Sunteți pe pagina 1din 8

Electroforeza

Proteinele serice indeplinesc functii variate in organism:


sursa de nutritie;
componente ale sistemelor tampon;
agenti imunologici (imunoglobulinele);
rol de carrier, asigurand transportul anumitor ioni si molecule (haptoglobina, prealbumina
transferina
rol de reglare a activitatii diverselor enzime proteolitice (antiproteaze: alfa1-antitripsina, alfa2-
macroglobulina);
rol in reglarea presiunii oncotice.

Pentru ca organismul s funcioneze normal, ficatul trebuie s produc proteine intr-o


cantitate suficient. Cnd aceste valori nu se incadreaz in limitele normale, medicii recomand
o analiz suplimentar a sngelui: electroforeza de proteine. Proteinele sunt substante constituite
din aminoacizi si sunt incarcate electric (incarcatura electrica poizitiva sau negativa). Datorita
incarcarii lor electrice proteinele din sange vor incepe sa se miste atunci cand acesta este supus
unui camp electric.

Electroforeza este utilizat pentru a identifica prezena proteinelor anormale, pentru a


identifica lipsa proteinelor normale, precum i pentru a msura valorile crescute sau sczute ale
diferitelor grupuri de proteine existente n serum. Acest test este ordonat n mod frecvent pentru
a detecta i identifica proteinele monoclonale - adic producia n exces a unui singur tip de
imunoglobulin.

La analizele uzuale ale sngelui, sntatea ficatului se evalueaz in funcie de valorile


proteinelor totale, dar i a altor parametri biochimici, precum transaminazele. Cnd aceste valori
nu se incadreaz in limitele normale, medicii recomand o analiz suplimentar a sngelui:
electroforeza de proteine.

Electroforeza - Metoda de analiza bazata pe migrarea cu viteza diferita a produsilor


chimici in solutii prin care circula un curent electric.

Electroforeza este o tehnica realizata in laborator. Serul sanguin este asezat pe o


hartie tratata special si expus la un curent electric. Diversele tipuri de proteine migreaza pe
suprafata hartiei si formeza niste benzi care indica proportia fiecarei fractii de proteine.

Electroforeza proteinelor poate fi comandat atunci cnd medicul investigheaz


simptome ca: dureri osoase, anemie, fracturi inexplicabile, oboseal i infecii repetate. Acesta
poate fi, de asemenea, comandat ca test de urmrire pentru alte teste de laborator, cum ar fi n
cazul unor rezultate anormale ale testului pentru proteine i/sau albumin total, valori prea
ridicate ale proteinelor n urin, ale calciului, precum i n cazul scderii numrului de celule
albe sau roii din snge. Electroforeza cu imunofixare este comandat, de obicei, atunci cnd
electroforeza proteinelor indic prezena unui benzi proteice anormale, care ar putea fi generat
de ctre o imunoglobulin.

Proteinele totale se descompun in cinci fraciuni proteice: albumine, alfa-1 globuline,


alfa-2 globuline, beta-globuline i gamma-globuline. Electroforeza separ i stabilete valorile
fiecrei fraciuni. Este important raportul dintre albumine i globuline, care la o persoan
sntoas trebuie s fie de 1,2-1,5. Creterea raportului nu este important, dar scderea lui sub
cifra 1 este indiciul unei disproteinemii, care se caracterizeaz printr-o scdere a albuminelor i o
cretere a globulinelor, ceea ce duce la creterea proteinelor totale.

Disproteinemiile sunt primul indiciu al bolilor de ficat, precum hepatitele cronice.


Electroforeza poate indica prezena unei hepatite, dar nu i tipul de virus hepatitic. Aceast
informaie se poate afla numai prin efectuarea markerilor virali. Disproteinemiile apar ins i in
alte afeciuni, care influeneaz sinteza proteinelor i raportul acestora in snge. Este cazul
bolilor infecto-contagioase, precum tuberculoza pulmonar, bolilor de snge sau de mduv
osoas (leucemii), bolilor sistemului limfatic, afeciunilor gastrointestinale, renale, endocrine, de
nutriie, bolilor aparatului circulator.

Raportul fraciunilor proteice din snge ofer informaii importante despre starea de
sntate a organismului, aa inct electroforeza ar putea fi recomandat periodic.

Valorile fiecreia dintre fraciunile proteice indic anumite afeciuni.

hepatitele cronice - gamma-globulinele au o valoare mai mare dect cea normal;


infeciile contagioase - alfa-2 globulinele au o valoare crescut
boli de snge - beta i gamma-globulinele inregistreaz valori mari

Electroforeza seric:

ca urmare a obinerii unor rezultate anormale la testele de laborator, cum ar fi testul


pentru proteinele i/sau albumin total, valori ridicate ale proteinei n urin i ale
calciului, sau numr sczut de celule albe sau roii n snge;
atunci cnd simptomele sugereaz o stare inflamatorie, o boal autoimun, o infecie
acut sau cronic, tulburri renale sau hepatice, sau o afeciune ce cauzeaz pierderea de
proteine;
atunci cnd medicul investigheaz simptome care sugereaz prezena mielomului
multiplu, cum ar fi dureri osoase, anemie, fracturi inexplicabile, oboseal, infecii
repetate, sau pentru a investiga prezena unei benzi caracteristice (imunoglobulina
monoclonal) n regiunea beta sau gama; n cazul n care este observat prezena unei
benzi clar definite, identitatea acesteia ca fiind o imunoglobulin monoclonal se
confirm, de obicei, prin electroforeza cu imunofixare.
pentru a monitoriza tratamentul mielomului multiplu, pentru a vedea dac banda
monoclonal diminueaz cantitativ sau dispare complet, prin efectul tratamentului.

Electroforeza proteinelor urinare:

atunci cnd proteina este prezent n urin n cantiti mai mari dect cele normale,
pentru a determina sursa; ea poate fi utilizat pentru a stabili dac proteina provine din
plasma sanguin (ceea ce ar sugera o funcia renal compromis) sau este o protein
anormal ce vine dintr-o surs diferit (cum ar fi plasma produs de ctre celulele
canceroase ale mielomului multiplu);
atunci cnd este suspectat prezena mielomului multiplu, pentru a stabili dac vreuna
dintre imunoglobulinele monoclonale, sau fragmente de imunoglobulin monoclonal,
ajung n urin; n cazul n care se observ o band bine definit ce indic prezena
proteinei monoclonale, identitatea sa este, de obicei, confirmat prin electroforeza cu
imunofixare.

De obicei, exist foarte puine proteine n urin. De obicei, n cazul n care o cantitate
semnificativ de proteine este prezent n urin, acesta apare pe unul din cele trei modele
principale.

n mod normal, glomerulii, care reprezint prima parte a rinichilor, mpiedic


scurgerea de proteine n urin. Cnd glomerulii sunt deteriorai, albumina i alte
proteine plasmatice pot ajunge n urin, putnd fi detectate;
n mod normal, unele proteine de dimensiuni foarte mici pot trece prin glomeruli, dar
sunt eliminate din urin la nivelul tubilor. Cnd tubii sunt deteriorai, aceste proteine
mici vor aprea n urin;
alte cteva proteine mici nu sunt prezente, n mod normal, n cantiti semnificative n
serum, de exemplu mioglobina i hemoglobina cu lan liber. Atunci cnd acestea sunt
prezente n serum, pot trece prin glomeruli i apar n urin.

Analiza proteinelor din lichidul cerebrorahidian (LCR) poate fi ordonat:

pentru a cuta benzile caracteristice sclerozei multiple; benzile distincte, multiple, n


LCR (care nu sunt prezente ns n serum) sunt denumite benzi oligoclonale. Cea mai
mare parte a pacienilor cu scleroz multipl, asociat cu alte afeciuni inflamatorii ale
creierului, prezint asemenea benzi monoclonale;
pentru a evalua starea persoanelor care acuz dureri de cap sau alte simprome
neurologice, pentru a identifica proteinele care pot indica prezena inflamaiei sau a
infeciei.
Electroforeza cu imunofixare poate fi comandat:

Atunci cnd prezena benzilor anormale ce sugereaz prezena unei imunoglobuline


monoclonale este observat n modelele electroforezei proteinelor serice sau urinare.

Specimen recoltat sange1.


Recipient de recoltare vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare se separa serul prin centrifugare.
Stabilitate proba serul separat este stabil 4 zile la temperatura camerei sau o saptamana la 2-
8C1.
Valori de referinta sunt dependente de varsta
Raportul albumine/globuline (A/G), daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea
globulinelor se obtine un raport, care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5.

Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub
cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care
cresc sinteza de globuline.

Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea
proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de
globuline.

Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si
cronice, in bolile virotice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in
reumatism, boli de sange, dupa vaccinari etc.

In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla
in hepatita cronica, cand cresc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa
tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei
serului revin la normal. In cazuri speciale, in zona de migrare a albuminei se constata o banda
suplimentara, datorata unor variatii genetice fara relevanta clinica (aloalbuminemie si
bisalbuminemie).

Albumina > Albumina < hipoalbuminemie


Deshidratare malnutritie i malabsorbtie
sarcin
boli renale - sindrom nefrotic
neoplazii
boal hepatic;
afeciuni inflamatorii

Zona a1 reflecta in special concentratia serica de alfa1-antitripsina, astfel ca reducerea


acestei fractiuni se intalneste in deficitul de alfa1-antitripsina asociat cu anumite boli. In cazuri
rare, obtinerea unei benzi suplimentare largi in aceasta zona poate sugera prezenta alfa-
fetoproteinei
Alfa 1 globulin > Alfa 1 globulin <
boal inflamatorie acut sau cronic. emfizem congenital (deficien de a1-
antitripsin, o boal genetic foarte
rar);
boal sever de rinichi.
boli pulmonare
boli hepatice
Zona a2 este constituita din 2 componente proteice: alfa2 macroglobulina si
haptoglobina

Alfa 2 globulin > Alfa 2 globulin <


apare in infectii acute pancreatite acute severe
reumatism articular acut, leziuni hepatocelulare
arterita sindroame de coagulare intravasculara
diabet zaharat diseminata anemii hemolitice
neoplazii anemii megaloblastice
boal renal (sindrom nefrotic); malnutriie;
boal inflamatoare acut sau cronic. boal sever de ficat;
hemoliz.
Zona b este alcatuita din 2 benzi distincte: b1 corespunzatoare transferinei si b2 care
include fractiunile complementului C3 si C4. Al treilea component al acestei zone este beta-
lipoproteina, a carei banda se poate suprapune pe cea a transferinei sau C3 sau poate fi situata in
zona beta-gamma.

b globuline > b globuline <


boli autoimune aflate in puseu activ
ciroza biliara (LES)
hipercolesterolemie nefroza
anemie feripriv (lips de fier) afectiuni hepatice
unele cazuri de mielom multiplu sau de neoplazii
gamopatie monoclonal cu semnificaie infectii acute si cronice.
neprecizat (GMSN). malnutritie
Zona g Gamma-globulinele sunt globulinele cele mai importante. Din aceasta categorie
fac parte imunoglobulinele (IgG, IgA, IgM, IgD si IgE). Anomaliile suferite de acestea se traduc
fie prin diverse deficite, fie prin hipergamaglobulinemii policlonale sau monoclonale.

Gamaglobulin > Gamaglobulin <


Policlonal: varietate de afeciuni imune genetice;
boal inflamatorie cronic; deficien imunitar secundar.
artrit reumatoid;
lupus eritematos sistemic;
ciroz;
boal cronic de ficat;
infecii acute sau cronice;
imunizare recent.

Monoclonal:
malignitate (cancer prezent);
mielom multiplu;
limfom;
macroglobulinemia Waldenstrom.

Limite si interferente

variatii fiziologice: in sarcina scade albumina si cresc alfa2, beta- si gamaglobulinele


(IgG); valori mai scazute ale gamaglobulinelor pot fi intalnite la varstnici.
hiperlipidemie (nivel ridicat de lipide);
anemie cu deficit de fier;
Creteri Electroforeza proteinelor serice:

Cresteri ale albuminei apar in urma deshidratarilor.


Cresteri ale alfa-1-globulinei se inregistreaza in toate reactiile inflamatorii (de aceea mai
este numita si reactant de faza acuta).
Crestere alfa-2 globulinelor apare in infectii acute, reumatism articular acut, arterita,
sindrom nefrotic, diabet zaharat, neoplazii;
Nivelul seric de beta-globuline creste in anemia feripriva si ciroza biliara.
Cresterile gamaglobulinelor indica un proces imunologic cronic asociat cu afectiuni
hepatice (hepatita cronica activa, ciroza), boli de colagen (LES, poliartrita reumatoida),
neoplazii (ex. boala Hodgkin), leucemie mielo-monocitara cronica.

Medicamente

Albumina (scaderi): acid valproic, allopurinol, asparaginaza, azatioprina, clorpropamid,


cisplatin, contraceptive orale, dapsona, dextran, estrogeni, fenitoin, ibuprofen, izoniazida,
nitrofurantoin, prednison (doze mari), sargramostim.
Alfa1-globuline (cresteri): testosteron.
Alfa2-globuline: estrogeni, contraceptive orale, fenitoin (cresteri), asparaginaza (scaderi).
Beta-globuline: estrogeni, contraceptive orale (cresteri); asparaginaza (scaderi).
Gamma-globuline: tratament citostatic sau imunosupresor (scaderi).