INCLUZIUNILE ERGASTICE SPECIFICA GRAMINEELOR , FORMEAZA TUFE.

 ROTATA: PETALELE SUNT UNITE LA BAZA INTR UN

Formatiuni incluse in citoplasma sau vacuole si servesc ca ERBACEE TUB SCURT : CARTOF
materii de rezerva CAULIS  HIPOCRATERIFORMA: PETALELE UNITE INTR UN
POT FI: - CEL MAI FRECVENT INTALNITA TUB LUNG SI INGUST : LILIAC
LICHIDE – uleiuri - FORMATA DIN NODURI SI INTERNODURI EGALE , PLINE SAU NU CU  INFUDIBULIFORMA : FORMA DE PALNIE : PETUNIE
SOLIDE – amidon , aleurona , cristale minerale MADUVA  TUBULOASA : PETALELE AU FORMA DE TUB :
AMIDONUL – HIL EX :MORCOV , FLOAREA SOARELUI FLORILE CENTRALE DIN INFLORESCENTA DE
Cele mai raspandite incluziuni solide CULMUL FLOAREA SOARELUI
Se gasesc in radacini , tubercului , bulbi , seminte - SPECIFICA GRAMINEELOR – PAIE  URCEOLATA : FORMA DE URCIOR : AFIN
Hil simplu : grau , porum EX;PORUMB
Hil compus – ovaz , orez CALAMUSUL EXEMPLE DE COROLA GAMOPETALA CU SIMETRIE ZIGOMORFA
ALEURONA – substanta amorfa care ia nastere in endospemul semintelor prin - NODURI DESE SI NEEVIDENTE  LIGULATA – PETALELE SUNT UNITE LA BAZA INTR
deshidratareavacuoleleor - INTERNODURILE PLINE CU TESUT SPONGIOS UN TUB SCURT CARE SE CONTINUA CU O PARTE
CRISTALELE MINERALE: sunt substante de excretie EX ș PIPIRIG , ROGOZ LATITA NUMITA LIGULA
Ex : oxalatul de calciu : rafide : vita de vie , ursine: begoni SCAPUL  BILABIATA – CU PETALELE UNITE CARE SE TERMINA
TESUTURI DE APARARE SECUNDARE: - TULPTINA ARE INTERNODURILE BAZALE SCURTE SI DESE , IN 2 LABII INEGALE: URZICA MOARTA
SUBERUL – tesut inert , fromat din mai multe straturi de celule turtite , dispuse ULTIMUL FIIND LUNG SI TERMINANDU-SE CU O PERIGONUL
radial , cu peretii impregnate cu suberina FLOARE/INFLORESCENTA INVELISUL FLORAL SIMPLU , NEDIFERENTAT INTRE CALICIU SI
Moale , elastic , cu rol in reducerea evaporarii apei din organelle plantelor EX: BANUTEL , PAPADIE COROLA , FIIND FORMAT DIN TOTALITATEA TEPALELOR
Impiedica patrunderea uneor daunatori EX : lenticele la mar TULPINI AERIENE LEMNOASE ANDROCEUL- TOTALITATEA STAMINELOR , REPREZENTAND
RITIDOMUL – ansamblu de tesuturi moarte( suber , felogen si feloderina) , se - IN STRUCTURA LOR SECUNDARA PREDOMINA TESUTURI CU ORGANELE DE REPRODUCERE BARBATESTI
afla la exteriorul radacinii si tulpinii plantelor lemnoase , rezultate din activitatea CELULE LIGNIFICATE, INTALNIDU-SE LA: O STAMINA ESTE FOMRATA DIN FILAMENT SI ANTERA
multianuala a felogenului - ARBORI FILAMENTELE POT FI
SUBER+FELOGEN+FELODERMA=PERIDERMA AU TALIE MARE , PREZINTE UN TRUNCHI SI O COROANA ( STEJAR , LIBERE : ANDROCEU DIALISTEMON
TESUTURI CONDUCATOARE MAR , NUC) UNITE : ANDROCEU GAMOSTEMON
- specifice plantelor vasculare , cu corpul diferentiat in radacina , tulpina si Frunze - ARBUSTI ANDROCEU DIALISTEMON
- alcatuite din celule specializate cu roluil de a conduce circulatia apei si a AU TALIE MICA SI PREZINTA MULTE TULPINI LA SUPRAFATA DIDINAM- 2 STAMINE CU FILAMENTE LUNGI SI 2 STAMINE CU
sarurilor minerale , de la radacina si pina la Frunze SOLULUI (TRANDAFIR) FILAMENTE SCURTE , FAM LAMINACEAE
Poate fi - SUBSRBUSTI TETRADINAM – 4 STAMINE CU FILAMENTE LUNGI SI 2 STAMINE CU
Lemons – XILEM – LEMN SUNT SCUNZI , PARTEA BAZALA LIGNIFICATA , PARTEA IERBOASA FILAMENTE SCURTE , FAM FABACEAE
Liberian – FLOEM – LIBER SE USUCA IARNA(LAVANDA , SALVIE) ANDROCEUL GAMOSTEMON
COLENCHIM: - LIANE MONADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN FILAMENTE INTR-UN
ANGULAR – CELULELE PREZINTA INGROSARI LA UNGHIURI SUNT TULPINI LMNOASE CARE SE PRIND DE ALTE PLANTE CU SINGUR MANUNCHI , FAM MALVACEAEA
TUBULAR – CELULELE CU PERETII TANGENTIALI INGROSATI SUB AJUTORUL CARCEILOR SI A RADACINILOR ADVENTIVE EX: VITA DE
FORMA DE PLACI VIE DIADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN FILAMENTE PRIN 2
LACUNAR - CELULELE SUNT INGROSATE IN DREPTUL SPATIILOR TULPINI AERIENE METAMORFOZATE MANUNCHIURI, FAMILIA FABACEAE
INTERCELULARE ASIMILATOARE
Cu secretie interna: SUCULENTE – GROASE , CARNOASE , SUCULENTE , VERZI , CU TRIADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN FILAMENTE PRIN 3
FRUNZE REDUSE , TRANSFORMATE IN SPINI , CU SUC CELULAR MANUNCHIURI , EXEMPLU : DOVLEAC
Papilele secretoare: secreta ulei volatil , PANSELUTA BOGAT IN SUBSTANTE MUCILAGINOASE , CARE ACUMULEAZA APA
Perii secreotri :prezenti in epiderma frunzei si tulpinii , 1-4 VIRGATE – AUASPECTUL UNOR NUIELE , VERZI , BOGATE IN POLIADELF : STAMINELE SUNT UNITE IN MAI MULTE MANANCHIURI
celule , ultima fiind secretoare CLOROPLASTE , EXEMPLU : LAMAI
EX: PIPIRIG , COADA CALULUI
Solzii secreotri : formati din celule secretoare asezate in fomra CLODATIILE – TULPINI LATITE VERZI , CU ROL IN FOTOSINTEZA 1.CITOLOGIA VEGETALA
de rozeta ( hamei) EX: GROZAMA Se ocupa cu studiul structurii celulei si organitelor sale
FILOCLADIILE – RAMURI LATITE CU ASPECT DE FRUNZE Celula este unitatea morfologica , structurala si functionala a plantelor
Glandele nectarifere : secreta un lichid dulce: piersic , cires EX: GHIMPE Forma: variata
Glandele digestive: plante carnivore , secreta enzime TULPINI Pl unicelulare: sferice , ovoidale , cilindrice , fusiforme
proteolice , cu ajutorul carora se digera insectele : ROUA DEPOZITARE – DEPOZITEAZA SUBSTANTE DE REZERVA EX: GULIE Pl pluricelulare: poliedrice , sferice , reniforme , stelate , halteriforme
CERULUI INMULTIRE VEGETATIVE – MUGURII AXILARI FORMEAZA NOI Dupa raportul intre lungime si latime , celulele se impart in 2 categorii:
Cu secretie intercelulara PLANTE, EX: COLTISOR PARENCHIMATICE : sferice , ovale , lungimea este aproximativ egala cu
APARARE – RAMURI TRANSFORMATE IN SPINI EX: GLADITA , latimea
ELIMINA SUBSNTELE IN SPATIILE INTERCELULARE PORUMBAR PROZENCHIMATICE : cilindrice , fusiforme , lungimea depaseste latimea
AGATARE – CARCEII: VITA DE VIE , DOVLEAC
BUZUNARE SECRETOARE – PREZINTA SPATII TULPINI SUBTERANE Marimea:variata:
INTERCELULARE SFERICE , CAPTUSITE CU CELULEL - SE FORMEAZA IN SOL , ASIGURAND PERENITATEA PLANTELOR Bacterii si alge:0.2-0.25 um
SECRETOARE IN CARE SE ACUMULEAZA POT FI: Dicotiledonate: 30-50 um
SUBSTANTELE SECRETATE EX ș COAJA PORTOCALA , RIZOMI Monocotiledonate : 50-100 um
SUNATOAREA TULPINI INGROSATE , CARE FORMEAZA LA NODURI RADACINI Fibra de canepa : 4-5 mm
CANALELE SECRETOARE – SPATII INTERCELULARE , ADVENTIVE , MUGURII SI FRUNZELE REDUSE LA SOLZI , ASIGURAND Perii unicelulari bumbac: 3-6 cm lumgime
TUBULOASE , CAPTUSITE CU CELULE SECRETOARE INMULTIREA VEGETATIVA Celulele endocarpului la citrice: 20 mm lungime
( RASINI, ULEIURI ETERICE) EX: PAPADIE SI STANJENEL
Cu secretie intracelulara STOLONII TIPURI DE CELULE : EUCARIOTE SI PROCARIOTE
RAMIFICATII ALE RIZOMILOR CU INTERNODURI LUNGI SI SUBTIRI ,
ELIMINA SUBSNTANTELE SECRETATE LA NODURI PREZINTA RADACINI ADVENTIVE SI MUGURI DIN CARE COMPONENETELE CELULEI VEGETALE EUCARIOTE:
IN INTERIORUL CELULELOR SE VOR FORMA LASTARI AERIENI CARE ASIGURA INMULTIREA Peretele cellular
LACTIFERELE- CELULE MARI SIMPLE SAU RAMIFICATE CARE VEGETATIVA Membranele plasmatice
SECRETA LATEX EX: CAPSUN , CARTOF Citoplasma
PERETELE CELULAR
LACTIFERE ARTICULATE
TUBERCULII Protejeaza la exterior celula si ii da forma acesteia
- FORMATE DIN CELULE PUSE CAP LA CAP CU PERETII
TULPINI SCURTE (MICROBLASTE) , CARNOASE CU ROL IN Acesta se formeaza in timpul diviziunii celulare
TRANSVERSALI RESORBITI
DEPOZITAREA SUBSTANTELOR DE REZERVA , PROTEJATI DE PERETELE PRIMITIV
EX : ROSTOPASCA , PAPADIE
SUBER(COAJA Consta in depunere de substante pectice si hemicelulozice ,
LACTIFERELE NEARTICULATE EX: CARTOF rezultand lamela mediana , cu rol de liant intre cellule , datorita
- PREZINTA O SINGURA CELULA ALUNGITA CU NUMEROSI NUCLEI , BULBII pectinelor pe care le contine
CUM AR FI șLAPTELE CAINELUI. SUNT MICROBLASTE ACOPERITE CU CATAFILE , TULPINA PROPRIU PERETELE CELULAR PRIMAR
PIVOTANTE MORCOV , MAZARE ZISA ARE FORMA DE DISC Alcatuit din microfibile celulozice , hemicelulozice, proteice si
RAMUROASE SPECIFICE ARBORILOR EX: CEAPA , CRIN substante pectice , fiind elastic , apartine celulelor tinere ,
BULBO-TUBERCULUII : TUBERCULUII ACOPERITI CU CATAFILE MERISTEMATICE
FASCICULATE GRAU
MORFOLOGIA: Dupa incetarea cresterii in volum, se formeaza peretele secundar , prin depuneri
- AU ORIGINE ADEVENTIVA CEAPA
COMPONENTE : LIMB , TEACA SI PETIOL de material peste PERETELE CELULAR PRIMAR
- SE FORMEAZA LA NODURILE
LIMBUL- PARTEA CEA MAI LATITA , CEA MAI IMPORTANTA A Depunerea de material se realizeaza in structure successive(3) , spre interiorul
BAZALE ALE TULPINII
FRUNZEI , STRABATUTA DE NERVURI peretelui primar , avand cresterea in grosime prin procesul de apozitie ( crestere
- AU ASPECT DE FASCICUL
PETIOLUL – CORDON CILINDRIC CONCAV SAU CONVEX, CARE centripeta)
SUSTINE LIMBUL SI IL EXPUNE INTR O POZITIE FAVORABILA FATA Peretele format este alcatuit din celuloza , hemiceluloza , pectina , lignin ,
DE LUMINA predominand celuloza.
TUBERIZATE RIDICHE TEACA: PARTEA BAZALA A PETIOLULUI , CU AJUTORUL CARUIA In timpul ingrosarii peretelui raman portiuni neingrosate numite PORI, la nivelul
- AU CA FUNCTIE PRINCIAPALA SFECLA DE ZAHAR FRUNZA SE PRINDE DE NODUL TULPINAL carora trec plasmalemele de la o celula la alta, care faciliteaaza schimburile de
INMAGAZINAREA DE SUBST DE DALIE NERVATIUNEA FRUNZEI substante intre celule.
REZERVA REPREZINTA TOTALITATEA FASCICULELOR CONDUICATOARE CARE In afara de substantele specific peretelui cellular , se depun si substante cum ar fi|:
DRAJONATE PALAMIDA PATRUND IN TULPINA cutina , suberina , ceara , lignin , subsntante minerale
- FORMEAZA MUGURI PE SALCAM TIPURI MODIFICARI SECUNDARE ALE PERETELUI CELULAR:
RADACINI , DIN CARE APAR  DIHOTOMICA – FERIGI , GINKGO BILOBA CUTINIZAREA – depunerea de lipide (cutina) la exteriorul epidermei –
LASTARI NUMITI DRAJONI  PENATA – CORCODUS CUTICULA
FIXATOARE IEDERA  PALMATA – VITA DE VIE , DOVLEAC , MUSCATA SUBERFICARE – depunere de suberina , o substanta grasa
-SPECIFICE LIANELOR  PARALELA – GRAU CERIFICAREA – costa in acoperirea peretilor celulelor epidermice cu ceara
RESPIRATORII CHIPAROSUL DE BALTA  ARCUITA – CORN , MARGARIT ( sub forma de perisori) – trestia de zaahr , sau strat subtire numit PRUINA (prun ,
- INTALNITE LA UNELE SPECII DIN FORMA LIMBULUI mar) , cu rol impermeabil
MLASTINI ELIPTICA FAG LIGNIFICAREA - impregnarea peretilor celulari cu lignin ( da rezistenta si
RAMIFICAREA RADACINII OBOVATA SCUMPIE duritate fata de microroganisme) – SCLERENCHIM
- DIHOTONIC – FERICI CIRCULARA PAR PADURET MINERALIZAREA – impregnarea peretilor celulari cu substante minerale , prin
- MONOPIDAL – FRECVENT INTALNITE ROMBOIDALA MESTEACAN mineralizare peretele cellular capata o rezistenta mecanica sporita
COMPONENTELE TULPINEI: LICHEFIEREA – procesul de biodegradarea totala a peretilor celulari , iau
SPATULATA BANUTEL
- HIPOCOTIL nastere vasele lemnoase , caderea frunzelor , petalelor , deschiderea fructelor
FISTULOFORMA CEAPA
- EPICOTIL IMPORTANTA PERETELUI CELULAR:
OVATA LILIAC Datorita rigiditatii , dau forma celulei
- MUGURAS
HIPOCOTILUL- PARTEA CUPRINSA INTRE SOL SI LOCUL DE LANCEOLATA SALCIE Asigura transportul apei si substantelor dizolvate
INSERTIE AL FRUNZELOR COTILEDONARE TRIUNGHIULARA PLOP Constituie o bariere fizica la atacul agentilor patogeni
POATE FI ACICULARA MOLID
LUNG- FASOLE RENIFORMA COADA CALULUI MEMBRANELE PLASMATICE : PLASMALEMA SI TONOPLASTUL
SCURT – MAZARE ENSIFORMA STANJENEL PLASMALEMA
EPICOTILUL- PARTEA CUPRINSA INTRE COTILEDOANE SI PRIMELE Pelicula fina situate intre peretele cellular si citoplasma
FRUNZE ADEVARATE ( PROTOFILE) 11.FLOAREA Rol important in reglarea schimburilor osmotic dintre celula si
MUGURASUL SE FORMEAZA DIN MUGURII FLORIFERI SAU MICSTI IN URMA mediul extracellular prezentand o semipermeabilitate selective ,
PRIN ACTIVITATEA MERISTEMULUI APICAL FORMEAZA CEA MAI PROCESULUI DE ORGANOGENEZA FLORALA permitand trecerea apei , constituind o bariera pentru substantele
MARE PARTE A TULPINII , FORMATA DIN NODURI SI INTERNODURI dizolvate
LA NIVELUL NODURILOR APAR FRUNZELE COMPONENTELE FLORII: CITOPLASMA
DISTANTA DINTRE 2 NODURI= INTERNOD Masa fundamental a celulei , cu aspect hialin , trasnlucid , in
TULPINA ARE IN VARF UN MUGU TERMINAL SAU APICAL , IAR SUB PEDICEL – CODITA FLORII , SERVESTE LA PRINDEREA FLORII PE care se gasesc organite celulare , este protejata la exterior de
FRUNZE SE GASESC MUGURII LATERALI SAU AXILARI TULOINA , FORMAT DIN 1-2 INTERNODURI plasmalema
MUGURII- FORMATIUNI TINERE ALE TULPINII , FORMATI DINTRU-UN RECEPTACUL – PARTEA TERMINALA A PEDICELULUI PE CARE SUNT Functii:
AX LONGITUDINAL CU INTERNODURI SCURTE , CARE POARTA LA INSERATE COMPONENTELE FLORALE = asigura deplasarea organitelor celulare in interiorul celului si transportul
VARF UN MERISTEM PRIMORDIAL CARE REALIZEAZA CRESTEREA INVELISUL FLORAL – REPREZINTE ORGANELE FLORALE CU ROL DE substantelor de la un organit la altul , prin intermediul curentilor citoplasmatici
TULPINII APARARE , CARE POATE FI DUBLU- PERIANT SAU SIMPLU- PERIGON = mediul in care au loc numeroase reactii de BIOSINTEZA SI
 MUGURII: PERIANTUL – INVELISUL FLORAL DIFERENTIAT IN CALICIU SI BIODEGRADARE
 VEGETATIVI- LASTARI+FRUNZE COROLA = Reprezinta situsul de biosinteza a unor vitamine si numeroase subtante volatile
 FLORALI (FLORIFERI) – FLORI/ INFLORESCENTE CALICIUL REPREZINTA TOTALITATEA SEPALELOR CARE SUNT (arome)
 MICSTI VERZI ORGANITE CELULARE:
RAMIFICAREA TULPINII DACA SEPALELE SUNT NUCLEU GLIOXISOMII
 DIHOTOMICA LIBERE: DIALISEPAL – MAR PLASTIDE SFEROXISOMII
PRIMITIVA , SE INTALNESTE LA UNELE GIMNOSPERME SI LA FERIGI UNITE: GAMOSEPAL- CASTRAVETE MITOCONDRII MICROTUBULII
 MONOPODIAL COROLA- REPREZINTA TOTALITATEA PETALELOR , DE DIFERITE RETICULUL ENDOPLASMATIC CILII
CONSTA IN CRESTEREA CONTINUA A AXULUI PRINCIPAL AL CULORI , CU ROL DECORATIV SI IN POLENIZARE COMPLEXUL GOLGI FLAGELII
TULPINII , PRIN MUGURELE TERMINAL , CARE ESTE VEGETATIV- COROLA DIALIPETALA POATE AVEA SIMETRIE PEROZISOMII VACUOLE
CONIFERE ACTINOMORFA – PETALELE SUNT EGALE, EX: MAR
LISOSOMII
 SIMPOIDALA ZIGOMORFA – PETALELE SUNT INEGALE , EX : MAZARE
OPRIREA DIN CRESTEREA TULPINII , CA URMARE A DISPARITIEI
MUGURELULUI VEGETATIV , DA NASTERE LA O IN CAZUL COROLEI GAMOPETALE PETALEL POT CONCRESTE
COMPLET SAU PARTIAL IAR PARTILE LIBERE SE NUMESC LACINII NUCLEUL
FLOARE/INFLORESCENTA , CRESTERE CONTINUA PRIN MUGURELE
EXEMPLE DE COROLA GAMOPETALA CU SIMETRIE ACTINOFORMA Cel mai important organit al celulei
AXILAR , CEL MAI APROPIATș NUC , MAR , CIRESC , PRUN
 INFRATIREA
 Contine materialul genetic si reprezinta centrul de coordonare al
proceselor vitale
Celulele tinere – sferic , in centrul celulei
Celulele mature – ellipsoidal , in aproierea peretelui cellular

Format din : memebrana nuclear dubla, carioplasma , cromatina , nucleoli

MEMBRANA NUCLEARA DUBLA
Se afla la exteriorul nucleului , si este de natura lipoproteica
(porii sunt pusi in legatura cu canalele RE, asigurand
schimburile dintre nucleu si citoplasma
CARIOPLASMA
Se afla in interiorul nucleului , fiind MASA
FUNDAMENTALA , constituita din protein , fosfolipide , ADN
, ARN , enzyme si glucide
CROMATINA
Substanta nuclear , cu aspect granular alcatuita din ADN , ARN
(putin) si protein , din ea se formeaza cromozomii
NUCLEOLII
Corpuscului sferici care se gasesc in carioplasma
Formati din protein si ARN
Participa la sinteza proteinelor nuclear ribozomale si a ARN
ribosomal , celule fara NUCLEOL NU POT SUPRAVIETUI
FUNCTIILE NUCLEULUI
Membrane nuclear , cu ajutorul porilor , controleaza schimbul
de substante dintre nucleu si citoplasma
Cromozomii asigura trasnmiterea informatiei genetice la urmasi
Coordoneaza functiile vitale ale celulei

PLASTIDELE =organite celulare specific celulei vegetale

LEUCOPLASTELE
Plastid incolore , cu rol in depozitarea substantelor minerale
Pot fi : AMILOPLASTE – AMIDON , PROTEOPLASTE –
PROTEINE SI OLEOPLASTE – ULEIRUI
Sunt prezente in radacini , bulbi , tubercului si in petalele
floriloe albe
CROMOPLASTELE
Plastidele colorate in rosu portocaliu datorita pigmentilor
( CAROTINA SI XANTOFILA) ,inactive in fotosinteza
Prezente la fructele coapte , radacini si petale
Rezulta din leucoplaste sau cloroplaste imbatranite prin
distrugerea clorofilei si acumularea pigmentilor carotenoizi
CLOROPLASTELE
Plastidele verzi , intalnite la plante superioare , in toate
organelle verzi , mai ales in Frunze , contin clorofila cu rol si
fotosinteza
FORMA SI NUMARUL CLOROPLASTELOR
PL INFERIOARE
CLOROPLASTELE- CROMATOFORI , sunt foarte mari,
forma variata
PL SUPERIOARE
Sunt mici , de 3-10 um , forma sferice sau lenticulara , sunt pina
la 50 (la nr)
Cloroplastul
prezinta la exterior o membrane dubla , lipoproteica , iar la
interior STROMA ( RIBOZOMI , ENZIME , ADN SI ARN)
mb ext este neteda , cea interna fomreaza pliuri (TILACOIDE)
intre tilacoide se gasesc discuri suprapuse( ca monedele intr-un
fisic) numite GRANA-TILACOIDE

MITOCONDRIILE
 forma variata
 delimitate la ext de o mb dubla lipoproteica
NETEDA , iar cea interna prezinta pliuri
numite CRISTE
 la interior , MASA FUNDAMENTALA =
MATRICE , in care se gasesc ribozomi ,
acizi nucleic si enzyme
 reprezinta sistemul energetic al celului ,
contin toate enzimele ciclului KREBS (fct
principal :
 RESPIRATIA

RETICULUI ENDOPLASMATIC
 alcatuit dintr un system 3D DE canalicule si
vezicule , care impanzeste CITOPLASMA ,
de la nucleu la plasmalema
 prin ac canalicule circula diferite subsntante
organice
 poate fi REN –neted fara ribozomi , RER –
rugos , cu ribozomi
 rol in sinteza proteinleor sia unor uleiuri
eterice
COMPLEXUL GOLGI- DICTIOZOMII
 totalitatea dictiozomilor formeaza
COMPLEXUL GOLGI
 un dictiozom este alcauti din 3-20 de cistern ,
aplatizate , suprapuse , unite in partea central
 rol in sinteza polizaharidelor , rol in formarea
lamelei mediane si a peretelui cellular
RIBOZOMII- CORPUSCULII LUI PALADE
 Organite celulare de forma granulara, fiind
prezenti in toata celula
 Pot fi IZOLATI - MONORIBOZOMI SAU
GRUPATI – POLIRIBOZOMI
 Rol in sinteza proteinelor
PEROXISOMII
 Sferici/elipsoidali ( 0.1-0.15 um)
 Prezinta la ext o mb simpla , si la int o matrice
granular , care contine incluziuni cristaline si
numeroase enzyme
 Rol in respiratia celulara
GLIOXISOMII
 Organite caracteristice celulelor din
endospermul si cotiledoanele embrionului
unor seminte
 Participa la trasnformarea lipidelor in glucide
in procesul germinatiei semintelor
LISOSOMII
 Sferici 0.4-1 um
 Delim de o mb simpla lipoproteica , iar la
interior granulele care constituie suportul
enzimelor
 Rol in digestia intracellular
MICROTUBULII
 Formeaza fusul de diviziune in timpul
MITOZEI
 Intra in alcatuirea CITOSCHELETULUI
 Rol in deplasarea veziculelor transportatoare
SFEROXISOMII – Rol in sinteza lipidelor
CILII SI FLAGELII – Rol in locomotive
VACUOMUL – Totalitatea vacuolelor dintr-o celula
IMPORTANTA VACUOLEI
Depoziteaza substante osmotic active ( genereaza presiune
osmotic si potentialul de membrane)
Prin modfiicarea turgescentei vacuolei , are loc inchiderea si
deschiderea staminelor
Rol in depozitarea subsntantelor de rezerva
Acumularea de pigmenti flavonoizi in vacuolele celulelor unor
flori si fructe