Microscopul Electronic: tipuri in relatie cu principiul fizic, evolutie,aplicatii medicale

Scurt istoric
Primul microscop electronic a fost construit n 1931 de ctre ingineriigermani Ernst Ruska si Max Knoll. . Acesta era bazat pe ideile si descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie. . Desi primitiv si nepotrivit utilizrilor practice,instrumentul era capabil s mreasc obiectele de patru sute de ori. Reinhold Rudenberg, directorul de cercetri al companiei Siemens, a patentat microscopul electronic n 1931, desi Siemens nu fcea cercetri n domeniul microscoapelor electronice la acea vreme. n 1937 Siemens a nceput s-l finanteze pe Ruska pentru dezvoltarea unui microscop electronic. Siemens l-a angajat si pe fratele lui Ruska, Helmut,s lucreze la aplicaii, n particular cu specimene biologice.

Premiul Nobel
Premiul Nobel in Fizica din anul 1986 a fost impartit astfel: jumatate pentru Ernst Ruska atat pentru cercetarile sale in optica electronica, cat si pentru proiectarea designului primului microscop electronic iar cealalta jumatate a fost acordata echipei formate din Gerd Binnig si Heinrich Rohrer pentru realizarea designului microscopului electronic prin efect tunel.

Ecuatia lui Louis de Broglie pentru identificarealungimii de unde a electronilor in miscare : =h/mv unde: = lungimea de unda h= constanta lui Planck m= masa particulei considerate v= viteza de propagare a oscilatiei particulei

Schita primului microscop, proiectat de Ernst Ruska.

Generalitati:
Un microscop electronic este un tip de microscop care utilizeaza un fascicul de electroni pentru a ilumina specimenul si produce o imagine. Microscopul electronic foloseste lentile electrostatice si electromagnetice pentru a controla fasciculul de electroni pe care il concentreaza pentru a forma o imagine.Aceste lentile sunt analoage, dar diferite de lentilele de sticla ale unui microscop optic care formeaza o imagine Stanga ( schema de principiu a microscopului optic). marita, concentrandu-se pe lumina sau Dreapta prin specimen.Microscoapele electronice schema de principiu a microscopului electronic. sunt folosite pentru a observa o gama larga de probe biologice si anorganice,inclusiv microorganisme, celule, molecule mari, probe de biopsie, metale si cristale.Industrial, microscopul electronic este adesea folosit pentru controlul calitatii si analizarea defectelor de fabricatie de marimi foarte mici/microscopice.

 Dei microscoapele electronice moderne pot mri obiectele de pn la dou milioane de ori, toate se bazeaz pe prototipul lui Ruska. Microscopul electronic este nelipsit n multe laboratoare. Cercettorii l folosesc pentru a examina material biologic (cum ar fi microorganisme i celule), diferite molecule mari, probe de biopsie medical, metale i structuri cristaline, i caracteristicile diferitelor suprafee. Microscopul electronic este folosit extensiv pentru inspecia i asigurarea calitii n industrie, inclusiv, n mod deosebit, n fabricarea dispozitivelor semiconductoare. Cel mai puternic microscop din lume a fost anunat la inceputul lui 2008. Transmission electron aberration-corrected microscope, prescurtat "TEAM" atinge rezoluia de 0,5 ngstrm, in jur de 1 milion de ori mai mic dect diametrul unui fir de pr.

Principiul fizic:
O seciune transversal printr-un microscop electronic modern relev urmtoarele elemente constructive:coloana electrono-optic(Se compune din : tunul de electroni,lentilele condensoare i lentila obiectiv),sistemul de vidare,sistemele de detecie (prelucrarea procesarea i redarea informaiei) i blocul de alimentare cu energie a tuturor componentelor. Principial, construcia unui microscop electronic este ntr-o oarecare msur analog construciei microscopului optic obinuit. Prile principale, comune celor dou instrumente, sunt urmtoarele:sursa(de iluminare la microscopul optic, de electroni la microscopul electronic),lentila condensoare(sau condensorul),obiectul de studiat,lentila proiectoare i sistemul de vizualizare i nregistrare a informaiei.
Stanga in dreptul sagetilor orificiu de observare. Dreapta: de sus in jos : sursa emitatoare de fascicul de electroni (tunul de electroni), magneti cu rol echivalent lentilei condensor din microscopul optic, traiectul fasciculului de electroni, proba, lentila obiectiv, lentila ocular, ecran.

Mod de functionare:
1.Condensorul are rolul de a focaliza fasciculul de electroni pe prob, asigurndun paralelism ct mai bun al radiaiilor cu axa optic. Obiectivul formeaz imaginea primar, mrit, a obiectului; aceasta este preluat de lentila proiector care o mrete maimult, pentru observarea pe ecranul instrumentului. 2.Tunul de electroni: are rolul de a genera fasciculul de electroni. n interiorultunului de electroni un cmp electrostatic dirijeaz electronii emii de o poriune foartemic a suprafeei unui filament, printr-o apertur foarte ngust. Dup aceea, tunulaccelereaz electronii prin coloan spre prob, cu energii cuprinse ntre cteva zeci i zecide mii de electronvoli. 3. Fasciculul de electroni emis de tunul electronic, care bombardeaz suprafaa probei, este compus din electroni monocinetici i poart numele de fascicul incident sau primar. El poate fi supus unei tensiuni de accelerare de la 100V pn la 40.000V, nfuncie de tipul de microscop folosit.

Microscopul electronic cu transmisie:

Forma original a microscopiei electronice, microscopia electronic cu transmisie implica o raz de electroni la tensiune nalt emis de un catod, de regul filament de tungsten, i focalizat de lentile electrostatice i electromagnetice. Raza de electroni care a fost transmis printr-un specimen parial transparent pentru electroni transport informaie despre structura intern a specimenului n raza care ajunge la sistemul de formare a imaginii. Variaia spaial a acestei informaii ("imaginea") este apoi mrit de o serie de lentile electromagnetice pn cnd este nregistrat la coliziunea cu un ecran fluorescent, plac fotografic, sau senzor de lumin cum ar fi un senzor CCD. Imaginea detectat de CCD poate fi afiat n timp real pe un monitor sau transmis pe loc unui calculator.

 Rezoluia unui microscop electronic cu transmisie este limitat n principal de aberaia de sfericitate dar o nou generaie de sisteme de corecie a aberaiilor a avut ca efect depirea parial a aberaiilor sferice i creterea rezoluiilor. Coreciile din software ale aberaiei de sfericitate pentru microscoapele electronice cu transmisie de nalt rezoluie a permis producerea unor imagini cu rezoluie suficient de bun pentru a evidenia atomi de carbon n diamante, aflai la distane de doar 89 picometri unii de alii i atomi din silicon la distane de 78 picometri, mrind de 50 de milioane de ori.Capacitatea de a determina poziiile atomilor n cadrul materialelor a fcut din acest tip de microscop o unealt important pentru cercetarea i dezvoltarea din domeniul nanotehnologiilor.

Microscopul electronic cu scanare

produce imagini prin detecia electronilor secundari, cu energie sczut, emisi de pe suprafaa specimenului datorit excitrii acestuia de ctre raza principal de electroni.

Microscopul electronic cu reflexie

aceast tehnic implic raze de electroni incidente pe o suprafa, dar n loc s foloseasc electronii transmii, sau cei secundari, se detecteaz raza reflectat.

Microscopul electronic cu scanare i transmisie

Combina inalta rezolutie a microscopului electronic de transmisie cu functionalitatile microscopului electronic cu scanare

Analize la microscopul electronic cu scanare:

Imaginea unor cristale de gheata Datorit faptului ca imaginea produs de microscoapele cu scanare se bazeaz pe procese de suprafa i nu pe transmisie, acesta este capabil s vizualizeze probe mai mari, i are o adncime de penetrare mult mai mare, producnd astfel imagini care sunt o bun reprezentare tridimensional a probei.

Analizarea coloniilor bacteriene, cu ajutorul microscopului cu scanare fara a fi distruse aranjamentele celulare. Astfel cu ajutorul acestui microscop s-au observat atat morfologia celulelor, cat si orientarea lor in cadrul coloniei.

Cafea

Ceapa prajita

Ceapa rosie

Coacaza

Rosie uscata

Samanta de kiwi

Stafida

Vitamina C

Zahar brun

Capatul unui picior de musca

Capul unui purice

Capul unui tantar comun

Ochii unui tantar

Musca strivita pe o frunza

Cap de musca