Tipurile de pajiști din România

Prof. dr. Ioan

Rotar
 Marea diversitate a condiţiilor orografice,
climatice şi pedologice întâlnite în arealul de
răspândire a pajiştilor permanente din România
imprimă acestora o mare eterogenitate sub aspectul
compoziţiei floristice, al producţiei şi calităţii
furajului.
 Vegetaţia are un rol principal în
ecosistemele naturale, cum ar fi:

• fixarea de energie pt. întregul ecosistem;

• modificarea biotopului;
• introducerea în circuit a elementelor nutritive
(carbon, hidrogen, azot, fosfor, potasiu, calciu etc).
Clasificarea tipologică a pajiştilor
cuprinde următoarele unităţi:

zona şi etajul
seria de tipuri

tipul de pajişte
subtipul de pajişte
 Tipul de pajişte

este unitatea de vegetaţie ierboasă care cuprinde

totalitatea fitocenozelor asemănătoare sub aspectul
compoziţiei floristice, condiţiilor staţionale şi
productivităţii, care supuse anumitor măsuri
tehnologice, prezintă în general, direcţii evolutive
specifice.
 Seria de tipuri de
pajişti

este unitatea de nivel superior tipului de pajişti şi

cuprinde în cadrul unei zone sau unui etaj de
vegetaţie (inclusiv extrazonali) tipuri de pajişti
asemănătoare, sub aspectul compoziţiei floristice şi al
exigenţelor ecologice.
 Subtipul de pajişte

este unitatea subordonată tipului, care se

constituie atunci când se constată o variabilitate
locală a însuşirilor legate de vegetaţie şi staţiune,
determinate de diferenţieri care sunt prea mici pentru
a justifica crearea altor tipuri de pajişti
Identificarea tipului de pajişte se face
după următoarele criterii:

• compoziţia floristică;
• condiţii staţionale;
• productivitatea pajiştei;
• măsuri tehnologice;
• evoluţia vegetaţiei.
 Principalele tipuri de pajişti

Pajiști extrazonale
Pajişti zonale
Pajişti azonale
 -Pajiști zonale-
SUBZONA
ZONA
ECOLOGICĂ
ECOLOG SERIA TIPURI REGIUNEA
ICĂ

1.1. Festuca valesiaca – Stipa

ucrainica
Seria FESTUCA Estul Bărăganului
1.ZONA VALESIACA
1.2. Thymus zygioides – Dobrogea centrală şi sud-estică
STEPEI
Agropyron brandzae
Seria
1.3. Poa bulbosa - Artemisia
BOTRIOCHLOA
austriaca
ISCHAEMUM
1.4. Botriochloa ischaemum

Solurile: cernoziomuri, faeoziomuri şi Clima: Tma = 10,4-11,50C

kastanoziomuri, formate de obicei pe Pma=350-500 mm
loessuri.

Suprafaţa: 90.000 ha. Altitudini: 20-100 m în Bărăganul de est

100-200 m în sudul Moldovei şi
în Dobrogea
 -Pajiști zonale-
SUBZONA
ZONA
ECOLOGICĂ
ECOLOG SERIA TIPURI REGIUNEA
ICĂ

1.1. Festuca valesiaca – Stipa

ucrainica
Seria FESTUCA Estul Bărăganului
1.ZONA VALESIACA
1.2. Thymus zygioides – Dobrogea centrală şi sud-estică
STEPEI
Agropyron brandzae
Seria
1.3. Poa bulbosa - Artemisia
BOTRIOCHLOA
austriaca
ISCHAEMUM
1.4. Botriochloa ischaemum

Solurile: cernoziomuri, faeoziomuri şi Clima: Tma = 10,4-11,50C

kastanoziomuri, formate de obicei pe Pma=350-500 mm
loessuri.

Suprafaţa: 90.000 ha. Altitudini: 20-100 m în Bărăganul de est

100-200 m în sudul Moldovei şi
în Dobrogea
 ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

Seria FESTUCA 2.1.Festuca valesiaca –

VALESIACA (estul şi Medicago falcata
sudul ţării) 2.2.Stipa capillata
Silvostepa nordică
2.3.Festuca valesiaca –
(Depresiunea Jijiei)
Festuca rupicola
Sivostepa sudică (Podişul
Seria FESTUCA 2.4.Festuca pseudovina –
Bârladului şi piemontul
2. ZONA PSEUDOVINA Achillea setacea
Râmnic-Buzău, Podişul
SILVOSTEPEI Seria CHRYSOPOGON 2.5.Chrysopogon gryllus
Dobrogei, Câmpiile
GRYLLUS
Bărăganului de Vest,
Seria BOTRIOCHLOA 2.6.Botriochloa
Olteniei, Timişului şi
ISCHAEMUM ischaemum
Crişurilor).
2.7.Poa bulbosa –
Artemisia austriaca

Altitudini 50 - 150 m în regiunile de câmpie şi Solurile: cernoziomuri cambice, faeoziomuri, litosoluri

50-250 m în Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei. şi rendzine, formate în majoritate pe loess, dar şi pe
marne sau argile în Moldova, sau pe calcare şi roci
eruptive în Dobrogea.
Suprafaţa ocupată de pajişti naturale este de Tm=9-10,40C
250.000 ha. Pm=470-550 mm.
 ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ
3.ZONA 3.1.SUBZONA Seria FESTUCA 3.1.1.Festuca rupicola-Carex
NEMORALĂ PĂDURILOR DE RUPICOLA humilis
STEJARI (Câmpia Transilvaniei- 3.1.2.Festuca rupicola-
MEZOFILI predominant) Brachypodium pinnatum
3.1.3.Brachypodium pinnatum-Carex Depresiunea Transilvaniei
humilis (Moldova de nord- (Câmpia Transilvaniei şi
predominant) Podişul Târnavelor) şi nordul
3.1.4.Festuca rupicola-Agrostis Podişului Moldovei.
capillaris (Moldova de Nord-
predominant)
3.1.5.Festuca valesiaca-
Brachypodium pinnatum

Seria BOTRIOCHLOA
ISCHAEMUM 3.1.6.Botriochloa ischaemum

Altitudinea la care sunt situate este destul de variabilă, de 250-400 Tipurile de sol formate pe depozitele loessoide, luturi, argile,
m în Depresiunea Transilvaniei şi de 200-350 m în nordul pietrişuri sunt: preluvosolurile, luvosolurile, eutricambosolurile,
Podişului Moldovei. faeoziomurile, luvisolurile şi cernoziomurile.

Suprafaţa totală de pajişti este de 400.000 ha (pentru Tm= 8,5-100C

subzona 3.1 şi 3.2). Pm=500-700 mm.
 ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

3.ZONA 3.2.SUBZONA Seria POA PRATENSIS 3.2.1.Poa pratensis Este răspândită în câmpia
NEMORALĂ PĂDURILOR DE ssp.ANGUSTIFOLIA ssp.angustifolia-Festuca joasă şi înaltă din
STEJARI (sudul ţării) valesiaca Muntenia şi Oltenia, în
SUBMEZOFILI- Seria FESTUCA VALESIACA- 3.2.2.Festuca valesiaca-Festuca Piemonturile din Banat
TERMOFILI FESTUCA RUPICOLA rupicola şi Crişana,
(vestul ţării)
Seria CHRYSOPOGON 3.2.3.Chrysopogon gryllus-
GRYLLUS Danthonia provincialis
Seria BOTRIOCHLOA 3.2.4.Botriochloa ischaemum
ISCHAEMUM

Altitudini: 100 - 300 m.

Solurile formate pe depozite loessoide, luturi, argile, pietrişuri, sunt
cernoziomuri, preluvosoluri, luvosoluri şi pelisoluri (în vestul ţării).

Tm=9-10,50C
Pm=500-700 mm.
 ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

4.ETAJUL 4.1.SUBETAJUL Seria AGROSTIS 4.1.1.Agrostis capillaris- Ocupă terenuri pe dealurile

NEMORAL PĂDURILOR CAPILLARIS Festuca rupicola piemontane, subcarpatice şi
DE 4.1.2.Festuca rupicola- Podişul Moldovei.
GORUN ŞI DE Dathonia provincialis
AMESTEC DE 4.1.3.Festuca rupicola-
GORUN Onobrychis viciifolia
4.1.4.Festuca valesiaca
4.1.5.Agrostis capillaris-Poa
pratensis
Seria 4.1.6.Botriochloa ischaemum
BOTRIOCHLOA 4.1.7.Chrysopogon gryllus
ISCHAEMUM

Solurile sunt: preluvosoluri, luvosoluri, brune

Altitudini: 300 - 700 m.
eutricambosoluri, luvisoluri, rendzine şi faeoziomuri, formate
pe nisipuri, pietrişuri, argile, marne, gresii.

Tm: 7,5-90C
Suprafaţa de pajişti: 100.000 ha.
Pm: 650-850 mm
 ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

4.ETAJUL 4.2.SUBETAJ Seria 4.2.1.Agrostis capillaris- Ocupă terenuri situate pe

NEMORAL UL AGROSTIS Festuca rubra
PĂDURILOR CAPILLARIS-
dealuri înalte şi munţi
4.2.2.Cynosurus cristatus mijlocii (Subcarpaţii,
DE FAG ŞI FESTUCA
DE RUBRA 4.2.3.Dathonia
provincialis-Festuca rubra Depresiunea Transilvaniei
AMESTEC
DE FAG CU 4.2.4.Festuca pratensis şi Podişul Moldovei)
RĂŞINOASE 4.2.5.Arrhenatherum
elatius
4.2.6.Trisetum flavescens
Seria NARDUS
STRICTA 4.2.7.Nardus stricta
4.2.8.Deschampsia
chaespitosa
Seria RUMEX 4.2.9.Rumex alpinus
ALPINUS

Soluri: luvosoluri, districambosoluri şi local

prepodzoluri, formate pe roci sedimentare (fliş,
Altitudini 300 - 1450 m. calcare), cristaline (cuarţite, gneisuri, dolomite,
cristaline) şi eruptive (granite, granodiorite).

Tm=4,5-7,50C
Suprafaţa ocupată cu pajişti: 1.600.000 ha.
Pm=750-1100 (1200) mm.
 ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

5.ETAJUL Seria FESTUCA 5.1.Festuca rubra În partea mijlocie şi

BOREA RUBRA 5.2.Festuca ovina superioară a munţilor
L (AL 5.3.Festuca rubra ssp. Carpaţi
PĂDURI commutata
LOR DE 5.5.Festuca rubra ssp.
MOLID) Commutate-Nardus stricta
5.6.Deschampsia caespitosa-
Festuca rubra

Seria FESTUCA 5.7.Festuca rupicola ssp.

RUPICOLA saxatilis
ssp.SAXATILIS

Seria RUMEX
ALPINUS 5.8.Rumex alpinus

Solurile formate pe roci sedimentare (fliş, calcare),

Altitudini 1200-1600 m în nord şi şişturi cristaline, roci eruptive (granite, andezite) sunt
1300-1850 m în sud. prepodzol, podzoluri, districambosoluri, brune, rendzine,
regosoluri, litosoluri

Tm = 0,5-4,50C
Suprafaţa de pajişti este de 1.000.000 ha. Pm = 1000 -1200 mm.
 ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGI
CĂ

6.ETAJUL Seria FESTUCA OVINA ssp. 6.1.Festuca ovina ssp. Munţii înalţi
SUBALPIN SUDETICA sudetica
(AL
6.2.Festuca rubra ssp.
JNEPENIŞURILOR)
commutata-Nardus
stricta
Seria NARDUS STRICTA 6.3.Nardus stricta-
Potentilla ternata
Seria FESTUCA 6.4.Festuca
AMETHYSTINA amethystina-Festuca
versicolor

Solurile sunt podzoluri, prepodzoluri, rendzine, litosoluri,

Altitudini: 1700-2200 m.
formate pe şisturi cristaline, granite, calcare.

Tm = 0,5-1,50C
Suprafaţa de pajişti este 66.000 ha. Pm = 1200 mm.
 ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

7.ETAJUL Seria JUNCUS TRIFIDUS 7.1.Carex curvula etajul alpin

ALPIN 7.2.Juncus trifidus

Solurile humicosilicatice, rendzine, litosoluri, s-au

Altitudini peste 2000 m în nord şi format pe şisturi cristaline în Munţii Rodnei, Făgăraş,
2100-2200 m în sud. Parâng-Cindrel, conglomerate şi calcare în Bucegi,
Turcu-Godeanu, granite în Retezat, etc.

Tm = –1,50C - 2,50C
Suprafaţa ocupată cu pajişti este de aproximativ
Pm = 1300 -1400 mm.
40.000 ha
 -PAJIŞTI EXTRAZONALE-
ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

8.PAJIŞTI DIN Seria POA 8.1.Lolium perenne-Trifolium Aceste pajişti sunt

LUNCI ŞI PRATENSIS repens răspândite în
DEPRESIUNI 8.2.Festuca pratensis-Poa lunca
pratensis Dunării, a
8.3.Arrhenatherum elatius-Dactylis principalelor
Seria AGROSTIS glomerata
STOLONIFERA 8.4.Agrostis stolonifera- Agropyron râuri din ţară:
repens Mureş, Olt,
8.5.Alopecurus pratensis Siret, Someş,
8.6.Agropyron repens-Rumex Jiu,
crispus Târnave, etc., în
8.7.Agrostis capillaris-Festuca depresiuni intra şi
Seria DESCHAMPSI rubra submontane
A CAESPITOSA 8.8.Deschampsia caespitosa- (Braşov,
Festuca rubra
Făgăraş, Ciuc-
8.9.Nardus stricta
8.10.Agrostis canina Gheorgheni,
8.11.Molinia caerulea Satu-Mare,
etc.).

Sunt printre cele mai productive şi mai Soluri: aluviale, cernoziomuri, faeoziomuri, brune,
valoroase pajişti; se exploatează mai mult toate mai mult sau mai puţin gleizate etc.
prin cosit, ocupând terenuri fertile
 -PAJIŞTI AZONALE-
ZONA SUBZONA SERIA TIPURI REGIUNEA
ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

9.PAJIŞTI DE Seria PUCCINELLIA 9.1.Puccinellia limosa Câmpia Română, în

SĂRĂTURI LIMOSA 9.2.Festuca pseudovina-
(HALOFILE) Artemisia maritima
9.3.Beckmannia eruciformis-
Agrostis stolonifera
Seria SALICORNIA 9.4.Salicornia europaea-
EUROPAEA Saueda maritima
9.5.Halimone verrucifera
special în luncile
Buzăului, Călmăţuiului,
Ialomiţei şi Câmpia
aluvială a Siretului,
Câmpia de Vest,
Banat, Crişana, Podişul
Moldovei, local în
Transilvania).

Ca tipuri de soluri sunt: aluviosolurile, vertosolurile,

În această grupă intră pajişti pentru care rolul gleiosolurile, toate salinizate, precum şi soloneţuri şi
hotărâtor în formarea lor îl are solul. solonceacuri.

Suprafaţa ocupată de aceste pajişti este de

aproximativ 50.000 ha. -
 -PAJIŞTI AZONALE-

ZONA SUBZONA SERIA TIPURI

ECOLOGICĂ ECOLOGICĂ

10.PAJIŞTI Seria FESTUCA 10.1.Festuca vaginata

DE VAGINATA 10.2.Bromus tectorum
NISIPURI Seria ELYMUS 10.3.Carex colchica
GIGANTEUS 10.4.Elymus giganteus

Pajiştile de sărături şi nisipuri au o capacitate de producţie

slabă, realizând 2-3 t/ha masă verde, de calitate inferioară.
Încărcătura de animale este de 0,1-0,2 UVM/ha.