28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.

ro

  30 MINUTE INSTRUCTOR
BESTCOR

DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE

In functionarea dispozitivelor optoelectronice semiconductoare, rolul esential revine luminii.

Aceste dispozitive au proprietatea de a transforma un semnal luminos intr-unul electric
(dispozitive fotosensibile) sau de a emite lumina atunci cand sunt parcurse de un curent
electric (dispozitive emisive). Daca se realizeaza un ansamblu format dintr-un dispozitiv emisiv
si unul fotosensibil se obtine un cuplor optic.

Performantele dispozitivelor fotosensibile (celula fotovoltaica, fotodioda, fototranzistorul)

depind atat de intensitatea luminii, cat si de lungimea ei de unda. Deoarece spectrele de
emisie difera de la o sursa la alta, atunci cand se indica valorile parametrilor optoelectrici ai
acestor dispozitive trebuie sa se specifice atat conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
sursa, cat si valoarea iluminarii produse de aceasta pe suprafata fotosensibila a
fotodetectorului. Indicarea doar a valorii iluminarii este insuficienta pentru a putea compara
performantele dispozitivelor fotosensibile. Curentul furnizat de o celula fotovoltaica va fi mai
mic la o anumita iluminare datorata luminii solare decat la o iluminare egala produsa de un
bec cu incandescenta. Aceasta deoarece maximul de emesie spectrala a soarelui este in
regiunea verde a spectrului vizibil, iar cel corespunzator becului cu incandescenta in infrarosu.

Deoarece in definirea parametrilor optoelectronici ai tuturor dispozitivelor optoelectronice

intervin marimi fizice si unitati de masura ce caracterizeaza lumina (primita sau emisa) si
datorita faptului ca acestea sunt mult mai putin cunoscute decat marimile electrice, este util sa
facem cateva precizari in acest sens.

O sursa de lumina este vizibila pentru ochiul uman daca variatiile electromagnetice produse de
ea se situeaza aproximativ in domeniul 0,40 µm (violet) si o,75 µm (rosu). Daca lungimile de
https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 1/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro

unda emise sunt mai mari de 0,75 µm se spune ca sursa emite in infrarosu, ea fiind invizibila.

Dintre marimile fizice ce caracterizeaza lumina vizibila, anumite marimi fotometrice, cele mai
importante sunt fluxul luminos (øv), iluminarea (Ev) si intensitatea luminoasa (Iv).

Fluxul luminos reprezinta puterea luminoasa totala emisa de o sursa. El este in functie de
capacitatea ochiului omenesc de a percepe un flux energetic. Unitatea de masura in sistemul
international este lumenul (lm).

Iluminarea reprezinta densitatea fluxului luminos la o anumita distanta fata de sursa de

lumina. Aceasta marime caracterizeaza suprafetele illuminate, fiind egala cu raportul dintre
fluxul luminos si valoarea ariei suprafetei iluminate. In sistemul international unitatea de
masura pentru iluminare este luxul (lx).

Intensitatea luminoasa este raportul dintre fluxul luminos emis de o sursa si unghiul  solid de
emisie al acestei surse. Unitatea de masura este candela (1 cd = 1 lm/steradian)

Marimile fizice ce caracterizeaza radiatia electromagnetica independent de modul in care

aceasta este perceputa de ochiul uman se numesc marimi radiometrice. Echivalentul
marimilor fotometrice definite anterior sunt fluxul radiant (øe), iradianta (Ee), intensitatea
radianta (Ie).

Fluxul radiant reprezinta puterea radianta totala emisa de o sursa de radiatii electromagnetice.
Unitatea de masura este wattul (w).

Iradiatia se defineste ca raport intre fluxul radiant si aria suprafetei receptoare. Unitatea de
masura este wattul pe metro patrat (w/m2).

Intensitatea radianta reprezinta raportul dintre fluxul radiant total al sursei si unghiul solid in
care aceasta emite. Se masoara in watt pe steradian (W/Sr).

Dispozitivele optoelectronice au o gama larga de aplicatii. Ele vor fi mentionate pe scurt in

ceea ce urmeaza.

1. Celula fotovoltaica

Celula fotovoltaica este un dispozitiv optoelectronic care se utilizeaza fara tensiune aplicata din
exterior, ea generand o tensiune electrica atunci cand suprafata este iluminata. Tensiunea ce
poate fi masurata la bornele unei celule fotovoltaice illuminate atunci cand aceasta nu este
conectata intr-un circuit poarta numele de tensiune de circuit deschis (Voc). Curentul ce
strabate terminalele dispozitivului in timpul scurtcircuitarii lor se numeste curent de
scurtcircuit (Isc).

Curentul de scurtcircuit al oricarei celule fotovoltaice variaza liniar cu iluminarea ( pe un

domeniu foarte mare de valori ale acesteia), in timp ce tensiunea de circuit deschis are o
variatie foarte pronuntata la iluminari mici, observandu-se apoi o tendinta de saturare.

https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 2/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro

Dependenta de iluminare a fototensiunii unei celule fotovoltaice cu siliciu.

Simbolul celulei fotovoltaice

Cu cat aria unei celule fotovoltaice este mai mare, cu atat valoarea lui Isc este mai
mare(dependenta este liniara), valoarea lui Voc fiind independenta de marimea ariei
fotosensibile.

Valorile lui Voc si Isc depind din mod diferit de temperatura: cresterea temperaturii are ca efect
micsorarea valorii tensiunii de circuit deschis si marimea valorii curentului de scurtcircuit. In
cazul celulelor fotovoltaice cu siliciu, scaderea lui Voc se face cu aproximativ 0,15%/grad.

Daca la bornele unei celule fotovoltaice aflata la o iluminare constanta se conecteaza un

resistor, prin el va trece un anumit curent I1, iar caderea de tensiune pe acesta va fi V1=I1·R.
https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 3/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro

Circuit simplu cu celula fotovoltaica

Alegerea punctului de functionare defineste in mod unic valoarea rezistorului ce trebuie folosit.

Cand se utilizeaza curentul debitat de o celula, trebuie sa se foloseasca rezistoare de sarcina

mici, iar daca parametrul important este tensiunea, rezistorul de sarcina trebuie sa aiba o
valoare mare.

O celula fotovoltaica functioneaza in regim de scurtcircuit daca punctul de functionare se afla

pe portiunea caracteristicii I-V paralela cu axa tensiunilor.Valoarea curentului de scurtcircuit
debitat de o celula fotovoltaica depinde de lungimea de unda a lungimii incidente pe suprafata
fotosensibila. Luarea in consideratie a acestei dependente   se face prin intermediul
sensibilitatii spectrale relative care se defineste ca raport intre valoarea curentului de
scurtcircuit la o anumita lungime de unda si valoarea maxima a acestuia in conditiile in care
densitatea fluxului energetic pe suprafata celulei este acelasi pe tot domeniul lungimilor de
unda considerate.

Cele mai utilizate cellule fotovoltaice sunt cele realizata pe siliciu, ele avand avantajul stabilitatii
mari in timp a valorilor parametrilor optoelectronici. Aplicatiile celulelor fotovoltaice folosesc
proprietatea acestora de a genera o tensiune electrica sub actiunea luminii. Celulele
fotovoltaice se folosesc la supraveghetoarele de flacara, la citirea pistei sonore a filmelor
cinematografice, la exponimetru, la unele alimentatoare (cu celule fotovoltaice).

2. Fotodioda

Conceputa pentru a raspunde la pulsuri luminoase rapide, fotodioda functioneaza in polarizare

inverse. Capsula prezinta o zona transparenta, pentru patrunderea luminii, sub forma unei
ferestre plane sau a unei lentile.

https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 4/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro

Caracteristica curent-tensiune a unei fotodiode in absenta iluminarii este identical cu cea a

unei diode obisnuite, curentul invers numindu-se in acest caz curent de intuneric (ID).

Functionand in polarizare inverse, curbele caracteristice pentru fotodioda sunt cele din
cadranul III.

Curentul invers la iluminare poarta numele de curent de iluminare (IL) si are valori mult mai
mari decat curentul de intuneric. Curentul de iluminare este proportional cu fluxul luminos
incident pe suprafata fotosensibila, fiind independent de valoarea tensiunii inverse pana in
apropierea tensiunii de strapungere.Regiunea din cadranul IV a caracteristicii curent-tensiune
https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 5/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro

reprezinta functionarea fotodiodei in regim de celula fotovoltaica, fara tensiune aplicata din
exterior. O fotodioda poate fi deci folosita si ca celula fotovoltaica, o asemenea utilizare nefiind
insa indicate datorita curentilor mici furnizati.

Atunci cand fotodiodei I se aplica o polarizare inversa dreapta de sarcina se obtine prin unirea
punctului de pe axa tensiunilor corespunzator tensiunii Va aplicate cu punctual de pe axa
curentilor corespunzatori valorii –Va/Ra, Ra fiind valoarea rezistorului legat in serie cu
dispozitivul.

Dreapta de sarcina pentru fotodioda

Punctul de functionare P se afla la intersectia dreptei de sarcina cu caracteristica din cadranul

III corespunzatoare nivelului de iluminare la care se lucreaza.In cazul in care fotodioda este
totusi utilizata ca celula fotovoltaica, punctul de functionare PI se afla la intersectia curbei din
cadranul IV, corespunzatoare nivelului de iluminare la care se lucreaza, cu o dreapta ce trece
prin origine si face cu axa curentilor un unghi a carui tangenta este egala cu valoarea
rezistorului de sarcina plasat la bornele dispozitivului.

Sensibilitatea spectrala a fotodiodelor cu siliciu are aceeasi alura ca a celulelor fotovoltaice cu

siliciu.

O caracteristica foarte importanta a fotodiodei, de care trebuie sa tinem seama in aplicatii este
caracteristica de directivitate. Ea reprezinta variatia relativa a curentului fotodiodei in functie
de unghiul de incidenta al luminii, sursa de lumina fiind aceeasi. Fotodiodele cu lentila au o
directivitate mult mai pronuntata fata de cele cu fereastra.Fotodiodele sunt folosite intr-o mare
varietate de scheme tip releu fotoelectric, la cititoarele de cartele si benzi perforate; este folosit
la creionul fotosensibil folosit in dialogul om-calculator.

3. Fototranzistorul

Fototranzistorul este un transistor la care, in locul semnalului electric aplicat pe baza, se

https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 6/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro

foloseste lumina ca element de comanda. In cazul in care nu se conecteaza terminalul de baza,

fototranzistorul prezinta doua terminale corespunzatoare emitorului si colectorului.

Daca fototranzistorul prezinta si terminalul corespunzator bazei, el poate fi comandat electric

din exterior. La intuneric fototranzistorul poate fi utilizat ca un tranzistor obisnuit.

In circuitele electronice, fototranzistorul se monteaza de preferinta cu emitorul comun, iar

polarizarea se face similar cu cea a tranzistorului (colectorul la un potential pozitiv, iar emitorul
la un potential negative in cazul unui fototranzistor “npn”).

Principalul avantaj al fototranzistorului (fata de celula fotovoltaica si fotodioda) este

sensibilitatea mare la lumina, curentul obtinut in circuitul de colector fiind de zeci de
miliamperi, de aproximativ o mie de ori mai mare decat curentul furnizat de o fotodioda cu
aceeasi arie fotosensibila.

Familia de caracteristici ale unui fototranzistor este asemanatoare cu cea a unui transistor.
Deosebirea consta in aceea ca in cazul fototranzistorului, iluminarea are rolul curentului de
baza. Dreapta de sarcina si punctul  functionare se construiesc in acelasi mod ca la tranzistor.

Fotodarlingtonul este un fototranzistor cuplat, pe aceeasi structura semiconductoare, cu un

transistor. El are factorul de amplificare foarte mare (aproximativ zece mii) si este recomandat
pentru utilizari la nivele foarte mici de iluminare (zeci si sute de lucsi).

Timpul de raspuns al unui fotodarlington este de ordinal milisecundei.

Un fototranzistor poate fi simulate cu o fotodioda si un tranzistor in modul indicat in figura

urmatoare:
https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 7/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro

Sub actiunea luminii, curentul invers al fotodiodei creste, marind astfel curentul de baza al
tranzistorului. Prin urmare, iluminari diferite ale fotodiodei  vor conduce la diverse valori ale
curentului de colector al tranzistorului, ansamblul comportandu-se ca un fototranzistor.

Sensibilitatea mare la lumina a fototranzistorului face ca ele sa fie folosite cu predilectie in cele
mai diverse scheme de automatizare. Datorita saturarii la nivele de iluminare nu prea mari si
sensibilitatii sporite la variatiile temperaturii ambiante, utilizarea fototranzistoarelor se face mai
ales in montaje de tipul “tot sau nimic” de genul releului fotoelectric si mai putin in scheme la
care semnalul de iesire este proportional cu iluminarea.

Se folosesc fototranzistoare in automate de protectia muncii, la masurarea fara contact a

turatiei unor piese prin intreruperea periodica a fasciculului lumino de catre acestea,
masurarea vitezei unui obiect, la detectoarele de incendiu, numararea unor obiecte in miscare,
masurarea nivelului lichidului intr-un rezervor, precum si ca detector de lumina in
optocuploare si comutoare optoelectronice cu intreaga lor gama de aplicatii specifice.

4.  Diode electroluminiscente

O dioda care are propritatea de a emite lumina atunci cand este direct polarizata este o dioda
electroluminiscenta. Pentru desemnarea acestui tip de dispozitive este folosita in mod curent
prescurtarea LED care provine de la initialele denumirii in limba engleza LIGHT EMITTING
DIODE,adica dioda emitatoare de lumina.

Diodele electroluminiscente se realizeaza pe compusi intermetalici de tipul GaAlAs, GaAsP,

GaAs sau GaP.

Structura semiconductoare a unui LED are o suprafata foarte mica, ea fiind deci o sursa
cvasipunctuala de lumina.

Parametrii electrici ai LED-urilor sunt identici cu cei ai diodelor, valorile lor fiind diferite de la un
tip de dispozitiv la altul:

– curentul direct (IF) nu trebuie sa depaseasca 50 mA la LED-urile ce emit in vizibil, el putand

atinge 100 mA la diodele electroluminiscente ce emit in infrarosu;

tensiunea de deschidere a jonctiunii (V ) reprezinta diferenta de potential ce trebuie aplicata

https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 8/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro
– tensiunea de deschidere a jonctiunii (VF) reprezinta diferenta de potential ce trebuie aplicata
la bornele diodei electroluminiscente pentru ca aceasta sa emita;

– tensiunea inversa (VR) este cuprinsa intre 3-5 V, depasirea acestor valori putand duce la
distrugerea dispozitivului.

Parametrul ce defineste calitatea unui LED este intensitatea radiatiei electromagnetice emise.
In acest sens, diodele electroluminiscente ce emit in domeniul vizibil sunt caracterizate de
intensitatea luminoasa, masurata in minicandele, iar cele cu emisie in infrarosu de intensitate
radianta, masurata in mw/steradian.

In orice circuit, LED-ul trebuie montat in serie cu un resistor, calculul valorii acestuia facandu-se
in functie de tipul diodei electroluminiscente si de curentul ce dorim sa treaca prin dispozitiv.

Daca dioda electroluminiscenta este plasata in circuitul de colector al unui transistor “npn”,
curentul direct prin LED este egal cu curentul de colector al tranzistorului.

Timpii mici de raspuns ai LED-urilor permit obtinerea unor semnale luminoase de frecvente
mari (zeci de MHz) atunci cand li se aplica tensiuni alternative corespunzatoare.

Diodele electroluminiscente sunt utilizate pe scara larga in instalatiile si aparatele electronice,

profesionale sau de larg consum, ca indicator luminos cu doua stari: aprins sau stins.

Fata de becul cu incandescenta, LED-ul prezinta avantajele unei fiabilitati mult sporite ale
timpului de raspuns incomparabil mai mic si dimensiunilor reduse. LED-ul nu solicita circuitele
de comanda in momentul aprinderii prin absorbirea unui supracurent important asa cum se
intampla cu filamentul rece al unui bec. Singurul dezavantaj major este vizibilitatea redusa in
conditii de iluminare ambianta puternica.

Grupate sub forma elementelor de afisare numerica (digiti), LED-urile servesc ca afisoare in
aparatura digitala. Le intalnim la calculatoare, ceasuri electronice, AVO-metre numerice,
frecventmetre de precizie, case de marcaj sau balante numerice etc.

Timpii mici de raspuns fac ca sa fie aplicabila multiplexarea in timp, adica comanda succesiva,
cu un singur circuit decoder si un singur amplificator de curent, a tuturor cifrelor unui afisaj.
Aceasta se face prin adresarea succesiva a diferitilor digiti cu o frecventa suficient de mare
https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 9/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro
p g
incat ochiul sa nu distinga palpairea.

Datorita consumului relative important, utilizarea in aparatura portabila este limitata si

aprinderea afisajului se face doar pentru scurt timp atunci cand este nevoie.

5.  Cuplorul optic

Cuplorul optic este un dispozitiv optoelectronic format dintr-un emitator (LED) si un receptor
de lumina (fotodioda, fototranzistor etc) asezate fata in fata la o distanta foarte mica, in aceeasi
capsula opaca. Cuploarele din familia ROL 6X (X=1,2,3,4) au ca emitator de lumina un LED cu
emisie in infrarosu, iar ca receptor un fototranzistor, un fotodarlington, o fotodioda cuplata cu
un transistor sau o fotodioda cuplata cu doua tranzistoare in montaj darlington.

Atunci cand la intrarea cuplorului, adica la terminalele corespunzatoare LED-ului, se aplica un

semnal electric, la bornele receptorului (iesirea cuplorului) se obtine un semnal electric. Prin
urmare cuplorul optic transmite o comanda electrica prin intermediul luminii, asigurandu-se o
izolare foarte buna din punct de vedere electric intre circuitul de intrare si cel de iesire.

Caracteristic cuplorului optic este faptul ca prin el informatiile se transmit strict intr-un singur
sens, de la circuitul de intrare la cel de iesire, fara reactie in sens invers.

Parametrii ce caracterizeaza un cuplor optic sunt de doua feluri: cei ce se refera separate la
emitator si receptor si cei referitori la ansamblul lor. Din prima categorie fac parte parametrii
discutati anterior la LED-uri, fotodiode si fototranzistoare. Specifici cuplorului vor fi parametrii
ce caracterizeaza ansamblul LED-receptor:

– tensiunea de lucru reprezinta diferenta de potential care poate exista intre emitator si
detector fara pericolul strapungerii dielectricului; valorile ei sunt de ordinul miilor de volti;

– factorul de transfer in curent este raportul dintre variatia curentului la iesire si variatia
corespunzatoare a curentului la intrare; el este mai mic decat unu doar daca la iesire este o
fotodioda;

– timpul de raspuns, este definit ca in cazul oricarui dispozitiv optoelectronic fotosensibil.

Realizarea unui compromis intre valoarea factorului de transfer in curent si valoarea timpului
de raspuns nu satisface aplicatiile speciale si din acest motiv se prefera fabricarea de cuploare
optice la care unul dintre cei doi parametrii sa aiba o valoare cat mai buna. Se poate realiza un
cuplor optic folosind un LED cu emisie in rosu (sau infrarosu) si o fotodioda (sau un
fototranzistor) asamblate ca in fig. urmatoare:

https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 10/11
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro

Structura unui cuplor optic simplu

In cazul utilizarii unor LED-uri verzi sau galbene “eficacitatea” cuplorului obtinut va fi mai mica
deoarece maximul sensibilitatii oricarui fotodetector cu siliciu se afla in domeniul infrarosu.

O varianta de cuplor optic este reprezentata de comutatorul optoelectronic. El este alcatuit

dintr-un LED miniatura cu emisie in infrarosu si un receptor miniature montate intr-o carcasa
cu fante circulare interioare, spatiul liber dintre ele fiind de 2,5 mm.

Functionarea comutatoarelor optoelectronice se bazeaza pe intreruperea fluxului radiant emis

de LED de un obiect opac ce patrunde in spatiul dintre emitor si receptor. Aceasta intrerupere
este sesizata de circuitul ce iesire care da o comanda prestabilita.

Optocuploarele isi gasesc largi aplicatii in montaje unde este necesara izolarea galvanica intre
circuite care lucreaza la ternsiuni sau curenti diferiti. De pilda, un intrerupator cu sensor care
cupleaza un circuit de forta la simpla atingere cu degetul a doua piese metalice pune
problema izolarii circuitului comandat (in legatura cu reteaua) de circuitul de comanda care
trebuie sa poata fi atins cu degetul fara pericol.

In alte aplicatii se foloseste proprietatea optocuploarelor de a nu avea nici un fel de reactie intre
circuitul comandat si circuitul de comanda (sursa de semnal).

Comutatoarele optoelectronice permit realizarea unor traductoare de pozitie fara contact

mecanic, deosebit de utile in multe domenii. Aplicatia cea mai obisnuita este constatarea
prezentei unui obiect, in spatiul dintre elementul fotoemisiv si cel fotosensibil. Se poate urmari
astfel continuitatea firului la o masina automata de bobinat ori la un razboi de tesut, sau se
poate opri automat magnetofonul la terminarea ori ruperea benzii magnetice.

Daca pe axul unui motor pas cu pas se monteaza un disc cu fante sau zone transparente ce se
rotesc in spatial dintre elementele unui comutator optoelectronic, atunci devine posibila
cunoasterea in orice moment a pozitiei rotorului, prin numararea fantelor ce s-au perindat prin
fata fotodetectorului. Un numarator electronic reversibil si o memorie indeplinesc aceasta
functie. Dispozitive de acest tip se intalnesc la masini unelte cu comanda numerica, la
imprimante de mare viteza care tiparesc pe hartie datele de calculator, la deplasarea capului
de inregistrare/redare a datelor pe discurile magnetice care constituie memoria unor masini de
calcul s.a.m.d.

https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 11/11