Efectul fotoelectric

I)

Teoria lucrarii

Fenomenul de emisie al electronilor de catre metale sub actiunea luminii se numeste efect fotoelectric exterior sau emisie fotoelectrica. Efectul fotoelectric exterior poate fi studiat experimental cu ajutorul unei celule fotoelectrice, care consta dintr-un balon de sticla sau cuart vidat care are in interior doi electrozi: fotocatodul, realizat sub forma unei pelicule de Na, Cs sau Rb depusa pe o portiune din suprafata interioara a celulei si anodul, care este un inel metalic fixat in mijlocul balonului. Intre cei doi electrozi se stabileste o diferenta de potential cu ajutorul bateriei. in 1905, Albert Einstein publica un articol in care explica mecanismul acestui fenomen.Einstein presupune urmatoare teorie: lumina este emisa de corpuri in functe de temperatura pe care o are in pachete de energie pe care Max Plank le-a numit cuante, dupa care lumina se propaga sub forma unor particule transportoare a acestor energi pe care Einstei le-a numit fotoni. Fotoni cedeaza energie prin ciocnire in care se conserva energie si impuls. Astfel fiecare foton interactioneaza cu un singur electron si daca energia transportata de el este prea mica, electronul nu poate iesi in afara metalului, dar isi creste energia cinetica si se incalzeste. Valoarea lucrului de extractie este o constanta a materialului si astfel se justifica frecventa de prag: energia fotonului trebuie sa fie cel putin egal cu lucrul mecanic de extractie pentru ca electronul sa iasa in afara metalului. Daca frecventa este mare, energia fotonului esre mai mare si electronul va avea energie cinetica. Energia unei cuante de lumina este proportionala cu frecventa sa: unde h=6,62.10-32j.s este o constanta universala, numita constanta lui Plank. Cand fotonul cade pe suprafata unui metal si se ciocneste de un electron, ii cedeaza acestuia intreaga sa energie h. din aceasta energie, o parte se cheltuieste pentru a invinge fortele interioare care retin electronul in metal, deci sub forma de lucru mecanic de extractie Le, iar restul se regaseste sub forma de energie cinetica cu care electronul paraseste metalul. Putem scrie deci bilantul energetic: . Cand frecventa radiatiei incidente scade, energia cinetica initiala a electronilor se micsoreaza. La o anumita frecventa, numita frecventa de prag, energia cinetica initiala a electronilor este nula si avem: Daca .

, efectul fotoelectric nu se mai produce.

Legile efectului fotoelectric: 1) Efetul fotoelectric este instantaneu

2) Efectul nu se porduce decat daca frecventa radiatie luminoase este egala sau mai mare decat o valoare limitata inferior, numita frecventa de prag(constanta a materialului catodului) 3) Valoarea curentului de saturatie este proportionala cu fluxul luminos( nu depinde de fracventa radiatilor) 4) Tensiunea de stopare este direct proportionala cu frecventa radiatilor atat timp cat acesta este mai mare decat frecventa de prag.( Tensiunea de stopare este valoare tensiunii la care intensitatea curentului devine 0) II) Descrierea Instalatiei Celula fotoelectrica, montata pe un calaret, se poate deplasa de-a lungul unui banc optic. Iluminarea celulei se face cu un bec electric, fixat pe un alt calaret ce se poate deplasa pe acelasi banc optic. Circuitul electric se realizeaza pe un panou, pe care sunt montate instrumentele de masura necesare. Ca sursa de alimentare se foloseste un redresor. III) Modul de lucru 1 Dependenta dintre intensitatea curentului de saturatie si fluxul luminos: 1) Se stabileste intre anod si fotocatod o tensiune suficient de mare pentru a ne situa pe portiunea orizontala a caracteristicii curent-tensiune; 2) Se variaza distanta d dintre izvorul luminos si celula fotoelectrica din 4 in 4 cm si se noteaza intensitatea curentului I si distanta d; 3) Datele se trec in tabel; 4) Se reprezinta grafic care reprezinta la alta scara functia .

2. Ridicarea caracteristicii curent-tensiune: 1)Se stabileste o distatnta d intre Izvorul luminos si celula fotoelectrica 2)Se variaza intensitatea curentului I din 0,1 in 0,1 A si se noteaza tensiunea U indicata de voltmetru 3) Se noteaza datele in tabel

IV) Date experimentale Nr.crt Distanta(cm2) 1/d2(cm-2) 1. 7 0.020 2. 11 0.0082 3. 15 0.0044 4. 19 0.0027 5. 23 0.0018 6. 27 0.0013 7. 31 0.0010 8. 35 0.00081 9. 39 0.00065 10. 43 0.00054 11. 47 0.00045 Nr.crt Distanta(cm) Tenisunea (v) 1/d2(cm-2) 1) 7 488 0.020 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10 ) 11 ) 11 15 19 23 27 31 35 39 43 47 454 429 407 392 379 368 360 351 345 340 0.0082 0.0044 0.0027 0.0018 0.0013 0.0010 0.00081 0.00065 0.00054 0.00045

Intensitatea(ua) 499 495 477 458 446 429 421 411 404 397 340

I-IFc 428 424 406 387 375 358 350 340 333 326 319

Nr

Distanta(cm) Tenisunea (V)

Intensitatea(A)

crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 . 11 265 290 307 339 367 390 411 428 443 461 476 489 501 0 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 2.0 2.1