UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE

AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

IMPLICAREA BACTERIILOR IN CIRCUITELE

ELEMENTELOR DIN ECOSISTEMELE AGRICOLE

Student: Andraș Beniamin-Emanuel

Anul I Agricultură
 Introducerea

Bacterii
Bacteriile sunt un grup mare de microorganisme unicelulare procariote. Au o gamă
largă de forme: sferă, tijă, spirală, etc. Sunt omniprezente in sol, apa, mediul extern și adanc
în scoarța terestră (Vreeland 2000, Ștefan 2008), 40 milioane de celule/gram de sol, 1 milion
de celule/ml de apă dulce.
Există aproximativ 5*1030 bacterii pe pămant , ele formează o mare parte din biomasă
(Whitman 1998). Sunt vitale în reciclarea elementelor nutritive și elemente importante în
cicluri geobiologice.
Bacteriile au întregul organism alcătuit doar dintr-o singură celulă cu o structură
simplă internă. Bacteriile nu au înveliș nuclear, deci nucleul plutește liber prin citoplasmă și
acesta se numește nucleoid.
La exterior celulele bacteriene sunt în general înconjurate de doi pereți de protecție, un
perete exterior format din celule și unul interior, membrana nucleara. Unele bacterii cum sunt
micoplasmele nu au perete celular. Unele pot avea chiar un al treilea strat numit capsulă.
Unele au la suprafață cili si flageli, flagelul ajută la motilitate iar cilul ajută bacteria la atașare
pe suprafața gazdei.
Pot fi clasificate dupa marimi, forme, numarul de straturi de protecție, dupa forma
avem:
Bacterii sferice: gafika, sporosarcina ureae etc.
Bacterii cilindrice cunoscute sub denumirea de bacili
Bacterii spiralate: vibrionul, spirilul, spirocheta
Bacterii filamentoase au ca prototip ascomicetele
Cele mai multe bacterii se multiplică printr-un proces numit fisiune binară, o singura
celulă bacteriană face o copie a ADN-ului său, crește in dimensiune, apoi informațiile
genetice sunt împinse spre exterior iar la mijlocul celulei apare o fisură iar la sfarșit rezultă
doua celule fiice. Unele se reproduc prin înmugurire (cianobacteriile)
Bacteriile care traiesc în natură joacă un rol important în mineralizarea compușilor
organici, bacteriile conribuie și la formarea substanțelor humice.
Unele specii bacteriene au capacitatea de a produce antibiotice, care pot limita
dezvoltarea unor grupe de microorganisme din sol astfel se asigură un echilibru biologic in
sol. Unele grupe de bacterii traiesc în simbioza cu alte plante superioare producand nodozitați
și realizeaza fixarea azotului atmosferic.
În medii specifice unele grupe de bacterii produc procese fermentative utile ca:
fermentația amidonului, a pectinelor, fermentația lactică, butirică, propionică etc .

DESULFORUDIS AUDAXVIATOR

SCURT ISTORIC :
 Desulforudis audaxviator a fost descoperită de NAI pe Indiana-Princeton-Tennesse
astrologie inițiată (IPTAI) de membrii echipei 2005-2006.
Aceasta a fost gasită într-o mină de aur din Africa de Sud la o adancime care anterior a
fost considerată nelocuită de viață.
Desulfurodis audaxviator a fost găsită la nivelul 104 la adancimea de 2,8 km în mina
de aur Mponeng, apele subterane în care a fost găsită depășeau 60 de grade Celsius, apa avea
un ph de 9,3, a fost anoxic și cu un deficit sever de nutrienți.
Desulforudis audaxviator are formă de tijă și este o bacterie de Gram-Pozitivă, aceste
bacterii sunt cunoscute doar rezidut în mediul lor și prin urmare viață independentă de alte
organisme.
Reducere de sulfat de bacterii Gram-Pozitiv includ de asemenea Desulfosporosinus
spp, Desulfovirgula sp, Desulfispora sp și specia candidat “Desulforudis audaxviator”.
Aceastea sunt bacterii anaerobe folosind sulfat ca și acceptori de electroni terminali, care se
reduce la sulfurat.
Ele sunt membrele Îngrengăturii Frimicutes, Clasa Clostrida ordinul Clostridiales și
Familia Peptococcaceae (Kuever și Rainey 2009).
Celulele sunt drepte sau curbe, tije de dimensiuni 0,3-2,5 x 2,5 – 15 microni cu
capetele rotunjite, genul este compus din 30 valabile de specii și subspecii, 17 sunt termofile
sau moderat termofile si 12 sunt halophilic si 1 alkaliphilic.
METABOLISM:
Desulforudis audaxviator este capabilă de fixarea azotului și carbonului, este capabilă
să formeze endospores atunci cand condițiile de mediu devin nefavorabile. De asemenea
celula are fiecare calea necesară pentru a sintetiza toți aminoacizi.
Desulforudis audaxviator nu poate utiliza oxigenul ca și acceptori de electroni, o
alternativă energetică favorabilă la oxigen. Desulforudis este un transportor de amoniu care
preia amoniacul din mediul înconjurător, amoniacul este considerat a fi la un nivel ridicat de
concentrare suficient pentru a asigura o suficienta sursă de azot ( Scalice D. “Life Withoul the
Sun” Nasa Astrobiology 2008 ).
Ea obtine carbon din mai multe surse, este o bacterie a transportorilor de zaharuri și
aminoacizi care pot fi folosite ca și sursă de carbon în cazul în care acesta nu este disponibil
în mediul înconjurator. ( E. Cully, T. Lapidus, A. Lin, L Lowry “Environmental Genomics
Reveals a Single-Species Ecosystem Deep Within Earth”). De asemenea poate obține carbon
din surse anorganice.
Desulforudis audaxviator trăiește într-un ecosistem de la sine astfel încat aceasta nu
interacționează în mod natural cu organismele, bacteria interacționează cu mediul său de
vanătoare pentru a găsi elemente nutritive.
Bacteria efectuează chemotaxis de-a lungul pantei chimice și are nevoie de nutrienți,
aceasta poate include preluarea nutrienților din celulele moarte (D. Richardson, P. Southam,
G. Wanger, G. Pratt 2008). Genomul la Desulforudis audaxviator contine 2157 de proteine nu
1500 ca și majoritatea bacteriilor.
Ea nu poate beneficia de lumina soarelui sau alimente de la alte organism,ea
utilizeaza sulfatul, nu oxigenul ca și agent oxidant în metabolism, toată sursa de sulfat o prea
din urma dezintegrarii radioactive naturale.