Sunteți pe pagina 1din 40

2.

Cinetica formali a reac[iilor


elementare in
condifii statice
2.1 Reaclii elementare de ordinul 1
2.2 Reac{ii elementare de ordinul 2
2.3 Reac{ii elementare de ordin superior gifraclionar,
de tipul nA-+Produgi
2.4 Reaclii cu degenerare de ordin
2.5 Reac[ii de ordinu! zero. Suspensiifarmaceutice.
Cinetica aparent de ordinul zero
2.6 Metode de determinare a ordinului de reactie
ln cadrul acestui capitol sunt pe larg prezentate
viteza gi
mecanisrnele reacfiilor elementare, care se desfigoari Tn conditii statice
(la volum constant), ca procese chimice simple, punAndu-se
un accent
particular pe reac[iile de descompunere gi pe stabilitatea produselor gi a
substan[elor medicamentoase.
2.1 Reac[ii elementare de ordinul 1
Considerim reaclia elementarl de ordinul 1:
A + Produsi
32
|
Partea I
-
Cinetica chimici a medicamentului
Legea vitezei de reac{ie a reactiilor elementare de ordinul 1 este:
v=k,[A]
(2.1)
Dar:
Prin unrx
SeparSnc
(Explican
ftEll).
E)elicitiin
'i'
Ecuaga (2
s5gaifnul
naturz
-Iuatd
a reatrl
Conform r
! este egali an
I
unde k1 este constanta de vitezi gi
[A]
- concentralia molard a
reactantului.
Conform ecualiei (2.1),
unitatea de masurl in Sl a constantei de
vitezd este s-1:
mol
(*,)=ffi:ffi=*=,-,
L
Daci reac{ia are loc la volum constant :
(2.2)
,
= -!-FI
dt
Combindnd ecua(iile (2.1) gi (2.3),
obfinem:
(2.3)
#=k,[A]
(2.4)
Dacd notim cu a
-
concentratia molari a lui A la momentul de
timp to=g gi cu x
-
diminu[ia concentra{iei
lui A in timpul t, concentralia lui
A la momentul de timp t, numitd concentralie actuali, este (a-x).
Cu
aceste nota{ii, ecua{ia (2.4)
devine:
#=k,(a-x)
(2.5)
ll:
TE
de ordinul
1 este:
mcentralia
(2.1)
molard
a
i tn Sl a constantei
de
(2.2\
(2.3)
(2.4\
i a lui A la momentul
de
htffiPul
t, concentra[ia
lui
racil.lalii,
este
(a-x)' Cu
Cinetica formali a reacfiilor elementare
I
33
d(a-x)
=_d*
dt dt
$
=
r., (r-*)
Separfind variabilele
gi integrand, oblinem:
foxf
L
-"
,=k,
ldt
J
(a-x)
J
00
ln
o
=k.t
a-x
(Explicarea formulelor unor integrale uzuale este
*Anexa
|ry,
ExpticitAnd
pe k1 din ecualia
(2.8), ob[inem:
(2.6)
(2.7)
(2.8)
prezentatE in
(2.e)
t.
=1ln
a
'ta-x
Ecualia
(2.8) evidenliazd faptul c5 in cazul reac[iilor de ordinul 1'
natural al raportului dintre concentra[ia
ini[ial6
9i
concentra{ia
a reactantului este o funcfie liniard de timp (Figura 2"1)'
Conform ecua[iei
(2.8), constanta de vitezi a reac[iilor de ordinul
este egal6 cu panta dreptei descrisi de aceasti ecua[ie'
(2.5)
-l
7
34
|
Partea I
-
Cinetica chimici a medicamentului
Figura 2.1
-
Profilul cinetic al reactiilor elementare de ordinul 1
Trecdnd de la funclia logaritmicd Ia funclia exponentiald, ecuatia
(2.8) devine:
-
oktt
a-x
a-x
-
a-ktt
a-x=a-e-ktt (2.e)
Explicitdnd pe x din ecuatia (2.9), obfinem:
X=o(1-"*,,) (2.10)
Prin urmare, in cazul recfiilor elementare de ordinul 1:
.
concentralia reactantului scade exponenlial in timp;
.
concentratia produgilor
de reaclie creste exponenlial in
timp.
Tindnd seama cd atunci c6nd timpul de reac[ie, t, este egal cu
timpul parlial
de reaclie, ty, concentralia reactantului se reduce !a o
a
k=b-tg?
[.
r
i
Cinetica formald a reacliilor elementare
|
35
o-X=f.a, ecualia (2.9)
fracliune f din
devine:
valoarea sa ini[ialE, respectiv
. 1. a
K.
=
-ln-
'
t, a'f
x.
=
1ln1
'trf
Explicitand
pe tt din (2.8), oblinem:
tn1
+- f
'k,
(2.11)
(2.12)
Dacd timpul pa(ial de reactie,
t,
este egal cu timpul
TnjumdtSfire, t172, atunci I
=
112. in acest caz, ecualia (2.12\ devine:
ln2 0.693
(2.13)
t.,^
-
Agadar, in cazul reac{iilor de ordinul 1, timpul pa(ial de reactie gi
respectiv timpul de injumatdlire, nu depind de concentra[ia inifial5 a
reactantului (Figura 2.2 gi 2.3).
Cdnd timpul de reaclie devine egal cu timpulde injumatf,[ire:
a
8-X=X=-
2
k, kl
fractiune f din
deyine:
Explicitiind pe
Daci timpul
i,fmdtdfire,112,
dUr
Agadar, in ca
rspectiv timpul de
@ntului (Figura2
C6nd timpuldr
3O
I
Partea l- Cinetica chimici a medicamentutui
prin
urmare,
curbele
8*X=t(t)
9ia=f(t)se
punctul
de coordon
ale lr,r,a
I 2.
x I
l'':
intersecteazd
In
ttn
t
Figura 2.2
-
Profirere
cinetice
are reactanturui gi produsurui
de reaclie,
in reacfiile chimice elementare
de ordinul 1
.:.E
I
?.s
e
t.6
I
0.s
g
\
\
\
\
af
t
s
tlr:
/
2l,r t1 ,
Figura 2.3 - variafia in timp a concentra{iei
reactanturui pentru
reac{iire
de ordinul 1: t.,rz nu depinde
de concentralia
iniliali a reactantului
La reacliile
independent de cr
giscade cu tempe
Faptul cd n
cu cinetic5 de or
reactantului se ex
molecule nu depin
Timpul de
biofarmacie gi in ft
In studiile de stabi
Astfel, un
consideri a fi stt
cantitatea iniliali
nedegradati sau r
din doza inifiald s-
timp de stabilitate,
produsele medicar
Exemplul2-l
t
=
to,t
x
=
0,1a
(a- x)
=
a-0
. 1^ a
t^^ -
-tn- ki 0,9
*emplul ?,
prcparara 500 unit#l
b 300 unitd{i/ml. C;otu
o reaclie ce deeurge t
fi
iumdtate
din valoare
ntersecteazd
Tn
tsului de reaclie,
ului
pentru reacfiile
r reactantului
Cinetica formalS a reacliilor elementare
|
3z
La reacliile de ordinul 1, timpul de injumatSlire (ca
9i
t1) este
independent de concentralia inifial5
9i
invers propo(ional cu constanto kr
gi scade cu temperatura.
Faptul cE mirimile t1$i 1172 la reacliile elementare monomoleculare
cu cinetice de ordinul 1 sunt independente de concentralia iniliatd a
reactantului se explicd
prin faptul ci transformarea Spontana a fiecdrei
molecule nu depinde de prezen[a altora de acelagifel'
Timpul de injumitS[ire reprezintd un
parametru important in
biofarmacie
giin farmacocineticS. Timpul
pa(ial de reacfie se regisesgte
in studiile de stabilitate a
produselor si substan[elor medicarnentoase'
Astfel, un
preparat medicamentos
(sistem farmaceutic) se
consideri
a fi stabil, pe o anumit!
perioadS de timp, dacS 90% din
cantitatea iniliali
(declarat6, doza iniliatd) de substanti activi a rimas
nedegradatd
sau nedescompusa. Adice,
practic doar un
procent de 10%
din doza iniliali s-a descompus.
Acest interval de timp
poartd numele de
timp de stabititate,
fiind un indicator al
perioadei de valabilitatea
pentru
produsele medicamentoase'
Exemplut 2-1. se poate obline o expresie
pentru timpul de stabilitate:
t =
to,t
X
=
0,'la
(r-*)=a-0,1a=0,9a
1 . a 0,105
L,,=qrno,%=
(
Exemplul2.2.osotulieauneisubstanremedicamentoasecon|inela
wparare
500 unitd,ti/ml. Dupd o
perioadd de 40 de zile, concentralia soluliei a scdzut
bgoo unitdli/mt. considerandu-se
descompunerca suDsfanfei medicamentoase cafiind
o reaclie ce decurge dupd o cineticd de ordinut 1, dupd c6t timp concentralia solulieiva
I
jumdtate din valoarea ini{iald?
cmtr opera.tknd
ffird I e# sul
@rrilnafe ini$d
ffie dasice, a l
Flt
la stiirgih{ rcr
Dh legea
yi
Zll rEafi*
Vfrza e#
reac$d. A
cmcerraFl
l..a aceea$l
lilnp peleil
rcec*adq
O@er
an4bfr
sirgurem
Daca peredt
ofonrEaq
ffiren.[dt I
reec{a a*
Ca semp[
frio[rrFtlierie,
*
$
pmeb
fEi-
grtsilaqtcle
npfu
Proceseb I
+ftamentoase d
Gr trrnarc potfi der
38
|
Partea I
-
Cinetica-chimicd a medicamentului
(a)
k
=
1
rn5oo
=o.o128zite-l
40 300
(b)
1 s00
l=-lp:::=54,152i1e
0.0128 25A
Fiind independentE de concentralia inifiald, valoarea timpului de
tnjumitdfire di indica]ii asupra vitezei reacliilor de ordinul 1.
Faptul ce la reacfiile cu ordinul cinetic 1, mdrimea tlz ste
independenti de concentrafia initiald a reactantului are ca urmare
egalitatea valorilor succesive ale acestui parametru, aga cum se prezintd
in Figura 2,3.
Rezultd cd sunt necesare intervale de timp egale.,
0'993
pentru
kl
a reduce concentralia reactantului la
{
gi in continuare la
9, 1, +
2' 4' 8', 16
g.a.m.d., deci se poate scrie girul de egalitili ale timpului succesiv de
Tnjumdtdlire:
0'693
=
(trr),
=
(t,,r),
=
(trr).
=
(t,,r)o =...=
(t.,rr)n
k1
O consecin[d a timpilor succesivi de reac[ie egali
",
0'993
o
K1
reprezinti
posibilitatea de a efectua analiza cineticd a unor reaclii de
ordinul 1 cu vitezd mare, la care nu sunt aplicabile metode clasice de
determindri cantitative pentru a obtine un numir suficient de mare de
perechi de variabile concentralie
-
timp.
Reducerea vitezei de reac[ie se poate realiza, in aceste cazuri,
prin diminuarea concentra{iei iniliale a reactantului, f6ri schimbarea altor
hlii, valoarea
timpului
de
de ordinul
1.
lb 1, mirimea
trre este
ffintului
are ca urmare
efuu, aga cum se prezintd
p
egale cu
0'.693
pentru
kr
pntinuaretaS
3
a
4'8'G
de timpului
succesiv
de
=
(q/r)"
rdie egati
",
0,993
o
k1
rdici
a unor reacfii
de
tlib metode
ctasice
de
r suficient
de mare de
aiiiza, Tn aceste
cazuri,
i, fiir5 schimbarea
altor
Cinetica formald a reac{iilor elementare
|
39
condi{ii opera(ionale (ln principal
temperatura).
Astfel, ta unele reacfii de
ordinul 1 este suficient si se efectueze experimentele
cinetice cu o
concentralie iniliali mai mic6 pentru
a fi posibili
Tnregistrarea, prin
metode clasice, a mai multor variatii de concentralie
in func{ie
de timp,
pind la sfirgitut reac[iei.
Din legea vitezei pentru
reacliile cu cinetici de ordinul 1 (ecuafia
2.1) rezult6:
viteza este maximi Tn primere
momente dup6 decrangarea
reac{iei. Ea scade continuu pe
mdsuri ce se diminueazd
concentratia reactantului
netransformat;
La aceeagi temperaturd,
constanta de vitezi k1 este invariabild
in
timp pentru
o reaclie datd gi nu depinde de concentralia
reactan{ilor;
o reaclie este de ordinul cinetic 1 daci se verificd experimental
ecua{ia diferen{iald a vitezei (legea vitezei) in care figureazi
o
singurd concentra{ie giexponentul
siu este egal cu unu;
Dacd perechile
de date experimentale concentralie
-
timp verificd
o formS a ecua{iei cinetice integrale dedusi din ecuafia cinetici
diferenfiald se confirmd gi valabilitatea
acesteia din urmd la
reac{ia analizatd, deci ordinul cinetic este egal cu 1.
ca exemple tipice de reaclii elementare de ordinul 1 sunt
descompunerile, dezintegrdrile radioactive, reacfiile de izomerizare, dar
gi procesele
fizice de traversare a membranelor biologice de cdtre
substanlele medicamentoase.
Procesele
de absorb[ie gi de eliminare a substanlelor
medicamentoase din organism sunt proporlionale
cu concentra(iile lor gi
ca urmare pot
fi descrise ca reacfii de ordinul 1.
+O
I
Partea l- Cinetica chimicd a medicamentului
2.2 Reacfii elementare
de ordinul 2
Se disting urmitoarele
tipuri de reac(ii de ordinul2:
2A -+ Produsi
A+B-+Produsi
2.2.1 Reacfii de ordinul 2 de tiputt ZA
_+produsi
Legea vitezei de reacfie a reacliilor de ordinul 2
2A-+Produsi este:
v
=
k,
[A],
unde k2 este constanta de vitez6 gi
[A]
_
concentralia
reactantului.
conform ecua{iei (2.14\
unitatea de masuri Tn sl a constantei de
vitezi a reacliilor de ordinul 2 este:
mol 1
(t',)
=
#
=
*#
=
;5
=
#
=
L'mor-ls-l
\t
rt
l.Ll
L
Daci reac{ia are loc la volum constant :
de tipul
{2.14)
molar5 a
(2.15)
(2.16)
!=-
!lt]
dt
CombinAnd ecua{iite (2.14)
9i
(2.16),
oblinem:
DacS notdm r
limp to=g gi cu x
-
dl
A la momentul de tln
aeste notafii, ecuali
Dar:
Prin urmare:
Separind varb
Explicitdnd pe
t
_t
o
l:2:
dinul 2 de tipul
(2.14)
nfra[ia molard a
5i a constantei de
rrs-I (2.1s)
(2.16)
i
r'
i
l
Ginetica formal{ a reacliilor elementare
|
41
=
kr[A]' (2,17)
Dacd notdm cu a
-
concentratia molare a lui A la momentul de
timp to=g qi cu x
-
diminu(ia concentraliei lui A in timpul t, concentrafia lui
A la momentul de timp t, respectiv concentralie actualS, este (a-x). Cu
aceste notalii, ecua{ia (2.17) devine:
!141
dt
Dar:
(2.18)
(2.1e)
(2.20)
d(a-x)
=_d*
dt dt
Prin urmare:
dx
-
- k2 ("- r)'
dt
Separind variabilele
gi integrdnd, obfinem:
J#=r,f,;
1
-
k^t+1
a-x'a
Explicitind
pe kz din ecuafia (2.21), obfinem:
(2.21)
+2
|
Partea I- Cinetica chimicd a medicamentului
(2.22)
Ecualia (2.21)
arate ce in cazur reacliiror
de ordinur
2 de tipur
?A-+Produsi,
reciproca
concentra{iei
actuare
a reactianturui
este o
func[ie liniarE in timp (Figura
2.a).
t
Figura 2.4
-
profirur
cinetic ar reacliiror
de ordinur doi de tipur
2A -+
produsi
conform ecualiei (z.zz),
constanta
de vitezd a reacliiror
de ordinut
2 de tipul zA--+produsi
este egard cu varoarea
coeficienturui
unghiurar
al dreptei descrisd de aceasti ecua[ie.
Tindnd
seama ca atunci c6nd timpur de reac{ie
t, este egar cu
timpul pa(ial
de reaclie,
t1, co.Crtralia
reactandurui
se reduce
ra o
fracliune f din varoarea
sa ini{iard,
respectiv
d-X=f
.a,
ecua!ia (z.zz)
devine:
k,=lf
r
-l'l
'
t\a-x
a)
7
a-x
1
a
-,=+[*-*)
k,
=1.
(1-f)
'
tr f.a
{2.23)
ExplicitAn
Dac6 tim
injumiti{ire, t1p,
Agadar, ir
linpul pa(ial de
concentra$a ini$i
222 Reacfii el
Legea vil
A+B --+ Produsi
trde k2 este
(
reactantuluiA gi
Conform r
uibz5 a reac.tiikx
tr:
Cinetica formal5 a reacliilor elementare
|
43
ExplicitAnd pe tr din ecuatia
(2.23) obtinem:
1 1-f
t
-_.-
'fr-
k, f 'a
{
(2.24)
Daci timpul
pa(ial de reacfie, t, este egal cu timpul de
iniumdti{irE,ttE, atunci t=112. in acest caz, ecualia (2.24) devine:
E ordinul 2 de tipul
reactantului
este o
trtul doi de tipul
rec[iilor de ordinul
hbntului unghiular
lb
t, este egal cu
ui se reduce la o
-a,
ecualia (2.22)
.
1
(,-*l
,,:n;
;_I
2
+-1
--)
L+
-- ,
K,A
(2.25)
Agadar, in cazul reac[iilor de ordinul 2 de tipul 2A'+Produsi
tinpul
pa(ial de reac{ie, gi respectiv timpul de injumati{ire, depind de
concentratia ini{ial6 a reactantului.
22.2 Reacfii elementare de ordinul 2 de tipulA + B -+ Produsi
Legea vitezei de reaclie a reac[iilor de ordinul 2 de tipul
A+B -+ Produsi este:
v
=
ke
[A][B]
(2.26)
unde k2 este constanta de vitez6,
lA]
este concentralia molari a
reactantuluiA
gi
[e]
este concentralia molari a reactantului B.
Conform ecualiei (2.29) unitatea de masuri in Sl a constantei de
vrtezd a reac(iilor de ordinul 2 este:
(2.23)
++
|
Rartea I
*
Cinetica chimicd a.medicamentului
mol
(x,):dh=
@ihil=#=#:L'mor-'s-'
Ir,i'[l) t
DacE reac{ia are loc la volum
constant :
sid
dt
=
_
d[B]
Dar:
(2.28)
Combinind
ecualiite (2.26)
9i
(2.2g),
ob(inem:
#=-#=r<,[e][e]
(2.2e)
Se disting
doui cazuri:
cazulin care concentra{iire
morare iniliare are reactantiror
sunt diferite;
cazulin care concentra{iire
morare ini[iare
are reactantiror
sunt egale.
v--
9i
dr
Prin
ur
dl
a
B.
SeparE
'f
dx
JG:DT
Evalua
A. C.rul in
""r" "on""ntrrtiil"
r"""t"ntilor.rnt
dif"rit"
DacE not6m cu a gi
b concentra{ire
morare are reactan[iror
A gi
B
la momentul
de timp to=0 gi
cu x
-
diminufia
concentra{iiror
morare
are
acestora in timpur t, concentraliire
rui A gi
B ra momentur
de timp t,
respectiv
concentra{ie
actuare
are acestora,
sunt (a-x) gi
respectiv
(b-x).
Cu aceste nota{ii,
ecua{ia (Z.Zg)
devine:
e f;ace prin
tra
thfrffi"asimfle
bFrs'
(2.27)
(2,28)
(2.2e\
:
Ie ale reactan[ilor
le ale reactanlilor
lunt diferite
ie rcactan{ilor A
9i
B
xrha$ibr
molare ale
prrentul de timP t,
I
gi respectiv
(b-x).
o(t'.)
=k,(a-x)(u-x)
d(a-x)=_d*
dt dt
o(b-x)_
dx
dt
Prin urmare:
dx
il=k,(a-x)(b-x)
Separdnd variabilele gi integrdnd, ob[inem:
xt
Evaluarea integralei:
t*
(a-x)(b-x)
se face prin transformarea raportului:
(2.33)
(2.30)
(2.31)
(2.s2)
Cinetica formalS a reacliilor elementare
|
4s
_d(a-x) _
dt
Dar:
9i
(2.34\
lG.a-bq=n,I'
:+
fr'nffi=n,'
i
0
in frac[ii simple, a$a cum este prezentat
in Anexa 2.
+6
|
Partea I
-Cinetica
chimici a medicamentului
Explicit6nd pe k2 din ecuatia
{2.34),
obtinem:
t^=1
1
rnb("-')
'
t (a-b) a(b-x)
Jin6nd
seama c6:
(2.3s)
(2.36) rnb("-*)=rn9*rn4-x
a(b-x) a b-x
ecualia (2.35) devine:
(2.37)
Ecuatia (2.37) arati ci Tn cazul reac[iilor de ordinul 2, de tipul
A+B-+Produsi, logaritmul natural al raportului dintre concentra(iile
actuale ale reactan[ilor este o funclie liniard in timp (Figura 2.5).
Figura 2.5
-
Profilul cinetic al reac{iilor de ordinul doi de tipul:
A+B-+Produsi
lnb +lna-x
=k^(a-b)t
+ lno-x
=k^(a-b)t+ln3
ab-x<\'b-xz,b
tn3
b
Conform ecue
2 de tipul A+B-
decrisd de aceastil
Explicitdnd pe
B. Cazul
in
r
sunt eoalt
Daci notSm r
momentul de timp
t
restora in timpul t
rcspectiv concentra$
ecualia (2.291devint
Dar:
Prin urmare:
m:
Cinetica formald a reac{iilor elementare
|
47
conform ecuatiei (2.37), constanta de vitezi a reacliilor de ordinul
2 de tipul A + B -+ Produsi, coeficientul unghiular (panta) dreptei
descrisd de aceastd ecuafie este:
(2.35)
(2.36)
r-b)t+hfr
(2.37)
r de ordinul 2, de tiPul
ilri dintre concentra[iile
rp (Figura 2.5).
-------t
timP
de ordinul doi de tiPul:
'
tge=kr(a-b)
ExplicitAnd pe ke din ecualia (2.38), obfinem:
. toO
n^
--
' (a-b)
B. Cazul
in
care concentratiile intiale ale celor doi reactanti
sunt eqale
Dacd notdm cu a concentralile molare ale reactantilor A gi B la
momentul de timp to
=
0 gi cu x
-
diminutia concentraliilor molare ale
rcstora in timpul t, concentraliile lui A gi B la momentul de timp t,
repectiv concentralie actuale ale acestora, sunt (a-x). Cu aceste notafii,
eora[ia (2.29) devine:
(2.38)
(2.3s)
{2.4A)
Dar:
d(a-x)=_d*
dt dt
Prin urmare:
(2.41)
48
I
Partea l- Cinetica chimicd a medicamentului
xt
la+=n, I'
=
*[
=
k,'tll *
-l- =ka
t+1
dx,,\2
--Kr(a-x)
dr
Separ6nd variabilele gi integr6nd, oblinem:
k-=11
1
-1)
'
t(a-x a)
(2.42)
(2.43)
Explicit6nd pe ke din ecualia
12.43),
oblinem:
{2.441
Ecualia (2.43)
aratS cd in cazut reac[iilor de ordinul 2 de tiput
A +B --+ Produsi, daci concentra{iile molare iniliale ale reactanfilor sunt
egale, reciproca concentraliilor actuale a reactanfilor sunt funcfie liniari
?n timp ca
9i
Tn cazul reacliilor de ordinul doi de tipul
2A --+ Produsi(Figura 2.6).
t
Figura 2.6
-
Profilul cinetic al reacfiilor de ordinul doi de tiput:
A + B
-r
Produsi
, cazul b=a
Conform ecuafiei (2.43), Tn cazul reacliilor de ordinul 2 de tipul
A+B-+Produsi dacd concentraliile molare ini[iale ale reactanlilor sunt
egale, constanta de t
aceastd ecualie.
Btemplul2-3.
-
Pentru ru
CfuCOACfls+NaOH =d
Se consldeni concentralia
0,0100 M, in amestecul &
fast de 0,00566 moli/l, @ u
8d se calculeze (a) con#,
(a) Utilizindq
k=
1
0,01'2
(b) Tinpuldei
+-1
tttz
-lj
Pentru ra
sunt identice:
t..^
= ttz
o'01'
2,3 Reac{ii elemi
tipul nA + Pt
Legea vitezei
nA -+ Produsi este:
unde kn este const
reactantului.
.r**
e.4s)
(2.42).
(2,44)
h ordinul 2 de tipul
de rectan[ilor sunt
rsrmt func{ie liniard
id doi de tipul
ldoide tipul:
le ordinul 2 de tipul
ah raanlrrnfilnr er rnl
Cinetica formalS a reac[iitor elementare
|
+9
egale, constanta de vitezE este egald cu panta
dreptei descrisi de
aceastd ecualie.
Exemplul2-?.
*
Pentru reaclia de saponificare a acetatutui de etil, ta Zsc:
CruCOOC2lls+ NaOH
=
CHICOANa + C2H9H,
Se considerd concentralia ini{ial6 a aetatutui egaa cu cea a hidroxtdului de sodiu, de
0,0100 M, in amestecul de roaclie. Modificarea concentraliei x in interualut de 20min, a
fost de 0,00566 moli/l, ca urmare (a-x)
=
O,OI0000-A,00566
=
0.00434.
sii se calculeze (a) constanta de vitezd gi (b) timpulde injumdtdlire at reacliei.
(a) utiliz^hd ecualia (2.44):
14
=
-1
(o'oosos)
" -
o'01 '20
io'oo434i
=
6'52litri'moli-I
' min-,
(b) Timpulde injum*tdlire pentru
o reaclie de ordinul 2:
+_1
,r,, _
yp
Pentru reacliile de ordinul 2 la care concentraliite ingiate ate reactanlitor
sunt identice:
t..^
=-
1
0,01"52
=
15'3min
2.3 Reacfii elementare de ordin superior gi fracfionar, de
tipul nA+Produsi
Legea vitezei de reactie a reac{iilor de ordinul n de tipul
nA -+ Produsi este:
v
=
k"
[A]"
(2.45)
unde kn este constanta de vitezi gi
[A]
- concentralia molard a
50
I
Partea I
-
Cinetica chimicd a medicamentului
Conform ecualiei (2.45) unitatea de masurd in Sl a constantei de
vitezi a reacliilor de ordinul 2 este:
{2.46)
(2.47)
(2.48)
(2.4e\
(2.51)
[-
i"-=r
.J(a-
*)"
ExplicitAnd
p
.1
*"=r(n
Relaliile sunl
Linearizdnd r
mol 1
(k,)
=
#
=
ffi
=
di=
- u-1srmor1-n
\LJt
(.rl
trl
Dacd reactia are loc la volum constant:
\l=-
dIA]
dt
Combindnd ecuatiile
Dar:
(2.45)
9i
(2.47), ob[inem:
=
k.
[A]'
sEl
dt
("-r)'-'
a*'
Ecua{ia (2.5
mghiular (panta dr
l/a*1 (Figura 2.fl.
tt*u
Dacd notim cu a
-
concentralia molard a lui A la momentul de
timp to
=
0 gi cu x
-
diminutia concentraliei lui A in timpul t, ecualia (2.49)
devine:
Prin urmare:
W=kn(a-x)"
d(a- x)
= -dx
ff
=
r., ("- *)'
Separind variabilele gi integrind, oblinem: Figura
Cinetica formali a reacliilor elementare |
51
i*=*,F,=#[d.,-#l=n",
esz) re
^tn
Sl a constantei de
*b-tnof-n
(2.46)
(2.47)
hE
rr
F
I
r,
I a lf A la momentul de
Itn
lilnprl t, ecua[ia
(2.48)
(2.4e)
(2,50)
Explicit&nd
pe kn din ecua[ia
(2'52\' oblinem:
1 1[
r
rl
n" =
,1;-r["5--F''j
Relaliile
sunt valabile
pentru n *1'
Linearizind
ecua[ia
(2'53)' oblinem:
(2.53)
(2.48)
(2.51)
t
1
11;r
=
+.
(n
-
1)k"t
(2.54)
6,--F=(n-1)k"t
*
[a-*i"-
a-'
Ecua{ia
(2.54) reprezinti
ecua{ia
unei
drepte
cu un coeficient
unghiular
(panta dreptei)
egal cu tg0=(n-1)1" 9i
ordonata
la origine
1/ a''
(Figura 2-7)'
ilmp
Figura
2.7
- Profilut
cinetic al reacliilor
de ordinul
n' de tipul
nA -+ Produsi
B:
.
iri
EE
F
r
52
|
Pariea l- Cinetica chimicd a medicamentului
Jinand
seama ce atunci c6nd timpul de reacfie t, este egal cu
timpul pa(ial
de reac[ie, t1, cohGeotra[ia reactantului se reduce la o
fracfiune f din va]oareq sa ini{iald, respectiv d-X=f
.a,
ecua(ia (2.s3)
devine:
. 1 r l- r__1.l_k:t
t
[t'._rl *"
=t,
*rL;ttr"-",_,]
*kn
=[(..)LT=-1 (z'ss)
ExplicitAnd pe
tr din ecuafia (2.SS) oblinem:
-.=i*li;r-+l
t=tr a-x=f?"
,=r;[dr
*.]
,=*%e a- *=/,
2.3.2 Reacfii elerns
Pentru n=112,t
*r,=?lG-
t
=t,
<+ a-x
x,,.
=f[.8-.
l=ly
(Pit-[
,,
=ffrtI;r]
=,,
=frfr;L{t"-r) (2.s6)
Daci timpul pa(ial
de reacfie, tr este egal cu timpul
Tnjumiti[ire t1y2, atunci t=llZ.ln acest caz, ecualia (2.56) devine:
-,=i*[G
p=13,n-1,
2
"
=+#-[(*f
-']=',,, =*#rl'{'""-') (zsz)
2.g.1 Reacfii elementare de ordinul 3
Pentru n
=
3, ecua(iile (2.sA), (2.56)
9i
(2.S7)
devin:
, 1 r [ 1 1l
n":
t
lnrlG:a*t--=_,
n
=3:>n-1=
2
rdb t, este egal cu
fti se reduce la o
=f
-a,
ecua[ia (2.53)
T
|
(2.5s)
I
:
,
-4
(2.s6)
Ed
cu timpul de
E6) @ine:
r
F-,1 e.lz)
EuLt:
rl- r rl
r:"[-ery-A]
;
"=*;[#-*]='=+[+-,]
. rrl r r]
*'
=
ta1-1":;y-4u]
t=tr e8-X=fa
,,,,=*lF,-*7=,n
.
rrl r ,l
'=rtZ[@ry-71
,:r%<+ a- x=fi
Cinetica formalS a reacliilor elementare
|
53
2a2k,
31
2.3.2 Reacfii elementare de ordin fractionar n=112
Pentru n=112, ecuafiile (2.53), (2.56)
9i
(2.57) devin:
. 1r I r rl
*'=,
n-.'1-1r:;p-F=,..]
n
=1=
n-1=
-1
22
*,,=?[G-,q;r]
t=tr<+a-x=fa
n,,
=?[G-J6-x)]
t=ly a a-x=%.
, ,',[ , ,-l
\e=-;<l 1--l-
'
51("
-
*;-
ul
l
of r 1l
*,"
= -iL("-*)E -a,.]=
*,*
=
?L^f-
C
-
-)*
j
=
r,,,
=
f
;,a
-
6- 4-1
,,
=
fr[G-Gi]
=,,
=ff[, - rtl
',
=
*ln
-
Ef-'
r,=
#['
-,E]
=-
,.,
=26l
r-al
=
r-,
='G
[,
-
Gl
=
lz krrL
JZ)
lz krrL 2)
-
-zJile-JZl-.
(z-JE)va
'Y"-
k"rl z
)''/,
-
("
{
a
l
I
,
s
r
L
I
54
I
Partea I
-
Cineticachimice a medicamentului
2.3.3 Reaclii elementare de ordin fractionar n=3/12
Pentru n=3l2,ecuatiile (2.53), (2.56) gi (2.57) devin:
. 1r[, ,l[
*"=t;1_1"-.-F_J
n=i= n-,=;
t
-.,,=?[g-*]
I
t=tr <+a-x=fa
L
-.
.
=
3[G:-l
-.al
f
rtz
tL a-x a
j
I
t=t, e^-*=%
)
t
,,[
',
.'l
,[ ,
''l
Ksrz
:i?l
-_T--T
i+
Kere
=;l -------T-
1 I
'
;
L("
-
*;'
"'.1
'
[(a
-
x)e
^i
)
-.,,
=?i6-*l=n.,, ={P
*j
z[G Gl
'
kr,r[fa a]
,
zlil,R
.l
"
-
tqoaLT-'_]
t,E _l
-f
r
I
-
r,
=
*y\
*)-',
=
*lt
-')*',,=
# [#
-']'
'r=#W-')-',=ffivz-'l
2.4 Reacfii cu degenerare de ordin
2-4.1 Reac(ii de ordin aparent 1 sau de pseudo-ordin I (prin
degenerare de ordin de la 2 la 1)
Considerim reac{ia elementard de ordinul 2 de tipul:
A+B-+Produsi
Legea vitezei de reac(ie pentru acest tip de reac[ii este:
unde k, este cons
reactantuluiA
9i
[B]
Dacd unul di
ractantul B, ah.mc
constanti aparentii
Combindnd ecua!'ile
Prin urmare,
de ordinul 1 sau d
dinul 2la ordinul 1
Pentru acest
h reac[iile de ordinl
I
k*n
=
Jlr
u& a este conce
&ninu[ia concentra
molarialui Ah
d,ral6 a lui A,
t
fiumStiilire.
l=*=:[-r-=-+.j
I
'[(a-x)z
";-]
-*:i[gf]
-lr
I
--
*[f
,]-,n=#lh-,i,
6t.a-,i
4.)
12.
devin:
rudo-ordin 1 (prin
le tipul:
{i
este:
Cinetica formald a reactiilor elementare
|
55
v
=
kz
[A][B]
(2.58)
unde k, este constanta de vitezd,
[A]
este concentrafia molari a
reactantuluin
gi
[A]
este concentrafia molari a reactantului B.
Dacd unul dintre reactan[i este Tn utilizat in exces, de exemplu
reactantul B, atunci
produsul kr[B] este o constanti, kp;r,
rumiti
constantd aparenti de vitezi de ordinul 1:
k"r',
=
k,
[B]
Combinind ecua[iile
(2.58) gi (2.59], oblinem:
(2.5e)
v
=
k"r.,
[A]
(2.60)
Prin urmare, Tn aceste condifii reac{ia urmeazi o cineticd aparent
de ordinul
1 sau de
pseudo-ordin 1, prin degenerare de ordin de la
ordinul 2 la ordinul 1.
Pentru acest tip de reaclii sunt valabile toate ecua[iile cinetice de
,
ln2
\tz=(
h reac[iile de ordinu] 1:
1, a.
+-'tl .
k"p;r
=.tn;ii
tr
=
k;;
unde a este concentra[ia molari a lui A la momentul de timp t, x este
diminufia concentrafiei molare a lui A Tn timpul t, (a-x) este concentra{ia
molard a lui A la momentul de timp t, respectiv concentralia molari
actualfl a lui A, tr este timpul
pa(ial de reac{ie
9i
trrz este timpul de
injumStdfire.
56
i
Partea I
-
Cinetica chimici
a medicamentului
unitatea
de masurS
in sr a constantei
aparente
de vitezi
de
ordinul 1 este s-1:
,r
mol
(*')=djl=ffi=J='-'
L
(2.61)
UrmeazS
0 cinetic.
aparentd
de ordinur 1 cu degenerare
de ordin
de la ordinur
2 ra ordinur
1: hidrotiza
acidurui
acetirsariciric
ai
hidroriza
zaharozei
in sorulii apoase
diruate (vezi
caietur
de rucrdri practice).
2'5 Reacfii
de ordin
zero.
suspensii
farmaceutice.
Cinetica
aparent
de ordinul
zero
Martin
A., 1993,
evidenlia
procesur
de pierdere
a curorii unui
produs
derivat
de sulf (mdsurat
ca o scddere
spectrofotometricd
a
absorbantei
ra o rungime
de und6
de 500 nm) ca fiind
un proces
care
urmeaza
0 cineticd
de ordinur
zero.
Expresia
vitezei
de reac{ie
este, ca
urmarel
dA
'dt
=ko
(2.62)
unde semnul
minus
semnific5
faptur
cd valoarea
absorbantei
scade
Tn
timp (pe
mdsurd
ce curoarea
compusurui
scade gi
ea, se decororeazd).
Aga cum s-a ardtat
experimentar,
viteza
de decororare
este constantd
in
timp gi independentd
de concentra{ia
compusurui
anarizat.
Ecua{ia
vitezei
de reactie poate
fi integratd,
fotosind
ca rimite
de integrare:
absorbanla
inifiard
As, corspunzdtoare
curorii iniliare
a compusurui
ra t=0
giAl
absorban{a
dup6 un timp t (ore):
in termenii r
condifii statice, se r
Legea viteze
wde k, este cons
rectantului.
Daci concq
([A] este o cons
ordinulzero:
Combindnd ecua$ile
ente de vitez5 de
(2.61)
l
legenerare de ordin
balicilic
Ai
hidroliza
pffi practice).
i f,armaceutice.
dere a culorii unui
pec*rofotometrici a
Atd un proces care
ide reac[ie este, ca
(2.62)
Lsorban{ei scade in
a, se deeoloreazd).
re este constantd in
i analizat. Ecualia
lnite de integrare:
a oompusului la t=0
Cinetica formald a reac{iilor elementare
|
57
A,-Ao=*kot
sau:
A,
=
Ao
-kot
(2.63)
ln termenii cineticii formale a reacliilor elementare desf5gurate in
condi[ii statice, se considerd o reac{ie elementard de ordinul 1:
A -+
Produsi
Legea vitezei de reacfie a reacfiilor de ordinul 1 este:
v=k,[A]
(2.64)
foo
=
*,
Io,
Aoo
unde k, este constanta de vitezi
9i
[A]
este concentra[ia molari a
reactantului.
Daci concentra[ia
lui A ramine constanti in timp,
produsul
k,
[A]
este o constantd, kp;o
numiti constanti de viteza, aparent de
ordinulzero:
k"o.o
=
k,
[A]
Combin6nd ecua[iile
(2.64)
9i
(2.65)' oblinem:
(2.65)
V
=
k"p;o
(2,66)
58
|
Partea t- Cinetica chimicd
a medicamentului
prin
urmare, Tn aceste condi{ii reactia
urmeaze o cineticd
aparent
de ordinur zero sau de pseudo-ordinurzero,
prin
degenerare
de ordin de
la ordinul I la ordinulzero.
Unitatea de misurd
a constantei
aparente
de vitezE
de ordinur
zero in Sl este:
{\2.67)
(2.68)
dIAI
-
"
=
k"o'o
(2.6e)
DacS notSm
cu a
-
concentrafia
morard a reactanturui
A ra
momentur
de timp to=O gi
cu x
-
diminu{ia
concentrafiei
rui A in timpur t,
concentra{ia
rui A ra momentur
de timp t, respectiv
concentralia
morarS
actuali a luiA, este (a-x).
Cu aceste nota{ii, ecualia (2.69)
devine:
(n*r)=(r):H
Dacd reacfia
are loc la volum constant:
,=-d[e]
dt
Combin0nd
ecualiite (2.66) gi (2.68),
ob{inem:
Concenbafie
Ecuafiile (2.i
macfantului gi colt
*fare de timp:
.
dimin
l
.
conoE
Constanta a
de regresie descri
regresie descrisi d
Tinind sean
limpul pa(ial
de l
fracfiune f din vdr
devine:
Dar:
Prin urmare:
Separdnd variabilele gi
integr6nd,
ob{inem:
d(a-x)
_
a ,r__k
dt
"ap;o
d(a
-
x)
dx
=--
dx
dt
(2.70)
(2.71)
(2.72)
dx
?f
=
k"o'o
E o cinetici aparent
Werare
de ordin de
de vitezi de ordinul
(2.67)
(2.68)
(2.6e)
a reactahtului A Ia
{iei
lui A Tn timpul t,
wrcentra{ia molard
p-69)
devine:
{2.70)
(2.71)
(2.72)
Cinetica formald a reacfiilor elementare
|
59
X
=
k"o.o 't
Concentra[ia actualS a luiA este:
(2.73)
l-X=a-k*.ot (2.74)
Ecua{iile (2.73) gi (2.74) arati cd diminulia concentratiei molare a
reactantului
gi concentra{ia molare actuali a reactantului sunt functii
liniare de timp:
o
diminutia concentraliei molare a lui cregte liniar in timp;
.
concentra{ia molard actuala a luiA scade liniar ?n timp.
Constanta aparentd de ordinul zero este egalS cu panta dreptei
de regresie descrisi de eculia (2.73), respectiv cu panta dreptei de
regresie descrisd de ecua{ia (2.74).
Tindnd seama ci atunci cdnd timpul de reaclie t, este egal cu
timpul
pa(ial de reac[ie, tt, corcrtrafia reactantului se reduce la o
frac(iune f din valoarea sa ini[iali, respectiv l-x=fa, ecualia (2.74)
devine:
af=a-k"o.ot,
k"r.ot,
=6-of
Io*
=
**,,
Jo,
00
60
|
Partea I
-Cinetica
chimicd a medicamentului
Dacd timpul pa(ial
de reacfie tr, este
Tnjumdtifire, t1p, atunci t=112. in acest caz, ecuatia
_ _
a(1-f)
'
k"p;o
(2.75\
egal cu timpul de
(2.75)
devine:
a(1-*)
+_z
.va
__k*f
(2.76)
Agadar, in cazul reactiilor de pseudo-ordin
zero, timpul parlial
de
reac[ie, gi respectiv timpul de injumat5lire
depind de concentra(ia ini{ial6
a reactantului (cand timpul de reaclie devine egal cu timpul de
injumatdfire),
adici o
-
X
=
*
=
|.
Prin urmare, curbele:
x
=
f(t)
si
(a-x)
=
f (t)
se intersecteazdin punctur
de coordon ate r.,,r,ar2 (Figura
2.g).
La acelagi rezurtat (ecuafia
2.66) se ajunge gi daci se considerd,
pentru
tratarea cineticii formale
a reac{iilor
de ordinul zero, ecualia
cineticd diferenliati
de ordinutn (ecualia
2.4g):
P=k"(a-x)'
.a
[.,^
=
-
ttt
Zk^oro
Figura 2.8
-
P
in care se introduce n
Viteza de read
Deasemeni,
Suspensiifam
Suspensiile, ii
substanfd solidd afid
anumit solvent. Suq
sisteme disperse
(2.75r,
Dgal cu timpul de
p75)
devine:
(2.76)
,|
ero, timpul
pa(ial de
i
concentralia inifiald
,Ggal
cu timPul de
,,a12
(Figura 2.8).
ir
daca se considerd,
rdinul zero, ecua(ia
Cinetica formald a reactiilor elementare
|
61
irt,
t
Figura 2.8
-
Profilele cinetice corespunzdtoare unei reaclii de ordinul
zero
in care se introduco t'l
=
0:
_d(a_x)
=ko
dt
Viteza de reactie tiind constanta in timp:
x=kot
si
El-X=a-kot
Deasemeni,
tlrz
Suspensiifarmaceutice.
Cinetica aparent de ordinul zero
Suspensiile, in general sunt sisteme disperse care contin o
substanfi solidd aflatd Tn exces fa[i de limita sa de solubilitate intr-un
anumit solvent. Suspensiile farmaceutice, Tn particular, sunt astfel de
sisteme disperse care contin una Sau mai multe substanle
a
=-
2ko
OZ
I
eartea l- Cinetica chimicd a medicamentului
medicamentoase
dizolvate intr-un anumit solvent/amestec
de sovenli (in
general,
apa cu sau firi alli adjuvanli).
suspensiire reprezinti
un art exempru de sisteme Tn care pot
apdrea reacfii care se desfdgoard
dupi o cineticd de ordinul zero.
substanlele medicamentoase
pot
suferi reaclii de descompunere
in
cadrul acestor sisteme de tip suspensii.
concentrafia in solu(ie depinde
de solubilitatea substanfei
medicamentoase. pe
misuri ce substanla
se
descompune in soru{ie, o artd parte
este eriberatd din particurere
suspendate (rezervor
solid), astfel ?ncit concentra{ia Tn solulie rimdne
constantS. concentra.tia
este de fapt sorubititatea
subsfanfei
medicamentoase
la echilibru, in solventul respectiv gi la o anumiti
temperaturE. cantitatea
de substanld
rnedicamentoasd
dizorvatd
in
solutie rimine constantE
at6ta timp c6t se menlin particulele
solide
suspendate in suspensie, degi substan[a
se descompune.
Ecua{ia cinetici a unei reaclii comune de descompunere
in
solu{ie apoas6, de exemplu, (f5rd
rezervor sorid de substahtd
care si
Inlocuiasci
substanla descompusi
Tn timp) este, conform unei cinetici
formale de reaclie de ordinul 1:
Aga inc6t cirx
adicd o cinetici apa
rezervorul solid de
concentra{ia constal
Odatd ce toate parti
se transform6 intr-ur
Exemple de a
rcacfii de desoom
Eraputice) a substa
suspensiile de uz p
antihel mintice,-etc.).
in continuare
retil-salicilic (aspirir
Acidul acetiF
degradare, o descon
AAS
#=k,[A]
{2.77}
in care, aga cum a fost prezentat
anterior, A este concentralia
de
substantd medicamentoasE
r5mas6
nedescompusfi
Ia timpur t, gi kr este
constanta de vitezd de reacfie
de ordinul 1.
Atunci cdnd concentra{ia
substanlei
medicamentoase
[A]
este
constanta ?n timp, ca in cazur suspensiiror farmaceutice,
se poate
scrie:
k1IAJ= ko
(2.78)
o
-^-rt
li_^"
^
o
hrestec de sovenli (in
r sisteme Tn care pot
dhi de ordinul zero.
de descompunere in
r{b in solulie depinde
rkrre ce substanfa se
berattl din particulele
flia
in solufie rimdne
*frilitatea suDsfanfei
ndiv
gi la o anumiti
rpflbasa dizolvati in
enlin
particulele solide
mFrne-
de descompunere in
lde substahld care sd
;, conform unei cinetici
(2.77)
r este concentra[ia de
sf, la timpul t, gi k1 este
ficamentoase [A]
este
eutice, se poate scrie:
o
d",
o)"'"
+ H2O-*
+ cHscooH
Cinetica formald a reac{iilor elementare
|
63
A$a incit cinetica formal6 de ordinul 1 devine:
dlAl
--!-J -
k^
dtu
(2.7s)
adici o cineticd aparent de ordinul zero (fiind de ordinul zero pentru cd
rezervorul solid de substan{i medicamentoasi suspendatd asigurd
concentratia constantd, aga cum este prezentat gi de Martin, A., 1993).
Odatd ce toate particulele suspendate s-au dizolvat, sistemul de reactie
se transform6 Tntr-unul de ordinul 1.
Exemple de astfel de suspensii farmaceutice in care pot
avea loc
reaclii de descompunere (cu degradarea gi scdderea eficenfei
teraputice) a substanleilsubstan[elor medicamentoase incorporate sunt
suspensiile de uz pediatric (confindnd antiinflamatorii orale, antibiotice,
antihel mintice,'etc,).
in continuare este exemplificatd suspensia farmaceutici de acid
acetil-salicilic
(aspirind).
Acidul acetil-salicilic (aspirina) suferd in solu{ie apoasi o
degradare, o descompunere in acid salicilic
Ai
acid acetic:
(2.78)
AAS + HzO AS AA
i.
j
$'
d
t
{
t
,(
:!i
rfl
6+
|
Partea I
-Cineticachimicd
a medicamentului
1- Tn sotutii apoase diluate, reactia de descompunere
urmeaz5 o
cineticr aparent de ordinur 1 (degenerare
de ra ordinur 2), apa
se afli in exces in mediutde reactie:
W=k"0.,[AAS]
(2.80)
k"r,
=
k,
[HOH] (2.81)
in suspensiile apoase, reacfia de hidrorizd a acidului acetil-
salicilic urmeazS 0 cineticd aparenti de ordinul zero, prin
dubld degenerare de ordin: de ra ordinur 2 ra ordinur 1,
deoarece apa este in exces in mediur de reaclie, gi de ra
ordinul 1 la ordinul zero, deoarece pe mdsuri ce aspirina din
solutie hidrolizeazd,
o noui cantitate de aspirind trece din fazi
solidd ?n solulie, astfel inct concentrafia acidului acetil-salicilic
rimfine constanti in timp:
dIAASI
-
. r-k
dt
"aP;o (2.82)
2.
unde:
kro,o
=
krex
[AAS]
(2.83)
in suspensii
apoase,
concentra{ia
molari a acidului
acetilsalicilic
este egali cu solubilitatea sa molard, Sm;aes l
[AAS]=
S*,oes
(2.84)
Combin6nd ex
Hidroliza asp
aparentd de ardinul
salicilic, dupd care ur
Perioada de
acetilsalicilic este e
aspirinei din solu$e
tor!r?l?, ?aa5l
Perioada de valabili
Exemplul 24
conlind 325mg/5nL adic
ca urmarc preparatul t
adjuvante prczente in
1
Constanta de vitezd & t
aceasfd solulie de 4,5.1A
(a) Calculati d
asphinei in s
(b) Detenninaf
1
medicamqrt
Rezolvare:
(a) Utilizdd wt
I
I
(b) Din ecualia (
D$npunere urmeaze o
Ie de la ordinul 2), apa
(2.80)
(2.81)
M a acidului acetil-
de ordinul zero, prin
rd[nul 2 la ordinul 1,
I de reaclie, gi de la
rEsurd ce aspirina din
,epirini trece din fazd
r *itlului acetil-salicilic
(2.82)
(2.83)
a molari a acidului
ea sa molard, Su;ens I
(2.84)
Cinetica formald a reacliilor elementare
|
65
Combinind ecuafiile (2.83)
9i
(2.84), oblinem:
k"o,o
=
k*rSt'*. (2.85)
Hidroliza aspirinei Tn suspensie apoasd urmeazi o cinetici
aparentd de ordinul zero pdnd la dizolvarea completi a acidului acetil-
salicilic, dupi care urmeazi o cineticd aparent de ordinul 1.
Perioada de valabilitate a unei suspensii apoase de acid
mtilsalicilic este egalS cu timpul dupi care concentralia actual6 a
aspirinei din solulie ajunge la o fracliune f=90% din concentratia sa
iniliald, aMs:
.
(r
-t)a
(t.-o.g)a*.
= ,0.1_?*.
(2.86)
Perioada de valabilitate=tso
uu
k"o'o k"r,,$rr*, k"p;rSu:ms
Exemplul 24, Se prescrie un preparat lichid de aspirind are trebuie sd
a n{ina 325mg/5mL adicd 6,59/100mL. Solubilitatea aspirinei la 25t este 0,339/100m1,
a urmare preparatul va fi sub formd de suspensle apoasS. Celelalte sufisfanfe
duvante
prczente in prcscrplie conduc la un pH de 6,0 pentru preparatul final.
hnstanta de vitezd de degradare a aspirineiin solulie apoasd (de ordinul 1) este, in
reasfd so/ufie de 4,5.1O5 sec1.
(a) Catculali constanta de vitezd de ordinul zero a reac{iei de degradare a
aspirinei in suspensra farmaceuticd prcparatd.
(b) Determina{i perioada de valabititate (timpul de stabilitate tss), al preparatului
medicamentos.
Rezolvare:
(a) Utitizdnd ecualia (2.83):
ko
=
k,
[AAS]
=
(4,5.10{) x (0.339/100mL)
ko
=
1,5.1049 / 100mL.sec-'
(b) Din ecua{ia (2.86):
66
I
Partea l- Cinetica chimicd a medicamentului
t*
=!:0'9)3e:--
0,1'aoos
-
0,10'6,59/100mL--
=4,0.105sec
=S,0zite
ko ko 1,5.10{g/100L.sec-,
2.6 Metode de determinare
a ordinului de reactie
ordinele de reac{ie pot fi determinate experimental prin doui
grupe de metode:
1. Metode integrale de determinare o ordinelor de reacfie:
.
metoda verificdrii ecualiilor cinetice integrale;
r
metoda timpilor de injumitifire;
2. Metode diferenliale de determinare a ordinelor de reac{ie:
r
metoda diferen(iald van't Hoff
2.6.1 Metoda verificdrii ecuafiilor cinetice integrale
Metoda verificirii ecualiilor cinetice integrale consti in gdsirea
ecualiei cinetice integrale compatibile cu perechile
de valori
experimentale (a-x, t).
ordinul de reactie corepunde ecua[iei integrale pentru
care
valorea constantei de vitezd, in limitele erorilor experimentale, este
constant6:
. 1. a
K.
_ _tn_
' t a-x
r.^
=1[
1
-t)
' t\a-x a)
- reacliide ordinul 1
- reac[ii de ordinul2 de tipul:
k^
=!!(
1
' t 2[(a_
k^=1
1
tn
'
ta-b
n,.
= -?[("
frac(ionar 1/2
.2( t
*"'
=
T[("-,
- reac{ii de on
26.2 Metoda timpi
Metoda timpik
pentru
care concer
respectiv x=a12.
Se aplici reac
nA+
pentru
care:
tr,
=i
i; =
4,3'105 sgc
=
5,0llG
E'
I reacfie
rirental prin doue
) rciactie:
trale;
de reacfie:
le
! consta in gisirea
rechile de valori
agrale
pentru care
aeerimentale, este
I
2 de tipul:
Cinetica formald a reacliilor elementare
|
6z
2A-+ Produgi
X*,
-
Produgi (a=b)
r,^
=
1
1
'n
oll
-
*l
- reactii de ordinul 2 de tipul:
' t a-b a(b-x1
A+B + Produgi (a * b)
11( 1 1')
k,
= -=l .-j-----
|
- reaclii de ordinul 3 de tipul:
" t2[("-*)' a
)
3A -+ Produgi
n,,,
= -?[(" -
*)"'
-
""']
= -f
1U;
-
Ja)
- reac[ii de ordin
frac[ionar 1/2.
2( t 1) 2( 1 1) z(u:; G)
r'r'
=1[olry-P
)=T[E-7'.)=T[
a-x
-;
)
- reaclii de ordin fracfionar 3/2.
L62 Metoda timpilor de injumitifire
Metoda timpilor de injumatSlire se bazeazd
pe evaluarea timpului
pentru care concentra[ia initiald a reactantului scade la
jumState,
respectiv
x=a12.
Se aplicd reactiilor de tiPul:
nA -+ Produqi
pentru care:
1 1 zn-l
-1
+ ___
ltle
-
1n n_1 an-,
(2.87)
68
|
Partea l- Cinetica chimicd a medicamentului
Pentru a determina ordinul de reac{ie prin aceasti metodd se
utilizeazd doud metode de calcul: metoda analiticd gi metoda graficd.
Metoda analitici
Se determini timpii de injumdti{ire pentru doui concentrafii
ini{iale ale reaotantului gi se rezolvi sistemul de ecualii:
1
(r,o),=*dT+(2"'-,)
I
I
1
(2.88)
l,-',
11 1
[
(1,.),=[65#(r"'-,)
F6cdnd raportul dintre cele dou6 ecualii ale sistemului, se obline:
(2.8e)
(2.e1)
In1,.
Aceasti ecu
Ca urmare, t
2l,3 Metoda diE
Metoda dift
rGzelor de readie
ma$ilor de tipul:
In cazul ace
Logaritn6rd
(tr,),
_(",)'-'
G[-l,e]
Logaritm6nd ultima ecuatie, se obline:
ln
(J"')'
=
(n
-t)ln32
\tu"),
\
" ai
Rezolvdnd in raport cu n aceastd ecuatie, se ob[ine:
1n
(t")'
n=1*"'(t"')'
ln9a
a1
Metoda
qrafic6
LogaritmAnd expresia matematicd a timpului de
ob![nem:
injumiti[ire,
t aoeaste metoda se
gi rnetoda graficS.
ru doui concentratii
4i:
(2.88)
ilstemului, se obline:
(2.8e)
(2.e0)
rob$ne:
(2.e1)
ului de injumEt6[ire,
h=1*b
2.5.3 Metoda diferenfial5 van't Hoff
Metoda diferenlial5 van't Hotf
vitezelor de reacfie pe cale grafici prln
reac[iilor de tipul:
nA -+ Produgi
In cazul acestor reaclii:
Cinetica formali a reacliilor elementare
|
69
(2.e3)
se bazeazd pe determinarea
metoda tangentelor. Se aplici
(2.e4)
(2.e2)
Aceasti ecuatie reprezintd ecuafia unei drepte cu panta 5=-(n-1).
Ca urmare, ordinul de reaclie se poate evalua din panta dreptei:
lnt,,,
='rffi-(n-1)tna
,=-o[o]
=klAl"
dt
Lr
Logaritm0nd ecuatia de maisus obfinem:
tnv=tnk+nln[A]
Scriind aceastd ecuafie
pentru doud
reactantului, ob[inem:
fiv,
=16ft+ntn[R],
hv,
=lP[+nln[A],
concentralii
(2.e5)
diferite ale
Z0
j
Partea I
-
Cinetica chimicd a medicamentului
Elimindnd pe lnk din aceste ecuatii, oblinem:
lnv^
-
lnv.
h=----4J-
"
tn[A],
-tn[A],
(2.e6)
Vitezele v1 gi v2 se determini pe cale graficS, fiind egale cu
pantele tangentelor la curba concentratie
-
timp.
in figura 2.9 este ilustrat modul grafic de evaluare a vitezelor
momentane (instantanee) de reacfie, respectiv de trasare a normalei la o
curb5 in general (la un profil cinetic, in particular).
Figura 2,9 - Derivarea pe cale graficd a uneicurbe concentralie-timp.
GINETICA FI
3.1
g2
s-3
Reactii rer
Reac{ii par
Reac[iisur
Multe dintre
rtstanfe medlcar
de ordinul z
rft
etape, Sau I
procn.#
in continuarr
,
de or!
. Acest
&1 Rea
Readiile opu