Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Valahia din Targoviste

Proiect la Chimie
Electroforeza

Paximadi Nicolae

Targoviste 2015

ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE


Electroforeza este o metoda fizico-chimica de analiza ce permite
separarea proteinelor pe baza diferentelor intre vitezele de deplasare intr-un
camp electric aplicat mediului respectiv. Ca urmare a caracaterului lor amfoter,
proteinele poseda o sarcina electrica ce depinde de natura moleculei, pH si de
compozitia mediului. Moleculele incarcate electric, aflate in solutie si supuse
actiunii unui camp electric, vor migra catre electrodul de polaritate opusa.
Viteza cu care se deplaseaza o particula intr-un camp electric depinde de
mai multi factori: densitatea de sarcina electrica la suprafata particulei (functie de
marimea sarcinii si de volumul particulei), densitatea particulei, gradientul de
potential (reprezentat de raportul dintre diferenta de potential dintre electrozi si
distanta dintre acestea), forta ionica a mediului, vascozitatea lui, temperatura. De
aceeasi factori depinde si gradul de rezolutie al unei metode electroforetice,
natura suportului folosit si pH-ul mediului fiind decisive.
De-a lungul timpului s-au folosit mai multe suporturi electroforetice, gelul
de agaroza fiind cel care asigura cea mai buna rezolutie.
Se cunosc mai multe tipuri de electroforeza in gel de agaroza: tehnica
standard, electroforeza in gel de SDS-agaroza (la care adaugarea SDS - sodium
dodecil sulfat in compozitia suportului electroforetic permite separarea fractiunilor
pe baza masei moleculare) si focalizarea izoelectrica.
Electroforeza in gel de agaroza prezinta cateva avantaje, cele mai importante
fiind:

gradul mare de rezolutie, specificitate si sensibilitate

rapiditatea, conferita de posibilitatea analizei simultane a mai multor


parametri, ca urmare a independentei totale a celor doua module (de
migrare si colorare)

gradul mare de reproductibilitate prin implicarea minima a factorului uman


la metodele manuale)

diversificarea parametrilor investigati (proteine, lipoproteine, izoenzime,


hemoglobine normale si patologice)

aplicabilitatea in cazul mai multor lichide biologice (ser dar si urina, LCR si
altele), precum si faptul ca pentru aceste lichide nu mai este nevoie de
concentrarea lor, fiind astfel inlaturat un neajuns important care facea, de
multe ori, impracticabila metoda pentru electroforeza proteinelor urinare,
din LCR si din alte fluide hipoproteice

ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE


Permite separarea proteinelor serice in 5 fractiuni (albumina, alfa1, alfa2,
beta, gama globuline) la pH 9.2 sau in 6 fractiuni (albumina, alfa1, alfa2, beta 1,
beta2, gama globuline) la pH 8.5. Utilizarea amidoschwarz-ului drept colorant
confera rezolutie, specificitate si sensibilitate metodei, putand fi detectate, chiar
si benzi monoclonale slab reprezentate.

Interpretarea principalelor modificari pe electroforeza proteinelor serice


Modificari la nivelul albuminelor

bisalbuminemii tranzitorii sau permanente

analbuminemie congenitala

hipoalbuminemia apare in:


o

insuficienta aportului albuminelor in alimentatie (malnutritie cronica


severa)

diminuarea sintezei: insuficienta hepatica (ciroze, hepatite) si


inflamatii

pierderea lor accentuata pe cale urinara (sindrom nefrotic),


digestiva (gastroenteropatie exudativa) sau cutanata(arsuri)

hipercatabolism: sindroame inflamatorii severe, endocrinopatii


diverse (tireotoxicoza, sindrom Cushing)

hiperalbuminemia fara semnificatie patologica importanta apare frecvent


la pacientii cu hemoconcentratie locala sau sistemica sau in urma
perfuziilor cu albumina

Alfa-1 globulinele si Alfa-2 globulinele

Cresc in:

sindrom nefrotic

diabet zaharat

miocardoscleroza

endocardite bacteriene

arsuri

boli infectioase

reumatism

reactii inflamatorii

In reactii de faza acuta se intesifica atat banda alfa-1 cat si alfa-2.


Cresterea exclusiva a componentelor alfa-1 poate fi observata in:

hepatita cronica

reactii de faza acuta insotite de hemoliza

terapie cu estrogeni

sarcina

Cresterea predominanta a componentelor alfa-2 se intalneste in:

poliartrita reumatoida

boli cu complexe imune circulante

Scaderea alfa-1 globulinelor apare:

in urma unei insuficiente hepatocelulare, malnutritiei sau pierderii de


proteine

in cazul deficitului congenital de alfa-1 antitripsina

Beta globulinele cresc in:

anemia feripriva

dislipidemii

boala Cushing

gamapatii monoclonale(Ig A, Ig G, lanturi usoare Kappa sau Lambda)

hepatite toxice

ciroze, inclusiv alcoolice

sindrom nefrotic

Scaderi ale beta globulinelor pot apare in:

insuficienta hepatica, malnutritie, pierderi proteice corelate cu diminuarea


valorii transferinei in mobilitatea electroforetica in zona beta-1

scaderea fractiunii C3 a complementului, asociata cu o scadere a fractiunii


beta-2

Gama globulinele cresc in:

infectii bacteriene

parazitoze

colagenoze

poliartrita reumatoida

obstructie biliara

hepatita acuta sau cronica

ciroza hepatica

leucemii

mielom multiplu

boli inflamatorii

Estomparea sau absenta benzii gama sugereaza un deficit imun


(agamaglobulinemie).

Modul de conservare si pastrare a probelor pentru electroforeza


Parametru

Proba de analizat

Conservare

Electroforeza proteinelor serice

ser

1 saptamana la 2-8C

1 luna la congelator

Factori de interferenta pentru determinarile electroforetice


Parametru

Factori de interferenta

Efect

Electroforeza
proteinelor serice
(standard si HR)

plasma ca proba de
analizat

prezenta fibrinogenului
cu mobilitate beta-gama

tratament cu
anticoagulante

dublarea peak-ului in
zona alfa-2 sau betaglobulinica

hemoliza serului

banda suplimentara in
punctul de aplicare a
probei

decongelarea
probelor

Despre electroforez
Dei cunoscut nc de la sfritul secolului XIX, electroforeza se afirma
c o metoda analitic de separare n urma lucrrilor referitoare la
stadiul unor proteine (1937) elaborate de Arne Tiselius, laureat al
premiului Nobel, numit i printele electroforezei.
Denumirea de electroforez provine din asocierea cuvntului grec
electron (electric) cu cel latin phore (purtator), evidenindu-se astfel
rolul esenial al cmpului electric n procedeul descris.
Electroforeza este o metod de analiz i separare bazat, n principal
pe criterii de sarcin electric i mas molecular. Migrarea
diferenial a particulelor ncrcate electric se face sub aciunea unui
cmp electric continuu.
Electroforeza proteinelor pe gel de agaroz este tehnica cea mai
uoar i mai puin costisitoare, implicnd o cantitate limitat de
materiale, un timp de lucru scurt i o reproductibilitate foarte bun.
Separarea electroforetic a proteinelor serice prezint un interes major
n testele clinice, datorit importantelor informaii pe care le ofer
acestea n diverse afeciuni, precum i asupra modalitilor de tratare
a acestora
Electroforeza proteinelor serice ajut la diagnosticarea diferitelor
cazuri clinice, cum ar fi cazuri de mielom multiplu, macroglobulinemie,
amiloidoz, sindrom nefrotic, afectiuni hepatice, infecii acute i
cronice sau cazuri n care nu se pot explica anumite simptome
(oboseal, creterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor, dureri de
spate, osteoporoz, leziuni osoase, deficiene de imunoglobuline,
creterea calciului, proteinuria Bence Jones, insuficiene renale) PH
ul solutiei de migrare joac un rol important n preluarea sarcinilor
electrice. n cazul proteinelor, pH-ul la care sarcina global este nula
se numete pH izoelectric.

PRINCIPIUL ELECTROFOREZEI

O protein n soluie care are un pH inferior punctului sau izoelectric se va


comporta ca o baz i va accepta protonii H+. Ea va deveni astfel ncrcat
pozitiv :
n mediu acid
O protein n soluie care are un pH superior punctului su izoelectric se va
comporta ca un acid i va ceda protonii H+. Ea va deveni astfel ncrcat negativ
:
n mediu bazic
Prin urmare stabilirea pH-ului electrolitului purttor constituie condiia eseniala
pentru obinerea separrilor.
Prin electroforeza serului, n condiiile amintite mai sus, se obin sae fraciuni:
albumina, 1-, 2-, - si - globuline. Se poate realiza astfel i o
electroforegram a fiecrei migrri. O electroforegram normal este
reprezentat n modul urmator :

Reprezentarea grafic (electroforegram) obinut n urma separrii proteinelor


unui ser normal. Valori normale, exprimate procentual i n g/dl, ale fraciilor proteice.