GRAMINEE ANUALE

CULTIVATE
Prof. univ. dr Ioan ROTAR
Particularităţi ale culturii
porumbului siloz
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prof.univ.dr Ioan ROTAR

Rotatia
 Porumbul este mai puţin pretenţios faţă de
planta premergătoare.
 Rezultatele cele mai bune se obţin după
leguminoasele anuale pentru boabe şi
furajere, după care urmează, cerealele
păioase de toamnă, inul, cânepa, cartoful,
sfecla şi floarea-soarelui.
 Rotaţia grâu-porumb este obligatorie, din
cauza ponderii de circa 60% a celor două
culturi, în această rotaţie porumbul este
favorizat, fiind cultivat după o
premergătoare timpurie, în culturile atacate
de fuzarioză, boală comună ambelor
specii, această rotaţie se întrerupe după 4-5
ani.

 Lucerna, dintre leguminoasele perene, deşi

asigură importante cantităţi de azot (120 -
160 kg/ha) şi contribuie la refacerea
structurii, datorită consumului mare de
apă, nu este considerată o premergătoare
potrivită pentru porumb în zonele mai
secetoase, fără condiţii de irigare.
 Monocultura, de porumb în ţara noastră
s-a extins pe solurile fertile, mai joase, cu
apa freatică la mică adâncime, supuse în
primăverile mai ploioase excesului
temporar de umiditate - terenuri pe care
grâul nu le valorifică în aceeaşi măsură ca
porumbul.
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prof.univ.dr Ioan ROTAR

Amplasarea culturii
 Se amplasează cat mai aproape de
adăposturile de animale.

 Apropierea de fermă determină reducerea

cheltuielilor legate de transportul
materialului destinat însilozării.

 De asemenea este uşurată fertilizarea cu

îngrăşăminte organice sau cu gulle.

 Se recomandă ca terenul să nu aibă o pantă

mai mare de 10%- pentru a uşura recoltarea.
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prof.univ.dr Ioan ROTAR

Alegerea hibrizilor pentru porumbul

destinat însilozării
۩ Hibrizii extratimpurii şi timpurii cu o capacitate
de producţie mai redusă.

۩ Hibrizii tardivi nu ajung la maturitatea tehnică

de recoltare.

۩ Este recomandat un hibrid cu o clasă de

precocitate mai mare decat clasa
hibridului pentru boabe în zonă.
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prof.univ.dr Ioan ROTAR

Lungimea materialului
însilozat
 Cel mult 1%, mai lung de 20mm;

 Cel mult 10% din materialul tocat,

avand lungimea între 10 şi 20mm;

 Cel puţin 60% tocat foarte fin, avand

lungimea sub 6 mm.
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prof.univ.dr Ioan ROTAR

 Fertilizarea
 Exportul din sistem prin recoltarea plantei întregi este mai mare.
Consumul specific ̶> la 1000 kg boabe + Productia secundară
33 kg N
13,3 kg P2O5
27,3 kg K2O
 Minim 200 kg N/ha substanţa activă- 50-80 kg P2O5 /ha , 100-150 kg K2O/ha
Aplicarea îngrăşămintelor minerale reprezintă un mijloc important de creştere a
producţiei la porumb. Fertilizarea cu azot şi fosfor asigură sporuri semnificative de
recoltă pe toate tipurile de sol, iar fertilizarea cu potasiu asigură sporuri semnificative
de recoltă pe solurile luvice, pe cele nisipoase şi în condiţii de irigare.
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prof.univ.dr Ioan ROTAR

Desimea culturii
 Pentru porumbul boabe ̶> 7-8 boabe
germinabile /m²

 Pentru porumbul destinat însilozării

̶> 8-10 boabe germinabile/ m².

 Producţia la porumb se corelează

pozitiv cu mărirea densităţii până la
anumite limite şi negativ cu
producţia individuală a fiecărei
plante (Fig. 1).
Fig.1. Influenţa densităţii plantelor asupra mărimii ştiuleţilor
de porumb şi a producţiei de boabe la hectar
(Tianu Al., 1986, citat de Bîlteanu Gh., 1998)
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prof.univ.dr Ioan ROTAR

Desimea culturii
 La densităţi mai mari producţia pe plantă este mai mică dar
producţia la hectar este mai ridicată, în timp ce la densităţi
mici producţia pe plantă este mare dar producţia la hectar este
scăzută .
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Prof.univ.dr Ioan ROTAR

Epoca de recoltare
Sunt trei posibilităţi agreate de fermieri:

۩ Faza de lapte a boabelor;

۩ Faza de lapte-ceară a boabelor;

۩ Faza de ceară a boabelor.

Cercetări recente arată că faza optimă este cea în care
boabele au consistenţa cerii, ceea ce corespunde unui conţinut
în amidon de 32-33% (raportat la SU) din planta întreagă.
 Tabel 1
Consecinţele unei culturi de porumb timpurie în ceea ce priveşte randamentul, compoziţia chimică şi
valoarea energetică de furaje de porumb (în medie 3 teste desfasurate intr-o zonă rece, hibrid
timpuriu (1998, 1999 şi 2001);
sursă: ARVALIS Institutul vegetal, 2006
Recoltat timpuriu(R1) Recoltat normal (R2) Diferenţă (R2-R1) Evoluţia/zi

Rata de SU % 25,7 32,9 +7,2 +0,3

Producţie (t SU/ha) 14,0 17,0 +3,0 +120
(între 80-150)

Amidon 2,5 6,0 +3,5 +0,14

-randament (t SU/ha);
- conţinut (% SU). 18,0 35,5 +17,5 +0,7
(între 0,5-0,9)

Zaharuri solubile (% SU) 9,5 3,5 -6,0 -0,24

NDF* (% SU) 43,7 36,7 -7,0 -0,28

MAT 1,08 1,20 +0,12 +0,005
- randament (tSU/ha);
- conţinut (% SU). 7,7 7,1 -0,6 -0,02

DCS* (% SU) 68,1% 73,2 % +5,1 +0,2

UFL M4* (per kg SU) 0,87 0,93 +0,06 +0,0024
DINAG (indice) 55,9 56,3 NS  
*NDF- Soluţie neutră de detergent (Van SOEST).
*DGS- Digestibilitatea pepsinei celulaze ( AUFRERE şi M CHALET-DOREAU 1983 ).
*DINAG- Digestibilitatea enzimatică a materiei uscate
*MAT-Materii azotate
PORUMB MASĂ VERDE
 PORUMBUL MASĂ VERDE

Porumbul masă verde se seamănă după o cultură ce a părăsit terenul în

ultima jumătate a primăverii, sau în prima jumătate a verii şi se administrează
animalelor de la sfârşitul lunii iulie şi până la sfârşitul lui octombrie.

De pe un hectar de porumb masă verde se pot obţine până la 9000 UN.

Atât porumbul masă verde, cât şi silozul, sunt bine consumate de toate speciile de
animale având şi un coeficient ridicat de digestibilitate
Porumbul masă verde este indicat să se semene eşalonat, pe măsură ce terenul este
eliberat şi în funcţie de nevoia de masă verde reieşită din conveierul verde.

Porumbul masă verde se seamănă cu SUP—21 (29), la o distanţă de 25 cm între,

asigurăndu—se 40—60 plante/m 2

Cantitatea de samanta la este de 80—130 kg/ha, la porumbul masă verde.

 RECOLTAREA
Pentru masă verde porumbul poate fi recoltat când înălţimea plantelor a ajuns la
60 — 70 era şi până la apariţia inflorescenţelor, ceea ce corespunde, în funcţie de
hibrid, cu o perioadă de 20—30 de zile.
Lolium multiflorum

Raigrasul aristat
Importanta
Importanta din punct de vedere furajer, fapt ce face sa fie
cultivat pe suprafete mari.
•Forma de toamna (italicum),
•Forma de primavara (westerwoldicum).
Caracteristici
• Plantă anuală sau bienală, cu tufă rară, tulpini erecte sau geniculat-
erecte, cu frunze plane, cu limbul lat de 2-4(6) mm, lucioase pe faţa
inferioară, urechiuşe mari, ligula scurtă.

• Specia se instalează rapid, însă, ca toate gramineele perene, este

pretenţioasă faţă de gradul de mărunţire a patului germinativ.
Caracteristici
• Capacitate extraordinara de infratire,
• Inradacinarea este superficiala, 80% din radacini aflandu-se
in stratul arabil,
• Valorifica foarte bine irigarea,
• Are o capacitate de otavire mare, insa o perenitate redusa.
Cerinte ecologice
• Precipitatii 700-1000 mm (sau irigat),
• Temperatura peste 7°C,
Sol
• Cernoziomuri, soluri de padure fertile, soluri aluvionale bogate in humus, pH
6-7.
Zone
• Campia romana, campia Tisei, luncile din podisul Transilvaniei si Moldovei.
Distributia la nivel mondial
 Tehnologia de cultivare

Cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna sau

primavara, culturile furajere sau prasitoare timpurii, care
elibereaza terenul pana la inceputul lunii august.
Samanta si semanatul
•Puritatea minima 90%, iar germinatia minima de 80%.
•Rezista pana la -27°C.
•Densitatea este de 1000-1100 seminte germinabile/ha,
ceea ce corespunde cu 24-25 kg/ha
•Distanta de semanat este de 12,5-15 cm.
•Adancimea pentru soluri usoare este de 2,5-3,5 cm, iar
pentru cele grele de 2-2,5 cm.
Tehnologia de cultivare
• Pregatirea patului germinativ este foarte importanta pentru
reusita culturii.
• Se executa o aratura la 20-22 cm in agregat cu grapa stelata,
dupa care se marunteste solul cu grapa cu discuri ori cu
cultivatorul.
• Ultima lucrare din preasma semanatului va fi cu tavalugul
inelar.
Fertilizare

Ingrasaminte chimice :
•Azotul : coasa I 90-100 kg/ha
coasa II 70-80 kg/ha
coasa III si IV 50-60 kg/ha
•Fosfor : soluri acide 60-80 kg/ha
soluri brune 60-70 kg/ha
cernoziomuri si aluviuni 50-60 kg/ha
•Potasiu : se administreaza pe solurile acide amendate, cu un continut mai
mic de 14 mg de potasiu schimbabil la 100g sol, 50-70 kg/ha substanta activa.
Ingrasaminte organice:
se administreaza plantei premergatoare:
30-40 t/ha in regim neirigat
50-70 t/ha in regim irigat
Se reduce cantitatea de azot cu 40-60 %
Productii
• Recoltat în epoca optimă, se
pretează atât pentru
pregătirea sub formă de fân
cât şi sub formă de semifân şi
siloz.
• In conditiile asigurarii apei si
hranei se poate recolta dupa
28-30 de zile.

• Masa verde contine 3-3,5%

proteina bruta.

• La un kg. S.U. contine 150 g.

proteina digestibila si 200 g.
zaharuri solubile.

• Productiile ajung in conditii de

neirigare la 10.000-13.000
UN/ha, iar in conditii de irigare
la 18.000-20.000 UN/ha.
Respectiv 70-80 t/ha m.v. si
100 t/ha m.v.
Iarba de Sudan

Sorghum halepense L. var.

sudanense Piper.
 Răspândire

Se cultivă pe toate continentele,

dar pe suprafeţe mici.

În ţara noastră se cultivă în

zonele cu temperaturi ridicate,
pe căteva zeci de mii de
hectare.
 Importanţă
Prezintă o importanţă deosebită
în zonele secetoase, unde
asigură un nutreţ bun în
perioadele critice din a doua
jumătate a verii şi prima parte
a toamnei.
Se poate folosi prin păşunat,
cosit, sub formă de siloz sau
fân.
Masa verde, ca şi silozul, sunt
bine consumate de toate
speciile de animale.
 Cerinţe ecologice
Este pretenţioasă faţă de căldură,
având temperatura de germinare
la 8-100C.
Temperaturile negative distrug
plantele tinere.
Dezvoltarea optimă se realizează la
temperaturi cuprinse între 23-
320C.
Este rezistentă la secetă,
precipitaţiile (500-700 mm
precipitaţii anuale) sunt foarte
bine valorificate prin sporuri
însemnate de producţie, putându-
se realiza până la 3-4 recolte pe
an.
Cultura pentru furaj
Fertilizarea

• P se aplică sub arătura de

bază în doze de 40-80
kg/ha.
• N se aplică în funcţie de
zonă, sol şi planta
premergătoare. În zonele cu
nivel bun de precipitaţii se
aplică 80-120 kg/ha (poate
fi aplicat şi fracţionat), iar în
cele secetoase 50-60 kg/ha
• Gunoiul de grajd se
recomandă plantei
premergătoare – 20-40
t/ha.
Sămânţa şi semănatul
• Sămânţa trebuie să fie liberă de
costrei (Sorghum halepense),
cu o puritate de 97% şi o
germinare >70%, foarte bine
condiţionată şi selectată.

Epoca de semănat:
• - în sol sunt 11-13o C – sfârşitul
lunii aprilie, începutul lunii mai
Densitatea de semănat:
• Pentru masă verde 400-500
boabe germinabile/m2, la 12,5-
15 cm între rânduri cu 25-35 kg
sămânţă/ha
• Pentru siloz la 50-60 cm între
rânduri cu 15-20 kg/ha sămânţă

Adâncimea de semănat:
4-6 cm
Lucrări de îngrijire
• Semănată în rânduri dese, în general, nu necesită lucrări de
combatere a buruienilor.
• Este indicat ca înainte de răsărire să se aplice o lucrare cu
grapa cu colţi reglabili, iar după răsărire cu sapa rotativă.
• Irigarea sporeşte
foarte mult producţia
dacă se asigură şi o
fertilizare
corespunzătoare.
 Recoltarea

• Dacă se foloseşte prin păşunat

(dozat), acesta poate începe
când înălţimea plantelor este de
30-35 cm, asigurându-se astfel
4 cicluri de folosire pe an.

• Pentru masă verde administrată

la iesle, recoltarea începe când
plantele au 40-50 cm înălţime
şi poate dura până la înspicat
(25 iunie-15 iulie).
- a doua recoltă se face
după 30-35 de zile, iar a treia
după 40-45 de zile.
Recoltarea
• Pentru fân se face când plantele au înspicat, obţinându-se
2-3 recolte /an.
• Cea mai bună folosire este când prima coasă se
transformă în fân, a doua este administrată la iesle, iar
ultima recoltă se păşunează.
• Pentru siloz se recoltează la formarea boabelor.
 Recoltarea
• Producţiile sunt de 40 t/ha masă verde, iar când se
însilozează, se pot realiza până la 50 t/ha masă verde.

• În condiţii foarte bune de cultură se pot obţine şi 80 t/ha

masă verde.
 IARBA
DE
SUDAN
Sorghum sudanense

Titular curs: Prof.dr. Ioan ROTAR

 RASPANDIRE

La nivel global Se cultiva pe toate continentele

La noi in tara se recomanda numai in

In Romania zonele cu temperaturi ridicate in
cursul perioadei de vegetatie Zona de cultivare
Puncte de cultivare

Se cultiva pe cateva zeci de mii de hectare, acolo unde porumbul

nu da rezultate bune

Suprafata cultivate cu aceasta planta este in continua crestere

 IMPORTANTA

Importanţă deosebită în zonele

 Foarte rezistenta la seceta secetoase unde asigura nutret in
toate perioadele critice din a doua
jumatate a verii si prima parte a
toamnei

 Se poate folosi prin pasunat, cosit, siloz sau fan

 Bine consumata de toate speciile de animale

 Capacitate buna de regenerare Trei recolte pe an

 Masa verde contine 3-3,5% PB 1u.n. contine 0,1 kg p.d.

 PREZENTAREA PLANTEI

 Planta anuala, cu talia inalta- pana la 1,5-2m

 Inradacinare adanca

 Apartine speciei Sorghum sudanense

 Capacitate buna de infratire

 Frunzele reprezinta pana la 50% din greutatea plantei

 Sirius
 In tara noastra se cultiva mai multe soiuri  Green leaf
 Cernomorka
 Sudanul dulce
 CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL

 Este pretentioasa fata de temperatura

0
 Germineaza la peste 10 C

 Dezvoltare optima la temperaturi cuprinse intre 23-320C

 Rezista foarte bine la seceta- > valorifica apa din precipitatii

 Productivitate crescuta Precipitatii cuprinse intre 500-600 mm, bine

repartizate in cursul perioadei de vegetatie

 Valorifica foarte bine solurile cu fertilitate mijlocie

 CULTURA PENTRU
FURAJ

ROTATIA FERTILIZAREA

Putin pretentioasa fata de planta premergatoare Mare consumatoare de elemente minerale

Pretinde un teren curat de buruieni, foarte Toamna Sub aratura 30-60 kg/ha P2O5
0
sensibila la inburuienare
In zone mai putin
Aplicarea N-ului secetoase/ 80-150 kg/ha N
Dupa iarba de sudan se recomanda o conditii de irigare
prasitoare
In zone secetoase 50-60 kg/ha N

Gunoiul de grajd se aplica la planta premergatoare 20-40 t/ha

 CULTURA PENTRU
FURAJ
SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta libera de costrei, foarte bine treierata si selectata

Puritatea de peste 90%, capacitatea germinativa de peste 70%

0

Epoca de semanat Cand in sol s-au realizat 11-13 oC

Se seamana in cultura succesiva

Pentru masa verde se seamana
In functie de 300-400 seminte germinabile/m2
Densitatea de semanat
destinatia culturii la distanta de 12,5-15 cm
 CULTURA PENTRU
FURAJ
LUCRARI DE INGRIJIRE

Cultura in randuri apropiate nu necesita, in general, lucrari de combatere a buruienilor

Este recomandat ca inainte de rasarire sa

Cultura in randuri rare se praseste se execute o lucrare cu grapa cu coltii
0
reglabili, iar dupa rasarire cu sapa rotativa
Irigarea sporeste productia
 CULTURA PENTRU
FURAJ

RECOLTAREA

Pasunatul incepe cand inaltimea plantelor este de cca. 30 cm

Pentru masa verde Recoltarea incepe cand inaltimea plantelor este de 40-50 cm si dureaza pana la inspicare
0

Pentru fan Recoltarea incepe la inspicare Se pot obtine 2-3 recolte

Pentru insilozare Recoltarea incepe la formarea boabelor

 CULTURA PENTRU
SAMANTA

Exista doua sisteme pentru

obtinerea semintei

Se lasa o portiune din Organizarea unor loturi

cultura de furaj semincere speciale

 Distanta de semanat de 60-70 cm

 Norma de semanat 15-20 kg/ha
 Densitatea de 150-200 seminte germinabile/m2

LUCRARI DE INGRIJIRE
Prasile, aplicarea erbicidelor si irigarea culturilor
 CULTURA PENTRU
SAMANTA

RECOLTAREA

 Se face cand semintele de pe tulpinile principale au ajuns

la maturitatea deplina

 Intr-o singura faza se recolteaza direct cu combina in lan

Eficienta economica mai mare

 Dupa recoltare semintele se usuca la soare, apoi se selecteaza si se conditioneaza

 Semintele trebuie sa fie pastrate in magazii bine aerisite

Se pot obtine productii de

+ 8-10 t/ha paie
pana la 2500 kg/ha