46 și 60 mm ; în capătul stâlpului de susținere pe
țeava verticală cu diametrul de maxim 60 mm.
Sursa: leduri;
Standard: SR EN 60598-1.
Preț: 254 euro + TVA
Tabelul 3.1
Fig 3.5
Matrix 30 LED; Matrix 60 LED; Matrix 90 LED; Matrix 120LED
29
Fig 3.6
Tabelu l 3.2.
Corpul de iluminat este destinat :
 iluminatului stradal pentru drumuri principale, locale, secundare, cu clasele de
iluminare ME2, ME3a, ME3b, ME3c, ME4, ME5, ME6, S1÷S6, conform SR EN
13201;
 iluminatului rezidenţial inclusiv alei, trotuare, parcuri, treceri de pietoni;
 parcări, gări, autogări, etc.
 LED-uri de putere, cu lentile specializate pentru iluminat stradal şi rezidenţial, cu
temperatura de culoare 5700 K−6350 K .
Descriere
 Un corp de iluminat modern, cu surse de lumină de ultimă generaţie;
 Consum redus de energie;
 Durată de viaţă prelungită;
 Prietenos cu mediul înconjurător.
 Utilizarea LED-urilor asigură o durată lungă de viaţă de minim 50000 ore.
Componenţa produsului
Corpul de iluminat este alcătuit din:
30
 Carcasă din aluminiu;

 Sistemul de montare pe stâlp din capătul carcasei permite montarea în capătul
stâlpului de susţinere, pe ţeavă verticală (Ф 50−Ф 60).
Dispersor transparent din sticlă securizată termic.
Sistemul optic conceput pentru a îndeplini cerinţele standardului SR EN 13201 pentru
iluminat stradal, cuprinde LED-uri de putere cu lentile specializate pentru iluminatul
rutier.Driver pentru alimentarea LED-urilor.
 La cerere produsul poate fi executat în varianta cu reglaj de flux în trepte: 50 % sau
75 % din fluxul total, pe un interval orar prestabilit (de ex. între orele 1:00 şi 4:00
când traficul este redus).
 Tensiunea de alimentare: 230 V /50 Hz ;
 Temperatura ambientală: −30 ˚ C ÷+35 ˚ C ;
 Umiditate medie 80% la temperatura medie de +20 ˚ C ;
 Corpul de iluminat este realizat în conformitate cu cerinţele standardului SR EN
60598-1
Tab 3.3
Date fotometrice
Matrix LED
31
Fig 3.7.
Fig 3.8
Matrix LED
Domeniul de utilizare: iluminatul stradal și rezidențial;

Descriere
Corp:
carcasă din aliaj de aluminiu turnat sub presiune;
Dispersor: PC transparent (la cerere dispersorul poate fi din sticlă clară);
Montaj: pe țeavă din diametrul între 56−60 mm .
Sursa: leduri;
Standard: SR EN 60598-1.
Preț LED 32 W /64 W : 263 euro + TVA/532 euro + TVA
32
Fig 3.9.
Tab 3.5
Matrix-S-01 60 LED
Fig 3.1.1
Corpul de iluminat este destinat:
 iluminatului stradal pentru drumuri principale, locale, secundare, cu clasele de
iluminare ME3, ME4, ME5, ME6, S1÷S6, conform SR EN 13201;
 iluminatului rezidenţial inclusiv alei, trotuare, parcuri, treceri de pietoni;
 pentru parcări, gări, autogări, etc.
 pentru tuneluri.
 LED-uri de putere, cu sistem optic specializat pentru iluminat stradal şi rezidenţial, cu
temperatura de culoare 5700K-6350K.
 Sistemul cu LED-uri inclus în produs înlocuieşte sau este echivalent cu lampa cu
sodiu HSE, HST 100 W sau cu lampă cu descărcări în vapori de mercur HME 125 W .
Avantaje
 Un corp de iluminat modern, cu surse de lumină de ultimă generaţie;
 Consum redus de energie;
33
 Durată de viaţă prelungită;

 Prietenos cu mediul înconjurător;
 Utilizarea LEDurilor asigură o durată lungă de viaţă de minim 50000 ore, la
Ta=25 ºC .
Corpul de iluminat este alcătuit din:
 Carcasă din aluminiu;
 Dispersor transparent din sticlă securizată termic. Sistemul optic conceput pentru a
îndeplini cerinţele standardului SR EN 13201 pentru iluminat stradal, cuprinde LED-
uri de putere specializate pentru iluminatul rutier.
 Driver pentru alimentarea LED-urilor.
La cerere produsul poate fi executat în varianta cu reglaj de flux în trepte:
 50 % sau 75 % din fluxul total, pe un interval orar prestabilit (de ex. între orele 1:00 şi
4:00 când traficul este redus)
Montaj:
 Suspendat;
 Sistemul de suspendare permite montarea produsului pe cablu din oţel galvanizat
Ø 4 ÷ Ø 6.
 Culoare: gri.
 Tensiunea de alimentare: 230 V /50 Hz ;
 Temperatura ambientală: -30 ˚ C ÷+35 ˚ C ;
 Umiditate medie 80 % la temperatura medie de +20 ˚ C ;
 Corpul de iluminat este realizat în conformitate cu cerinţele standardului SR EN
60598-1;
 Preț: 510 euro + TVA.
Tab 3.6
Date fotometrice
34
MATRIX-S-01 LED
Randament luminos 81 %
Fig 3.1.2
DELFIN PRF-01-24W,
PRF-01-36W, PRS-02-50W,
PRS-02-70W
35
Fig 3.1.3 Delfin PRF-01-22 W
Corpul de iluminat este destinat iluminatului rezidenţial şi stradal: alei, trotuare, parcuri,
treceri de pietoni, drumuri locale, drumuri secundare, parcări, gări, autogări, etc.
PRF-01 : Lămpi fluorescente – compacte tip: TC-L, de putere 24 W sau 36 W , cu soclu
2G11.
PRS-02 : Lămpi cu vapori de sodiu tubulară – 50 W sau 70 W , cu soclu E27.
Descriere şi componenţa produsului
Corpul de iluminat rezidenţial este alcătuit din:
 carcasă şi capac-ţeavă injectate din material plastic (poliamidă cu fibră de sticlă);
Sistemul de montare pe stâlp din capătul carcasei permite montarea:
 în capătul stâlpului de susţinere pe ţeavă verticală (Ф 46−Ф 60 );
 în consolă pe ţeavă orizontală (Ф 46 – Ф 60);
Dispersor transparent din policabonat, rezistent la radiaţii UV şi la vandalism,
montarea şi demontarea realizându-se facil, fără scule suplimentare. La cerere dispersorul
poate fi din sticlă clară la varianta PRS-02.
 subansablu reflector din tablă ALANOD, faţetat pentru performanţe optime şi consum
redus, prelucrat pe maşini cu comandă numerică;
 suport dulie din tablă OL;
 coliere din OL pentru fixarea şi susţinerea pe stâlp;
 nilpu BIMED;
 balast electromagnetic sau balast electronic.
36

 Tensiunea de alimentare: 230 V /50 Hz
 Putere:24 W /36 W /50 W /70 W ;
 Clasa de izolaţie: I ;
 Grad de protecţie: IP65 varianta cu dispersor din policarbonat;
IP66 varianta cu dispersor din sticlă;
 Protecţia la şocuri mecanice: IK08;
 Masa:2.4 Kg /2.9 Kg ;
 Corespunde standardului pentru corpuri de iluminat: SR EN 60598-1.
Fig 3.1.5
37
Diagrama intensităţii luminoase
Fig 3.1.7
PRS-02
I max80 = 36 cd /1000 lm
I max85 = 19 cd /1000 lm
I max80 = 12 cd /1000 lm
DELFIN-03
Descriere
 Un design modern, agreabil, cu forme rotunjite ce confer instalaţiei de iluminat un
aspect elegant şi în timpul zilei.
 Cu un număr redus de corpuri de iluminat se poate realiza un iluminat stradal
performant, ceea ce conduce la economii importante atât la investiţia iniţială cât şi cu
 energia electrică în decursul exploatării.
38
 Corpul de iluminat este destinat iluminatului stradal: autostrăzi, drumuri principale,

drumurile locale, drumurile secundare, intersecţii, treceri de pietoni.
 De asemenea se pretează şi pentru iluminatul spaţii publice largi: parcuri, alei, faleze,
parcări, gări, autogări, etc.
 Lămpi tubulare cu vapori de sodiu de înaltă-presiune.
Fig 3.1.8. Delfin-03
 Carcasa din poliamidă cu fibră de sticlă.
 Reflector: ambutisat din tablă de aluminiu, cu faţete optimizate pe calculator pentru
performanţe optime şi consumbredus.
 Posibilitate de echipare cu reflector specializat pentru iluminarea trecerilor de pietoni.
 Dispersor: din policarbonat transparent, rezistent la radiaţii UV şi la vandalism
(IK10). La cerere dispersorul poate fi din sticlă clară.
Echipare
Variante multiple de echipare electrică:
 siguranţă fuzibilă;
 controler “chronosense” de trecere pe consum redus în intervale de timp cu trafic
diminuat, puteri de 250 W , 150 W sau 100 W ;
 clasă de izolaţie I (cu conductor de pământare);
39
 clasă de izolaţie II (cu separator care, la deschiderea carcasei, deconectează placa

aparataj şi dulia)
 condensator pentru compensarea factorului de putere cosφ: min.0,92.
Fig 3.1.9
Montare, instalare:
 Ştuţ din aliaj de aluminiu care permite fixarea:
 în consolă (pe ţeavă orizontală Ø 46 mm ... Ø 62 mm );
 în capătul stâlpului de susţinere (pe ţeavă verticală Ø 62mm );
 În ambele situaţii sistemul de fixare permite:
 poziţionarea orizontală a corpului de iluminat;
 poziţionarea înclinată a corpului de iluminat;
 Placa aparataj
 detaşabilă , cu posibilitate de demontare rapidă, fără dispozitive speciale;
 La cerere: variantă fără placă de aparataj.
Sistem optic
 Posibilităţi multiple de reglare a poziţiei sursei se lumină în raport cu reflectorul:
 deplasare orizontală în 8 poziţii
 deplasare verticală în 5 pozitii, ceea ce conduce la obţinerea unor distribuţii multiple
ale intensităţii luminoase, adaptate pentru diverse utilizări (amplasări şi geometrii de
străzi).
Greutate:
 Maxim 10 kg .
Conformitate cu Directivele Europene:
40
 Directiva de Compatibilitate Electromagnetică;

 Directiva de Joasă Tensiune;
 Directiva RoHS.
Date fotometrice
Fig 3.2.1
Fig 3.2.2
Capitolul IV. Avantajele iluminatului cu leduri
41
Soluții ale viitorului în iluminatul public

Destinate iluminatului public din mediul rural și urban, soluțiile specialiștilor din
domeniul iluminatului public sunt concepute în scopul protejării mediului înconjurător și a
reducerii costurilor pentru energia electrică cu peste 50 % ; în situația utilizării energiei solare
în locuri greu accesibile de alimentare cu energie electrică reducerea de energie electrică este
de 100 %.
În prezent, în contextul crizei economice, al epuizării resurselor energetice bazate pe
combustibili fosili și exacerbarea fenomenului de încălzire globală, eficientizarea
consumurilor energetice a devenit prioritară pentru toate categoriile de consumatori.
Iluminatul public al străzilor are rolul de a asigura orientarea și circulația în siguranță
pe timp de noapte a vehiculelorr și pietonilor dar și un mediu ambiant corespunzător în orele
fără lumină naturală.Iluminatul public trebuie deci, să îndeplinească condiții luminotehnice,
fiziologice, de siguranță a circulației, de estetica arhitectonică și de norme tehnice, în
condițiile utilizării raționale a energiei electrice, a reducerii nivelului investițiilor și a
cheltuielilor anuale de exploatare a instalațiilor. Studiul de piață indică faptul că pentru un
oraș mediu, din consumul total pentru iluminatul public, 86 % reprezintă iluminatul stradal,
11 % semnalizări rutiere și 3 % iluminat arhitectural și publicitate.
O preocupare constantă, pe plan internațional, este creșterea performanțelor surselor
de lumină artificială, care necesită atât studii pentru creșterea parametrilor surselor actuale,
dar și studii privind noi soluții pentru producerea luminii artificiale.Una dintre soluțiile care
ar putea să deschidă noi direcții de dezvoltare în acest domeniu este utilizarea diodelor
luminiscente LED, pentru producerea luminii artificiale.LED ( Lighting Emitting Diode )
este un dispozitiv optoelectric capabil să emită lumină atunci când este parcurs de un curent
electric. Un corp de iluminat cu LED are un randament foarte ridicat spre deosebire de alte
tehnologii, precum lămpile cu halogen sau lămpile cu incandescență ale căror randamente
sunt foarte scăzute.
Primul LED ”a fost aprins” de către rusul Oleg Vladimirovich Losev în anii 1920.
Invenția a fost primită cu entuziasm de cercetătorii din întreaga lume, însă câteva decenii nu a
fost implementata în nicio aplicație datorită costurilor de producție și a luminii slabe pe care
o emitea.
Aplicațiile actuale, reduse doar la sisteme de semnalizare rutieră, pun în evidență
posibilitatea, ca în urma unor studii aprofundate, să fie extins domeniul de utilizare a acestor
surse și în cel al iluminatului general.Succesul deosebit al sistemelor de semnalizare rutieră
cu LED-uri, prin reducerea substanțială a consumului de energie electrică (un sistem de
42
semnalizare cu lampă incandescentă ede 100 W este înlocuit cu un sistem cu LED-uri cu

puterea totala de 15 W ) și prin alegerea adecvată a culorilor astfel încât observabilitatea să fie
ridicată, a condus la o utilizare din ce în ce mai largă a acestora, dar a determinat și analiza
unor soluții pentru realizarea surselor pentru iluminatul general.
Eficiența ridicată preconizată a sistemelor de iluminat cu diode luminiscente (până în
anul 2020 sursele luminoase cu LED-uri vor putea atinge 180 lm/W ) și pierderile reduse de
energie vor avea efecte benefice pentru reducerea consumurilor de energie electrică pentru
iluminatul public și pentru realizarea unor surse de lumină de culoare adecvată iluminatului
stradal.
Implementarea sistemelor autonome de iluminat public cu LED-uri va permite
reducerea consumului de energie electrică din rețeaua publică prin utilizarea de energie
regenerabilă, o limitare drastică a costurilor legate de realizarea circuitelor electrice până la
punctele de iluminat și consecința va avea un aport important la reducerea gazelor cu efect se
seră determinate de funcționarea centralelor electrice clasice.
4.1. Modul de realizare
Led-ul poate fi plasat la un capăt al unei baghete de index foarte refractiv.Întreaga

lumina emisă de Led va fi capturată de fața de intrare a baghetei și canalizată către fața
de ieșire. Acolo, un plastic sau o porțiune de polimer poate fi poziționat astfel încât să
aibă încastrat un strat de vopsea. Aceasta va trebui să fie foarte sensibilă la lumina emisă de
către Led și să emită, de asemenea, lumină, pe o lungime de undă mai mare, cu eficiență
cuantică internă mai mare de 80 % . O lentilă sau altă structură cu rol de extracție va fi
poziționată după polimer (în mod ideal cuplată optic cu acesta), astfel încât lumina emisă de
pe stratul de polimer vopsit să iasă în aer în emisfera dinainte.
Lumina va fi emisă izotrop în mediul polimeric (care este de preferat să fie polistiren
sau toluen de polivinil ). Se ia în calcul și lumina emisă spre emisfera din spate.
Reflecția Internă Totală (RIT-en.TIR) are efect în lateralul baghetei, prin urmare nu
va scăpa lumina pe fețele laterale. Partea din spate este imbracată cu o oglindă, cu o mica
deschizătura astfel încât lumina Led-ului să patrundă, iar mărimea ideală a baghetei este
determinată de considerentele de cost, dar cu înțelegerea faptului că cu cât mai mare va
fi zona de Led a baghetei, cu atât eficiența va crește.
43
Fig 4.1.
În figura de mai
sus, Ledul notat cu 310 este montat pe o placă imbrăcată de
metal (notata 320), cu o prismă optică rectangulară sau în formă de piramidă (330) care are
rolul de a redirecționa lumina care se duce în spate generată de stratul de polimer
convertor de lungime de undă (340), către o direcție înainte notată pe figură cu 360.
După ce va trece fără împraștiere prin polimerul vopsit (340), poate să iasă în aer 370,
cu ajutorul unui dispozitiv optic exterior, cum este lentila 350 (emisferică, confecționată
din plastic, sticlă sau polimer tratat cum ar fi siliconul).
Avem un led de 1 x 1 mm, o prismă de 8 x 8 x 8 mmplasată astfel încât aproape să
atingă suprafața Led-ului. La fața de intrare se monteaza o oglindă pentru apertura de 1 x 1
mm . În acest caz, mai mult de 99 % din lumina emisă în spate de către polimer este
redirecționată în emisfera din față și devine lumină folositoare, așa cum este ilustrat în
figura 4.2.
44
Fig 4.2.
4.2. Caracteristicile noilor tehnologii LED
Realizarea surselor autonome de iluminat public cu LED-uri are o piață largă de

desfacere oferind posibilitatea realizării, în condiții economice, a iluminatului public al
localităților rurale izolate, a zonelor de oprire de pe autostrăzi și drumuri europene.
Reducerea importantă a costurilor de mentenanță a corpurilor de iluminat, datorată
duratei de viață de peste 25 ani a lămpilor are o importanță deosebită în promovarea surselor
de lumină cu durata mare de viață.
Realizarea sursei cu LED-uri are un efect important asupra mediului ambiant prin
reducerea necesarului de energie electrică pentru iluminat, având în vedere faptul că un kWh
neconsumat determină diminuarea de CO2 cu circa 1 kg.
Utilizarea LED-urilor reprezintă o tendință modernă pe plan internațional la care
trebuie să se alinieze și țara noastră.
Posibilitatea realizării oricărei nuanțe de culoare a luminii emise precum și orice
formă a sursei face ca aceste surse de lumină să prezinte un interes deosebit în iluminatul
public.Controlabilitatea sistemului de iluminat cu LED-uri permite realizarea unor sisteme de
iluminat eficiente, cu adaptare la necesarul momentan de lumină.
45
Se consideră că utilizarea corpurilor de iluminat cu LED-uri va permite o importantă

economie de energie electrică pentru iluminatul public, o durată de viață a sursei de circa 25
ani, o importantă reducere a costurilor pentru realizarea instalațiilor de iluminat.
Tip lampă Eficacitate Durata medie de viață [ore]

[lm/W]
Sodiu 12-120 20000-30000
LED 12-120 50000-100000
Incandescență 12-20 1000-1200
Halogen 18-25 2000-3000
Fluorescentă 60-80 6000-15000
Avantajele utilizării corpurilor de iluminat cu LED-uri față de soluțiile folosite până

acum pentru iluminatul public, sunt evidențiate printr-o comparație a performanțelor acestora.
Economia de energie: Randamentul sistemelor de iluminat cu LED-uri este superior
lămpilor cu incandescență și respectiv lămpilor cu descărcare în gaz. LED-urile pot produce
aceeași lumină ca și lămpile obișnuite la o putere consumată mult mai mică, economisându-se
astfel energia și reducând factura de energie electrică cu 50−80 % .
Durata de viață: Dispozitivele LED clasice au o durată de viață de 100000ore, pentru
o scădere a gradului de iluminare la 80 % , iar pentru modulele cu LED-uri înglobate în
corpurile de iluminat, se garantează minim 50000 ore. Această durată de viață foarte ridicată
a CI-LED conduce la costuri reduse de mentenanță a sistemului de iluminat, oferind
oportunitatea reducerii costurilor reale de ivestiții.Spre comparație, lămpile cu incandescență
au o durată de 1000−2000 ore, iar lămpile compacte fluorescente ajung la 8000−15000 ore,
iar lămpile cu descărcare în gaze de Na , Hg sau halogenuri metalice au durata de
20000−27000 ore.
Lm
Eficiența luminoasă ≥ 80 , ajungându-se la actualele LED-uri de 1 , 2W care au o
W
eficiență luminoasă de 120 lm/W : Sistemele cu LED-uri produc mai multă lumină pe watt
consumat decât lămpile obișnuite.Controlul strict al dispersiei luminii realizat prin sistemul
optic cu lentile pentru focalizarea fasciculului de lumină de formă dreptunghiulară asigură
nepoluarea luminoasă. Lentilele au rolul de a reduce pierderile de lumină și elimină riscul de
orbire provocat de strălucirea luminilor, iar pentru iluminatul public este situat la 120 ℃
pentru a produce disiparea luminii în iluminatul stradal.
46
Fig 4.3.Distribuția luminii emise de CI-LED
Eficiența luminoasă reprezintă eficiența conversiei din putere electrică (W) în putere
optică (W), combinată cu eficienţa conversiei din putere optică (W) în flux luminos (lumen = lm)
perceput de ochiul omenesc. Eficienţa luminoasă a radiaţiei monocromatice K ( λ) la o anume
lungime de undă λ se defineşte ca K ( λ)=Km∗V (λ), unde Km=683 lm/W , şi V (λ) este
funcţia de luminozitate standard. K ( λ) reprezintă maximul teoretic al eficienţei sursei de
lumină la o lungime de undă dată. Lumina monocromatică la 555 nm, la care îşi are maximul
sensibilitatea vederii omeneşti are o eficienţă luminoasă maximă de 683 lm/W ; lumina
monocromatică la 450 nm are o eficienţă luminoasă maximă de numai 26 lm/W . Eficienţa
luminoasă a radiaţiei policromatice reprezintă o convoluţie între distribuţia sa spectrală S(λ) şi
eficienţa luminoasăa radiaţiei K(λ):
K m∫ S ( λ )V ( λ)d λ
K [ lm/W ] =
∫ S (λ)d λ
Prin urmare, pentru a produce o eficienţă luminoasă mărită, distribuţia spectrală de

putere a sursei de lumină S(λ) va trebui să acopere cât mai bine cu putinţă eficienţa luminoasă a
viziunii fotopice V(λ).
Eficiența luminoasă a radiației policromatice reprezintă o convoluție dintre distribuția
sa spectrală S(λ) și eficiența luminoasă a radiației K(λ):
47
Fig 4.4. Eficiența luminoasă, K(λ), a radiației monocromatice de lungime de undă λ. Mai sunt
prezentate și eficiente luminoase ale unor Leduri monocromatice de cea mai noua tehnologie, si, de asemenea,
diverse tehnologii (săgețile din partea dreaptă)
Sursa graficului:
M.G. Craford, LumiLeds.
Diferenţa dintre eficienţa luminoasă a unui emiţător de bandă largă şi unuia de bandă
îngustă este descrisă de ecuaţia scrisă mai devreme. Momentan, eficiența luminoasă pentru
25 lm/W
LED-urile albe este de ordinul . Ţinta acestei tehnologii este să se ajungă la
150 lm/W 200 lm/W

până în 2012, şi până în anul 2020. Ca o comparaţie, eficienţa
48
16 lm/W
luminoasă a surselor de lumină incandescente şi flourescente sunt de
respectiv de85 lm/W , care sunt de 10 ori, respectiv de două ori mai mici decât ceea crește
anticipat pentru 2012 în cazul LED-urilor.
Culoarea: Sistemele cu LED-uri pot emite nuanțe de lumină-culoare dorită fără
utilizarea unor filtre de culoare. Lumină caldă, neutră sau rece obținută, este foarte apropiată
de lumina naturală, arată adevărata culoare a obiectelor și sporește confortul și vizibilitatea pe
timp de noapte.
Timpul de pornire-oprire: din momentul alimentării, CI-LED luminează practic
instantaneu la intensitate maximă fără a avea întârzieri și suportă foarte bine regimurile
pornit-oprit, spre deosebire de lămpile cu vapoli metalici saau cele cu vapori de sodiu.
Tensiunea de alimentare: Modulele de LED-uri lucrează la o tensiune de alimentare
în gama 80−264 V c .a ., iar LED-urile de 1 W /3 , 5V se înseriază câte 7 bucăți alimentate la
24 V și cele 4 rânduri de LED-uri de câte 7 bucăți sunt montate în paralel și alimentate prin
sursa de alimentare de24 V c . c .
Emisia direcţională a luminii: Lumina este direcţionată unde este necesară. Sursele
tradiţionale de iluminat emit lumina în toate direcţiile. Pentru multe aplicaţii o mare parte din
lumină este irosită dacă nu se utilizează reflectoare sau dispozitive optice speciale. LED-urile
fiind montate pe o suprafaţă plană emit lumina hemisferic reducând astfel lumina care nu se
utilizează.
Intensitatea luminoasă: Fiecare modul cu 28 LED-uri are o intensitate luminoasă
constantă indiferent de fluctuațiile tensiunii de rețea.
49
Fig 4.5. Corp iluminat stradal Delfin-01 LED 30x1 W
Factorul de putere: Sistemele CI-LED au factorul de putere mai mare cu 0,95 ceea ce
reduce substanțial pierderile suplimentare în rețea și se obține reducerea consumului de
energie electrică.
Controlabilitate : Lămpile cu LED sunt compatibile cu dispozitive de control
electronice pentru ajustarea nivelului de lumină şi caracteristicilor de culoare. Sursele
eficiente de iluminat tradiţionale au limitări în privinţa controlului nivelului de iluminare.
Dimmingul se poate realiza pentru sisteme comerciale fluorescente doar cu un premium
substanţial. LED-urile oferă potenţiale beneficii în privinţa controlului nivelului de lumină şi
culorii. Pe măsură ce tehnologia evoluează zona dimmingului şi a controlului culorii devin
zone de inovare în iluminat. Integrarea cu celule fotoelectrice oferă potenţialul pentru
creşterea eficienţei energetice.
Radiații: CI-LED nu emite ultraviolete și radiații infraroșii.
Design-ul CI-LED: Structura modulară a sursei de iluminat permite o întreținere
ușoară dar și o construcție simplă a CI-LED acesta având o formă aerodinamică, grutate
scăzută li rezistență sporită la impact și șoc. Performanțele CI-LED depind de temperatura
mediului ambiant, ce poate varia între limitele −30 ÷ 55℃ . Din această cauză corpurile de
iluminat public ci LED includ un radiator de aluminiu pentru răcirea modulelor, obținându-se
astfel un nivel de eficiență ridicat. Lămpile fluorescente, în special cele pe bază de amalgam,
funcţionează deficitar la temperaturi scăzute, fiind necesare tensiuni mari pentru a se aprinde
şi având un flux luminos mai scăzut. Din acest motiv lămpile cu LED sunt utile pentru
aplicaţii din spaţii refrigerate, congelatoare, camere reci, aplicaţii exterioare.
Impactul aspura mediului: Implementarea soluțiilor cu LED-rui pentru iluminat
implică și o serie de beneficii în domeniul mediului și dezvoltării durabile:
 Consumul redus cu peste 50 % contribuie la reducerea poluării și la
conservarea combustibililor fosili ținând cont că peste 70 % din energia electrică
consumată în România este produsă prin tehnologii de ardere a combustibililor fosili
cu efecte dezastruoase asupra mediului;
 Durata de viață de 3 ori mai mare duce la reducerea deșeurilor provenite de la
lămpile uzate;
 În construcția și utilizarea LED-urilor nu se folosesc materiale toxice precum
mercur, plumb sau tungsten spre deosebire de tuburile fluorescente, lămpile cu vapori
de mercur și cele de sodiu, respectiv cele cu incandescență.
50
CI-LED au un preț relativ mare pe unitatea de produs, dar având în vedere durata lor
de viață de peste 3 ori mai mare și economia de energie de peste 50 %, se constată că
iluminatul cu LED este competitiv față de celelalte tipuri de iluminat.
Într-un birou tipic, unde un bec poate fi utilizat şi 60 de ore pe săptămână, 50 de
săptămâni pe an, 20000 de ore corespund unei durate de viaţăde 7 ani. Totuşi, într-o fabrică ce
funcţionează în regim 24/7, 20000 de ore ar corespunde unei durate de viaţă de 2,3 ani. 20.000
de ore însă era durata de viaţă a LED-urilor în anul 2007, iar în 2012 va fi de peste 100.000 de
ore, ceea ce însemna practic că nu se vor mai înlocui becurile sau neoanele de câte ori acestea se ard.
Coroborat cu consumul extrem de redus de electricitate, nu numai că se va amortiza cheltuiala, dar
se va ieşi şi în câştig. În ultimii 10 ani, tehnologia LED a progresat până la o intensitate luminoasă mai
ridicată decât oricând. Iar luminozitatea continuă să se îmbunătăţească, ceea ce înseamnă că tehnologia
LED-urilor poate fi mai mult decât un simplu indicator de alimentare pe un dispozitiv. Acum, poate străluci
ca sursă principală de lumină.
Capitolul V. Varianta sistemului de iluminat cu corpuri cu

leduri
Reducerea intensității luminoase a becurilor din rețeaua de iluminare stradală cu

ajutorul unor dispozitive speciale, este o practică mondială, ce poate fi aplicată individual
(fiecărui corp de iluminat) cum este sistemul Phillips denumit ”Chronosesnse”, sau un sistem
centralizat în puncte de distribuție a rețelelor de iluminat din posturi de transformare.
Reducerea se face programat, în intervalele de noapte, între 2400-500 dimineața.
S.C. Elba S.A, a lansat în premieră națională în anul 2002, sistemul de economisire a
energiei consumate de corpurile de iluminat standard pe care le fabrică, folosind modulul
electronic Phillips ”Chronosense”, care generează o economie de energie de cca 30 % între
orele 2400-500 dimineața fără a afecta sensibil calitatea iluminatului stradal. Noul sistem este
pus deja în funcțiune pe patru artere de trafic din Timișoara și în alte localități din țară.
Scopul proiectului este realizarea practică a unui sistem autonom de iluminat, testarea
acestuia, îmbunătățirea performațelor și transferul tehnologic pentru realizarea și valorificarea
produsului. Am propus realizarea unui modul de 10 W care să stea la baza realizării surselor
de lumină cu LED-uri de putere de 60 W și 100 W . Se consideră că sistemul propus va avea o
51
durată de viață de cel puțin 25 de ani și care va necesita costuri de înlocuire și mentenanță
foarte reduse.
În cadrul proiectului vor fi rezolvate problemele legate soluțiile pentru circuitul de
adaptare a tensiunii de stocare la tensiunea de alimentare necesară LED-urilor precum și
soluțiile pentru protecția la supratensiuni.
Realizarea proiectului va avea un important efect asupra competivității agentului
economic, dar realizarea cercetării va avea un important impact științific, tehnic, economic și
social, avânad în vedere ca problematica va fi abordată la nivelul de performanță al U.E.,
încât rezultatele să fie competitive pe plan național și internațional.
Dezvoltarea poriectului va avea un important impactul științific prin dezvoltarea tehnologică
a surselor moderne de iluminat public, analiza condițiilor de funcționare eficientă a
sistemelor autonome de iluminat, sisteme moderne utilizând cele mai noi concepte și
instrumente pentru controlul inteligent al sistemelor de iluminat public în funcție de trafic și
nivel de iluminare naturală.
Dezvoltarea acestui sistem de iluminat poate avea și un important impact social prin:
 asigurarea unui microclimat luminos adecvat și adaptabil în orele cu lumină
artificială;
 creșterea nivelului de pregătire a personalului muncitor prin implementarea de
echipamente performante, de înaltă tehnicitate;
 asigurarea competivității produselor românești pe piață, cu un important impact
privind ocuparea personalului muncitor;
 asigurarea de noi locuri de muncă în domeniul inovării și producției sistemelor
moderne de surse de lumină;
 antrenarea în activitate a unor tineri specialiști.
Pentru analiza profitului posibil a fi realizat poate fi pus în evidență, pe baza unui
exemplu, nivelul economiilor, considerând simplificat un sistem de iluminat care necesită un
flux luminos de 13000 lm, funcționează 100000 ore, cu durata medie de 10 ore/noapte.
Comparația se face considerând sistemul echipat cu lămpi de sodiu (1 00 lm/W , 20000 ore
funcționare) față de sitemul propus cu lămpi cu LED-uri (180 lm/W , 100000 ore funcționare).
Analiza datelor pune în evidență un potențial important de economisire a energiei electrice
(cu circa 60 %) la care trebuie adăugat costul lămpilor cu sodiu care trebuie înlocuite pe
durata de funcționare a sistemului de iluminat cu LED-uri. Costul unei lămpi cu LED, cu
puterea nominală de 30 W ar fi de 250 euro + TVA și, la funcționare continuă, considerând un
52
beneficiu de20 % , amortizarea investiției se poate face între 2 și 3 ani. În calculele efectuate
nu au fost luate în considerație:
 reducerea costurilor de mentenanță a sistemului de iluminat prin creșterea duratei de
viață a lămpilor;
 reducerea pierderilor de energie electrică în rețeaua furnizorului de energie, atât prin
reducerea consumului, cât și prin reducerea perturbațiilor armonice determinate de
circulația curenților armonici în rețeaua electrică de alimentare.
Pentru cele două sisteme de iluminat costurile aproximative ale componentelor principale ale
surselor fotoelectrice sunt prezentate în tabel în acceleasși condiții de iluminare (intensitate și
timp, lampa LED 10 W , Lampa Sox 26 W , 12 h/zi media utilizării anuale pentru o iluminare
medie de peste 10 luxi la distanța de 6 m).
Lampa Panouri Baterii Sistem de Preț unitar/lei
fotovoltaice control similar
Sodiu 180 Wp 250Ah/12V 10A/12V 3000
LED 80 W 80Ah/12V 10A/12V 1200
Tabelul 4.1
Având în vedere că timpul de viață al sursei cu sodiu este aproximativ 10 ani față de
25 de ani cel cu LED, economia în cazul utilizării lămpilor cu LED-uri este evidențiată.
Trebuie adăugat și avantajul folosirii acestui tip de alimentare comparativ cu utilizarea
alimentării de la rețea prin economia anuală de energie. Astfel pentru un sistem de lămpi cu o
putere consumată de 1000 W se obține o economie de 44000 kWh/an respectiv o reducere a
emisiilor de aproximativ 44 t CO 2/ an.
În vederea calculării timpului în care se amortizează cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestui proiect s-a făcut analiza costului pe produs și s-a calculat profitul brut
cumulat care se compară cu valoarea cheltuielilor, date prezentate în tebelul ce urmează:
Valoare materiale 245,40

Manopera directă 27,00
Utilități 7,7
Amortizare 3,75
Cheltuieli comune de secție 16,25
Cost secție 300,1
Cheltuieli de administrație 62,3
Cheltuieli de desfacere 21,6
Total costuri 384
Tabelul 4.2
53
Costurile sunt exprimate în lei și reprezintă costului sistemului de iluminat cu LED-

uri, iar costul unui asemenea sistem este de 250 euro + TVA, deci total costuri este de
1590 lei .
Din analiza datelor de mai sus se poate observa că sumele pentru întraga investiție se
vor recupera în circa 2 an i.
Concluzii
Caracterizarea propunerii de proiect

Relevanța proiectului
Odată cu creșterea eficienței luminoase a diodelor luminscente (se estimeaza că în
anul 2020 vor putea asigua 180 lm/W ), LED-urile vor putea fi utilizate pentru realizarea
surselor de iluminat exterior, de mare putere, cu efecte deosebite asupra reducerii consumului
de energie electrică și a investițiilor pentru alimentarea punctelor izolate de lucru, precum și a
zonelor urbane în care este foarte costisitor să se asigure alimentarea cu energie electrică a
sistemului de iluminat exterior.
Gradul de originalitate al variantelor, metodelor propuse în realizarea
proiectului
Realizarea surselor de iluminat general utilizând LED-uri reprezintă preocupări
actuale de bază ale tuturor centrelor de cercetare din domeniu, pe plan internațional. În
România aceste cercetări au fost, până în prezent limitate la sistemle de semnalizare rutieră,
proiectul propus urmează a dezvolta soluții generale pentru iluminatul public, pe baza
54
cercetătorilor tehnologice, a experienței acumulate la realizarea unor surse pentru iluminatul

public. Proiectul are ca obiectiv general realizarea și studiul caracteristicilor prototipului de
sursă de lumină bazată pe diode luminscente.
Justificarea economică a propunerii
Contribuția la creșterea competivității agentului economic beneficiar
Realizarea proiectului va permite agentului economic, dar și a celorlalți participanți la
proiect, creșterea competivității tehnice și științifice prin elaborarea de noi soluții, dotarea cu
echipamente performante și mai ales prin creșterea nivelului de pregătire a personalului
participant la proiect.
Existența unor conjuncturi de piață favorabile produsului/ tehnologiei/
serviciului rezultate din studii de markenting
Realizarea unui sistem de iluminat autonom cu lămpi cu LED-uri orezintă un deosebit
interes pentru sistemele de iluminat public din zone depărtate de sursele publice de energie
electrică, asigurând reducerea costului pentru realizarea circuitelor electrice, îmbunătățirea
caracteristicilor luminotehnice ale luminii generate, reducerea consumului de energie
electrică, reducerea cheltuielilor de mentenanță prin creșterea duratei de viață a surselor de
lumină artificială.
Durata de recuperare a investiției de cercetare-dezvoltare
Se consideră că utilizarea corpurilor de iluminat cu LED-uri va permite o importantă
economie de energie electrică pentru iluminatul public, o durată de viață a sursei de circa 25
ani, o importantă reducere a costurilor pentru realizarea instalațiilor de iluminat. Calculele
economice efectuate pun în evidență posibilitatea recuperării sumelor investite în proiect între
2 și 3 ani.
55

Licenta Gehan Iluminat Geoagiu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Gehan Iluminat Geoagiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea “Politehnica” Timioara December 30, 1899

produs, cu implicațiile negative posibile asupra vieții. Privitor la „viață” și „electricitate”, la

să spargi forma externă de prezentare sesizezi continuitatea și suprapunearea lor. Energia

Primele instalații cu profil de centrale electrice au fost puse în funcțiune în:

 Timișoara 1884 -centrală termoelectrică ce alimenta cu generatoare cu curent continuu

 Bucuresti-aug.1885 o centrală temoelectrică care alimenta cei doi mari consumatori ai

Cu acestea se iniția iluminatul electric exterior și interior și se experimentau cele două

Producerea energiei electrice se realizeaza prin transformarea altor forme de energie:

 transformarea energiei chimice a combustibililor în turbine cu aer, gaz, motoare cu

 transformarea energiei potențiale sau cinetice a apelor;

 transformarea energiei atomice;

 transformarea altor forme de energie: maree, solară, eoliană;

Producerea energiei electrice prin transformarea energiei chimice a combustibililor se

Capitolul I. Considerații generale asupra sistemelor de

Prin sistem de iluminat exterior se definește ansamblul realizat de corpurile de

SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

DUPĂ DESTINAȚIA ZONEI/SCOP

SEMIDIRECT DIRECT MIXT

TERENURI PLATFORME TUNELURI

ZONE DE AERODROMURI GĂRI CF. și GĂRI (PORTURI)

Fig. 1.1. Clasificarea sitemeleor de iluminat exterior

Un exemplu de sistem de iluminat cu distribuție semidirectă a fluxului luminos pentru

Spre deosebire de iluminatul interior, în general, în exterior sistemele sunt destinate

DISTRIBUȚII CONCENTRATE DISTRIBUȚII UNIFORM

Fig. 1.2. Sisteme de amplasare a CIL

1. Distribuții concentrice, în care se utilizează baterii CIL specializate, care emit un

1.1. Sisteme de iluminat destinate căilor de circulție rutieră

Sistemele de iluminat destinate căilor de cirulatie reprezintă un caz particular de

1.1.1. Aspecte cantitative

1.1.2. Aspecte calitative

Fig. 1.3. Ghidajul vizual în curbe

c) În cazul autostrăzilor cu zonă despărțitoare, ghidajul se realizează în mod eficient și

1.1.3. Caracteristicile sistemelor de iluminat pentru căile de circulație

SISTEME DE ILUMINAT PENTRU CĂILE DE

UNILATERAL BILATERAL AXIAL 11 CENTRAL ALTERNAT CATENAR

Fig. 1.4. Clasificarea sitemelor de iluminat exterior

Fig. 1.5. Notațiile caracteristice geometriei sistemelor rutiere

Fluxul luminos al Înălțimea minimă de montare h min [m]

Tabelul 1.1. Înălțimea minimă de montare a corpurilor de iluminat rutier

1.1.4. Particularități ale sistemelor de iluminat rutier

ZONE PARTICULARE ÎN CIRCULAȚIA

CU DRUMURI CU CĂI FERATE/ LINII DE TRAMVAI

Fig. 1.6. Zone particulare în circulația rutier

rutiere.În aceste condiții sistemult de iluminat trebuie să realizeze un nivel ridicat și să

1.2. Sisteme de iluminat decorative

Sistemele de iluminat decorative au rolul de a realiza punerea în evidență, la lăsarea

1.2.1. Sisteme de iluminat destinate monumentelor și construcțiilor

funcționare. De asemenea, datorită eficacității lor diferite și consumurile energetice sunt

1.2.2. Sisteme de iluminat ornamental pentru zonele verzi

Capitolul II. Descrierea structurii de iluminat stradal din

2.1. Iluminatul stradal

amplasament, conform STAS 10101/20−90 şi normativ PE 106−95. Stâlpul este prevăzut

Fig2.3. Vedere generală a unui PTM cu 3 compartimente principale

Pe joasă tensiune circuitul este echipat cu întreruptor automat pentru protecția

2.2. Iluminatul ambiental

2.2.1. Punctele de aprindere

2.2.2. Tehnologia de execuţie pentru iluminatul public

Capitolul III. Tipuri de elemente de iluminat stradal produse de

Născută în orașul de pe malurile Begăi, Elba a trăit și a participat la toate etapele de

În continure voi prezenta o serie de echipamente electrice pentru iluminatul stradal

DELFIN-01 LED LLM 1800 lm

Fig 3.1. DELFIN-01 LED LLM 1800 lm

 Carcasă şi capac-ţeavă injectate din material plastic (poliamidă cu fibră de

Domeniul de utilizare: ilumintaul stradal și rezidențial;