EFECTUL

FOTOELECTRIC
APLICATII
Grupa 2
Câmpeanu Georgiana
Buturoiu Alexandra
Chirilă Alis
Dragulea Cătălin
Efectul fotoelectric extern
este fenomenul de emitere
de electroni de catre un
metal aflat sub actiunea unei
radiatii electromagnetice.

Importanţa acestui fenomen în

dezvoltarea domeniului fizicii
constă în a sprijini dualitatea
undă-corpuscul a radiaţiei
electromagnetice.

Explicaţia matematică a
fenomenului a fost dată de
Albert Einstein, pe baza unor
ipoteze cuantice formulate de
Max Planck
 Au fost necesare aproape trei decenii pentru ca
teoria cuantica sa fie acceptata, si multi oameni
de stiinta au contribuit la dezvoltarea ei.
 A inceput in 1900 cu ipoteza lui Planck asupra
cuantelor de energie si a culminat in anul 1925
cu teoria mecanicii cuantice a lui Schrodinger si
Heisenberg, teorie care a contribuit la
intelegerea structurii materiei.
 In anul 1905 Einstein a extins ipoteza cuantelor
de energie, propunand o noua teorie a luminii.
 Daca pana atunci lumina era considerata o
unda, fenomene noi, precum efectul fotoelectric
sau efectul Compton,nu mai puteau fi explicate
decat daca se admitea ca lumina are caracter
corpuscular.
Legile efectului fotoelectric
 Intensitatea fotocurentului de saturatie este
direct proportionala cu fluxul radiatiei incidente,
atunci cand frecventa este constanta.
 Energia cinetica maxima a fotoelectronilor este
proportionala ca frecventa radiatiei incidente si
nu depinde de fluxul acesteia.
 Efectul fotoelectric se produce numai daca
frecventa radiatiei incidente este mai mare decat
o valoare minima numita frecventa de prag ν0 ,
care difera de la un metal la altul.
 Efectul fotoelectric se produce instantaneu.
 Lumina este un fascicul
de fotoni. Caracteristicile
fotonului sunt: Formula lui Einstein
pentru efectul
Sarcina q= 0 fotoelectric este
hν = L+ mv2/2,
Viteza in vid c= 3*108 m/s
unde L este lucrul
Energia ε= hν= mc2 mecanic necesar pentru
ca electronul sa invinga
Masa de miscare m= hν/ c2 fortele care il leaga de
Masa de repaus m 0= 0
materialul catodului.

Impulsul p= h/λ
 Aplicatii practice ale efectului fotoelectric
 Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un
rol important in confirmarea teoriei corpusculare
a luminii, are si numeroase aplicatii practice.
 Alarmele antifurt si sistemele automate de
deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu
celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe
fasciculul luminos, anularea brusca a curentului
activeaza un comutator care comanda o sonerie
sau o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR
la alarme, pentru ca sunt invizibile.
 Senzori de lumină folosiţi pentru deschidere şi
închiderea automată

Lampă cu aprindere pe bază de

celulă fotoelectrică Detector de culoare
 Bariera optică cu fascicule multiple
Este folosită la sistemele de protecţie şi alarmare sau declanşarea
automată a închiderii sau deschiderii uşilor
Deschiderea automată a uşilor
halelor şi garajelor
 Multe detectoare de fum folosesc celule
fotoelectrice pentru a detecta cantitati infime
de fum, care intrerup fluxul luminos si astfel
produc scaderea curentului electric.
 Sonorul unui film (“coloana sonora”) poate fi
inregistrat intr-o banda ingusta cu innegrire
variabila pe o margine laterala a peliculei.
Lumina care traverseaza pelicula este astfel
“modulata”, iar semnalul de iesire al unui
detector cu celula fotoelectrica urmareste fidel
frecventele din coloana sonora.
Detectoarele de fum
 Celula fotoelectrică
 Celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de sticla vidat sau
continand un gaz inert la presiune redusa care are in interior doi electrozi
: catodul ( C ) format dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na, K) depus pe
o portiune din peretele tubului si anodul (A). format dintr-o retea de inel
sau bobita metalica.
 Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile) fotocatodul emite
electroni care sunt dirijati spre anod datorita campului electric produs de
tensiunea dintre C si A si sunt captati de catre acesta stabilindu-se un
curent electric, indicat de galvanometru „G”. Deci celula fotoelectrica
transforma un semnal luminos intr-un semnal electric.
 Celulele fotoelectrice cu vid sunt mai putin sensibile (curentul
fotoelectric se stabileste la valori mai mari ale fluxului radiatiilor
electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie (intensitatea curentului
fotoelectric urmareste prompt si liniar variatia fluxului luminos care
cade pe catod); celulele cu gaz sunt mai sensibile dar prezinta o inertie
determinata de procesele ce se produc in cazul din tub.
 Panoul solar
 Cercetatorii din cadrul U.S.
Department of National
Renewable Energy
Laboratory au stabilit un
adevarat record mondial in
cadrul realizarii celei mai
eficiente celule fotoelectrice
prin crearea unui dispozitiv
fotovoltaic care transforma
40,8% din lumina solara
primita direct in electricitate.
 Releul fotoelectric
 Releul fotoelectric este un Numărătorul de obiecte de pe o
electromagnet care poate bandă rulantă
comanda inchiderea si
deschiderea unui circuit electric. In
cazul releului fotoelectric lumina
cade pe fotocatod si determina
aparitia unui camp electric care
dupa amplificare strabate
electromagnetul al carui camp
produce inchiderea circuitului
comandat.
 Avand comenzi comode, sigure si
rapide, releul fotoelectric se
foloseste la numararea unor
obiecte in miscare, la intreruperea
automata a functionarii unor
masini-unelte cand operatorul a
intrat intr-o zona unde este pericol
de accidentare, la conectarea
automata a retelei de iluminat etc.
Posometru
Este folosit de
fotografii
profesionişti pentru
determinarea ilumi-
nării în vederea
reglării manuale a
timpului de
expunere.
 Cititoarele de coduri

O singura diodă emitentă

iluminează o mică parte dintr-un
cod de bare şi o fotocelulă
măsoară cantitatea de lumină
reflectată. Pe masură ce LED-ul şi
fotocelula se deplasează de-a
lungul unui cod de bare, tiparul
format din linii şi spaţii este
capturat şi decodificat. În cazul
unui cititor în formă de baghetă,
lumină este concentrată de o
biluţă transparentă situată în
vârful cititorului; pentru a citi,
user-ul trebuie să treacă bagheta
pe deasupra unui cod de bare.
 Cititoarele laser
folosesc un singur cap
de citire mobil pentru a
ilumina codul de bare şi
o singură celulă foto-
electrică pentru a primi
lumina reflectată.
Majoritatea acestor
cititoare balansează
raza laser orizontal
folosind o oglinda
controlată electronic.

http://www.coduridebare.com/tipuri_citire_coduri_de_bare.html
 Cititorul de CD

didier.duchemin.free.fr/micro/micro3.htm
 Fotomultiplicatorul
 Fotomultiplicatorul este alcatuit dintr-un tub de sticla vidat in care se
afla un catod C, un anod A si un numar oarecare de electrozi auxiliari
numiti dinode . O dinoda este un electrod care bombardat cu un
numar de electroni emite un numar mai mare de electroni secundari.
Cu ajutorul unui divizor de tensiune format cu ajutorul rezistentelor
R1, R2, R3, si R4 fiecare dinoda, incepand cu cea de langa catod, se
afla la un potential electric superior celei precedente.
 Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt accelerati
spre dinoda D1 pe care o bombardeaza. Aceasta emite un numar mai
mare de electroni care sunt accelerati spre dinoda D2- La randul ei
dinoda D2 emite un numar mai mare de electroni astfel incat, in final
la anod va ajunge un numar amplificat de electroni. Prin rezistorul Rs
din circuitul anodului se stabileste un curent electric de 106 –107 ori
mai mare decat in cazul unei celule fotoelectrice.
 Fotomultiplicatorul

http://www.shsu.edu/~chm_tgc/sounds/pmt.mov
 Microscopul electronic
 Microscopia electronica este o tehnica de obtinere a
“imaginiii” unor obiecte microscopice cu ajutorul
interferentei de electroni.
 Microscoapele electronice au rezoluţie superioară
microscoapelor cu lumină, şi pot mări de mult mai multe
ori imaginea. Unele microscoape electronice ajung să
mărească de 2 milioane de ori, pe când cele mai bune
microscoape cu lumină măresc de 2 000 de ori.
 Primul microscop electronic a fost construit în 1931 de
către inginerii germani Ernst Ruska şi Max Knoll.Acesta
era bazat pe ideile şi descoperirile fizicianului francez
Louis de Broglie. Deşi primitiv şi nepotrivit utilizărilor
practice, instrumentul era capabil să mărească obiectele
de patru sute de ori
        

Microscop electronic cu scanare la

Institutul de Geologie al Universităţii din
Kiel, Germania, în 1980. Coloana din
mijloc produce fluxul de electroni, iar
specimenul este plasat la baza.
 Prof. Pisau Constantin