Laborator 2

Microscopie electronica

Un microscop electronic este un tip de microscop care folosește electroni pentru a

ilumina specimenul și a transmite o imagine mărită a acestuia. Aparatul utilizeaza un fascicul
de electroni in locul celor optice, imaginea preparatului cercetat (specimenului) obtinându-se cu
ajutorul lentilelor electronice care focalizeaza electronii emisi de catod.

Microscoapele electronice au rezoluție superioară microscoapelor cu lumină, și pot

transmite o imagine mărită de mult mai multe ori . Unele microscoape electronice ajung să
transmita o imagine mărită de 2 milioane de ori, pe când cele mai bune microscoape cu lumină
transmit o imagine mărită de 2 000 de ori.

Microscopul fotonic (optic) si cel electronic au o organizare similara. In cazul

microscopului electronic:
 sursa de lumina este inlocuita cu un filament ce emite electroni,
 lentilele de sticla sunt inlocuite de campuri magnetice sau electromagnetice,
 ochiul uman este inlocuit cu un ecran fluorescent.
Scurt istoric
Primul microscop electronic a fost construit în 1931 de către inginerii germani Ernst
Ruska şi Max Knoll. Acesta era bazat pe ideile şi descoperirile fizicianului francez Louis de
Broglie. Deşi primitiv şi nepotrivit utilizărilor practice, instrumentul era capabil să mărească
obiectele de patru sute de ori.
Inventarea microscopului electronic de catre Knoll si Ruska, in 1931, a reprezentat
un moment important pentru dezvoltarea stiintelor biologice.
Primul microscop electronic cu utilizare practică fusese construit la Universitatea Toronto
în 1938, de către Eli Franklin Burton şi studenţii Cecil Hall, James Hillier şi Albert Prebus.
• În 1939 Siemens a începe producţia comercială a microscopului electronic cu transmisie.
• La inceputul lui 2008 a fost anunţat constructia celui mai puternic microscop din lume
"TEAM" - Transmission electron aberration-corrected microscope, ce atinge rezoluţia de
0,5 Ångström, in jur de 1 milion de ori mai mica decât diametrul unui fir de păr.

1
 Microscopul electronic a insemnat o revolutie a tehnicii de investigare a organismelor vii la
nivel ultrastructural, celular si molecular fiinde nelipsit în multe laboratoare. Cercetătorii îl
folosesc pentru a examina material biologic (cum ar fi microorganisme şi celule), diferite molecule
mari, probe de biopsie medicală, metale şi structuri cristaline, şi caracteristicile diferitelor
suprafeţe.

Principiul de functionare
Microscopul electronic se bazează pe proprietatea electronilor de a fi deviaţi de un
câmp electrostatic sau electromagnetic. Dacă se plasează un filament într-un tub cu vid (Fig.
1), după care filamentul se încalzeşte, el emite electroni ce pot fi acceleraţi prin intermediul unei
diferenţe de potenţial. Fluxul de electroni astfel realizat are proprietăţi similare luminii,
prezintă proprietăţi corpusculare şi vibratorii, însă lungimea de undă este mult mai mică in
comparaţie cu lumina albă.

1- sursa fascicul cu electroni

2- lentila condensator
3- bobina magnetica cu rol de
obiectiv
4- bobina magnetica proiectoare
5- planul obiectului
6- imagine intermediara
7-imagine finala
8- luneta de observare a imaginii
finale
9- conexiuni cu pompe de vid

Fig. 1. Componentele unui microscop electronic

2
 Tipuri de microscoape electronice
Microscopul electronic cu transmisie (MET)
Implica o rază de electroni la tensiune înaltă emisă de un catod, de regulă un filament de
tungsten sau wolfram, şi focalizată de lentile electrostatice şi electromagnetice.
Raza de electroni, transmisă printr-un specimen (proba) parţial transparent pentru electroni,
transportă informaţie despre structura internă a specimenului în raza care ajunge la sistemul de
formare a imaginii.
Informaţia ("imaginea") este apoi mărită de o serie de lentile electromagnetice până când
este înregistrată la nivelul unui ecran fluorescent, placă fotografică sau senzor de lumină.
Imaginea detectată de senzor poate fi afişată în timp real pe un monitor sau transmisă pe loc unui
calculator.
Cu acest tip de microscop se pot evidenţia, de ex., atomi de carbon în diamante, aflaţi la
7
distanţe de doar 0.89 Ångströmi (1Å =1X10 mm) unii de alţii şi atomi din silicon la distanţe de
0.78 Ångströmi mărind de 50 de milioane de ori (Fig. 2).
Acest tip de microscop este o unealtă importantă pentru cercetarea şi dezvoltarea din
domeniul nanotehnologiilor

Fig. 2. Microscopul electronic cu transmisie (stanga); virusul gripei – imagine obtinuta cu

MET (dreapta)

3
Microscopul electronic cu scanare (MES)
Spre deosebire de MET, unde raza de electroni la tensiune înaltă formează imaginea
specimenului, microscopul electronic cu scanare (MES) (Fig. 3) produce imagini prin
detecţia electronilor secundari cu energie scăzută, emisi de pe suprafaţa specimenului
datorită excitării acestuia de către raza principală de electroni.
În cazul MES, raza de electroni parcurge întreg specimenul, detectorii construind o
imagine prin maparea semnalelor detectate la poziţia razei.

Fig. 3. MES si imaginea unui purice redata de acesta

Microscopul electronic cu reflexie (MER)

Această tehnică implică raze de electroni incidente pe o suprafaţă, dar în loc să folosească
electronii transmişi, sau cei secundari, se detectează raza reflectată

Microscopul electronic cu scanare şi transmisie (MEST)

MEST combină înalta rezoluţie a MET cu funcţionalităţile MES, permiţând folosirea

unei game de tehnici de analiză imposibil de atins cu MET convenţionale.
Este capabil să vizualizeze obiecte la nivel atomic, ceea ce îl face un bun instrument pentru
vizualizarea moleculelor de ADN.

4
Aplicaţiile microscopului electronic
• In ingineria materialelor si medicina/biologie;
• Este un instrument ideal pentru studiul structurilor submicroscopice celulare, al unor
constituienţi chimici celulari sau macromolecule, datorita puterii mari de rezoluţie
• Se pot studia structurile din cristale si cele biologice;
• Permit studiul in relief al structurilor biologice (scaning) util in lamurirea aramnjamentelor
moleculare ale membranelor plasmatice si citoplasmatice.

TIPURILE DE INFORMATII CARE SE POT OBTINE IN STUDIILE BIOLOGICE PRIN

MICROSCOPIE ELECTRONICA
 gradul de inrudire genetica dintre organisme;
 biosinteza de proteine si structurile implicate in acest proces;
structura si configuratia macromoleculelor proteice;
 configuratia moleculara a acizilor nucleici si stabilirea greutatii lor moleculare;
 procese de filtrare prin membrana;
 transportul ionic in celule;

STUDIUL ELECTRONO-MICROSCOPIC AL PROBELOR BIOLOGICE

Etape:
1. Prelevarea materialului biologic
2. Fixarea
3. Deshidratarea
4. Includerea in raşini sintetice
5. Secţionarea
6. Etalarea secţiunilor
7. Observarea
8. Fotografierea

PRELEVAREA MATERIALULUI BIOLOGIC. Probele de material biologic trebuie sa fie

prelevate numai din organisme vii care nu au suferit actiunea unor factori stresanti sau din culturi
celulare proaspete si direct din mediul in care au crescut.

5
 Concomitent cu prelevarea pieselor de tesut se realizeaza si o prefixare a materialului
respectiv. Cu ajutorul a 2 lame de ras noi, bine degresate, se confectioneaza cubulete cu latura de
1mm. Fragmentele se intorduc intr-un flacon cu fixator racit la +4°C.

FIXAREA. Reprezinta conservarea structurilor biologice cat mai aproape de starea lor
functionala vie. Tipul de fixator, procedeul folosit la fixare si durata diferitelor etape ale
procesului de fixare depind nu numai de materialul biologic ci si de scopul urmarit in cadrul
studiului intreprins. Pentru fixare se folosesc:
• a. Metode fizice: deshidratare inerta cu alcool;
• b. Metode chimice: folosesc proprietatile unor reactivi care blocheaza rapid
metabolismul celular, inclusiv activitatile enzimatice.