STUDIU CINETIC AL DEGRADĂRII TETRACICLINEI

ÎN MEDIU ACID

1. Considerații teoretice
Tetraciclina, 7-clortetraciclina, oxitetraciclina, dimetiltetraciclina, doxiciclina și
metaciclina sunt antibiotice cu spectru larg de acțiune. O calitate deosebită a acestora este
stabilitatea relativă la acizi (implicit aciditatea sucului gastric), fapt ce permite administrarea
orală. Concentrații mari de acizi determină însă degradarea moleculei.
Din punct de vedere structural, tetraciclina este (4S,6S,12aS)-4-(dimetilamino)-
1,4,4a,5,5a,6,11,12-a-octahidro-3,6,10,12,12-a-pentahidroxi-6-metil-1,11-dioxonaftacen-2-
carboxamidă, cu „n” molecule de apă (C22H24N2O8·nH2O).
Tetraciclina, în mediu puternic acid, suferă o reacție de degradare cu eliminarea unei
molecule de apă și formarea anhidrotetraciclinei, care este inactivă farmacodinamic.
Considerăm că are loc eliminarea unei molecule de apă din pozițiile 5a,6 urmată de
aromatizarea ciclului prin tautomerie cetoenolică la C11 și C12 (Figura 1). Anhidrotetraciclina
formată prezintă un spectru de absorbție cu λmax = 434 nm.

Figura 1. Transformarea tetraciclinei (TC) în anhidrotetraciclină (ATC) prin

eliminarea intramoleculară a unei molecule de apă în mediu acid

Pe această reacție se bazează metoda de determinarea cantitativă a antibioticului, când

se măsoară absorbția luminii de către produsul de reacție. Din punct de vedere cinetic, reacția
este de ordinul I, fiind catalizată de ionii de hidrogen ai acidului.
Viteza de reacție la un moment dat va fi dată de relația:

unde: v = viteza de formare a produsului de reacție;

x = este concentrația molară a produsului de reacție la diferite intervale de timp;
a = concentrația molară inițială a reactantului;
a – x = concentrația molară a reactantului rămasă netransformată la timpul t.

Prin integrarea ecuației diferențiale se obține relația ce va da viteza specifică (k):

1
 Pentru calcularea vitezei specifice, se determină concentrația produsului de reacție
(anhidrotetraciclina) la diferite intervale de timp. Se introduc perechile de valori log(a/(a – x))
÷ t în relația de mai sus și se obține kcalc.
Această valoare se va compara cu valoarea kgrafic obținută în urma reprezentării grafice
log(a – x) = f(t), când, în cazul în care reacția studiată este de ordinul I, trebuie să se obțină o
dreaptă cu panta negativă (Figura 2):

Figura 2. Reprezentarea grafică a valorilor log(a – x) și t în vederea obținerii

vitezei specifice kgrafic

Pentru a determina timpul de înjumătățire (t1/2) introducem k în relația:

2. Partea experimentală

Reactivi necesari:
 soluție apoasă de tetraciclină 0,002 M;
 acid clorhidric 4 M;
 acetat de sodiu 15%

Mod de lucru:
Într-un pahar Erlenmeyer se introduc 25 mL soluție de tetraciclină și 25 mL soluție HCl
4 M, notând momentul amestecării (t0). Din 15 în 15 minute se iau volume de 5 mL din
amestecul de reacție și se introduc în eprubete în care s-au luat în prealabil câte 10 mL soluție
de acetat de sodiu 15%.
După omogenizare, se determină extincțiile Et ale soluțiilor galbene rezultate, la
spectrofotometru, la lungimea de undă λmax = 434 nm, în cuve de 1 cm. Extincțiile citite
corespund concentrațiilor respective ale produsului de reacție la diferite intervale de timp.
În paralel, 5 mL amestec de reacție se introduc într-o eprubetă care se menține timp de
10 minute pe baie de apă în fierbere. După răcirea amestecului (la jet de apă) se adaugă 10 mL
2
soluție de acetat de sodiu și se determină extincția E0, corespunzătoare concentrației totale de
anhidrotetraciclină (egală cu concentrația inițială a tetraciclinei a).

3. Interpretarea rezultatelor
Concentrația produsului de reacție, x, la diferite intervale de timp se calculează cu
ajutorul relației:

unde: Et = extincția la timpul t;

E0 = extincția citită pe proba menținută pe baia de apă în fierbere;
a = 0,001 M (soluția inițială s-a diluat de două ori prin adăugarea unui volum egal de
acid clorhidric).

Cu datele obținute se intocmește tabelul următor:

Tabel 1
Nr. t x a–x
Et log(a-x) kcalc. kgrafic
det. (min) (mol/L) (mol/L)

 Se calculează valoare medie a vitezei specifice kcalc. cu relația (2) și se folosește

rezultatul obținut în calcularea timpului de înjumătățire, t1/2, cu relația (3).
 Se reprezintă grafic log(a – x) = f(t), se calculează panta dreptei obținute, tgα, și se
calculează viteza specifică kgrafic după relația: , comparând-o
cu valoarea kcalc.
 Pe baza valorii kgrafic se calculează timpul de înjumătățire tot cu relația (3).

Observație: reacția de degradare a tetraciclinei se stopează la timpul dorit prin adăugare de

acetat de sodiu, care micșorează aciditatea soluției.