Explorarea Seriei Albe Si A Hemostazei

EXPLORAREA SERIEI ALBE
SERIA ALBĂ
Leucocitele
 celule nucleate
 lipsite de pigment (gr., leukos =alb)
 rol principal - apărarea organismului
Numărul de leucocite din sângele circulant

 între 4.000 – 8.000/mm3
Există 2 mari tipuri de leucocite:

 Polimorfonucleare (granulocite)
 Mononucleare
Polimorfonucleare
Granulocite
 nucleu polilobat şi citoplasmă granulară
 rol principal - apărare nespecifică a
organismului prin fagocitoză
În funcţie de coloraţia granulaţiilor există

3 tipuri de granulocite :
 PMN neutrofile
 PMN eozinofile
 PMN bazofile
Polimorfonucleare
 PMN neutrofile numite şi microfage
– principalele implicate în fagocitoză
– primele care sunt responsabile de

fagocitoză (gr., phagein = a mânca)
Polimorfonucleare
 PMN eozinofile
– capabile în mai mică măsură de fagocitoză
– cresc în infecţiile parazitare şi în alergii,

inclusiv medicamentoase
Polimorfonucleare
 PMN bazofile
– intervin în inflamaţie (prin eliberare de histamină)
– intervin în coagulare (prin eliberare de heparină)

din granulaţiile lor
– prezente şi la nivel tisular unde poartă denumirea

de mastocite
– rol important în reacţiile alergice

Mononucleare
Mononuclearele sunt la rândul lor de 2 tipuri:
 Monocite
– cele mai mari leucocite
– trec în ţesuturi la 24 -48 de ore după microfage
– sunt numite macrofage pentru că fagocitează

particule de dimensiuni mari
Mononucleare
 Limfocite
– celule mononucleare mici de 2 tipuri
 limfocite B
 limfocite T
– responsabile de apărarea specifică sau de

răspunsul imun orientat împotriva unui anumit
antigen (orice substanţă străină organismului)
Mononucleare
 Limfocitele B
– în prezenţa antigenului  plasmocite 
secretă anticorpi  efectorii imunităţii
umorale
Mononucleare
 Limfocitele T
– stimulate de antigen  subpopulaţii de limfocite
specializate
 killer (atacul direct a antigenului)
 helper (cresc secreţia de anticorpi de către

plasmocite)
– efectorii imunităţii celulare
EXPLORAREA SERIEI ALBE
 formula leucocitară - examen de laborator de rutină în

practica medicală
 pe frotiul de sânge periferic se pot identifica tipurile
celulare care compun formula leucocitară normală
Număr total de leucocite 4.000 - 8.000/mm3

Neutrofile nesegmentate 1- 3 %
Neutrofile segmentate 60 - 66 %
Eozinofile 1-3%
Bazofile 0-1%
Limfocite 25 - 30 %
Leucocitoza
1. Neutrofilia
  nr de granulocite neutrofile
Fiziologică:
 sarcină (trim. III)

 stres
 efort fizic
Leucocitoza
Patologică:
 infecţii localizate sau generalizate mai ales bacteriene
 inflamaţii – infarctul miocardic, arsuri, bolile de

colagen (poliartrita reumatoidă)
Leucocitoza
2. Eozinofilia
  nr de eozinofile
 afecţiuni parazitare - trichinoza, giardioza
 afecţiuni alergice - astm bronşic, rinita alergică,

reacţiile alergice medicamentoase (iod, aspirină,
peniciline)
Leucocitoza
3. Bazofilia
  nr de bazofile
 afecţiuni alergice (r. HS tip I): astm bronşic

extrinsec, şoc anafilactic
Leucocitoza
4. Monocitoza
  nr de monocite
 infecţii: mononucleoza infecţioasă
Leucocitoza
5. Limfocitoza
  nr de limfocite
 infecţii virale acute: mononucleoză infecţioasă,

hepatitele virale
Leucopenia
1. Neutropenia
  nr de neutrofile circulante
 infecţii virale: mononucleoza infecţioasă, gripa, rujeola,

rubeola, varicela, hepatita
 postradioterapie indusă medicamentos:

– citostatice, antiinflamatoare, anticonvulsivante,
antitiroidiene
Leucopenia
2. Eozinopenia
  nr de eozinofile
 traumatisme, postintervenţii chirurgicale
 semnificaţia clinică este redusă

Leucopenia
3. Bazopenia
  nr de bazofile
 stări de stress
 administrare de corticoizi
 semnificaţie clinică redusă

Leucopenia
4. Monocitopenia
  nr de monocite
 indusă medicamentos: imunosupresoare,

corticoterapie
Leucopenia
5. Limfopenia
  nr de limfocite
 limfopenii acute: pneumonii, septicemii, infarct

miocardic
 limfopenii cronice:
– imunodeficienţele secundare - SIDA
– postradioterapie sau indusă medicamentos:
citostatice, corticoizi
LEUCEMIILE
Definiţie
 afecţiuni proliferative maligne ale celulelor

hematopoetice la nivelul măduvei
hematogene  ajung în circulaţia periferică
şi invadează diverse
ţesuturi şi organe
LEUCEMIILE
Clasificare
După debut şi evoluţia clinică

– Leucemii acute
– Leucemii cronice
După tipul celular care proliferează

– Leucemii granulocitare (mieloide)
– Leucemii limfocitare
Leucemiile acute
Caracteristici clinice
 debut brusc, evoluţie rapidă, prognostic

sever (deces în câteva luni în lipsa
tratamentului)
 proliferarea formelor celulare imature,

blastice - precursorii seriilor mieloidă
sau limfoidă la nivel medular cu blocarea
diferenţierii şi a maturării celulare
Leucemiile acute
Caracteristici
clinice
 infiltrarea rapidă a
măduvei
hematogene 
suprimarea
hematopoiezei
normale 
insuficienţă
medulară
Leucemiile acute
 triada clasică a leucemiilor acute:
– anemie severă rapid instalată şi cu

evoluţie progresivă
– granulocitopenie cu sindrom infecţios
– trombocitopenie cu sindrom hemoragipar

sau purpură
Leucemiile acute
Diagnosticul paraclinic
1. Frotiul de sânge periferic

2. Frotiul medular
3. Teste citochimice
4. Teste citogenetice
5. Teste care utilizează anticorpi monoclonali
6. Alte probe de laborator
Leucemiile cronice
 debut insidios, evoluţie mai lentă,
prognostic rezervat
 proliferarea şi acumularea într-o primă

fază a celulelor leucemice bine
diferenţiate, de tip matur
 infiltrarea lentă a măduvei hematogene

cu instalarea progresivă a sindromului
anemic, infecţios şi hemoragipar
Leucemiile cronice
Diagnostic paraclinic:
 explorările pe baza cărora se pune diagnosticul

de leucemie cronică sunt
– studiul frotiului de sânge periferic
– studiul frotiului medular
– teste citochimce
– teste citogenetice
HEMOSTAZA
TROMBOCITELE
(plachete sanguine)
 cele mai mici elemente figurate ale sângelui
 fără nucleu
 citoplasmă cu numeroase granulaţii mici

TROMBOCITELE
(plachete sanguine)
 rolul major - participarea la hemostază
– oprirea unei hemoragii
– prin formarea unui

dop de plachete
numit tromb
trombocitar la locul
unei leziuni vasculare
TROMBOCITELE
Formare
 la nivelul măduvei hematogene
 prin fragmentarea unor celule precursoare mari
numite megacariocite
Numărul normal în sângele circulant

 150.000 – 300.000/mm3
Durata de viaţă
 7–12 zile
 sunt distruse de către macrofagele sistemului
reticulo-endotelial din splină
HEMOSTAZA
Definiţie
 oprirea unei hemoragii
Realizată cu participarea a 3 grupe de factori:
 factorii vasculari Hemostaza primară

 factorii trombocitari
 factorii plasmatici ai coagulării – Hemostaza secundară
HEMOSTAZA
Factorii implicaţi în hemostază interacţionează în

următoarea secvenţă:
 Vascoconstricţie
Hemostaza primară
 Formarea trombului alb trombocitar
 Activarea coagulării
Hemostaza secundară
 Formarea cheagului de fibrină
 Retracţia şi liza cheagului - Fibrinoliza

Fibrinoliza
EXPLORAREA HEMOSTAZEI
EXPLORAREA HEMOSTAZEI
1. Explorarea hemostazei primare
2. Explorarea hemostazei secundare
3. Explorarea fibrinoformării
4. Explorarea fibrinolizei
1.1 Numărul de trombocite
 Valori normale: 150.000 – 300.000/mm3
 Modificări patologice:
  nr trombocitelor < 150.000/mm3 (trombocitopenie)
  nr trombocitelor (trombocitoză)
1.2 Studiul trombocitelor
 examenul frotiului de sânge periferic

– morfologie
– dimensiune
– repartiţia
trombocitelor
1.2 Studiul trombocitelor
 Funcţia trombocitelor
– adezivitate
– agregabilitate
– investigaţii speciale în trombopatiile

1.3 Puncţia sternală
 elucidarea cauzei unei

trombocitopenii
– trombocitopenii –
 producţiei medulare
  distrucţiei periferice
1.4 Testul fragilităţii capilare
 se umflă manşeta tensiometrului

la o presiune egală cu media
dintre TA sistolică şi cea
diastolică
 se lasă 5 minute
 se scoate manşeta şi se numără

peteşiile formate
1.4 Testul fragilităţii capilare
 testul este pozitiv dacă apar

peste 10 peteşii
– sindroame hemoragice vasculare
– sindroame hemoragice
trombocitare
 trombocitopenii
 trombocitopatii
1.5 Timpul de sângerare

 test screening ce evaluează funcţia vasculară
şi trombocitară
 timpul necesar opririi sângerării unei incizii

standardizate
 tehnica Ivy
 Valori normale : 2 - 4 minute

1.5 Timpul de sângerare
Patologic: peste 5 minute

 TS - prelungit în:
– sindroame hemoragice
vasculare (ex, purpura
Henoch-Schönlein)
Patologic: peste 5 minute

 TS - prelungit în :
– sindroame hemoragice trombocitare:
 trombocitopeniile (< 100.000/mm3)
 trombocitopatii (boala von Willebrand)
 TS - normal în coagulopatii (hemofilie)

a) Explorarea căii intrinseci – APTT (activated partial

thromboplastin time)
b) Explorarea căii extrinseci - Timpul Quick (INR)

Dozarea fibrinogenului
 este o glicoproteină hepatică
 Valori normale :
200 - 400 mg%
Dozarea fibrinogenului
Creşte
 procese inflamatorii
 în cursul reacţiei de faza acută (postoperator, după un
infarct miocardic)
Scade
 stadiile finale ale hepatopatiilor
 etapele iniţiale ale unui sindrom de coagulare
intravasculară diseminată
4. Explorarea fibrinolizei
Timpul de liză a cheagului euglobulinic
Determinarea timpului de trombină

Explorarea Seriei Albe Si A Hemostazei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Explorarea Seriei Albe Si A Hemostazei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLORAREA SERIEI ALBE

Numărul de leucocite din sângele circulant

Există 2 mari tipuri de leucocite:

În funcţie de coloraţia granulaţiilor există

 PMN neutrofile numite şi microfage

– principalele implicate în fagocitoză

– primele care sunt responsabile de

– capabile în mai mică măsură de fagocitoză

– cresc în infecţiile parazitare şi în alergii,

– intervin în inflamaţie (prin eliberare de histamină)

– intervin în coagulare (prin eliberare de heparină)

– prezente şi la nivel tisular unde poartă denumirea

– rol important în reacţiile alergice

Mononuclearele sunt la rândul lor de 2 tipuri:

– trec în ţesuturi la 24 -48 de ore după microfage

– sunt numite macrofage pentru că fagocitează

– responsabile de apărarea specifică sau de

 helper (cresc secreţia de anticorpi de către

 formula leucocitară - examen de laborator de rutină în

Număr total de leucocite 4.000 - 8.000/mm3

 sarcină (trim. III)

 infecţii localizate sau generalizate mai ales bacteriene

 inflamaţii – infarctul miocardic, arsuri, bolile de

 afecţiuni parazitare - trichinoza, giardioza

 afecţiuni alergice - astm bronşic, rinita alergică,

 afecţiuni alergice (r. HS tip I): astm bronşic

 infecţii virale acute: mononucleoză infecţioasă,

 infecţii virale: mononucleoza infecţioasă, gripa, rujeola,

 postradioterapie indusă medicamentos:

 traumatisme, postintervenţii chirurgicale

 semnificaţia clinică este redusă

 semnificaţie clinică redusă

 indusă medicamentos: imunosupresoare,

 limfopenii acute: pneumonii, septicemii, infarct

 afecţiuni proliferative maligne ale celulelor

După debut şi evoluţia clinică

După tipul celular care proliferează

 debut brusc, evoluţie rapidă, prognostic

 proliferarea formelor celulare imature,

– anemie severă rapid instalată şi cu

– granulocitopenie cu sindrom infecţios

– trombocitopenie cu sindrom hemoragipar

1. Frotiul de sânge periferic

 proliferarea şi acumularea într-o primă

 infiltrarea lentă a măduvei hematogene

 explorările pe baza cărora se pune diagnosticul

 cele mai mici elemente figurate ale sângelui

 citoplasmă cu numeroase granulaţii mici

– oprirea unei hemoragii

– prin formarea unui

Numărul normal în sângele circulant

Realizată cu participarea a 3 grupe de factori:

 factorii vasculari Hemostaza primară

Factorii implicaţi în hemostază interacţionează în

 Retracţia şi liza cheagului - Fibrinoliza

1. Explorarea hemostazei primare

2. Explorarea hemostazei secundare

1.1 Numărul de trombocite

 Valori normale: 150.000 – 300.000/mm3

  nr trombocitelor < 150.000/mm3 (trombocitopenie)

1.2 Studiul trombocitelor

 examenul frotiului de sânge periferic

1.2 Studiul trombocitelor