CURENTUL ELECTRIC

SI IMPACTUL SAU
ASUPRA VIETII
 Nu e deloc simplu ca in secolul XXI sa ne imaginam viata fara tehnologie, mijloace
de comunicare sau mijloace de transport. Toate acestea ne sunt indispensabile pentru a ne
desfasura intr-un ritm normal activitatile zilnice. In ziua de astazi majoritatea dintre noi are
acces la aceste facilitati si tocmai de aceea fara ele consideram ca in jurul nostru ar fi un
adevarat haos daca nu am dispune de asemenea lucruri.
Viata si activitatea noastra ar fi cu totul alta, daca nu am folosi bogatiile mediului
inconjurator,cum ar fi spre exemplu energia ce se gaseste in natura. Pentru a putea produce
aceasta energie de care suntem cu totii dependenti, avem nevoie de resurse naturale
precum: carbunele, lemnul, apa. Toate aceste sunt transformate in energie mecanica,
chimica insa cea mai mare parte este transformata in energie electrica.
In ciuda faptului ca este aproape de neinchipuit existenta noastra fara energie
electrica, prea putini dintre noi se gandesc la impactul urias ce l-a produs aceasta
descoperire.
Datorita electricitatii vorbim azi de o industrie moderna si mai ales de numeroase
descoperiri ce nu se puteau realize in alt mod: becul electric, radioul, televizorul etc. Cu
ajutorul electricitatii luminam locuintele si strazile, punem in miscare trenurile, tramvaiele,
troleibuzele, putem asculta si viziona transmisiuni la distante de mii de kilometrii.
Insa pentru a cunoaste importanta acestui „fenomen” este important sa cunoastem o
defnitie a curentului electric.
Curentul electric reprezinta o deplasare dirijata a unor purtatori de sarcini electrice.
Acesti purtatori sunt particule de dimensiuni foarte mici incarcate cu sarcina electrica. In
cazul metalelor, purtatorii de sarcina electrica sunt electronii(particule elementare, care se
gasesc in componenta atomilor, avand sarcina electrica negative).
Există două mărimi fizice care caracterizează curentul electric: intensitatea
curentului electric, numita adesea tot curent electric si densitatea de curent electric.
Prima dintre ele este o marime fizica ce caracterizeaza global curentul electric, din
punct de vedere al tariei efectelor(termic, chimic, magnetic) pe care acesta le poate
produce. Intensitatea se masoara cu ampermetrul, care se leaga in serie cu circuitul sau cu
consumatorul, pentru a afla ce valoare are intensitatea curentului.
A doua, densitatea de curent, reprezinta raportul dintre intensitatea curentului
electric care trece printr-un conductor si sectiunea trasversala a acestuia, aceasta
masurandu-se in amperi pe metru patrat.
Pentru a pune ceva in functiune, cu ajutorul electricitatii, avem nevoie de un circuit
electric. Circuitul electric este alcatuit dintr-un generator electric, consumatoare electrice,
intrerupator si conductoare electrice. Aceste elemente sunt absolute necesare intr-un circuit
electric si tocmai de aceea le vom prezenta pe rand.
Generatorul electric este acel dispozitiv, care are rolul de a produce curent electric.
De exemplu, bateria este un generator electric.
Consumatoarele electrice reprezinta aparatele care functioneaza cu curent electric,
cum ar fi becul electric, televizorul, aspiratorul, frigiderul.
Intrerupatorul este acel element de circuit, cu ajutorul caruia putem inchide sau
deschide un circuit electric.
De asemenea, conductoarele electrice nu pot lipsi dintr-un circuit electric, ele fiind
fire metalice, izolate in exterior, cu ajutorul carora se face legatura electrica intre partile
compunente ale circuitului.
 Energia electrica are diferite tensiuni, fiind distribuita sub forma de curent continuu
sau curent alternativ. La sfarsitul anilor 1800 cand s-a inceput alimentarea cu curent
electric, pe masura ce utilizarea energiei crestea, s-a observat faptul ca ar exista anumite
avantaje de pe urma standardizarii tensiunilor electrice. Pe langa faptul ca transferul de
curent electric dintr-o parte a tarii in alta era mai usor, si constructia instalatiilor se putea
simplifica.
Din momentul in care majoritatea organizatiilor generatoare au ales sa adopte un
standard al electricitatii, au fost instalate retele de cabluri electrice pentru ca energia
electrica generata intr-o zona a tarii sa poata fi folosita in oricare alt loc. Aceasta retea a
usurat distribuirea cu curent electric. Astfel, in cazul in care un generator se defecta,
curentul putea fi luat din alta parte. Totusi, pentru a intelege mai bine natura, originea
curentului electric, si nu numai din perspectiva „ tehnica”, trebuie sa ne intoarcem in timp.
Astfel aflam ca oamenii au descoperit electricitatea frecand chihlimbrul cu o bucata
de postav. Acest lucru s-a intamplat cu 2500 de ani in urma in Grecia Antica. In limba
greaca chihlimbarul se numeste „electron” , astfel nascandu-se cuvantul electricitate.
De asemenea surse spun ca si Egiptul Antic ar fi cunoscut electricitatea.
Cercetatorii afirma ca piramidele ar fi fost luminate in interior cu ajutorul curentului
electric, lucru sustinut prima oara de catre un inginer norvegian iar mai apoi de catre Peter
Krassa si Rainer Habeck. O dovada importanta pentru acestia ar fi faptul ca in culoarele
piramidelor si in nici o camera din cele 400 de morminte subterane nu se gasesc urme de
fum pe tavan sau pereti. Cu totii stim ca in vremea aceea ca sursa de iluminare existau
lumanarile, lampile de ulei sau facliile, insa toate acestea degajau fum, iar dupa spusele
cercetatorilor nu au fost gasite asemenea urme.
O alta dovada ar fi faptul ca pe peretii unui templu subteran din Dendra s-au gasit
anumite desene ce infatiseaza un con sustinut de o coloana. La capatul subtire al conului
intra ceva asemanator unui cablu care in interior se incolaceste ca un sarpe.
Astfel observam ca atat in trecut, cat si in prezent curentul electric si implicit
lumina electrica sunt semnificative pentru existenta noastra.
Pentru a observa importanta deosebita pe care o are curentul electric voi prezenta,
probabil una dintre cele mai importante inventii care este dependenta de electricitate, si
anume becul de iluminat.
Istoria becului de iluminat se invarte in jurul savantului Thomas Alva Edison,
acesta fiind considerat unul dintre cei mai mari inventatori ai tuturor timpurilor. Cat despre
grandioasa sa inventie, si anume becul electric, totul a inceput in primavera anului 1878
cand la varsta de 31 de ani, find in concediu prietenul sau George Barker ii sugereaza ca
urmatorul sau scop ar trebui sa fie iluminatul caselor din America.
Intors in Menlo Park, New Jersey, unde se afla fabrica sa de inventii, a adunat o
echipa de experti si a anuntat public ca doreste sa introduca lumina in casele americanilor.
Prin urmare Edison si echipa sa au inceput sa lucreze la obtinerea becului, insa si la
realizarea unui sistem, deorece nici una din inventii nu putea functiona fara cealalta.
La baza becului cu incandescenta sta fenomenul rezistentei electrice. Un curent
electric este trecut printr-un material care i se opune mai mult sau mai putin, rezultand
astfel incalzirea materialului pana la incandescenta, acesta devenind o sursa de lumina.
Becurile cu incandescenta anterioare inventiei lui Edison prezentau mai multe
impedimente, printre care o problema o reprezentau filamentele prin care era condus
curentul electric deoarece nu puteau rezista la caldura si se ardeau sau se topeau.
In timpul cercetarilor, Edison impreuna cu echipa sa au testat aproximativ 1600 de
materiale pentru a-l gasi pe cel potrivit pentru creearea filamentului, insa nu au gasit nic o
varianta sufficient de functionala.
 Intr-o zi acesta a revenit la testarea filamentului din carbon, de care era multumit
deoarece avea o temperatura de topire foarte ridicata de 3500. Pentru a-l fabrica, a adunat
negru de fum de pe lampile de gaz si a mestecat acest carbon cu gudron ca sa-i dea forma
de filament. Intre timp, el rezolvase si problema evacuarii oxigenului din globul de sticla
pentru a creea un vid bun. Insa Edison s-a gandit ca daca acest tip de filament da rezultate
bune, inseamna ca alte materiale, in urma unor transformari, ar da rezultate si mai bune.
Plecand de la acest fapt, intr-una din noptile sale de munca, mai exact in 21
octombrie 1879, Edison a luat o bucata din fir de bumbac pe care a carbonizat-o, l-a fixat la
locul sau, l-a inchis intr-un glob de sticla, a evacuat oxigenul si a pornit curentul. Becul a
emis o stralucire alba timp de 13 ore si jumatate. Atunci toata lumea a stiut ca acel bec mic
era inceputul unei mari transformari pentru omenire.
Trei ani mai tarziu, compania Edison Electric Light Company a construit o centrala
electrica in New York tragand firele prin tevi vechi de gaze. La inceput au fost doar 85 de
abonati, insa dupa un scurt timp peste un million de case erau luminate.
Asadar, fara indoiala aparitia becului electric poate fi considerata una dintre cele
mai importante inventii, el imbunatatiind vizibil viata oamenilor, el transformand
„noaptea in zi”.
Acestea fiind spuse nu e deloc greu de observat importanta curentului electric
asupra vieii omenesti. Fara electricitate, oamenii nu ar putea munci, calatori sau comunica
intre ei.
In ziua de astazi, principala cale de realizare a venitului national a oricarei tari o
constituie activitatea industriala, desfasurararea acestei ramuri fiind strans legata de
consumul de energie electrica. Pentru a supravietui oamenii lucreaza in fabrici, uzine, pe
santiere sau chiar in institutii in fata unui calculator, activitati care sunt strict legate de
consumul de curent electric.
La ora actuala, electricitatea si implicit becul electric ne ajuta sa putem citi pana
noaptea tarziu, sa putem lucra in orice moment al zilei, sa putem calatori in orice colt al
lumii, aceste activitati facand parte din viata noastra de zi cu zi. Tocmai de aceea e greu de
imaginat cum ar fi daca nu am avea posibilitatea sa facem aceste lucruri si binenteles multe
altele. Toate acestea reprezinta „urmarile” unei mari descoperiri, urmari care din punct de
vedere al desfasurarii activitatilor zilnice sunt vitale pentru viata omului, insa exista si un
„ impact” negativ al folosirii excesive de curent electric, care se simte mai ales in sanatatea
omului.
Utilizand mereu calculatoarele sau televizoarele ne expunem la unde unde elctro-
distributie, unde care datorita campurilor electromagnetice lasa urme semnificative asupra
sanatatii.
In ultimii ani, efectele deosebit de grave ale acestora devin tot mai vizibile in jurul
nostru. Foarte periculoase sunt campurile magnetice de inalta tensiune ale calculatoarelor,
ori frecventele sistemelor de comunicare care au o tensiune extrem de joasa.
Printre cele mai frecvente consecinte asupra sanatatii omului se numara riscul
imblonavirii de leucemie acuta, a persoanelor care lucreaza in domeniul electronic. De
asemenea, riscul ca persoanele tinere cu varsta cuprinsa intre 20-30 de ani de a se
imblonavi de cancer, este de 55 %. Ingrijorator este de asemenea faptul ca in jur de 10-15%
din copiii care se imblonavesc de tumoare au fost expusi radiatiilor electromagnetice emise
de aparate de uz casnic.
Influenta negativa a radiatiilor adupra persoanelor a caror sistem imunitar nu este
foarte rezistent, poate avea consecinte fatale. Cele mai expuse locuri din viata omului sunt
dormitorul si locul de munca., deoarece in aceste locuri stam cel mai mult. Ele nu par in
mod direct a fi „daunatoare” insa atat in dormitor unde televizorul este pornit din momentul
in care ne punem in pat, cat si calculatorul de la serviciu cu care lucram toata ziua
reprezinta factori negativi ai energiei electrice.
Asadar, ne-am convins ca fara electricitate viata noastra s-ar derula intr-un ritm
mult mai incet, intr-un intuneric de groaza ce ar impiedica desfasurarea activitatilor de
supravietuire, insa nici „abuzul” folosirii curentului electric nu lasa urme pozitive in viata
omului.

Bibliografie:
1. Adirovici, A. E, „Curentul electric”, Cartea rusa, 1951.
2. Sitaru, Dorin Dinica, „Ghid de fizica pentru elevii de gimnaziu”, Corvin, 2008.
3. Corega Constantin, Haralamb Dorel, Talparu Seryl, „Fizica-manual pentru
clasa a VI-a”, Teora, 2008.
4. Philbin, Tom, „100 cele mai mari inventii dintotdeauna”, Lider, Star, 2005.
5. Enciclopedia pentru copii Larousse, „Inventii si descoperiri”, Rao, 2004.
6. Oxlade, Chris, „Cum functioneaza lucrurile?”, Aguilla, 2008.
7. Bender, Lionel, „Inventii”, Litera International, 2005.

Cozmescu Ioana Gabriela

Administratie Publica, an II