TEHNOLOGII

I.
CULTURA MARE (CEREALE SI PLANTE OLEAGINOASE):

GRAU, PORUMB, ORZOICA, SORG, FLOAREA SOARELUI, SECARA,
TRITICALE
In prezent Solicitanta cultiva cereale si plante oleaginoase pe o suprafata de
62,15 ha. Acest tip de cultura se va mentine la nivelul fermei vegetale si in anul
tinta ajungandu-se la o suprafata de 62,25 ha.
In privinta fluxului de productie, acesta poate fi schematic reprodus astfel:
INTRARI PE FLUX:
Materia prima: samanta
Materiale auxiliare: ingrasaminte, insecticide/erbicide/fungicide
Consumabile: combustibil, piese de schimb
IESIRI DIN FLUX:
Produs final: cantitatea de seminte uniforme calitativ (recolta neta)
Produs secundar: paie
Deseuri: resturi vegetale
Fundamentarea rotatiei:
Anul 1 al culturii: cereale paioase (grau, orz) - foloseste azotul fixat; bun
premergator pt floarea soarelui
Anul 2 al culturii: floarea soarelui - se recomanda cultivarea dupa cereale
paioase;
Anul 3 al culturii: porumb/sorg - bun premergator pentru cereale paioase.
Cerealele sunt o grup de plante din familia Gramineae care
cuprinde: grul,
secara,
triticale,
orzul,
ovzul,
porumbul,
sorgul,
meiul i orezul. Din aceasta grupa de plante, solicitanta cultiva la nivelul fermei
sale vegetale urmatoarele cereale:
grau
orz
porumb
sorg
GRAUL
Graul ( genul Triticum aestivum L.) este una dintre cele mai importante
cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete.
Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante

proteice. Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie,
aliment de baza pentru 35-40% din populatia globului.
Graul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool, amidon, dextrina,
glucoza) si furaj in hrana animalelor. Taratele sunt un nutret concentrat, bogat in
proteine, hidrati de carbon si substante minerale. Paiele se utilizeaza in industria
celulozei si in hrana animale.
Graul are o deosebita importanta fitotehnica, fiind o excelenta
premergatoare pentru rapita, plante furajere de toamna. De asemenea creeaza
conditii pentru administrarea de ingrasaminte organice si minerale si pentru
lucrarile solului ;
Zonele de favorabilitate ale culturii de grau
Zona foarte favorabila (zff) 19,5% din suprafata arabila
o Campia de Vest ( Campia Crisurilor, Campia Banatului)
o Campia Dunarii (sudul Olteniei, terasele Dunarii din stg. Oltului, S
Campiei Teleormanului, zona Buc.-Gr.-Cl. Vestul Campiei Baraganului)
o Campia Transilvaniei
o N-E Moldovei
Zona favorabila (zf) Z.F. 70,4% din suprafata arabila
o Sudul tarii si Dobrogea
o Transilvania (bazinele
Tarnavelor, Muresului,Oltului, Depresiunea
Barsei, Fagarasului, Depresiunea Ciucului)
o Moldova ( Zonele Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Podisul Sucevei)
Zona putin favorabila (zpf) - 7,2% din suprafata arabila
o Dealurile subcarpatice si dealurile erodate din N Dobrogei
Perioada de vegetatie si de campanie
Perioada de vegetatie 270-300 zile, in functie de soi si conditii de cultura
Perioada de semanare
o incepand cu 25 septembrie in Sud, pana la 20 oct.
o incepand cu 15 septembrie in Nord, pana la 5 oct.
data inceperii recoltarii
o sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie in Sud
o jumatatea lunii iulie, inceputul lunii august in Nord
Soiurile romanesti utilizate, pe zone de favorabilitate
Sudul tarii: Fundulea 4; Flamura 85; Dropia; Lovrin 34; Rapid
Zona colinara din sudul tarii: Albota; Trivale; Siminic 30; Fundulea 4
Vestul tarii (zona de campie :Timis, Arad, Bihor): Lovrin 34; Lovrin 41;
Flamura 85; Fundulea 4; Delia; Alex; Dropia
Transilvania: Ariesan; Apullum; Transilvania 1; Turda 81; Fundulea 4
Centrul si sudul Moldovei: Flamura 85; Dropia; Gabriela; Moldova 83
Nordul Moldovei: Aniversar; Suceava 84; Turda 81; Ariesan;
Conditii de calitate samanta
puritate biologica: 99,0% 99,5% 99,8%
puritate fizica: 98-99%
capacitatea de germinatie 90% ( 85 % )
necesarul de samanta - 160-220 kg/ha ( 400-600 boabe germinabile/mp)
o masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 75 83
o masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 30 - 45
o mii boabe la kg 22 33
Cantitatea de samanta ( Cs )se poate stabili prin aplicarea formulei:
Cs = D x MMB x 100 / P x G ( kg/ha),

o D densitatea (nr. boabe germinabile)
o MMB ( masa 1000 boabe)
o P ( puritatea)
o G ( germinatia)
Conditii minime de calitate pentru graul de panificatie:
umiditate, max. 15,5%;
masa hecolitrica, min 70 kg/hl;
impuritati, max.15%, din care;
boabe sparte, max.7%;
boabe sistave, max 8%;
boabe avariate, max. 1%;
boabe atacate daunatori, max. 2%;
boabe incoltite, max 1%;
alte cereale, max. 3%;
corpuri straine, max. 2%;
gluten umed, min 22%;
indice de deformare a glutenului, max. 15mm.
Planta premergtoare
Foarte bune: mazrea, fasolea, soia, nutul, inul pentru ulei; inul pentru
fibr, rapi; cartofi de var.
Bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb, culturi care elibereaz
terenul n prima jumtate a lunii septembrie.
Medii: cerealele pioase anul I, porumbul, sfecla de zahr, cartofii de toamn
Nu se recomand: unde au fost pioase mai mult de doi ani; dup culturi
trzii; dup terenuri infestate cu boli i duntori specifice pioaselor
Aratul:
Artura de var: 20-25cm
Artura de toamn 18-20 cm
Discuit 12-15cm (discuitul inlocuieste aratura in conditii de seceta)
Pregtirea teren:
Artura de var se menine curat de buruieni
Artura de toamn se mobilizeaz n scopul mruniri bulgrilor.
Pregtirea patului germinativ
Patul germinativ se pregtete printr-o singur trecere cu combinatorul n
preziua semnatului (nu trebuie sa existe mai mult de 4 bulgari la metru
patrat mai mare ca pumnul)
Fertilizarea de baz
Fertilitate natural sol
Azot
Kg/ha s.a.
Fosfor
Kg/ha s.a.
Potasiu
Kg/ha s.a.
Slab
100-120
90-110
80-100
Mijlocie
80-100
70-90
60-80
Bun
60-80
60-75
Azotul se aplic toamna din doza minim sub form amidic (uree) sau
sub form amoniacal (complexe) iar restul se aplic la iesire din iarna 2/3 din
doza recomandat i primvara 1/3 din doz.
Fosforul se aplic sub form de complexe bogate n fosfor de tipul 22-22-0,

23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub artur sau la pregtit teren prin incorporare la 1012 cm cu discul.
Smna
Soiuri de gru recomandate - au fost prezentate mai sus.
Soiuri extinse: ALEX; ROMULUS; DROPIA; LOVRIN 34; ARIEAN.
Soiuri n curs de extindere: ARDEAL; ENESCO; RENAN; G.K.GOBE; G.K.
OTHALOW; SERINA; KRALJEVICA; DELABRAD; CIPRIAN
Soiuri noi: CIPRIAN
Tratamentul seminei:
Combatere boli (mlura comun, fuzarioaza rdcini, colet): Celest Star
(1l/t); Dinitim 2PUS (1l/t); Dinitim 2SC (1l/t); Divident 030 FS (1l/t); Divident
Star 036 (1l/t); Divident Xtreme 115 FS (O,3 l/t); Fortral 2WS (1,5kg/t);
Miclobar Extra 65 PUS (2kg/t); Oris 5FS (1,5l/t); Orius 6FS (0,5l/t); Panoctine
35 LS (2 l/t); Prelude SP (1,5kg/t); Raxil T 206 Gel (5kg/t); Raxil T515 FS(2l/t);
Real 200 FS (0,2l/t); Sumi 82FL (1l/t); Sumi 8 Plus (1,5l/t); Tebuconazole 2 FL
(1,5l/t); Tebuconazole 100 FS(0,3l/t); Tiracarb 600 SC (2,5l/t); Tiradin 70 PUS
(2kg/t); Tiradin 500SC (2,5l/t); Tiramet 600 SC ( 3l/t); Vincit F (1,5l/t).
Combatere boli (numai pentru mlura comun): Caroben 75 PTS (2,5kg/t);

Dithane M 45 (2,5kg/t); Dithane 75WG ( 2,5kg/t); Labilite 70 WP (2,5kg/t);
Premis Jeta (4,0l/t); Raxil 060 FS (0,5l/t); Vandozeb 75 DG (2,5kg/t); Vydan
25 WP (1kg/t)
Combatere boli (mlura comun i fuzarioaza plantulelor) i duntori (vermi
srm, gndac ghebos) n cazul cnd avem premergtoare cereale pioase :
Dacseed (3kg/t); Gammavit 85 PSU (3kg/t); Orius Combi (2kg/t); Protilin AL
81 PUS (3kh/t); Protilin 460 SC (4,5l/t); Sumidan (1,8 l/t); Sumidan Forte
(2l/t); Supercarb T 80 (3KG/T); Tirametox 90PTS (3KG/T); Tirametox 625 SC
(3,75l/t); Vitalin 85 PTS (3kg/t)
Combatere boli i duntori cu amestec omogen de fungicide (Divident 030
FS (1l/t); Divident Star 036 (1l/t); Oris 5FS (1,5l/t); Panoctine 35 LS (2 l/t);
Sumi 82FL (1l/t); Sumi 8 Plus (1,5l/t); Tiramet 600 SC ( 3l/t); Vitavax 200 FF
(2,5l/t) i de insecticide: Lindan 400SC (2,25l/t); Lindan HC (1.35l/t); Lindan
750 SC (1,2l/t). Se mai poate face i un tratament dublu fr s fie
amestecate (tratament I. fungicid + tratament II. Insecticid)
Precizia semnatului ofer - pierderi minime de plante prin control excelent
al adncimii de semnat i al distanei ntre plante pe rnd i ntre rnduri.
Epoca de semnat: va trebui s in cont de rezerva de ap din sol, de
presiunea bolilor i duntorilor, de presiunea buruienilor i de soiul utilizat.
Perioada optim de semnat este ntre 1-15 octombrie.
Densitatea se stabilete n funcie de potenialul biologic al soiului, indicii de
calitate a seminei i starea fitosanitar a acestora, de epoca de semnat, de
calitatea patului germinativ, i de presiunea bolilor la densiti mrite.
Numr de boabe la mp 450-600
Cantitate de smn la hectar: 200-280 kg
Adncimea de semnat 3-6 cm n funcie de lungimea coleoptilului tipic
soiului.
Combatere bolilor la gru n timpul vegetaiei:
(Mozaicul dungat al grului, finarea grului, mlura comun a grului,
tciunele zburtor al grului, ruginile grului, fuziaroza grului, etc.)
Toate culturile la care se estimeaz producii de peste 4000 kg/ha i toate

loturile semincere se vor trata obligatoriu prin aplicarea a 1-2 tratamente cu
fungicide pe vegetaie cu unul dintre urmtoarele produse: Tilt 250 EC (0,5l/ha);
Mirage 45 EC (1l/ha); Granit 20 (1L/HA); Alert (0,8l/ha); Alto Combi 420 (0,5l/ha);
Bumper Super 490 EC (0,8l/ha); Sumi 8 12,5 WP (0,4kg/ha); Sanazole 250 EC
(0,5l/ha); Tango (0,5l/ha); Impact 25 SC (0,5l/ha); Folicur BT 225 EC (0.8l/ha);
Caramba 60 SL(1,2l/ha); Tango Super (0,75l/ha); Orius 25EW (0,5l/ha); Stratego
250 EC (1l/ha); Artea 330 EC (0,4l/ha); Falcon 460 EC (0,6l/ha); Bumper Forte CE
(1l/ha); Sanazole Combi (1l/ha); Vydan 25 EC (0,5l/ha); Zamfir 40 EW (0,75l/ha);
Soprano (0,75l/ha)
Combatere duntori:
(Tripsul grului, pduchele verde al cerealelor, plonia cerealelor, gnducul
ghebos, gndacul ovzului, crbueii cerealelor, viermele rou al cerealelor,
mutele cerealelor)
Se vor aplica tratamente chimice n perioada de vegetaie contra
duntorilor cu unul dintre urmtoarele produse: Actara 35 WG (0.06 l/ha); Decis
2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25 WG (0,2-0,3 l/ha); Fastac (0,01-0,02 l/ha); Karate 2,5
EC (0,2-0,4 l/ha); Mopsilan (0,06-0,125 l/ha); Regent (0,09-0,1 l/ha); Sinoratox 35
(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1 l/ha). Pentru combaterea roztoarelor din cmp se
poate utiliza produsul Baraki.
Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice pe vegetaie n momentele optime de
aplicare cu unul dintre urmtoarele erbicide: Assert (2 l/ha); Basgran (2-4 l/ha);
Buctril (0,8 l/ha); Cerestar 75 WP (15-20 g/ha); Dacsulfuron750WP (15-20 g/ha);
DMA6 (1 l/ha); Glean 75DF (15-20 g/ha); Granstar 75DF (15-20 g/ha); Harmony
Extra (40 g/ha); Icedin Super (1 l/ha); Lintur 70 WG (150 g/ha); Lancet RV (1-1,25
L/HA); Logran 75 WG (10 g/ha); Mustang (0,4-0,6 l/ha); Oltisan Extra (1 l/ha);
Primstar 75 DF (15-20 g/ha); Puma S (0,8-1 l/ha); Radical Super 40 CS (1 l/ha);
Rival Star 75 PU (15-20 g/ha); Sansac (1 l/ha); Sekator (0,2-0,3 l/ha); Sansulfuron
750 WP (15-20 g/ha)
Fertilizare fazial.
Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) 2,5 l/ha
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) 2-5l/ha
Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procain, vit. B1,
fenolftalein)-1,5-2,5l/ha.
Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
Biofert (foliar) 2-4l/ha.
Recoltarea.
Recoltarea se face cnd umiditatea boabelor ajunge la 14-15% lundu-se
msuri de reglare corect a combinei pentru evitarea pierderilor i spargerii
boabelor. Se pot obine producii de peste 7000kg/ha.
Depozitarea.
Se vor executa lucrri de loptare, condiionare, lotizare i controale
periodice privind condiiile de pstrare. Pentru combaterea insectelor din depozite
se utilizeaz unul din urmtoarele produse: Actelic (0,05-0,1%); Fendona (2-3%);
K,Obiol 25 EC (1,56mg s.a./mp), Phostoxin (39/100kg semine).
PORUMBUL
Porumbul (Zea mays L.) este una din cele mai importante plante de cultura,
cu utilizari multiple in alimentatia oamenilor, industrie, hrana animalelor. (conform
statisticilor FAO, distributia consumului este: 21% alimentatia umana, 72% hrana
animalelor, 7% industrie).
Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului,
glucozei si dextrinei; germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, utilizat in
alimentatia dietetica.
Randamente de extractie : 100 kg boabe 77 kg malai sau 63 kg amidon
sau 71 kg glucoza sau 44 l alcool sau 50-60 kg izomeroza.
Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat(boabe),
porumb masa verde (insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si melasa,
insilozati (nutret suculent).
Particularitati fitotehnice : rezistenta buna la seceta si caldura, numar relativ
redus de boli si daunatori, adaptabilitate la conditii diferite de clima, fiind
prasitoare, lasa terenul curat de buruieni, constituie o buna premergatoare pentru
multe plante, valorifica bine ingrasamintele organice si minerale, reactioneaza
foarte puternic la irigatii, coeficient de inmultire foarte mare, importanta planta
melifera si medicinala.
Zone de favorabilitate;
zona foarte favorabila (zff)- suprafete intinse din campia din vestul si sudul
tarii, cu soluri bogat e in cernoz iom, soluri aluviale (Lunca Muresului, a
Oltului, a Dunarii), soluri brun-roscate;
zona favorabila (zf) - cea mai extinsa la nivelul tarii : in vest, de-a lungul
zonei foarte favorabile, spre interior ; campia Transilvaniei pe cursul
Somesului, pana in Tara Barsei si jud. Hunedoara ; in sud Campia
Baraganului, zona pana la limita Carpatilor, Dobrogea, cea mai mare parte a
Moldovei;
zona putin favorabila (zpf) - suprafete mari din regiunea dealurilor puternic
accidentate si erodate din N Dobrogei, solurile nisipoase din Oltenia, de
langa Dunare si Calmatui.
Perioada de vegetatie In prezent sunt peste 100 hibrizi care se cultiva ;
Sunt creati hibrizi de la timpurii (cu perioada de vegetatie 100-115 zile),
pana la hibrizi tardivi ( cu perioada de vegetatie peste 145 zile).
Fiecare hibrid, ca perioada de vegetatie, exprimata in zile (rasarire
maturare), se incadreaza in clase de maturitate conventionala FAO (100200-300-400-500-600-700-800) ex. FAO 100-timpuriu, FAO 800- tardiv.
Temperatura, ca element esential al precocitatii porumbului, se inregistreaza

incepand cu pragul biologic (10 grd.C) Cumularea temperaturilor efectiv
utile, prin unitati termice utile, se divide in :
o indice de inflorire (suma unitatilor termice utile pe perioada de
semanat- rasarire aparitia matasii)
o indice de maturare (suma unitatilor termice pe perioada de matasirematurare fiziologica)
o Suma temperaturilor efectiv utile necesare hibrixilor este cuprinsa in
general, in intervalul 1000-1400 grd.
Hibrizi romanesti si din SUA (Pioneer) recomandati a fi utilizati, in functie de
zonele de resurse termice :
foarte timpurii (temp.800-1000): Montana; Suceava 95; Bucovina; Mona;
Fundulea 102
timpurii (temp. 1000-1200): Suceava 108; Doina; Betuflor; Dana; Ciclon;
Cristal; Turda160; Helga; Optima; Raisa;
semitimpurii (temp. 1200-1400): Elan; Roxana; Podu Iloaiei 110; Turda 200;
Turda 200+; Turda Super; Minerva; Saturn; Milcov; Neptun; Oana; Oituz;
Pannonia; Marista; Stira; Stefania; Odessa;
mijlocii (temp.
1400-1500): Andreea; Opal; Paltin;
Fundulea 322;
Rapid; Fulger; Soim;
semitardivi (temp. 1500-1600): Partizan; Rapsodia; Pandur; Octavian;
Fundulea 376; Vultur; Robust; Danubiu; Granit; Safir; Olt; Faur; Campion;
Dacic; Orizont; Fundulea 410; Lovrin 400; Fulvia; Pura; Volga; Florencia;
Pioneer3578; Randa;
tardivi (temp. peste 1600): Temerar; Cocor; Fundulea 365; Luana; Paolina;
Pioneer 3362;
Perioada de semanare
Incepe cand temperatura de prag este de 8 grd.C, la 10 cm adancime;
1-20 aprilie in campia din vestul si sudul tarii, Dobrogea si sudul Moldovei;
15-20 aprilie in campia Transilvaniei si centrul Moldovei;
20-30 aprilie in zonele subcarpatice si nordul tarii (poate fi prelungita in
prima decada a lunii mai)
Perioada inceperii recoltarii In conditiile de clima ale tarii noastre si a
sortimentului de hibrizi utilizati, perioada de recoltare poate incepe , la hibrizii
foarte timpurii, in prima decada a lunii septembrie si continua in a doua jumatate
a lunii octombrie, la hibrizii tardivi. Recoltarea inc epe cand umiditatea boabelor es
te de 30% (chiar 32%), in cazul recoltarii in stiuleti si pastrarii tot sub forma de
stiuleti, sau este de 25% ( min 21%,max.28%) cand recoltarea se face in boabe
Date privind consumuri specifice
conditii de calitate
puritate biologica:99,0%
puritate fizica: min 98 %
capacitatea de germinatie min 90%
necesarul de samanta- 15-25 kg/ha
masa hectolitrica (MH) (kg/hl)70 - 82
masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 200-450
mii boabe la kg : 4-10
Conditii stabilite prin instituirea Sistemului National de Gradare a Semintelor
de Consum ( HG nr.1336/2002) - porumbul este clasificat dupa o singura clasa.
Planul de gradare pentru porumb, aloca trei grade, conform Manualului de

Gradare pentru semintele de consum :
FACTORI
DEGrad 1 Grad 2 Grad 3
GRADARE
Caracteristiciorganolep Specifice produsului sanat
tice
os
Corpuri straine, max.
2
5
10
%, din care :
0.5
1
3
-corpuri inerte
0.5
4
6
( minerale si organice)
% max.
-semintele altor plante
de cultura % max.
Boabe cu defecte max.
3
5
10
%, din care :
1
1.5
3
- boabe alterate, %
0.5
2
3
max.
- boabe arse, % max.
Sparturi mici de
2.5
8
20
porumb care trec prin
sita 4R si raman pe sita
2R, % max.
Sparturi mari de
2
porumb care raman pe
sita 4R, % max.
Ingrasaminte doze optime :
ingrasaminte organice : 20-60 to/ha
azot 70-90 kg/ha subst. activa
fosfor 60-80 kg/ha P2O5
potasiu 40-80 kg/ha
zinc 5-10 kg/ha, sub forma de stropiri cu sulfat de zinc sol. 0,2%
acolo unde se impune ( pH mai mic de 5,8 in apa si gradul de saturatie in
baze, mai mic de 75%) se aplica in prealabil amendamente calcaroase
(carbonat de calciu) 4-6 to CaCO3 / ha, incorporate sub aratura, o data la 5
ani
Tehnologia porumbului boabe
Planta premergtoare:
Foarte bune premergatoare sunt: mazrea, fasolea, soia, nutul, inul pentru
ulei, cartofii si cerealele pioase
Bune: floarea soarelui, porumbul 1-2 ani, sfecla de zahr culturi furajere.
Medii: sorgul, ricinul.
Aratul:
Pe solurire mijlocii i grele este de 25-30 cm adincime
Pe solurile uoare este de 20-25 cm adincime
Pregtirea teren se face toamna sau primvara prin lucrri superficiale.
Pregtirea patului germinativ se realizeaza printr-o singur trecere cu
combinatorul, cnd solul permite la 6-8 cm.
Fertilizarea de baz
Fertilizarea de baz cu azot se recomand a fi fcut cu din doza sub
form amidic (uree) sau sub form amoniacal (complexe) iar restul se aplic cu
ocazia lucrrilor de intreinere. Fosforul se aplic sub form de complexe bogate n
fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub artur sau la pregtit
teren prin incorporare la 10-12 cm cu discul. Este de preferat s se aplice
fertilizarea de baz concomitent cu semnatul
Smna i semnatul
Hibrizii de porumb au fost prezentati mai sus;
Combatere boli (tciunele tiuleilor i paniculelor, tciunele comun al
porumbului, putregaiul tulpinilor i tiuleilor, inflorirea alb a boabelor) se va face
obligatoriu cu unul dintre fungicidele: Caroben 75 PTS (2,5kg/t); Beret MLX-360FS
(1,25l/t); Maxim AP 045 FS (1,0l/t); Tiradin 70 PUS (3,5kg/t); Tiradin 500 SC (3,5l/t);
Vitavax 200FF (2,5l/t)
Combatere duntorilor (viermi srm, rioara, viermele vestic al
rdcinilor, buha semnturilor) se face cu unul dintre urmtoarele insecticide:
Cruiser 350 (12l/t); Cosmos (5l/t); Carbodan 35ST (28L/T); Carbofuran 350 (25l/t);
Diafuran (28l/t); Furadan 35 ST (28L/T); Gaucho 70WP (10-12kg/t); Promet (25l/t);
Semafor (2l/t)
Precizia semnatului este oferit de reglarea corespunztoare a
semntoarei : (55 000 plante recoltabile-orifici 14- dini ax distribuitor 22- dini ax
roata 9); (60 000 plante recoltabile-orifici 16- dini ax distribuitor 22 - dini ax
roata 9); (65 000 plante recoltabile-orifici 16- dini ax distribuitor 22- dini ax roata
11). Precizia semanatului asigura pierderi minime de plante si un control excelent
al adncimii de semnat i al distanei ntre rnduri.
Perioda optim de semnat este primvara cnd n sola adncimea de semnat se
nregistreaz temperatur de 8-10 grade C.
Hibrizi timpurii 60 000-65 000 plante recoltabile la hectar
Hibrizi semitimpurii 55 000-60 000 plante recoltabile la hectar
Hibrizi timpurii 50 000-55 000 plante recoltabile la hectar
Adncimea de semnat 5-7cm
Combatere bolilor la porumb n timpul vegetaiei.
Toate culturile la care se estimeaz producii de peste 8000kg/ha boabe stas
i toate loturile semincere se vor trata obligatoriu prin aplicarea de tratament cu
BRESTAN 60WP (0,2%)
Combatere duntori:
duntorilor cu unul dintre urmtoarele produse: Actara 35 WG (0.1l/ha); Regent
(0,1-0,2l/ha); Sinoratox 35 (1,5l/ha); Victenon (0,75-1l/ha). Pentru combaterea
roztoarelor din cmp se poate utiliza produsul Baraki, Redentin, Storm Bait Blocks,
Azodrin, Quickfos
Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice n momentele optime de aplicare cu unul

dintre urmtoarele erbicide: Alazine (4-6l/ha); Atranex (2-4l/ha); Banvel (0,6l/ha);
Callisto (0,20-0,35l/ha); Guardian (1,75-2,5l/ha); Harness (2-4l/ha); Laset
(1,25l/ha); caz infestare cu costrei: Mistral (1-1,5l/ha); Mistral Turbo (1,5l/ha);
Equip (1,75-2,5l/ha)
Fertilizare fazial:
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) 25l/ha
Irigare culturi: se recomand 3-4 udri a cte 600-800 mc/ha
Recoltarea.
Recoltarea n tiulei se face la o umiditate de 30-32%, iar n boabe la 2325% umiditate. Se pot obine curent producii de peste 10 000kg/ha boabe stas.
Depozitarea.
ORZUL (ORZOICA)
Orzul cultivat Hordeum vulgare L.cuprinde trei convarietati, intre care sunt
importante: hexastichon Alef. (orz pentru furaje); distichon Alef. (orz pentru bere
orzoaica).
Orzul se cultiva pentru boabe, care se intrebuinteaza la furajarea animalelor
si pentru bere. Paiele de orz se folosesc la hrana animalelor, ca si orzul pentru
furaj verde, asociat cu o leguminoasa (borceag).
Compozitia chimica a boabelor de orz, raportata la substanta uscata : 5965% amidon ; 9,5-11% proteina bruta ; 2-3% grasimi ; 4-7% celuloza. Orzul pentru
boabe (orzul comun) trebuie sa contina substante proteice intr-o cantitate cat mai
mare : 12,8-13,9. orzul pentru bere nu este recomandat sa contina mai mult de 812% proteine, pentru ca scade extractul berii, micsorand randamentul in procesul
de fabricatie. In schimb, trebuie sa contina un procent cat mai ridicat de amidon
(55-70%), care se obtine la culturi situate intr-un climat umed si racoros.
Zone de favorabilitate
zona foarte favorabila (zff)
(orz si orzoaica de toamna)

o campia de Vest (Campia Crisurilor, Campia Banatului)
o campia din Sudul Olteniei si Sudul Munteniei, Baragan, Sudul Dobrogei
o N-E Moldovei
( orzoaica de primavara)
o campia din vest, Transilvania, N-E Moldovei (Tara Barsei, depresiunile
Somesului si Muresului)
zona favorabila (zf)
( orz si orzoaica de toamna)
o V si S Moldovei
o Campia Transilvaniei
o lunca Muresului, Tarnavelor, Somesului
zona putin favorabi la (zpf)
( orz si orz oaica de toamna)
o Transilvania, zona solurilor podzolite din Campia Romana
Orz , Orzoaica de toamna
perioada de vegetatie 255 - 265 zile, in functie de soi si conditii de cultura
perioada de semanare- 20 septembrie- 10 octombrie.
perioada de recoltare luna iunie, cand umiditatea semintelor este de 1618%, sau la coacere deplina, cu umiditate de 15% (caz in care recoltarea
trebuie incheiata in 4-6 zile, pentru a fi evitate pierderile prin scuturare)
Orzoaica de primavara
perioada de vegetatie 110 - 120 zile
se seamana foarte timpuriu, imediat ce terenul s-a zvantat ( prima urgenta),
deoarece are o perioada de vegetatie mai lunga si trebuie ferita de seceta
Soiurile utilizate au capacitate de productie ridicata, rezistenta satisfacatoare
le iernare si asigura calitatile solicitate de industria berii( in cazul orzului pentru
bere)
Soiuri Orz : Adi, Andrei, Balkan, Compact, Dana, Glenan, Madalin, Sonora,
Regal
Orzoaica de toamna : Amilis, Andra, Kelibia, Kristal, Laura, Novosadski 293
Orzoaica de primavara : Annabell, Aura, Avant, Barke, Cecilia, Daciana,
Farmec, Florina, Maria, Prima, Scarlett, Succes, Turdeana
Conditii de calitate pentru orz si orz pentru bere , conforme planului de
gradare stabilit prin Sistemul Natilnal de Gradare a Semintelor de Consum
( Manualul de gradare)
Caracteristici organoleptice specifice produsului sanatos: masa hectolitrica
(kg/hl ) min. 58 65; corpuri straine max. 3-5%.
Conditii de calitate standard (SR 13477/2003) ale orzului pentru
bere, necesar industriei berii
MMB , g min. 42
corpuri straine % max. 3
umiditate % max. 14
boabe mai mari de 2,5 mm, % min 85
germinatie % min 95
viabilitate % min 98
continut de proteina %su max 11,5
puritate soi % min 93
Orzul si orzoaic de toamn.
Planta premergtoare
Foarte bune: leguminoase perene i anuale, inul, rapia.
Bune: floarea soarelui, cartofi de var.
Medii: hibrizi timpurii de porumb, cartofi de toamn
Nu se recomand: unde au fost orz i orzoaic; dup porumb tratat cu
triazinice; dup culturi de toamn trzii.
Aratul:
Artura de toamn 18-20 cm
Discuit 12-15cm
Pregtirea teren:
preziua semnatului
Fertilizarea de baz
Fertilitate
natural sol
Azot
Kg/ha s.a.
Fosfor
Kg/ha s.a.
Potasiu
Kg/ha s.a.
Slab
90-110
80-100
70-90
Mijlocie
70-90
70-80
50-70
Bun
60-70
60-75

ocazia lucrrilor de intreinere.
23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub artur sau la pregtit teren prin incorporare la 1012
cm
cu
discul.
Smna
Soiuri de orz si orzoaica de toamn recomandate au fost prezentate mai sus
Combatere boli ( tciunele zburtor i sfierea frunzelor): Baytan U 19,5 DS
(2KG/T); Celest Star (1l/t); Dinitim 2PUS (1l/t); Dinitim 2SC (1l/t); Star 036
FS(1,5l/t); Fortral 2WS (1,5kg/t); Oris 5FS (1,5l/t); Orius 6FS (0,5l/t); Prelude SP
(1,5kg/t); Raxil T 206 Gel (5kg/t); Raxil T515 FS(2l/t); Real 200 FS (0,2l/t); Sumi
82FL (1l/t); Sumi 8 Plus (1,5l/t); Systahane 40W (o,3KG/T); Tebuconazole 100
FS(0,3l/t); Vitavax 200 FF (2,5l/t); Vitavax 200 PUS ( 2kg/t).
Combatere boli (tciunele zburtor i sfierea frunzelor) i duntori (vermi
Gammavit 85 PSU (3kg/t); Masterin (2kg/t); Miclodan Extra 45 PUS (2,6kg/t); Orius
Combi (2kg/t); Protilin AL 81 PUS (3kh/t); Protilin 460 SC (4,5l/t); Sumidan (1,8 l/t);
Sumidan Forte (2l/t); Vitalin 85 PTS (3kg/t)
FS (1l/t); Oris ST 2WS (1,5l/t); Sumi 82FL (1l/t); Sumi 8 Golld (1,5l/t); Vitavax 200
FF (2,5l/t) i de insecticide: Lindan 400SC (2,25l/t); Lindan HC (1.35l/t); Lindan 750
SC (1,2l/t). se mai poate face i un tratament dublu fr s fie amestecate
(
tratament
I.-fungicid
+
tratament
II.
Insecticid)
Perioada optim de semnat este ntre 25 septembrie i 5 octombrie.
Densitatea se stabilete n funcie de potenialul biologic al soiului, indicii
de calitate a seminei i starea fitosanitar a acestora, de epoca de semnat, de
Combatere bolilor la orz de toamn n timpul vegetaiei:
(Mozaicul dungat al orzului, finarea orzului, mlura orzului, tciunele
zburtor al orzului, sfierea frunzelor de orz, ptarea reticular a frunzelor de orz,
ruginile grului, fuziaroza grului)
Toate culturile la care se estimeaz producii de peste 4000kg/ha i toate
(1l/ha); Sanazole Combi (1l/ha); Vydan 25 EC (0,5l/ha); Zamfir 40 EW (O,75l/ha);
Soprano
(o,75l/ha)
Combatere duntori:
(Tripsul orzului, pduchele verde al cerealelor, gndacul ovzului, crbueii
cerealelor, mutele cerealelor)
duntorilor cu unul dintre urmtoarele produse: Actara 35 WG (0.06l/ha); Decis
2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25 WG (0,2-0,3l/ha); Fastac (0,01-0,02l/ha); Karate 2,5
EC (0,2-0,4l/ha); Mopsilan (0,06-0,125l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha); Sinoratox
35(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1l/ha).
Pentru combaterea roztoarelor din cmp se poate utiliza produsul Baraki.
Combatere buruieni:
aplicare cu unul dintre urmtoarele erbicide: Assert (2l/ha); Basgran (2-4l/ha);
Buctril (0,8l/ha); Cerestar 75 WP (15-20g/ha); Dacsulfuron750WP(15-20g/ha);
DMA6 (1l/ha); Glean 75DF (15-20g/ha); Granstar 75DF (15-20g/ha); Harmony Extra
(40g/ha); Icedin Super (1l/ha); Lintur 70 WG (150g/ha); Lancet RV (1-1,25L/HA);
Logran 75 WG (10g/ha); Mustang (0,4-0,6l/ha); Oltisan Extra (1l/ha); Primstar 75
DF (15-20g/ha); Puma S (0,8-1l/ha); Radical Super 40 CS (1l/ha); Rival Star 75 PU
(15-20g/ha); Sansac (1l/ha); Sekator (0,2-0,3l/ha); Sansulfuron 750 WP (15-20g/ha)
Fertilizare fazial:

Recoltarea:
Depozitarea :
Orzoaic de primvar.
Planta premergtoare
Foarte bune: pritoarele timpuri la care s-a efectuat o artur de calitate
Medii: grul i ovsul anul I
Nu se recomand: unde au fost orz i orzoaic; dup porumb tratat cu
triazinice.
Aratul:
Artura de toamn 20-22cm
Pregtirea teren:
Se poate face toamna prin lucrri superficiale
preziua semnatului
Fertilizarea de baz
Azot
Kg/ha s.a.
Fosfor
Kg/ha s.a.
Potasiu
Kg/ha s.a.
Slab
70-80
50-70
50-60
Mijlocie
50-70
30-40
30-40
Bun
40-50
10-20
10-20

ocazia lucrrilor de intreinere. Fosforul se aplic sub form de complexe bogate n
fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub artur sau la pregtit
teren
prin
incorporare
la
10-12
cm
cu
discul.
Smna
Soiuri de orzoaic de primvar recomandate pentru vestul rii: Farmec;
Prima; Scarlet; Turingia; Penelope
Tratamentul seminei
Combatere boli ( tciunele zburtor i sfierea frunzelor): Baytan U 19,5 DS
(2KG/T); Celest Star (1l/t); Dinitim 2PUS (1l/t); Dinitim 2SC (1l/t); Star 036
FS(1,5l/t); Fortral 2WS (1,5kg/t); Oris 5FS (1,5l/t); Orius 6FS (0,5l/t); Prelude SP
(1,5kg/t); Raxil T 206 Gel (5kg/t); Raxil T515 FS(2l/t); Real 200 FS (0,2l/t); Sumi
82FL (1l/t); Sumi 8 Plus (1,5l/t); Systahane 40W (o,3KG/T); Tebuconazole 100
FS(0,3l/t); Vitavax 200 FF (2,5l/t); Vitavax 200 PUS ( 2kg/t).
Combatere boli (tciunele zburtor i sfierea frunzelor) i duntori (vermi
Gammavit 85 PSU (3kg/t); Masterin (2kg/t); Miclodan Extra 45 PUS (2,6kg/t); Orius
Combi (2kg/t); Protilin AL 81 PUS (3kh/t); Protilin 460 SC (4,5l/t); Sumidan (1,8 l/t);
Sumidan Forte (2l/t); Vitalin 85 PTS (3kg/t)
FS (1l/t); Oris ST 2WS (1,5l/t); Sumi 82FL (1l/t); Sumi 8 Golld (1,5l/t); Vitavax 200
FF (2,5l/t) i de insecticide: Lindan 400SC (2,25l/t); Lindan HC (1.35l/t); Lindan 750
SC (1,2l/t). se mai poate face i un tratament dublu fr s fie amestecate
( tratament I.-fungicid + tratament II. Insecticid)
Epoca de semnat: Perioada optim de semnat este primvara foarte
timpuriu i n ferestrele iernii pn la 15 martie.
Densitatea
Combatere bolilor la orzoaic de primvar n timpul vegetaiei.
(Mozaicul dungat al orzului, finarea orzului, mlura orzului, tciunele
zburtor al orzului, sfierea frunzelor de orz, ptarea reticular a frunzelor de orz,
ruginile grului, fuziaroza)
Soprano
(o,75l/ha)
Combatere duntori.
(Tripsul orzului, pduchele verde al cerealelor, gndacul ovzului, crbueii
35(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1l/ha). Pentru combaterea roztoarelor din cmp se
poate utiliza produsul Baraki.
Combatere buruieni
(40g/ha); Icedin Super (1l/ha); Lintur 70 WG (150g/ha); Lancet RV (1-1,25L/HA);
Logran 75 WG (10g/ha); Mustang (0,4-0,6l/ha); Oltisan Extra (1l/ha); Primstar 75
DF (15-20g/ha); Puma S (0,8-1l/ha); Radical Super 40 CS (1l/ha); Rival Star 75 PU
(15-20g/ha); Sansac (1l/ha); Sekator (0,2-0,3l/ha); Sansulfuron 750 WP (15-20g/ha)

Fertilizare fazial:
Recoltarea.
Depozitarea.
SORGUL
Cultura sorgului s-a extins foarte repede dupa 1950, odata cu crearea
hibrizilor de mare productivitate si cu posibilitatea de recoltare cu combina de
cereale. Prin extinderea pe solurile alcaline mai putin favorabile pentru porumb, ar
putea creste suprafata sorgului pentru samnata. Pentruca suporta temperaturile
ridicate in perioada germinatie-vegetatie, sorgul, ar putea fi o solutie pentru
zonele aride din Romania.
Sorgul are aceleasi utilizari variate ca si porumbul. Sute de milioane de
oameni din Africa, China, si India consuma paine din sorg. Apoi se foloseste ca
si nutret concentrat mai ales pentru pasari si materie prima pentru industria
spirtului si chiar a berii.
De la sorgul tehnic se folosesc paniculele pentru confectionarea maturilor,
periilor, etc.
Din tulpina sorgului zaharat se extrage un sirop cu 55-60% zahar, folosit in
patiserie si in industria alcolului. Sorgul zaharat se foloseste si ca nutret verde sau
murat.
Tehnologia de cultura
Plantele premergatoare
foarte bune premergatoare - cerealele paioase;
bune premergatoare - porumbul, culturile furajere;
contraindicate - solele infestate puternic cu costrei sau culturile erbicidate
cu eradicane, treflan,
Lucrarile solului
20-25 cm aratura de vara; 25-30 cm aratura de toamna;
Aratura se intretine toamna prin discuitura;
Primavara se lucreaza cu combinatorul in preziua semanatului la adancimea
de semanat plus 1-2 cm.
Stabilirea densitatii plantelor
20-30 boabe la metru patrat;
4-16 cm intre boabe pe rand (la 50 cm intre randuri); 3-11 cm intre boabe pe
rand (la 70 cm intre randuri);
10-35 g greutatea a 1000 boabe;
6-12 kg/ha norma de samanta (neirigat); 10-15 kg/ha (irigat);
hibrizii cultivati: Aralba, Argence, B-864, Fundulea 21, Fundulea 30. Fundulea
32.
Semanatul
semanatul se face primavara, cand in sol este 10-12 grade C la adancimea
de 10 cm;
adancime medie este de 3-4 cm pe terenuri grele si de 5-7cm pe terenuri
usoare;
distanta intre randuri poate fi de 50 cm sau 70 cm;
Intretinerea culturilor
cultura se fertilizeaza cu 100 kg sa/ha azot, 80 kg s.a./ha fosfor si 40 kg
s.a./ha potasiu.
se erbicideaza preemergent cu Satecid 4-6 kg/ha cu incorporare la 3-5 cm,
iar pe vegetatie cu Icedin super 1l/ha;
preventiv samanata se trateaza contra bolilor si daunatorilor (TMTD +
Furadan), iar pe vegetatie cultura se trateaza contra atacului de afide cu un
insecticid (Actara, Regent, Decis)
Recoltarea
se va incepe cand boabele au 15-16 % umiditate pentru a fi depozitate, sau
cand au 25-30% umiditate pentru pasta sau insilozare;
se recolteaza cu combinele pentru cereale, folosind aceleasi site ca pentru
grau;
folosind disecanti (Roundup 5l/ha), recoltarea va ave loc cu 15 zile mai
devreme;
umiditatea de pastare este de max 12% la sorgul de samanta si de 14% la
sorgul de consum;
productia secundara se poate toca si insiloza sau se poate toca si incorpora
in sol (se adauga 100 kg azotat de amoniu pentru descompunere);
se obtine in mod obisnuit 3500-4500 kg/ha.
FLOAREA SOARELUI
Floareasoarelui (Helianthus annuus L.) se afla pe locul al treilea intre

plantele oleifere ierboase.
Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de ~50%, ulei cu
calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate ;
se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara
(margarine, conserve, sapun, lecitina, fosfatide, etc.).
Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca
sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de
proteine in industria mezelurilor. Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in
industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la
fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs.
Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept
material combustibil sau in industria materialelor de constructii. Fiind o apreciata
planta melifera,floarea soarelui asigura, in perioada infloririii, 30-130 kg miere/ha.
Zone de favorabilitate
zona foarte favorabila (zff)
o zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei (soluri
de tipcernoziomic, continut ridicat de elemente nutritive, capacitate
sporita de retinerea apei) ;
o Hibrizi recomandati: Alex, Decor, Favorit, Festiv, Fundulea 206, Justin,
Performer, Super
zona favorabila (zf)
o Campia de Vest (jud. Timis, Arad, Bihor, Satu-Mare)
soluri cernoziomiceprofunde, cantitati relativ ridicate de precipitatii)
o zone neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei (soluri brun
roscate inCampia Romana, deficit de apa);
o Hibrizi recomandati : Alex, Felix, Festiv, Fundulea 206, Favorit,
Performer, Romina, Rapid, Timis
zona putin favorabila (zpf)
o Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei
(fertilitate scazuta a solurilor, fenomen de eroziune de la moderat la
excesiv, deficit sau exces temporar de apa) ;
o Hibrizi recomandati Alex, Festiv, Felix, Fundulea 206, Justin, Rapid,
Super, Select
perioada de vegetatie 110 - 140 zile
epoca de semanat- incepe atunci cand in sol se inregistreaza pragul minim
de 7grd.C, la adancimea de incorporare a semintei (4-6 cm)
data recoltarii septembrie-octombrie

Descrierea principalior hibrizi de floarea - soarelui
o ALEX: Hibrid simplu, talie mijlocie(155-165 cm), calatidiul mediu; 120-123
zile; grupa A precocitate; 50-52 % ulei; 3600-4000 kg/ha;
o DECOR: Hibrid simplu, talie 170-175 cm, calatidiu mare, convex; 130133zile; grupa C precocitate; 50-52 % ulei; 3800-4000kg/ha;
o FAVORIT: Hibrid simplu, talie 165-175 cm, calatidiu mare, convex, compact;
128-130 zile; gr. C precocitate; 50-52 % ulei; 4000-4200 kg/ha
o FELIX; Hibrid simplu, talie 175-185 cm; 128-135 zile; gr. C precocitate; 53
% ulei; 4500 kg/ha;
o FUNDULEA 206: Hibrid simplu Talie 165-180 cm; 125-132 zile; gr.B
precocitate; 53 % ulei; 3800-4000 kg/ha
o IUSTIN: Hibrid simplu Talie 178-180 cmcalatidiu mijlociu si compact; 128138 zile; gr. C precocitate; 3600-3800 KG/HA
o PERFORMER: Hibrid simplu Talie 170-180 cmcalatidiu mare si compact;
127-130 zile; gr. C precocitate; 51-53 % ulei; 3800-4000 kg/ha
o RAPID: Hibrid simpluTalie 158-165 cm Calatidiu mijlociu; 115-120 zile;
3500-3800 kg/ha
o ROMINA: Hibrid timpuriu Talie 160-168 cm; 113-118 zile; gr. A precocitate;
50; 3200-3800
o SELECT: Hibrid simplu Talie 170-180 cm Calatidiu mare si dens; 113-118
zile; gr. A precocitate; 53-55; 4200-4500
o SUPER: Hibrid trilineal Talie 165-175 cm; 127-132 zile; gr. C precocitate;
50-51; 3200-3800
o TURBO: Hibrid simplu Talie 168-175 cm; 128-134; 52-53; 4000
Conditii de calitate
umiditate la recoltare 14-15 % (pana la 10-11%, cand pierderile devin foarte
mari
puritate biologica:
capacitatea de germinatie min 95 %
necesarul de samanta- 3,5-5 kg/ha ( pentru o densitate optima la recoltare
de 30-50 mii plante/ha)
mii boabe la kg: 5-13
Conditii minime de calitate pentru floarea - soarelui
caracteristici organoleptice si sanitare specifice produsului sanatos
impuritati totale, % max. 2-6, din care pietre si parti metalice care nu trec
prin sita de 1mm- 0,2%
Tehnologia cultivarii florii soarelui
Planta premergtoare
Foarte bune: cerealele pioase
Medii: hibrizii timpurii de porumb.
Nu se recomand: monocultura unde a fost cnep, tutun, soia, rapi.
Aratul:
Artura de toamn 20-22cm
Pregtirea teren:
Se face toamna sau obligatoriu primavara prin lucrri superficiale pentru a
mentine rezerva de apa in sol.

preziua semnatului la adncimea de 5-6cm.
Fertilizarea de baz
Azot
Fosfor
Potasiu
Kg/ha s.a.
Kg/ha s.a.
Kg/ha s.a.
Slab
80
100
40
Mijlocie
70
90
30
Bun
60
80
30
ocazia lucrrilor de intreinere.
23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub artur sau la pregtit teren prin incorporare la 1012 cm cu discul -toamna.
Smna i semnatul
Hibrizi de floarea soarelui recomandai pentru vestul rii: Banat, Select,
Rigasol, Fleuret, Florena, Alexandra, Arena, Pixel, Opera, PR63A90, PR63A82,
PR64A44, PR64A63, PR64A83
Combatere putregaiuri se va face obligatoriu cu fungicidele Banlate, Galben,
Fundazol 1,5 kg/t, iar mana se va combate cu Apron 2kg/t
Combatere duntori se va face cu insecticide: Gaucho 10l/t; Cruiser 350 FS
(10l/t); Furadan 35 ST (28l/t)
Precizia semnatului este oferit de reglarea corespunztoare asemntorii
in funcie de densiti prin pierderi minime de plante i prin control excelent al
adncimii de semnat i al distanei ntre rnduri.
Perioada optim de semnat este primvara cnd n sol la adncimea de semnat
4-6 cm se nregistreaz o temperatur de 6-7 grade.
Hibrizi timpurii 52 000-55 000
Hibrizi semitimpurii 50 000-53 000
Hibrizi tardivi 48 000-50 000
Greutate a 1000 boabe: 50-80g
Cantitate de smn la hectar: 3,5-5kg
Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate 1000boabe) / (puritate x
germinaie)
Combatere bolilor la floarea soarelui n timpul vegetaiei:
putregaiurile i ptarea brun se combat cu: Rovral sau Fundazol (1kg/ha);
Konker (1,25l/ha); Altocombi (0,5l/ha)
Combatere duntori:
Actara 35 WG (0.06l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25 WG (0,20,3l/ha); Fastac (0,01-0,02l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4l/ha); Mopsilan (0,060,125l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha); Sinoratox 35(0,1-0,3%); Victenon (0,41l/ha).Pentru combaterea roztoarelor din cmp se poate utiliza produsul Baraki.
Combatere buruieni:

aplicare cu unul dintre urmtoarele erbicide:
la pregtire pat germinativ pentru combaterea buruienilor mono i
dicotiledonate:Triflurex 48 EC (1,75-2l/ha)
imediat
dupa
semanat
pentru
combaterea
buruienilor
monocotiledonate: Guardian (2l/ha); Harness (4-5l/ha); Prometrex (2,5-4l/ha)
in zonele cu costrei sau pir se aplic pe vegetatie: Agil (0,7-1,5l/ha); Leopard
(0,8-1,75l/ha); Galant Super (0,5-1l/ha)
Fertilizare fazial:
Polenizarea:
pentru a nu avea semine seci pe capitule este bine s asigure 1-2 familii de
albine/ha pentru a asigura polenizarea suplimentara
Recoltarea:
recoltarea se ncepe cand umiditatea seminelor au 15-16%. Nu se
recolteaz la maturitatea deplin, datorit pierderilor mari prin scuturare. Se
pot obine producii de aproape 4000kg/ha.
Depozitarea :
periodice privind condiiile de pstrare. Pentru combaterea insectelor din
depozite se utilizeaz unul din urmtoarele produse: Actelic (0,05-0,1%);
Fendona (2-3%); K,Obiol 25 EC (1,56mg s.a./mp), Phostoxin (39/100kg
semine).
SECARA
Secara este a doua cereal panificabil dup gru i se cultiv n
zonele mai puin favorabile pentru cultura grului: soluri acide sau
nisipoase,
clim
rece
i
umed.
Importana economic a secarei este dat de urmtoarele nsuiri:
fina de secar folosit la prepararea pini, asigur hrana pentru o bun
parte a populaiei globului;
n hrana animalelor secara se folosete n amestec cu mzrichea sau
mazrea de toamn, sub form de borceaguri;
din punct de vedere calitativ, boabele de secar conin n medie, 13%
proteine, 2 % grsimi; 2,5% celuloz, 80% hidrai de carbon, substane minerale,
vitaminele B1, B2, PP;
n condiii naturale sau prin infecie artificial apare boala numit cornul
secarei (Claviceps purpurea), prin formarea de scleroi n locul boabelor. Aceasta
poate produce mbolnviri animalelor, cunoscute sub numele de ergotisme,
datorate coninutului n alcaloizi toxici (ergotoxin, ergotin, cornutin). n
industria farmaceutic scleroii de cornul secarei se folosesc pentru prepararea
unor medicamente mpotriva hemoragiilor, afeciuni circulatori, tensiunii arteriale.
nsuiri morfologice i fiziologice
n comparaie cu grul de toamn, secara, la germinare, formeaz patru

rdcini seminale, iar poziia nodului de nfrire este superficial fa de sol.
Rdcinile coronare au o cretere puternic, se ramific abundent, fiind mai
dezvoltate pe solurile srace i nisipoase.
Aparatul vegetativ este format din lstari cu 5-6 internoduri i nlimea de
120-170 cm. La nceputul creterii vegetative, frunzele au culoarea roie-violacee,
apoi devine verde albstruie.
Inflorescena este un spic cu cte un singur spicule biflor la fiecare clci al
rahisului, protejat de 2 glume, cu paleea inferioar aristat.
n comparaie cu grul, secara nspic cu aproximativ dou sptmni mai
devreme, iar nflorirea se realizeaz la 10-12 zile dup nspicare.
Fructul este o cariops gola, de culoare verde-glbuie, cu MMB de 30-40g.
Sistematic i soiuri
Secara cultivat aparine speciei Secale cereale L., care cuprinde 13
varieti.
n ara noastr soiurile cultivate aparin varietii Secale cereale var.
vulgare.
Pentru producerea de boabe i furaj verde se cultiv urmtoarele soiuri:
Gloria, Orizont, Suceava. Soiul Ergo se cultiv numai pentru producerea scleroilor
de
Calviceps
purpurea.
Cerine fa de factorii de vegetaie.
Fa de cldur au cerine moderate, avnd temperatura minim germinaie
a seminelor de 1-2 0C, iar suma temperaturilor din timpul vegetaiei de 180020000C.
n timpul iernii, plantele tinere suport temperaturi de pn la 200C, fr s
fie acoperite de zpad.
Cerinele fa de umiditate sunt mai mari, de aceea secara se cultiv n
zonele mai umede i rcoroase.
Dintre cerealele pioase, secara poate fi cultivat pe soluri mai srace,
nisipoase i acide, datorit sistemului radicular foarte dezvoltat i a capacitii
ridicate de absorbie. n acest sens, cele mai potrivite soluri sunt solurile bruneargilo-iluviale, brune luvice i luvisolurile albice. Totodat, poate fi cultivat i pe
solurile nisipoase irigate.
Zonele de cultivare
n funcie de cerinele fa de factorii climatici, secara poate fi cultivat n
ara noastr n zonele subcarpatice cu climat umed i rcoros, n depresiunile
intramontane i microzonele cu soluri podzolice din Transilvania i nord-vestul
Moldovei.
Tehnologia de cultivare
Rotaia.
Dei nu are pretenii deosebite fa de planta premergtoare, secara se cultiv
dup plante care se recolteaz pn la sfritul lunii august, cum sunt:
leguminoasele anuale i perene, borceagurile, rapia, cartofii timpurii, floarea
soarelui, hibrizii timpurii de porumb.
La rndul su, secara este o bun premergtoare pentru toate speciile din
zona ei de cultivare, las terenul curat de buruieni i se pot executa la timp
lucrrile de pregtire a solului.
Lucrrile solului.
Lucrrile agrotehnice de pregtire a patului germinativ sunt asemntoare cu
cele ale grului, atenie mai mare acordndu-se gradului de mrunire a solului
deoarece secara se seamn cu 1-2 cm mai superficial dect grul, iar nodul de
nfrire se formeaz mai aproape de suprafaa solului.
Artura se va executa cu cel puin o lun naintea semnatului, iar pregtirea
patului germinativ cu cteva zile naintea semnatului.
Fertilizarea.
Dei are o capacitate ridicat de solubilizare a elementelor nutritive din
compui mai greu solubili ai solului, secara reacioneaz puternic la aplicarea de
ngrminte. Astfel, n zonele umede i pe solurile cu fertilitate sczut, se aplic
toamna, sub artur, 20-30 t/ha gunoi de grajd i o doz de P60. n lipsa gunoiului
se aplic N70.
n condiiile solurilor nisipoase irigate, fertilizarea se efectueaz cu
urmtoarea doz: N80-100 P60-70 K70-80.
Smna i semnatul.
Smna de secar folosit la semnat trebuie s ndeplineasc urmtoarele
cerine minime de calitate: puritatea de 98%, germinaia de 92% i lipsa scleroilor
de Claviceps purpurea. nainte de semnat smna se trateaz cu Vitavax 200 FF
(300 ml/100 kg semine).
Epoca optim de semnat este n funcie de zona de cultur: ntre 15-20
septembrie, n zonele nordice i 1-10 octombrie n zonele sudice.
Densitatea optim este de 500-600 boabe germinabile/m2, distana ntre
rnduri de 12,5 cm, iar adncimea de semnat de 4-5 cm.
Norma de semnat este de 160-200 kg/ha.
Lucrri de ntreinere
Primvara devreme pe terenurile cu plante dezrdcinate (desclate), se
efectueaz o uoar tvlugire cu tvlugul neted.
Combaterea buruienilor se realizeaz prin aceleai lucrri ca n cazul grului:
respectarea rotaiei, lucrrile solului, aplicarea de erbicide. Pe terenurile cu grad
mai ridicat de mburuienare se pot aplica urmtoarele erbicide: Sare de amin (1,5
2,0 l/ha) sau Iloxan 28 CE (2,0 2,5 l/ha).
n condiiile solurilor nisipoase irigate, se aplic o udare de rsrire, toamna,
de 300 400 m3/ha, iar n timpul vegetaiei 1 2 udri, n perioada alungirii
paiului nspicare.
Recoltarea i conservarea
Culturile destinate folosirii ca furaj verde, primvara devreme, se recolteaz la
nlimea de 30 35 cm, cnd se folosete prin administrarea la iesle, sau se
puneaz la nlimea de 20 25 cm. Perioada de folosin este de 15 20 de
zile, pn la sfritul fazei de burduf.
Recoltarea pentru boabe se face la maturitatea deplin, cnd umiditatea
boabelor este de 14%. Dei coacerea este mai uniform dect la gru, la secar
poate s apar pericolul scuturrii boabelor deoarece acestea nu sunt acoperite cu
palee.
Producii poteniale.
Culturile pentru boabe realizeaz ntre 3000 5000 kg / ha boabe, iar cele
folosite ca furaj verde, ntre 25 35 t / ha mas verde.
TRITICALE
Triticale este o cereal foarte mult folosit n ultimul timp datorit
potenialului su ridicat de producie att de boabe, ct i de biomas i
al multiplelor sale utilizri.
Datorit recombinrii unor caracteristici favorabile de la cele dou specii

parentale (grul i secara), triticale are o serie de nsuiri biologice i
economice cum sunt:
-rezistena ridicat la temperaturi sczute, ceea ce favorizeaz prelungirea
vegetaiei pn toamna trziu i o reluare mai timpurie a creterii n primvar;
-vigurozitate mare a plantelor i cu ritm rapid de cretere;
-toleran la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce determin cultura pe solurile
acide, nemaifiind necesar amendarea cu calcar a acestora;
-rezistena genetic la un spectru larg de boli i la iernare asigur o bun
stabilitate a produciei de la un an la altul;
-ca furaj (mas verde sau siloz) se poate folosi, cu rezultate bune, n hrana
bovinelor i ovinelor, iar ca boabe n furajarea psrilor i porcilor, datorit
coninutului acestora ridicat n lizin;
-valoarea nutritiv a boabelor de triticale este superioar att boabelor de
gru, orz, ct i a celor de secar;
-n hrana omului se folosete pentru prepararea pinii n raport de 1:1 cu
fin de gru, sub form de fulgi, n diferite produse de patiserie, paste finoase,
etc.;
Planta premergtoare
Foarte bune: mazrea, fasolea, soia, nutul, inul pentru ulei; inul pentru
fibr, rapi; cartofi de var.
Medii: cerealele pioase anul I, porumbul, sfecla de zahr, cartofii de toamn
Nu se recomand: unde au fost pioase mai mult de doi ani; dup culturi
trzii; dup terenuri infestate cu boli i duntori specifice pioaselor
Aratul:
Artura de var: 20-25cm:
Artura de toamn 18-20 cm:
Discuit 12-15cm:
Pregtirea teren:
preziua semnatului
Fertilizarea de baz
Azot
Fosfor
Potasiu
Kg/ha s.a.
Kg/ha s.a.
Kg/ha s.a.
Slab
80-100
70-90
60-70
Mijlocie
70-80
60-70
40-50
Bun
60-70
40-60
Smna i semnatul:
Soiuri de triticale recomandate: Plai; Colina; Titan; ebea; Silver; Prospect;

Ulpia.
Tratamentul seminei: Combatere boli (mlura comun i fuzarioaza
plantulelor) i duntori (vermi srm, gndac ghebos) obligatoriu cu
insectofungicide: Protilin AL 81 PUS (3kh/t); Sumidan (1,8 l/t); Sumidan Forte (2l/t);
Tirametox 90PTS (3KG/T); Tirametox 625 SC (3,75l/t); Combatere boli cu Tiramet
600 SC ( 3l/t); Tiramet 60 PTS (3kg/t); Combatere duntori dup alte
premergtoare dect cerealelele pioase cu insecticide: Lindan 400 SC (2,25l/t);
Lindan HC (1.35l/t)
Perioada optim de semnat este ntre 1-10 octombrie.
Puritatea minim 98%
Germinaia minim 85%
Combatere bolilor la triticale n timpul vegetaiei:
loturile semincere se vor trata obligatoriu prin aplicareaa 1-2 tratamente cu
Soprano (o,75l/ha)
Combatere duntori:
(Tripsul grului, pduchele verde al cerealelor, gndacul ovsului, crbueii
35(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1l/ha).
Combatere buruieni:
(40g/ha); Icedin Super (1l/ha); Lintur 70 WG (150g/ha); Lancet RV (11,25L/HA);Logran 75 WG (10g/ha); Mustang (0,4-0,6l/ha); Oltisan Extra (1l/ha);
Primstar 75 DF (15-20g/ha); Puma S (0,8-1l/ha); Radical Super 40 CS (1l/ha); Rival
Star 75 PU (15-20g/ha); Sansac (1l/ha); Sekator (0,2-0,3l/ha); Sansulfuron 750 WP
(15-20g/ha)
Fertilizare fazial:

Recoltarea:
Recoltarea se face nainte ca umiditatea boabelor s ajung la 16% pentru a
evita pierderile prin scuturare i ncolire a boabelor n spic. Se pot obine producii
de peste 6000kg/ha.
Depozitarea :
VINETE Solanum melongena L. Familia Solanaceae
Se cultiv bine dup lucern, trifoi, mazre, fasole, dar se poate cultiva i
dup rdcinoase, bulboase i bostnoase. Se vor evita ca premergtoare culturile
de vinete, cartofi i ceapa care a fost erbicidat cu Afalon sau Gesagard.
ngrarea terenului Toamna se administreaz 40-50 t/ha gunoi de grajd,
300kg./ha superfosfat i 100-150kg.sare potasic, iar primvara 150 kg azotat de
amoniu.
Pregtirea terenului se face din toamn. Dup eliberarea terenului de
resturi vegetale, se aplic ngrminte organice i chimice, apoi se efectueaz
artura de baz la adncimea de 30-32cm. Primvara nainte de plantare are loc
prelucrarea terenului cu grapa cu coli reglabili sau cu freza.
Erbicidarea terenului nainte de plantare cu 5-6 zile se erbicideaz terenul
cu DUAL GOLD 960 EC- pentru toate categoriile de buruieni (1,2 l/ha) i se
ncorporeaz n sol la 6-8 cm adncime, cu grapa cu coli reglabili. De asemenea
se poate erbicida terenul i dup plantarea rsadurilor (AGIL 100 EC-0,8 l/ha,
LEOPARD 5EC-1,5 l/ha, pentru buruieni cu frunza ngust).
Semnatul i plantatul Vinetele se cultiv prin producerea prealabil a
rsadurilor. Semnatul se realizeaz dup 20 februarie. Smna se seamn n
rnduri distanate la 8-10 cm i la 2-3 cm/rnd. Atunci cnd se produce un numr
redus de rsaduri, seminele se seamn n ldie din lemn, care, n prealabil, au
fost umplute cu mrani (amestec de pmnt - 60%, nisip -10% i gunoi de grajd
fermentat -30% ). Imediat dup semnat substratul se stropete cu Previcur SL0,15%. La nceputul formrii primelor dou frunze adevrate, dup 10-15 zile de la
rsrire, rsadul se poate repica n pahare de unic folosin, care au fost umplute
n prealabil cu mrani. Adncimea de repicat este de 3-3,5 cm. Pentru reuita
lucrrii de repicat trebuie respectate cteva reguli generale: nu se repic n zilele
prea reci sau prea nsorite, pentru a proteja rsadurile de frig sau insolaie
puternic; rsadurile se scot din patul cald n cantiti mici, prin dislocare i se in
acoperite pn la repicat. Dup repicare plntuele se ud imediat cu stropitoarea
cu sit, apoi se umbresc timp de 1-3 zile i se aerisesc mai puin, pentru a se
asigura prinderea. La nceput, cnd rsadurile sunt mici i timpul friguros, se ud
rar i cu ap puin deoarece stratul de pmnt se usuc doar la suprafa. Apa

trebuie s fie la temperatura ambientului pentru a nu rci substratul, cu urmri
negative asupra rsadurilor. Pe msur ce timpul se nclzete, udrile se fac mai
des i cu cantiti mai mari de ap. Se urmrete ca apa s ptrund mai adnc i
s umezeasc stratul de pmnt pe toat grosimea. Distribuirea apei se face cu
stropitori sau furtun cu sit Cu cteva zile nainte de plantare rsadurile se clesc
printr-o aerisire mai puternic ziua i noaptea, iar cu cteva ore nainte de
scoaterea rsadurilor se ud abundent. Vrsta rsadurilor este de 60 de zile.
Plantarea are loc numai atunci cnd temperatura solului, pe adncimea de
10-15cm este de minimum 140 C. Rsadurile se planteaz pe strat nlat,
plantndu-se cte dou rnduri la 80 cm, iar ntre plante/rnd 45 cm.
Lucrri de ngrijire La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor.
Se aplic 3-4 praile ntre rnduri i 2 praile /rnd. Irigarea culturii se face prin 810 udri la interval de 7-10 zile, cu norme de udare de 300-350 m3 /ha pentru
primele 3-4 udri, dup care norma de udare crete la 400-500 m3 /ha. Se aplic
2-3 fertilizri faziale, n principal cu ngrminte foliare tip F. Prima fertilizare se
face la 15-20 zile de la plantare cu F411 0,5%, iar a doua la 10-15 zile dup
prima, cu F231 -0,5% n cantitate de 1000 l soluie/ha. Se acord atenie
combaterii bolilor i duntorilor. Dintre boli, pagube nsemnate produc: ptarea
brun, ptarea brun a frunzelor i fructelor, putregaiul cenuiu, putregaiul
fructelor, verticiloza i fuzarioza, iar dintre duntori: pduchele verde al
solanaceelor, gndacul din Colorado, omida fructelor, coropinia. Produsele
folosite pentru combaterea chimic sunt: - TOPSIN 500 SC (0,07-0,14%) pentru
vestejirea plantelor, fuzarioz; - TOPSIN AL 50 PU (0,05-0,1%) pentru vestejirea
plantelor; - DECIS 2,5 EC (0,04%) fluturele alb al verzei; - ACTARA 25 WG -0,06
kg/ha pentru gndacul din Colorado. Combaterea ecologic cuprinde respectarea
unor msuri culturale i tratamente, cum ar fi: producerea rsadului se va face
n pmnt dezinfectat termic smna nainte de semnat se va dezinfecta cu
soluie de piatr vnt de concentraie 5% timp de 15 minute; revenirea pe
aceeai sol a culturii se va realiza dup o perioad de 5- 6 ani pentru evitarea
infeciei cu verticiloz; tratarea plantelor la apariia simptomelor de man,
antracnoz i putregai cenuiu cu zeam bordelez 0,2-0,5 %; limitarea atacului
gndacului de colorado prin recoltarea manual i distrugerea adulilor;
limitarea atacului de acarieni, afide i larve de colorado prin stropiri cu rotenon.
Copilitul se practic mai rar, de obicei n regiunile mai rcoroase i umede,
nlturndu-se lstarii fr rod. Crnitul la culturile timpurii se face n cursul
perioadei de vegetaie cu scopul de a limita numrul de fructe (ruperea vrfului de
cretere a plantei), iar la restul culturilor se aplic toamna cu 15-20 de zile
naintea primei brume. Copilitul i crnitul se fac cu foarfecele sau cu briceagul.
Recoltarea fructelor se face la maturitatea de consum, cnd au culoare
specific soiului i sunt elastice la apsare, la interval de 5-6 zile.
USTUROIUL COMUN
Bune premergtoare pentru usturoi sunt culturile fertilizate cu ngrminte
organice care las terenul curat de buruieni, cum ar fi ardeiul, tomatele, vinetele,
varza, castraveii, dovleceii, pepenii. Nu sunt bune premergtoare mazrea i
fasolea. Usturoiul nu trebuie cultivat dup el nsui mai muli ani consecutivi i nici
la intervale de timp mai mici de 3-4 ani, pe acelai teren, ntruct este atacat de
nematozi i producia poate fi compromis.
Pregtirea terenului se realizeaz pe terenuri mai uoare, care nu
formeaz crust. Odat cu artura de baz din toamn se ncorporeaz i
ngrmintele chimice (80 kg/ha superfosfat i 130 kg/ha sare potasic).
Primvara timpuriu cnd are loc pregtirea terenului se aplic i 80 kg/ha azotat
de amoniu. Modelarea terenului se face n straturi nlate de 104cm lime.
Plantarea de toamn se face n lunile septembrie-octombrie, iar cea de
primvar n prima jumtate a lunii martie. Se planteaz 4 rnduri pe stratul
nlat, la distane de 28 cm ntre rnduri i de 3-4 cm pe rnd. Adncimea de
plantare este de 4-5 cm toamna i de 2-3cm. primvara.
Lucrri de ngrijire Dup rsrirea plantelor se aplic prima ngrare
fazial cu doze de aproximativ 170-200 kg superfosfat, 100 kg sulfat de potasiu i
100 kg azotat de amoniu la hectar. Dac plantele au cretere vegetativ slab, se
face a doua fertilizare, cnd ncepe formarea bulbilor. Se aplic praile i irigri de
cte ori este nevoie, pentru a menine solul afnat i cu umiditate optim.
Combaterea agenilor patogeni i a duntorilor specifici se face cu atenie
deosebit. Nematodul bulbilor produce pagube deosebit de mari, pn la
compromiterea recoltelor de usturoi, ceea ce explic necesitatea cultivrii unor
soiuri rezistente, ct i tratamentul preventiv cu Formalin 40%. nainte de
plantare ceii de usturoi se dezinfecteaz cu Rovral 50 PU 600 g/ 100 kg.n
perioada de vegetaie la apariia simptomelor de putregai cenuiu se aplic
tratamente cu Bravo 500 SC 1,5 l/ha, Topsin M 70 0,2 %. Combaterea ecologic
cuprinde urmtoarele msuri: cultivarea usturoiului n terenuri bine aerate;
revenirea culturii pe acelai teren dup minim trei ani; folosirea la plantat de
bulbi neinfectai; fertilizare echilibrat fr blegar; evitarea rnirii plantelor n
timpul lucrrilor de ntreinere; efectuarea unui tratament repetat la sol cu
decoct de Coada calului pentru combaterea putregaiului cenuiu.
Recoltarea se face n lunile iulie-august, cnd tulpina fals se nmoaie la
baz, iar frunzele se usuc. Se recolteaz cu grij, pentru a nu exfolia cpnile,
ntruct tunicile protejeaz usturoiul n timpul iernii.
CULTURA PLANTELOR DE NUTRET: LUCERNA PAJISTI TEMPORARE
In prezent Solicitanta cultiva o suprafata
de 2,17 ha cu lucerna si 0,49 ha cu pajisti.
Intrucat o parte din suprafata ocupata cu
lucerna a depasit perioada de perenitate, din
anul 1 aceasta se diminueaza la 0,92 ha. Pana
in anul tinta va fi mentinuta aceasta cultura
cu suprafata aferenta de 0,92 ha, datorita
caracteristicii de perenitate. De asemenea se
mentine in cultura din anul 0 pana in anul 5
acceasi suprafata ocupata cu pajisti, respectiv
0,49 ha.
Aceasta cultur de pajite temporar, intensiv, are o durata lunga (5-7 ani).
Lucerna este o cultura longeviva. Perenitatea sau longevitatea unei culturi de
lucern depinde de modul n care se asigur condiiile optime pentru creterea i
dezvoltarea plantelor, ncepnd cu culturile din anul al treilea de vegetaie, cnd
sensibilitatea acestora la condiiile de temperaturi sczute din timpul perioadei de

iernare este foarte ridicat.
Lucerna (Medicago sativa)este una dintre cele mai valoroase culturi plante
furajere datorita productiei mari de masa verde sau fan si calitatii superioare a
furajului. Contine vitamina A (vitamina cresterii), vitamina C (antiscorbutica), D
(antirahitica), si K (antihemoragica), vitamine indispensabile pentru animalele
tinere.
Nutretul verde de lucerna contine 0,555% Ca, 0,056% P, 0,375% K, 0,77%
Mg si 0,077 S iar fanul de lucerna contine 0,806 % Ca, 0,182 % P, 1,235 % K, O,22
% Mg si 0,205 % S. Aceste saruri arata marea importanta a lucernei in cresterea
vacilor cu lapte.
Lucerna rezista foarte bine la temperaturi scazute de -25 grade C si la
seceta. Are nevoie de soluri fertile, profunde, si cu panza freatica la o adancime
mai mare de 2-3 m.
Zonele cele mai favorabile sunt Campia de vest, centrul Munteniei si
Olteniei, centrul, nord-vestul Moldovei.
Tehnologia culturii de lucerna
Planta premergtoare:
Foarte bune plante premergatoare sunt plantele anuale furajere si porumbul;
Buna planta prenergatoare este floarea soarelui;
Medie planta premergatoare este soia timpurie;
Nu se recomand sa se semene dupa pritoarele trzii.
Aratul:
Pentru semnatul de primvar aratul se executa la 22-25cm;
Pentru semnat de toamn aratul se executa la 20-22cm.
Pregtirea teren:
Atat pentru semanatul de toamna cat si pentru semanatul de primavara
pregatirea terenului se efectuaeaza prin una doua treceri cu graba cu
discuri.
preziua semnatului urmat de tvlugit.
Fertilizarea de baz
Azot
Fosfor
Potasiu
Kg/ha s.a.
Kg/ha s.a. Kg/ha s.a.
Slab
60
80
80
Mijlocie
50
70
70
Bun
40
50
0
form amidic (uree) sau sub form amoniacal (complexe) iar restul se
aplic cu ocazia lucrrilor de intreinere.
23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub artur sau la pregtit teren prin incorporare
cu discul.
Smna i semnatul
Soiuri de lucern recomandate pentru sunt: Sitel; Derby; Verko; Triunf;
Selena; Topaz.
Tratarea seminelor:Carbodan 35 ST(28l/t), Carbofuran 350 (28l/t)

Perioda optim de semnat este primvara foarte timpuriu pn n 15
martie, iar toamna ntre 15-25 august.
calitate a seminei i starea fitosanitar a acestora, de epoca de semnat,
de calitatea patului germinativ, i de presiunea bolilor la densiti mrite.
o Numr de boabe la mp 1000
o Puritatea minim 98%
o Germinaia minim 85%
o Greutatea a 1000 boabe: 1,8-2,1g
o Cantitate de smn la hectar: 20-22 kg
o Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate 1000boabe) / (puritate x
germinaie)
Adncimea de semnat 1,5 (primvara) - 2,5cm (toamna)
Tavalugitul semanaturii. Concomitent cu semanatul sau dupa semanat se
recomanda o tavalugire usoara
Combatere bolilor la lucern timpul vegetaiei: (nu se execut tratamente n
vegetaie)
Combatere duntori:
n cazul unor atacuri puternice de larv de grgrie sau de omizi
defoliatoare masa vegetal se va recolta ct mai repede posibil35(0,1-0,3%);
Victenon (0,4-1l/ha).
Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice n momentele optime de aplicare cu unul
dintre urmtoarele erbicide:
o La pregtit teren: Dizocab, Eradicane (6-7l/ha); Alirox (9-10l/ha)
o Pe vegetaie cnd lucerna are 2-3 lstari (buruieni monocotiledonate):
Fusilade forte, Targa super, Galant super (1-1,5l/ha), Agil (1l/ha)
o Pe vegetatie n faza 3-5 frunze trifoliate (buruieni dicotiledonate): Pivot
(0,5-0,75l/ha); Basagran (1,5-2l/ha)
Fertilizare fazial:
Recoltarea:
Recoltarea se face intre nceputul i mijlocul fazei de inflorire a plantelor
cnd producia este maxim.
n ani urmtori coasa se realizeaz la imbobocire iar coasele doi i trei cand
30% din plante au nflorit.
Depozitarea :
Se vor executa lucrri de depozitare a fnului recoltat n fnare bine
protejate i aerisite pentru a nu se deprecia.
Productia estimata 6-8 tone fan pe hectar
III. CULTURA LEGUMELOR IN CAMP

In prezent Solicitanta nu cultiva legume in camp. Se propune prin prezentul
plan de afaceri ca din anul 3, la nivelul acestei exploatatiei agricole sa se cultive o
suprafata de 1,15 ha de legume in camp.
Legumele sau zarzavaturile prezint o importan economic deosebit.
Ele sunt produse de origine vegetal cu rol important n alimentaia omului
datorit nsuirilor senzoriale deosebite i a elementelor nutritive valoroase pe
care le conin (glucide, enzime, acizi organici, vitamine, sruri minerale). Din
punct de vedere economic, legumele contribuie la realizarea unor venituri bneti
importante pentru cultivatori, iar din punct de vedere social, legumicultura ofer
posibiliti de folosire a forei de munc pe tot parcursul anului.
Clasificarea plantelor legumicole
Plantele legumicole se pot clasifica dup criteriul botanic, dup durata de
via , n funcie de organele care se folosesc n consum, n funcie de tehnologia
aplicat, cea mai uzual n activitatea de producie i economico-financiar.
Clasificarea plantelor legumicole dup agrotehnica aplicat n culturi
Grupa
Denumirea obinuit
Denumirea tiinific a plantei
A. LEGUME
Legume bulboase
Legume cucurbitacee
(bostnoase)
Legume solano-fructoase
Legume frunzoase
Legume pstioase (psti i

capsule)
Legume rdcinoase
Legume tuberculifere
Legume vrzoase
Ceapa
Prazul
Usturoiul
Castravetele
Dovlecelul
Pepene galben
Pepene verde
Ardeiul
Tomatele
Vinetele
Loboda
Salata
Allium cepa L
Allim porum L
Allium Sativum L
Cucumis sativus L
Cucurbita pepo L
Cucumis melo L
Citrullus vulgaris L
Capsicum annum L
Solanum licopersicum L
Solanum melongena L
Atriplex hortensis L
Lactuca sativa L
Spanacul
Spanacul oleraceea L
Bamele
Fasolea psti
Mazrea
Morcovul
Ptrunjelul
Hybriscus esculentus L
Phaseolus vulgaris L
Pisum sativum L
Dancus carota L
Petroselinum sativum var.tuberosum
L
Pastinaca sativa L
Raphanus sativus L
Beta vulgaris L (var.rapacea, f.rubra)
Apium graveolens L
Solanum tuberosum L
Helianthus tuberosum L
Pstrnacul
Ridichea
Sfecla (roie)
elina
Cartoful
Topinamburul
Varza alb
Varza roie
Varza crea
Brasica oleracea, f. Alba

Brasica oleracea, f.rubra
Brasica oleracea, var. Capitata,
f.sabauda
Varza de Bruxelles
Conopida
Gulia
Legume condimentare
Alte legume
Cimbrul
Hreanul
Leuteanul
Mrarul
Ptrunjelul
Tarhonul
Ciuperca alb
cultivat
Sparanghelul

f.gemnifera
f.botrytis
f.gongylodes
Satureja hortensis L
Armoracia rusticana L
Levisticum officinale
Anethum graveolens
Petroselinum sativum, var.foliosum
Artemisia dracunculus
Psalliota campestris
Asparagus officinalis
nmulirea legumelor
nmulirea este funcia biologic a tuturor organsimelor vii prin care se
sporete numrul de indivizi. Legumele se pot nmuli pe dou ci: sexuat, adic
prin semine i asexuat, adic pe cale vegetativ.
nmulirea pe cale sexuat se realizeaz prin organe specializate, avnd ca
principale momente polenizarea i fecundarea. La plantele autogame fecundarea
se face cu polen propriu, iar la cele alogame cu polen strin. Alogamia este
caracteristic pentru cele mai multe specii i soiuri. Smna rezultat reprezint
un nou organism i include n ea toate componentele plantei legumicole:
rdcini, tulpini i elemente nutritive. Introdus n pmnt, sub influena apei
i temperaturii, din smn se formeaz o nou plant cu sistem radicular,
tulpin i frunze, care apoi fructific dup un anumit timp.
nmulirea vegetativ se asigur prin intermediul unor organe sau poriuni
de organe nespecializate pentru aceast funcie, mugur, frunz, ramur, rdcini
etc., care puse n condiii favorabile dau natere unor plante ntregi.
La plantele legumicole se cunosc metode de nmulire vegetativ prin bulbi
sau bulbili( la ceap i usturoi), tuberculi (la cartofi), rizomi la hrean, desprirea
tufei la tarhon.
Sisteme i metode de cultur
Plantele legumicole prin specificul biologiei i tehnologiei se cultiv n
diferite sisteme i metode de cultur, ceea ce asigur aprovizionarea cu produse
n tot timpul anului. Sistemele si metodele de cultur sunt cuprinse n tehnologii
unitare pe specii sau grupe de specii, pe aceast cale realizndu-se ealonarea
produciei i industriei prelucrtoare n tot timpul anului.
Sistemul de cultur n teren descoperit se practic la toate speciile de
legume, n perioada martie-octombrie, cu recoltarea produselor n perioada
aprilie-noiembrie. n funcie de durata perioadei de vegetaie, epoca de semnat
sau plantat, nceputul i sfritul recoltrii, condiiile climatice, se deosebesc
urmtoarele metode de cultur:
timpurie sau de primvar-var, n perioada martie-iulie la rdcinoase,
bulboase, verdeuri, vtzoase, solano fructoase, pstioase;
semitimpurie sau de var, n perioada mai-august la solanacee, varz;
trzie sau de toamn, n perioada iunie-octombrie, la varz, tomate, vinete,
fasole, verdeuri.
Sistemul de cultur protejat se practic la unele specii de legume n perioada
martie-iunie i septembrie-octombrie, folosind materiale de protejare, tipuri de
construcii i posibiliti de nclzire. Protejarea permite crearea de microclimat
favorabil n scopul grbirii nfloritului i fructificrii, deci a protejrii recoltei, mai

ales n condiii de temperatur sczut n exterior. In cadrul acestui sistem se
practic urmtoarele metode:
protejarea terenului (mulcirea) sau acoperirea lui cu material plastic cu
scopul asigurrii unui regim de temperatur i umiditate favorabil grbirii
formrii organului comestibil (castravete, dovlecel, salata, ardei gras,
sparanghel);
protejarea plantelor cu perdele (culise) din plante agricole n vegetaie
(porumb, secar etc), din deeuri agroforestriere (tulpini de floarea soarelui,
coarde de vi, ramuri etc) sau din panouri de material plastic la pepene i
solano fructoase;
protejarea plantelor cu adposturi joase confecionate din material plastic la
culturile de castraveti, verdeuri, varz, solano-fructoase;
protejarea plantelor cu adposturi nalte (sere sau solarii confecionate din
lemn, metal acoperite cu material plastic) la aceleai culturi de mai sus.
Sistemul de cultur forat se practic n construcii speciale (sere) din metal,
sticl, cu nclzire n tot timpul sezonului rece pentru culturi de legume solano
fructoase, castravete, fasole, verdeuri.Metodele de cultur difer n funcie de
tipul serei:
sere tip bloc industrial din sticl nclzite tehnic;
sere individuale, din plastic, nclzite tehnic;
sere bloc i individuale nclzite de la soare.
Alegerea i organizarea terenului
Alegerea terenului destinat culturii legumelor se face n funcie de plantele
cultivate, modul i sistemul de cultur. Se aleg de regul terenurile plane sau cu
pante foarte mici, orientate spre sud-est sau sud-vest, adpostite de vnturi i
cureni reci, n apropierea unei surse corespunztoare de ap pentru irigaii i ct
mai apropiate de ci de comunicaie modernizate.
Se evit terenurile umede sau pe care bltete apa, precum i cele infectate
de boli i infestate de buruieni i duntori.
Organizarea teritoriului pe care se
amplaseaz culturile legumicole urmrete n principal concentrarea i comasarea
suprafeelor, precum i specializarea produciei, n funcie de destinaia produselor
obinute.
Organizarea terenului se face conform unui proiect care cuprinde un
complex de lucrri ce se refer la repartizarea terenului pe sole (parcele), trasarea
drumurilor i executarea amenajrilor sistemului de irigare.
Asolamentul legumicol presupune folosirea intensiv i raional a
terenului prin organizarea terenului n sole, repartizarea culturilor n timp i
spaiu, mpreun cu un sistem raional de lucrri ale solului, de aplicare a
ngrmintelor, de combatere a buruienilor, bolilor i duntorilor.
Culturile succesive reprezint sistemul prin care pe aceeai suprafa de
teren se cultiv una dup alta dou sau mai multe culturi ntr-un singur an. In
cadrul acestui gen de cultur exist o cultur de baz sau principal i una sau
dou culturi secundare. Cultura de baz ocup terenul o perioad de timp mai
ndelungat, fiind i cea de la care se realizeaz volumul de producie cel mai
nsemnat, preponderent din punct de vedere economic. Cultura secundar poate
fi anterioar sau urmtoare i ocup terenul fie naintea culturii de baz, fie dup
aceasta. Exemplu : Cultura de baz: tomate timpurii, de var, de toamn , culturi
succesive : salat, spanac; sau cartofi timpurii- cultura de baz i varza de

toamn cultura succesiv.
Culturile asociate sau intercalate reprezint sistemul n care pe aceeai
suprafa i n acelai timp se cultiv dou sau mai multe specii. In cadrul acestui
sistem se deosebete o cultur principal, cea care prezint importan
economic mai mare i una secundar. Asocierea culturilor se face de obicei prin
dispunerea alternativ a rndurilor sau benzilor culturii principale cu acelea ale
culturii secundare.
Pregtirea terenului
Legumele fiind plante foarte pretenioase fa de ap i substanele
fertilizante, sunt cu att mai exigente fa de lucrrile solului, care urmresc
reinerea apei, aerisirea solului i mobilizarea rezervelor de substane fertilizante.
Ca i la culturile agricole, lucrrile solului la legume se grupeaz n lucrri de
baz i de pregtire nainte de semnat i plantat. Specific pentru culturile
legumicole este faptul c lucrrile de pregtire a terenului se execut primvara,
vara i toamna, n funcie de epoca de semnat i plantat, innd seama de
sistemul i metoda de cultur, tipul de sol i starea vremii. Lucrrile se aplic
difereniat pentru culturile n ogor propriu, pentru culturile succesive, pentru
culturile din sere.
Tehnologia modern implic urmtoarele lucrri de pregtire a terenului,
valabile pentru toate sistemele de cultur dar aplicate diferit de la cultur la
cultur:
ndeprtarea materialelor de susinere a plantelor (araci, spalier);
nlturarea resturilor vegetale (vreji);
afnarea terenului;
nivelarea;
udarea de aprovizionare;
fertilizarea de baz;
artura de toamn;
pregtirea patului germinativ n vederea semnatului sau plantatului;
modelarea terenului prin realizarea unor straturi nlate (biloane, brazde
nalte) pe care se execut semnatul sau plantatul legumelor i a rigolelor
de dirijare a apei pentru irigat;
erbicidarea total nainte de nfinarea culturilor.
Epoci si metode de semnat i plantat
Epoca de semnat i plantat este condiionat de preteniile fiecrei
specii fa de temperatur, de condiiile climatice ale zonei de cultur, de modul
de ealonare a produciei n cursul anului. Unele specii de legume rezistente la
temperaturi sczute, pentru a folosi ct mai bine umezeala acumulat n sol se
seamn primvara ct mai devreme n mustul zpezii (mazrea, morcovul,
ceapa, spanacul). Alte legume ca : fasolea, castraveii, pepenii, pretenioase la
cldur , se seamn primvara trziu, dup ce pericolul brumelor trzii de
primvar a trecut. Pentru satisfacerea nevoilor de consum
semnatul i
plantatul la unele culturi se face ealonat, n mai multe epoci (salata, ceapa,
tomatele, varza, morcovul etc).
Adncimea de semnat i plantat nflueneaz rsrirea uniform a
plantelor i prinderea rsadului. Adncimea de semnat se stabilete n funcie de
felul i mrimea seminei, natura i nsuirile solului i epoca de semnat. Astfel,
cu ct smna este mai mic cu att adncimea de semnat este mai redus
(salata, morcov, ptrunjel). Pe solurile uoare i cele uscate semanatul se face mai
adnc dect pe solurile grele i umede.
Pentru rsaduri, adncimea potrivit la majoritatea legumelor este pn la
primele frunze (tomate, varz) sau pn la rozeta de frunze (salata, elina).
Rsadul de tomate, castravei, gulie se poate planta la o adncime mai mare
dect aceea la care au stat n sere sau rsadnie, pentru a favoriza apariia de
rdcni adventive.
Metode de semnat i plantat
La stabilirea metodelor de semnat i plantat se ine seama de asigurarea
densitii optime de plante la unitatea de suprafa ct i de spaiul necesar
efecturii lucrrilor de ntreinere i recoltare.
Corespunztor cerinelor plantelor se folosesc mai multe metode de
semnat i plantat:
semnatul prin mprtiere (se practic numai pe suprafee mici );
semnatul i plantatul n rnduri (echidistante, duble sau n benzi);
semnatul n cuiburi (pepene, dovlecei, cstravei ).
ntreinerea solului i ngrijirea culturilor
n cursul perioadei de vegetaie, solul necesit lucrri de ntreinere, iar
culturile de legume numeroase ngrijiri pentru meninerea la nivel optim a tuturor
factorilor care condiioneaz producia.
Lucrrile de mtreinere a solului i ngrijire a culturilor urmresc
mbuntirea condiiilor de temperatur, lumin, ap, hran, meninerea
densitii optime i sntii plantelor, a echilibrului ntre aparatul vegetativ i
germinativ ntre partea aerian i sistemul radicular. Unele lucrri sunt comune
tuturor culturilor de legume, altele se aplic numai anumitor culturi prezentnd
anumite particulariti.
Lucrri cu caracter general se aplic solului i plantelor.
distrugerea crustei,
afnarea solului (praile),
combaterea buruienilor (praile mecanice, erbicidare),
fertilizarea (local, fazial, foliar)
irigarea,
prevenirea si combaterea bolilor i duntorilor
completarea golurilor (la culturile nfiinate prin rsad).
Lucrri cu caracter special
n aceast categorie se includ lucrri care au un caracter limitat, fiind
specifice numai pentru anumite culturi. Ele au drept scop susinerea plantelor,
ptrunderea radiaiei solare la formaiunile de fructificare, conducerea, dirijarea
plantelor n vederea unei bune nfloriri i fructificri pe tulpina principal i
ramificaiile laterale. Aceste lucrri sunt:
susinerea plantelor n poziie vertical cu ajutorul aracilor sau spalierului;
palisatul (conducerea plantei pe spalier),
arcitul (tutoratul), conducerea plantei pe arac,
operaiile n verde :
- copilitul = nlturarea lstarilor de la subioara frunzelor;
- crnitul = nlturarea vrfului tulpinii principale cu scopul grbirii coacerii
fructelor. Se aplic la tomate, ardei, vinete dup ce plantele au format un
anumit numr de inflorescene;
- ciupitul = const n nlturarea vrfului vegetativ al tulpinii principale i a

lstarilor cnd plantele au format 4-5 frunze cu scopul de a grbi
dezvoltarea ramificaiilor superioare pe care se formeaz cele mai multe
fructe. Se aplic la castravei, dovlecei i pepeni;
rritul plantelor se aplic anumitor culturi de legume semnate direct n
cmp (morcov, ptrunjel, salat, ceap) cu scopul asigurrii unei densiti
optime;
copcitul se aplic la elin i hrean i const n nlturarea rdcinilor
laterale;
nlbirea (etiolarea) se aplic la sparanghel i elin prin legarea frunzelor
i muuroire cu pmnt ;
defolierea const n nlturarea frunzelor mbtrnite i bolnave de la baza
tulpinii la culturile de tomate, vinete, castraveti din ser;
protejarea mpotriva ngheurilor i brumelor se aplic frecvent primvara i
uneori toamna la culturile sensibile la frig. Se folosec n acest scop se
folosesc perdelele de fum sau irigarea de protecie prin aspersiune;
controlul i dirijarea microclimatului din sere prin nregistrarea evoluiei
factorilor de mediu (temperatur, umiditate, radiaie solar etc);
mulcirea const n acoperirea temporar a solului cu diferite materiale
(carton, hrtie, tala, paie, frunze, gunoi bine descompus, folie de
polietilen, policlorur de vinil transparent, fumurie sau neagr, polistiren
expandat) pentru mbuntirea condiiilor de microclimat din sol i a
nsuirilor fizico-chimice ale solului. Se preteaz la aplicarea mulcitului
pepenii, castraveii, dovleceii, ardeii, salata, sparanghelul .a.
Recoltarea i condiionarea legumelor
n legumicultur, recoltarea i condiionarea produselor prezint o serie de
particulariti care se refer la stabilirea momentului optim pentru recoltare n
funcie de destinaia produselor i perioada din zi cnd se face recoltarea; modul
de recoltare (manual sau mecanic); manipularea legumelor; sortarea; calibrarea i
ambalarea produselor n condiii optime.
Recoltarea legumelor
Calitile gustative ale legumelor destinate consumului n stare proaspt,
calitile tehnologice ale celor utilizate n industrie i transportul n bune condiii
depind n cea mai mare msur de determinarea corect a perioadei de recoltare.
In acest sens, momentul optim de recoltare reprezint faza de dezvoltare a
legumelor la care acestea ajung la un anumit grad de acumulare a substanelor
utile unui scop anume. Din acest punct de vedere se deosebesc : maturitatea
fiziologic i maturitatea de consum. n funcie de aceste elemente, legumele se
grupeaz dup cum urmeaz :
grupa I legumele care se recolteaz la maturitatea fiziologic : tomatele,
pepenele galben i verde, ardeiul gogoar;
grupa II legumele care se recolteaz la maturitatea de consum: ardeiul
gras i iute, vinetele, castravetele, dovlecelul, fasolea psti, mazrea;
grupa III legumele care se recolteaz la formarea deplin a organului
comestibil ca: salata, varza, conopida, gulia, ceapa, usturoiul i toate
rdcinoasele.
Legumele din grupa I i II-a se recolteaz ealonat, la intervale mici, pentru a
prinde momentul optim. Aceste legume au un grad ridicat de perisabilitate i
implic o manipulare atent i ct mai rapid.
Epoca de recoltare i intervalele dintre recoltri difer mult de la o specie la

alta n funcie de destinaia produciei (consum curent, conserve, export). Astfel,
tomatele pentru export i castraveii Cornichon se recolteaz n fiecare zi.Vinetele
se recolteaz la 3-4 zile, ardeii la 5-6 zile iar fasolea i mazrea la 2-3 zile.
Rdcinoasele i bulboasele destinate consumului n timpul iernii se recolteaz o
singur dat, toamna.
Modul de recoltare difer n funcie de specie. Astfel, fructele de tomate
se prind n palm i se rsucesc, rupndu-se fr codi, la vinete, fructul se taie
cu foarfeca cu un peduncul de 2-3 cm, fasolea se culege de pe tuf de jos n sus,
rupnd pstile cu codi; cpna de varz se taie cu cuite speciale mpreun
cu cteva frunze de protecie.
Utilaje folosite. Recoltarea se face mecanizat la fasolea verde, mazre
psti, ceapa uscat, tomate pentru industrializare. Se folosesc combine pentru
recoltarea salatei i verzei; unele legume se recolteaz semimecanizat, adic se
disloc cu ajutorul unor dispozitive (dislocator) i apoi se adun manual
( rdcinoase).
Condiionarea legumelor
Prin condiionare se nelege totalitatea operaiunilor princare produsele
recoltate sunt aduse n starea cerut de condiiile de calitate prevzute n
standarde, n funcie de destinaia lor. Unele operaii sunt obligatorii pentru toate
legumele (sortarea, calibrarea) altele numai pentru o parte din ele.
Condiionarea se execut fie la locul de producie, fie n centre organizate si
dotate cu maini speciale.
Sortarea este operaia de separare pe caliti a produselor dup gradul de
vtmare, de maturare, defecte de form, culoare etc. Lucrarea se face manual
sau cu ajutorul benzilor de sortare.
Calibrarea const n clasarea produselor pe grupe de mrimi n funcie de
diametru, lungime i greutate. Operaiunea se execut cu ajutorul abloanelor i
calibratoarelor sau mecanizat cu ajutorul unor dispozitive sau maini de calibrat.
Ambalarea legumelor se face n lzi de diferite mrimi, saci, couri, cofraje,
coulee, suporturi etc. Tipul de ambalaj se stabilete n funcie de produs i
destinaia acestuia. La legume se practic sistemul de preambalare n folii sau
pungi de diferite dimensiuni, coulee, saci din plas de textile, tipuri de ambalaje
specifice unui comer civilizat.
Tehnologia principalelor culturi de legume propuse a se cultiva

PORUMBUL ZAHARAT
In conformitate cu Ordinul Ministrului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale nr.

898/05.06.2014 Porumbul zaharat se regaseste la Cap. VII SPECII LEGUMICOLE
pag 54 a Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur din Romania pentru
anul 2014.
In conformitate cu REGULAMENTUL (CE) NR. 1444/2002 Porumbul zaharat
pentru consumul uman se nregistreaz la punctul D/14 Legume proaspete, pepeni
i cpuni cultivate n aer liber sau n solarii joase (neaccesibile).
Porumbul zaharat, specia Zea Mays , este o monocotiledonata din familia
Gramineae, var. rugosa (Bonaf) , convar. Saccharata (Sturt.),se diferentiaza de
porumbul normal prin prezenta uneia sau mai multor gene mutante, care
afecteaza metabolismul glucidelor din endosperm.
Partea pentru consum din porumbul zaharat este bobul imatur format din
endosperm si peretele ovarului (pericarpul imatur). Dulceata este principalul
component al gustului in porumbul zaharat. Savoarea este de asemenea
determinata prin arome, mai ales de buchetul pe care il are porumbul zaharat in
timpul fierberii.
TEHNOLOGIA DE CULTURA
Plante premergatoare :
foarte bune cerealele paioase, leguminoasele anuale si perene, inul,
cartofii
bune floarea soarelui, porumbul 1-2 ani, sfecla de zahar, plantele furajere
medii porumbul 3-4 ani, ricinul, sorgul.
Lucrarile solului :
adancimea araturii: pe soluri mijlocii si grele, 25-30 cm; pe soluri usoare,
20-25 cm;
nu se recomanda aratura de primavara (se pierde apa din sol prin
evaporare);
Pregatirea patului germinativ
se realizeaza imediat inaintea semanatului;
se urmareste obtinerea unei suprafete nivelate cu un strat de sol maruntit
pe adancimea de semanat;
pe terenurile in panta nu se recomanda efectuarea araturii si semanatul din
deal in vale ci de-a lungul curbelor de nivel.
Stabilirea densitatii plantelor :

densitatea la semanat se stabileste in functie de hibridul cultivat, de nivelul
de aprovizionare cu apa a solului, de gradul de fertilitate al solei ce se
cultiva cu porumb, de sistemul de cultura in conditii de irigare sau la
neirigat.
valorile medii de plante recoltabile la hectar se stabilesc in limitele
de : 50.000-60.000 pl/ha la hibrizii timpurii; - 45.000-55.000 pl/ha la hibrizii
semitimpurii; 40.000-50.000 pl/ha la hibrizii tardivi.
limita superioara a densitatii se stabileste pe parcelele bine aprovizionate cu
apa sau cu aport freatic si pe cele cu fertilitate ridicata;
in conditii de irigare, densitatea creste cu 10.000-15.000 pl/ha . In situatia
solurilor cu fertilitate scazuta si slab aprovizionate cu apa, densitatea se
reduce pana la 30.000-35.000 pl/ha. Cantitatea de samanta necesara
variaza intre 15 si 25 kg/ha.
Semanatul :
semanatul incepe cand la adancimea de incorporare a semintei temperatura
in sol este de 9C; de regula, lucrarea trebuie incheiata pana la 25 aprilie in
zona sudica si 5 mai in zona nordica
adancimea de semanat: pe solurile mijlocii si grele 5-7 cm; pe solurile
usoare 6-8 cm.
Intretinerea culturii :
Fertilizarea
gunoi de grajd, o data la 4 ani, 20-40 t/ha, incorporat prin aratura de baza
fosfor 40-80 kg/ha pe solurile mijlocii si bine aprovizionate cu fosfor mobil si
70-100 kg/ha pe solurile slab aprovizionate cu fosfor mobil
potasiu 40-50 kg/ha pe solurile bine aprov. cu potasiu si 60-100 kg/ha pe
solurile slab aprov. cu potasiu
azot in functie de nivelul prevazut al productiei si de fertilizarea cu fosfor si
potasiu, in cultura neirigata 80-120 kg/ha N, iar in cultura irigata 150-180
kg/ha N, prin aplicare faziala, la pregatirea patului germinativ si la prasile
dozele de ingrasaminte se reduc in cazul aplicarii gunoiului de grajd sau
cand porumbul urmeaza dupa leguminoase.
Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin alternanta culturilor si
respectarea asolamentului, a adancimii si epocii de executare a araturii, prin
prasile mecanizate si manuale si prin aplicarea erbicidelor. La aplicarea erbicidelor
se tine seama de gradul de infestare, de buruienile predominante (speciile si
frecventa lor), de tipul de sol, de conditii climatice
a bolilor si daunatorilor se va realiza prin alternanta culturilor si prin respectarea
rotatiei acestora, prin executarea lucrarilor de baza la timp, precum si prin
tratamente chimice pentru prevenirea atacului de boli si daunatori se aplica
obligatoriu tratamentul semintei inainte de semanat, daca nu a fost tratata in
prealabil.
Recoltarea :
recoltarea manuala a porumbului in stiuleti va incepe in faza de lapte-ceara,
cand bobul este pe deplin plin.
porumbul zaharat ajuns la maternitate (n lapte) se recolteaz tiulei dup
care este dimensionat i dup congelare aceste este ambalat
CEAPA
Ceapa este una din cele mai rentabile specii legumicole, daca se reuseste sa
se aplice toate verigile, de la infiintarea culturii la recoltare, din cadrul unei
tehnologii moderne. Profitul obtinut va fi cu atat mai mare cu cat se va obtine o
productie ridicata si de calitate, cu cheltuieli cat mai scazute.
Ceapa, specie legumicola bienala sau trienala, ce face parte din grupa
legumelor bulboase, este una din cele mai raspandite legume, care s-a cultivat din
cele mai vechi timpuri datorita calitatii sale alimentare, condimentare si fitoncide.
Este prezenta aproape zilnic in alimentatie pe tot timpul anului si in arta culinara,
reprezentand in acelasi timp si o materie prima importanta pentru industria
conservelor de legume, peste sau carne, ca si pentru industria de medicamente.
Importanta alimentara, medicamentoasa si terapeutica duce la
recomandarea ca in cadrul unei alimentatii rationale, zilnic, sa se consume minim
20-25g de ceapa, ceea ce revine un consum mediu pe an de circa 8-9 kg.
Fiind o specie legumicola atat de importanta, si nu prea pretentioasa fata de
conditiile de clima si sol, se cultiva in lume intre 5 grade latitudine nordica si 60
grade latitudine sudica, suprafata cultivata cu ceapa crescand in ultimii 10 ani de
la 1825 mii hectare, la 2670 (146%) mii hectare (FAO Statistics 2000), situandu-se
pe locul patru intre principalele specii legumicole cultivate.
In tara noastra cultura de ceapa ocupa locul trei printre speciile legumicole,
dupa tomate si varza, cu o suprafata de peste 35 mii ha.
Cerintele fata de factorii de mediu
Solul (substratul de cultura)
Plantele de ceapa se dezvolta normal pe solurile usoare sau mijlocii cu
textura nisipo-lutoasa, cu o structura buna, permeabile, dar si cu o capacitate
optima de retinere a apei, fertile, cu reactie neutra sau uneori alcalina (ph = 6,57,8). Culturile de ceapa nu dau rezultate bune pe solurile grele (argiloase),
compacte, nelucrate adanc, excesiv de umede, reci, acide. Pentru cultura de
ceapa semanata direct o conditie esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca
solurile este aceea de a nu forma crusta. Solurile aluviale aflate intr-o faza
avansata de solificare sunt cele mai bune.
Umiditatea
Inradacinarea superficiala a plantelor de ceapa si explorarea unui volum
scazut de pamant pretind o umiditate ridicata, mai ales in prima perioada de
vegetatie.
De aceea, umiditatea in sol pana la adancimea de 30-40cm trebuie sa fie de
80-90% din capacitatea de camp, pana la formarea bulbului, adica in perioada de
crestere intensiva a radacinilor si frunzelor.
In perioada formarii si cresterii bulbului, umiditatea trebuie sa fie de 70-80%

si 60-70% in timpul maturizarii bulbului, adica dupa ce bulbul a ajuns la marimea
tipica soiului.
Este recomandat ca apa in sol sa fie intr-o cantitate cat mai mica, cu circa 23 saptamani inainte de recoltare, deoarece are o maturizare mai rapida a bulbului,
acesta intrand in perioada de repaus.
Umiditatea atmosferica nu trebuie sa fie mai mare de 60-70%.
Temperatura
Cerintele in privinta temperaturii variaza destul de mult in functie de faza de
vegetatie a plantelor.
Samanta de ceapa incepe sa germineze la o temperatura de 2-4 o C, dar
temperatura optima de germinare este de 18-20o C.
Formarea si cresterea radacinilor sunt favorizate la o temperatura moderata
in sol de 12-20 oC
Iar aceste procese sunt stagnate la temperatura de peste 25 0 C. Cand in sol
temperatura este de 5-7o C, radacinile se formeaza si cresc intr-un ritm mai lent.
Temperatura optima pentru formarea si cresterea frunzelor este de 18-24 o C,
iar in prezenta temperaturilor mai mici, de 8-10 o C frunzele nu se mai formeaza si
nici nu mai cresc.
Formarea, cresterea si maturizarea bulbilor au loc la o temperatura optima
de 25-30o C. In prezenta unor temperaturi mai mici de 10-15 o C, bulbul nu se mai
formeaza, iar la temperaturi de peste 30o C cresterea bulbilor incetineste foarte
mult sau chiar se opreste.
Lumina
Lumina joaca un rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea
plantelor de ceapa.
Se recomanda sa se asigure o durata a zilei de cca 8-10ore, pana la
formarea bulbilor, cand plantele de ceapa trebuie sa-si formeze un aparat foliar si
radicular bogat, si de 14-16ore pe zi in timpul formarii si cresterii bulbilor. Pentru
aceasta se va semana cat mai de timpuriu posibil (sfarsitul lunii februarieinceputul lunii martie), plantele avand astfel la dispozitie in mod natural, la
inceputul perioadei de vegetatie zile scurte de lumina si temperatura moderata,
iar mai tarziu zile lungi de lumina si temperatura mai ridicata, ceea ce favorizeaza
obtinerea unei productii bune.
Aerul
Pentru culturile de ceapa terenurile nu trebuie sa fie situate in locuri inchise,
lipsite de miscarea aerului, aceste culturi trebuie amplasate in locuri deschise,
expuse permanent miscarii aerului sub forma de vanturi usoare. Cresterea
concentratiei in bioxid de carbon in sol la nivelul radacinilor, din cauza unei cruste
puternice la suprafata inhiba absorbtia apei si a sarurilor minerale, inhibitie care
se mentine si dupa ce ulterior s-a asigurat patrunderea aerului prin spargerea
crustei.
Nivelul concentratiei in bioxid de carbon este foarte important si pentru
spatiile unde sunt pastrati bulbii de ceapa. Daca in mediul in care sunt pastrati
bulbii de ceapa creste mult concentratia bioxidului de carbon, chiar datorita
respiratiei lor si lipsei de aerisire, lipsa de oxigen in mediul exterior va determina
un proces de respiratie intramoleculara, ceea ce provoaca alterarea bulbilor. Din
aceasta cauza bulbii de ceapa nu se pot pastra in silozuri (santuri) sapate in
pamant, sau in orice fel de spatii fara o aerisire corespunzatoare.
Hrana (elementele nutritive)
Ceapa este o specie pretentioasa la consumul de elemente nutritive,

reactionand puternic atat in cazul deficitului, cat si a excesului de elemente
nutritive. Pentru realizarea unei tone de bulbi, plantele de ceapa extrag din sol si
consuma 3kg N, 1,2kg P2O5, 4,8kg K2O, 1,8kg CaO substanta activa.
Azotul favorizeaza cresterea organelor vegetative ale plantelor de ceapa, dar
in cantitati prea mari devine daunator in sensul cresterii excesive a frunzelor in
detrimentul bulbului, duce la incoltirea bulbilor si cresterea proportiei de putrezire
in timpul pastrarii. Fosforul favorizeaza cresterea radacinilor, iar potasiul migrarea
substantelor nutritive din frunze si depunerea lor in bulbi, sub forma de rezerve,
marind capacitatea de pastrare a bulbilor.
Tehnologia cultivarii cepei prin semanare direct in camp
Infiintarea culturilor de ceapa se poate face toamna sau primavara.
Infiintarea culturilor de toamna se practica cu scopul de a se produce ceapa verde
in luna mai, sau bulbi in luna iunie, cand ceapa pastrata peste iarna nu mai este
de calitate.
Alegerea terenului
Pentru cultura cepei sunt indicate terenuri plane, usor inclinate, cu panta
pana la 1-3%, bine nivelate si obligatoriu cu posibilitati de irigare. Ceapa nu are
preferinte fata de tipul de sol, se poate cultiva pe toate tipurile (usoare sau grele),
cu conditia ca structura sa asigure o buna aerare, un bun drenaj si capacitatea de
a preveni formarea unui strat compact (crusta) la suprafata.
Cele mai bune soluri sunt cele nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, cu un Ph
mai mare de 5,5.
Ceapa nu trebuie cultivata pe acelasi loc mai devreme de cinci ani, nu
trebuie cultivata pe soluri infestate cu boli si daunatori si cu grad ridicat de
imburuienare.
Plante premergatoare
Sunt foarte bune cerealele, mazarea, fasolea. Acestea elibereaza terenul
devreme putandu-se infiinta culturile si in perioada august-septembrie (cu
trecerea culturii peste iarna).
Sunt bune premergatoare tomate, ardei, vinete, care au fost fertilizate cu
gunoi de grajd (40t/ha)
Sunt corespunzatoare bostanoase si varzoase.
Pregatirea terenului
Semanatul trebuie sa se faca intr-un pat germinativ bine pregatit, lipsit de
buruieni.
Aratura se face la o adancime de cel putin 20-25 cm din toamna (in cazul
infiintarii culturii in primavara), sau doar inainte de semanat pentru cultura
infiintata din toamna. Cel mai bun pat germinativ este cel care are stratul
superficial de 5-10cm foarte bine pregatit.
In cazul in care se infiinteaza cultura de toamna, se recomanda sa se
efectueze irigarea de aprovizionare prin aspersie cu o norma de 250-300m 3
apa/ha, aceasta in scopul asigurarii unei umiditati optime a solului.
Inainte de efectuarea araturii se recomanda fertilizarea de baza cu fosfor si
potasiu, cantitatile de ingrasaminte necesare se vor stabili in functie de gradul de
fertilitate al solului (stabilit in urma efectuarii cartarii agrochimice).
Dupa efectuarea araturii, se marunteste terenul cu grapa cu discuri sau cu
combinatorul, in functie de calitatea araturii si de umiditatea solului, in asa fel
incat sa se asigure o maruntire cat mai buna si uniforma pe adancimea de 810cm. Acest lucru se efectueaza in cazul in care se infiinteaza cultura din toamna.
Daca se amplaseaza cultura de ceapa dupa tomate, ardei, vinete, care

elibereaza terenul tarziu, se lasa terenul doar arat peste iarna. Daca solul nu se
zvanta usor primavara foarte devreme (februarie-martie), este recomandabil ca
terenul sa se pregateasca din toamna si sa se modeleze astfel incat primavara, cel
tarziu in prima decada a lunii martie sa se poata semana. Luand aceasta masura,
se pot infiinta, de cele mai multe ori, culturile cu circa 10-12 zile mai devreme
decat atunci cand terenul se pregateste primavara.
Primavara devreme, imediat ce solul permite, inainte de semanat, se
distruge crusta si se afaneaza solul superficial printr-o trecere cu o grapa cu colti
reglabili.
Infiintarea culturii
Perioada optima de semanare difera in functie de tehnologia aplicata:
Pentru tehnologia cu trecerea culturii peste iarna, se recomanda ca
semanatul sa se efectueze in perioada 15 august-15 septembrie.
Pentru tehnologia cu infiintarea culturii prin semanare in primavara, se
recomanda ca semanatul sa se efectueze primavara cat mai devreme posibil, in
prima decada a lunii martie si chiar in ultima decada a lunii februarie;
Se pot infiinta culturi si inainte de venirea inghetului (in a doua parte a lunii
noiembrie), in asa fel incat samanta sa ierneze in sol fara a germina, pana la
venirea primaverii. Aceasta metoda este mai putin practicata pentru ca este
riscanta, samanta poate sa germineze si sa inghete, cultura fiind compromisa.
Semanatul (infiintarea culturii) este una din cele mai importante lucrari, de
modul in care se realizeaza depinde in cea mai mare parte reusita culturii.
Trebuie acordata o mare atentie urmatoarelor aspecte: sortimentul utilizat,
cand semanam, cu ce semanam, calitatea patului germinativ, adancimea de
semanat, cantitatea de samanta folosita, schema de infiintare a culturii (distanta
intre randuri, intre plante pe rand, intre benzi, numar de randuri pe strat).
Nu se recomanda a se utiliza samanta necertificata, produsa fara a se fi
respectat schema de producere a semintei de ceapa.
Cunoscandu-se dificultatea acestei specii la rasarire, se cere ca solul sa fie
bine pregatit, maruntit. Nu se recomanda a se semana intr-un teren cu bulgari.
De asemenea, nu se va semana niciodata la o adancime mai mare de 22,5cm.
Cantitatea de samanta utilizata la hectar difera in primul rand in functie de
schema de infiintare a culturii, si de cat este de performanta semanatoarea.
Se recomanda a se utiliza la semanat semanatori de precizie pentru seminte
mici, mecanice sau pneumatice. Prin utilizarea acestor semanatori se vor elimina
acele lucrari costisitoare care se recomanda in majoritatea manualelor de
legumicultura: completarea golurilor si raritul manual. De asemenea, se va realiza
o economie de samanta la hectar de cel putin 2-3kg.
In ceea ce priveste schemele de infiintare a culturii de ceapa, aceasta se
poate face pe teren modelat in straturi avand latimea de 1m., despartite intre ele
prin rigole cu latimea la suprafata solului de 46cm.
Modelarea terenului cu masinile de modelat este justificata in cazul cand
irigarea culturilor se face pe rigole.
Cantitatea de samanta/ha depinde de cat de performanta este masina de
semanat, de tipul de samanata folosit (calibrata, drajata), de tipul de sol, de
conditiile locale de clima, de schema de infiintare a culturii, aceasta in nici un caz
sa nu depaseasca 5 kg/ha.
Daca semanatul se efectueaza cu semanatori care nu sunt prevazute cu

tavalugi, se recomanda efectuarea unei tavalugiri pentru a pune mai bine
semintele in contact cu solul, in felul acesta asigurandu-se o rasarire mai
uniforma.
Intretinerea culturii
Lucrarile de intretinere constau in: erbicidat, irigat, fertilizat, prasit,
combaterea bolilor si daunatorilor.
Erbicidatul
Este una din lucrarile esentiale de care depinde in foarte mare masura
reusita culturii.
Este foarte importanta erbicidarea care trebuie efectuata imediat dupa
semanat. Aceasta erbicidare se va face dupa efectuarea semanatului, nu mai
tarziu de prima saptamana inainte ca ceapa sa rasara, de preferat cand solul este
umed (chiar daca se intarzie cateva zile), in conditii racoroase. Trebuie avuta de
asemenea, mare atentie la doza care se aplica pentru ca daunele cauzate culturii
de ceapa sa fie minime, contactul cu erbicidele fiind intotdeauna periculos, in
special contactul radacinilor firave, superficiale din primele faze de vegetatie, care
va duce la intarzierea cresterii, producand amanarea timpului de recoltare, si, in
ultima instanta, scaderea productiei si a calitatii.
Buruienile au fost si sunt dusmanii de temut a producatorilor de ceapa, din
care cauza cu mare greutate a fost adoptata aceasta tehnologie prin semanare
direct in camp. De multe ori cultura a fost compromisa atat din cauza ca s-a aflat
pe terenuri cu grad foarte mare de imburuienare, cat si din cauza faptului ca
deseori au fost folosite erbicide expirate sau nu au fost administrate
corespunzator.
Erbicidarea preemergenta va fi efectuata folosindu-se erbicidul STOMP 6l/ha,
administrat printr-o pulverizare fina, foarte uniforma pe suprafata solului,
formandu-se o pelicula fara a aparea benzi de suprapunere (fitotoxice pentru
ceapa), sau benzi neerbicidate.
Erbicidul STOMP administrat preemergent formeaza o pelicula cu valoare
reziduala lunga care distruge buruienile cand incearca sa treaca prin aceasta.
Pentru o actiune cat mai indelungata in timp a acestui erbicid se recomanda a nu
se interveni prea des cu lucrari mecanice de afanare a solului si de distrugere a
buruienilor sau prasile manuale care distrug pelicula erbicidala anuland efectul
erbicidului.
Cand efectul erbicidului STOMP inceteaza, incep sa apara buruieni care se
vor distruge in primele faze de vegetatie prin erbicidarea postemergenta cu GOAL.
Pentru buna combatere se aplica GOAL cand buruienile sunt in stadiul de 24 frunze (maximum 7-10cm inaltime). Buna acoperire cu erbicid si umectarea
buruienilor sunt esentiale pentru eficienta maxima in combatere. Cat este posibil
se va evita deranjarea solului in vederea folosirii activitatii reziduale a erbicidului
ajuns pe sol pentru o perioada mai lunga.
Erbicidul GOAL combate peste 18 specii de buruieni dicotiledonate si o parte
din buruienile monocotiledonate. Se va aplica 0,75-1,0 l/ha GOAL in 300-500 l
solutie/ha. In cazul in care dupa o perioada de timp va apare un al doilea val de
crestere al buruienilor, un nou tratament de 0,5-0,75 l/ha va fi suficient pentru a le
distruge.
Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se va folosi erbicidul
FUSILADE FORTE 1 l/ha. Pentru eficienta maxima acesta nu se administra in
conditii de seceta sau umiditate excesiva, se va aplica in perioada de crestere
vegetativa intensa a buruienilor monocotiledonate (cand au 4-5 frunze). O

pulverizare fina sporeste efectul produsului asigurand o buna acoperire a
buruienilor.
Irigarea se recomanda a se efectua pe rigole, cand ceapa se cultiva pe suprafete
mici, si prin aspersie, care da rezultatele cele mai bune, asigurand o aprovizionare
uniforma a solului cu apa.
Daca la ceapa din arpagic umiditatea din sol trebuie sa fie constanta (7080% din capacitatea de camp), pe tot parcursul perioadei de vegetatie, la ceapa
semanata direct, umiditatea in sol variaza in functie de faza de vegetatie. Dupa
cum se cunoaste, in faza a II-a de crestere a plantelor (aparitia primei faze
adevarate), acestea incep sa-si pregateasca singure hrana.
Aceasta este perioada cea mai critica pentru plantelele de ceapa, si impune
o umiditate in sol de 80-90% din capacitatea de camp, si cantitati insemnate de
substante nutritive in stratul superficial al solului.
Dupa aceasta faza, umiditatea solului trebuie sa fie constanta, 70-80% din
capacitatea de camp, pana la sistarea completa a cresterii frunzelor in sistemul
radicular, dupa care trebuie sa scada la 60-70% pana la recoltare.
Nu se poate recomanda aplicarea unui anumit numar de udari pe timpul
perioadei de vegetatie, acesta depinzand de numarul si volumul precipitatiilor care
au loc de la rasarire la sistarea completa a cresterii frunzelor si a sistemului
radicular.
In cazul infiintarii culturii de toamna, dupa semanat este necesar sa se irige,
pentru a realiza o germinatie rapida si uniforma.
Daca toamna este uscata, plantele tinere nu vor forma 3-4 frunze pana la
inghet fara o irigare adecvata. In mod normal, primavara ceapa care a trecut peste
iarna nu are nevoie de irigatie, dar in cazul unei primaveri uscate, acest lucru este
necesar.
Fertilizarea
Trebuie sa se bazeze pe testele de laborator (analize) ale solului facute atat
inaintea semanatului cat si in timpul perioadei de vegetatie. Este important sa se
tina seama si de numarul de plante care trebuie hranite. De asemenea, dozele si
momentele de aplicare a ingrasamintelor difera si in functie de tehnologia
aplicata: daca cultura se infiinteaza in toamna sau in primavara.
In cazul semanatului din toamna unui sol obisnuit i se va administra inaintea
semanatului 50-60kg P2O5/ha, 180kg K2O/ha si 65kg N/ha. In cazul in care se
seamana cu o semanatoare prevazuta cu fertilizatoare, atunci se recomanda ca
azotul sa se administreze o data cu semanatul localizat pe rand, nu mai mult de
50kg azotat de amoniu la hectar.
O recomandare a specialistilor este de a se folosi doar 1/3 de N inainte de
semanat sau in momentul semanatului si 2/3 cand plantele pornesc din nou in
crestere dupa perioada de iarna, la inceputul lunii martie 30kg N/ha, si apoi la
jumatatea lunii aprilie 55kg N/ha. Plantele pot intra in iarna cu un sistem radicular
puternic si un habit scurt. Daca se foloseste in toamna prea mult azot, acesta
poate reduce rezistenta la inghet a plantelor. Trebuie avut grija la fertilizarea cu
potasiu deoarece acest element mineral este necesar pentru toleranta la inghet. In
cazul semanatului din primavara se recomanda aplicarea azotului in etape: 2/3
inainte de semanat sau o data cu semanatul si 1/3 cand plantele de ceapa au
atins o inaltime de aproximativ 10cm.
In baza analizelor se recomanda ca in stratul de sol (cca 30cm adancime) sa
se aplice o cantitate totala de maxim 180kg N/ha.
Aplicarea unei cantitati mici de N inainte de semanat va avea ca rezultat

obtinerea unor plante tinere neuniforme.
Azotul in exces poate cauza gatuiri si ingrosari ale frunzelor, foliaj abundent,
precum si bulbi mici si de o calitate mai slaba ce nu garanteaza o pastrare buna.
Acesti bulbi sunt de asemenea mai usor atacati de boli.
Lipsa fosforului asimilabil din solutia solului poate cauza o slaba maturizare
a plantelor. In acord cu rezultatele analizelor de sol se pot administra 200-220kg
P2O5/ha atunci cand solul este foarte sarac in fosfor. In mod normal se vor
adminstra 90-120kg P2O5/ha. Pentru aceasta se recomanda 450-500kg
superfosfat/ha.
Absenta potasiului din sol poate cauza incetinirea cresterii, ingrosarea
gatului, un verde foarte inchis si aparitia unor necroze pe marginile frunzelor
imbatranite. Se pot administra peste 440kg K2O/ha pe solurile fara potasiu
disponibil. Normal se administreaza 200-225kg K2O/ha, ceea ce reprezinta
aproximativ 550kg sulfat de potasiu si 30% magneziu necesar pentru echilibru cu
potasiu.
Lipsa magneziului disponibil se observa foarte bine atunci cand foliajul este
redus, cu frunze atarnate si striatii galbene pe frunze. Deficienta de magneziu se
poate manifesta pe solurile calcaroase usoare si pe solurile cu prea mult fosfor. O
fertilizare foliara cu 1,5% solutie de sulfat de magneziu, aplicata seara inainte de
apusul soarelui va preveni aparitia unor simptome nedorite pe frunze si poate
rectifica deficitul.
Afanarea solului in timpul perioadei de vegetatie este foarte importanta si
se realizeaza prin prasile mecanice si daca este cazul manuale (numai daca
trebuie distruse buruienile).
In urma unor ploi torentiale sau a efectuarii irigatiilor prin aspersie se poate
forma o crusta puternica la suprafata solului care favorizeaza acumularea de
bioxid de carbon in sol la nivelul radacinilor, inhiband absorbtia apei si a sarurilor
minerale.
Aceasta lucrare este bine sa se faca la timp cand solul are umiditatea
optima si la o adancime de pana la 8-10cm. Nu este bine sa se intarzie efectuarea
acestei lucrari pentru ca daca aceasta lucrare se executa cand solul a format
crusta groasa, exista riscul ca bucatile de crusta sa acopere plantele de ceapa, iar
buruienile aflate pe aceste bucati continua sa vegeteze, mai ales daca la putin
timp dupa prasit cad precipitatii sau se iriga.
In cadrul acestei tehnologii, daca erbicidele administrate cu multa
competenta isi dovedesc eficacitatea, nu mai este nevoie sa se efectueze prasile
manuale. Acestea se vor aplica la aceasta cultura ori de cate ori este nevoie
pentru distrugerea buruienilor de pe randul de plante si pentru afanarea solului.
Afanarea solului se face mult mai economic mecanic, iar daca distrugerea
buruienilor se face cu succes pe cale chimica utilizand cele mai eficace erbicide,
atunci economiile vor fi semnificative.
Combaterea bolilor si daunatorilor
Sporirea cantitativa si calitativa a productiei de ceapa este conditionata
printre altele de utilizarea unor masuri corespunzatoare de protectie fitosanitara.
Eficienta actiunilor de combatere si implicit diminuarea pierderilor de
productie cauzate de agenti patogeni si daunatori la culturile de ceapa, sunt
conditionate de aplicarea unui complex de masuri si mijloace de prevenire si
combatere a atacurilor, atat agrofiotehnice cat si chimice.
Ca masuri agrotehnice se vor respecta speciile premergatoare recomandate,

nu se va reveni pe aceeasi suprafata cu ceapa mai devreme de 4-5 ani, se vor
cultiva soiuri si hibrizi cu toleranta sau rezistenta la atacul agentilor patogeni
caracteristici acestor specii, nutritia echilibrata indeosebi cu azot, irigarea pe
rigole, iar prin aspersie doar in timpul zilei, prasilele, strangerea si distrugerea
resturilor vegetale provenite de la culturi puternic atacate, aratura adanca de
toamna.
Combaterea chimica se face prin efectuarea de tratamente utilizand cele
mai eficace produse chimice. Alegerea produselor pentru tratamente in timpul
perioadei de vegetatie se face in functie de agentii patogeni si daunatorii prezenti
in culturile de ceapa, spectrul de actiune al pesticidelor si sortimentul existent.
Combaterea se poate face simultan in complex a agentilor patogeni si a
daunatorilor, se poate realiza prin utilizarea amestecurilor de pesticide: fungicid +
fungicid sau fungicid + insecticid-acaricid.
In ceea ce priveste momentele de aplicare a tratamentelor, acestea se vor
aplica, in cazul manei si a mustei cepei, la indicatiile statiilor de prognoza si a
avertizoare din cadrul Directiilor Fitosanitare judetene.
In cazul putregaiului cenusiu si a putregaiului alb, tratamentele se
efectueaza cand sunt intrunite conditiile pentru producerea infectiilor, in special in
anii cu precipitatie abundenta, sau la semnalarea atacului.
Principalii agenti patogeni ai culturilor de ceapa semanate direct in camp
sunt: mana, putregaiul cenusiu, putregaiul alb si putregaiul bacterian al bulbilor de
ceapa iar daunatori de care trebuie sa se tina seama in primul rand sunt musca
cepei si tripsul comun.
Mana cepei (Peronospora destructor Casp)
Pe frunze apar pete alungite de culoare galbuie, la suprafata carora, in
conditii de umiditate atmosferica ridicata si la temperaturi de 10-18grade C, se
dezvolta un puf cenusiu violaceu format din fructificatiile ciupercii. (conidiofori si
conidii).
Combatere. In timpul perioadi de vegetatie se aplica 3-5 tratamente in
functie de condittile climatice si de modul de irigare, la intervale de 8-12 zile,
folosindu-se produsele Ridomil gold plus 0,3%, Ridomil gold MZ 0,25%, Planet
0,25%, Sandofan C 0,25%, Ripost M 0,2%, Acrobat MZ 0,2%, Curzate Manox
0,25%, Previcur 607 SL- 0,15% + Dithane M45 - 0,2%.
Se pot utiliza de asemenea fungicide de contact:Dithane M45-0,2%,
Sancozeb 0,2%, Vondozeb 0,2%, Folpan 50-0,2%, Folpan 80 - 0,15%, Bravo 5000,2%
Putregaiul cenusiu al cepei (Botrytis allii Munn)
Boala apare frecvent in anii cu primaveri bogate in precipitatii. Pe frunzele
plantelor apar pete albicioase, mici (1-3mm), rotunde sau ovoidale, usor cufundate
in tesuturi. La suprafata tesuturilor atacate apare un puf cenusiu. La plantele mai
avansate in vegetatie atacul apare in zona coletului care se inmoaie si putrezeste.
In sectiuni longitudinale prin bulbi se constata ca acestia sunt cuprinsi de un
putregai umed care progreseaza din partea apicala spre cea bazala.
Combatere. Primul tratament se aplica cu 6 saptamani inainte de recoltare,
iar al doilea 3 saptamani mai tarziu, folosindu-se produsele Rovral 0,1%, Sumilex
0,1% sau Calidan 0,15%
Putregaiul alb al cepei (Sclerotium cepivorum Berk)
Atacul apare frecvent pe terenurile grele, in anii cu precipitatii abundente.

Primul semn al bolii este ingalbenirea si uscarea varfului frunzelor care
progreseaza lent spre baza acestora.
Radacinile sunt distruse si are loc o putrezire umeda a tunicilor, urmata de
acoperirea acestora cu un miceliu alb, afanat, superficial. Daca infectia se produce
tarziu, putrezirea acestora continua in timpul pastrarii.
Combatere. Se va repeta o rotatie a culturii pe 5-6 ani. In 6-8 saptamani
dupa rasarire se va aplica un tratament cu Rovral 0,25%, Ronilan 0,25%, Calidan
0,25%, folosindu-se 1000 litri solutie/ha.
Dupa tratament se va efectua o irigare prin aspersie cu 10-15 litri apa/m 2,
care are ca scop antrenarea fungicidelor in zona radacinilor plantelor.
Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa(Erwinia carotovora Jones)
Atacul apare incepand cu a doua perioada de vegetatie si este favorizat de
umiditatea ridicata a solului. Coletul plantelor bolnave devine moale, pe sectiuni
longitudinala prin bulbi. Se constata ca tunicile sunt inmuiate. In timpul pastrarii,
atacul progreseaza, in final bulbii putrezesc in intregime si prezinta un miros
neplacut, specific.
Combatere. Respectarea unui asolament de 3-4 ani. La aparitia atacului
plantele bolnave vor fi indepartate din cultura si distruse prin ardere. Produsul
Starner 20-0,1% da rezultate bune daca tratamentele se aplica preventiv.
Principalii daunatori care trebuie combatuti la timp sunt: musca cepei si tripsul
comun.
Musca cepei (Delia antiqua Meig.)
Este un daunator specific producand insemnate pagube. Specie cu doua
generatii de adulti pe an, larvele din prima generatie ataca frunzele si bulbii in
formare, iar cele din a doua genertie numai bulbii.
In interiorul unui bulb de ceapa se dezvolta intre 5-10 larve, care produc
galerii profunde, atacul fiind insotit de degradarea tesuturilor pe care secundar se
instaleaza diferite ciuperci saprofite. Frunzele plantelor atacate se ingalbenesc, se
vestejesc si se usuca. Cele mai mari pagube le produc larvele din prima generatie,
atunci cand plantele sunt tinere. In anii cu conditii optime de dezvoltare (in special
in primaveri cu precipitatii putine si temperaturi ridicate), daunatorul poate cauza
pierderi cuprinse intre 30-50%. Ierneaza in stadiul de pupa in sol, la 10-12cm
adancime, primii adulti aparand primavara la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii
mai.
Depune esalonat 50-70 de oua pe sub bulgarii din apropierea plantelor
gazda.Durata perioadei de incubatie este de 5-8 zile, stadiul de iarna 15-20 zile iar
cel de pupa 5-8 zile. Pentru limitarea atacurilor se recomanda respectarea rotatiei
culturilor, strangerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare,
efectuarea araturilor adanci de toamna, semanarea anticipata de benzi capcana
formate din ceapa.
Chimic,se aplica pentru fiecare generatie doua tratamente (la interval de
10-12 zile), in perioada de maxima aparitie a adultilor, cu produsele Diazol 60 EC0,15%, Zolone 35 EC-0,20%, Sinoratox 35 CE- 0,15%.
Tripsul comun (Thrips tabaci Lind.)
Este un daunator specific culturilor de ceapa, ataca frecvent in anii caldurosi
si secetosi. Atacul se manifesta frecvent pe parcursul lunilor iunie-iulie, plantele se
opresc din crestere, frunzele sunt lipsite de turgescenta, iar cultura privita in
lumina soarelui are o culoare argintie.
Pentru combatere se recomanda doua tratamente la interval de 10-12 zile

cu Diazol 60EC- 0,2%, Mospilan 20EC- 0,03%, Supersect 10EC-0,03%. Pentru ca
tratamentele aplicate impotriva bolilor si daunatorilor sa aiba o eficienta maxima,
recomandam urmatoarele: avand in vedere ca frunzele de ceapa sunt lucioase din
cauza stratului de pruina, in solutia de stropit se va adauga un adeziv (de preferat
Aracet 0,2%);
Duzele aparatelor de stropit trebuie sa asigure o pulverizare fina si uniforma,
un tratament eficace nu inseamna o imbaiere a plantelor, ci picaturi foarte fine
care nu se ating intre ele;
Cantitatea de solutie pentru cultura de ceapa trebuie sa fie de minimum 600
l/ha.
Recoltarea
Calitatea productiei, dar mai ales capacitatea sa de pastrare este direct
determinata de momentul recoltarii. Astfel, recoltarea mai timpurie presupune
acumulari mai mici de 9% substanta uscata, ceea ce ar determina deprecierea
produselor prin deshidratare, reducerea capacitatii de pastrare si pierderi excesive
in greutate, dar mai ales de calitate.
Recoltarea tardiva a bulbilor chiar daca au acumulat peste 12% substanta
uscata, atrage deprecierea tunicilor invelitoare ale bulbilor, pierderi in greutate
prin deshidratare sau chiar reluarea vegetatiei in conditii de umiditate (ploi sau
stocare necorespunzatoare).
Identificarea momentului optim consta in urmarire periodica a evolutiei
vegetatiei si maturizarii bulbilor si coincide momentului cand treimea superioara a
frunzei s-a ingalbenit si are tendinta de a se apleca spre sol, tulpina falsa se
inmoaie, iar tunicile sunt la inceputul colorarii, fara fisuri sau exfolieri, inchizand
prin suprapunere zona tulpinii false.
Se va efectua recoltatul ziua, dupa ce nu mai exista roua pe plante, pe timp
uscat si cand solul este reavan.
Daca recoltarea se efectueaza manual, costul acestei lucrari este foarte
mare si mai cu seama pe suprafete mari nu este recomandat. Recoltarea este
mult mai eficient sa se faca mecanic, iar dupa dislocare bulbii raman pe camp in
benzi, timp de 6-7 zile pentru solarizare (uscarea frunzelor).
In perioada de solarizare a bulbilor, productia de ceapa scade cu circa 5% ca
urmare a pierderii apei intercelulare. In faza a doua, bulbii sunt adunati si incarcati
intr-un mijloc de transport.
In cazul aplicarii tehnologiei prin semanare direct in camp toamna cu trecere
peste iarna, recoltarea productiei destinata se poate imediat face direct trecand
peste faza de solarizare si incarcand productia direct in mijloacele de transport
dupa ce bulbii au fost dislocati si scuturati de catre partile active ale masinii de
recoltat.
FISA TEHNOLOGICA CADRU PENTRU CULTURA CEPEI
ZONE DE CULTURA
ZONE DE CULTURA FOARTE
ZONE DE CULTURA
FAVORABILE
FAVORABILE
Zona de sud a tarii
Zona de sud-vest
Zona de sud-est
SOIURI
Nr.
DENUMIREA
POTENTIAL
PERIOADA DE
crt
PRODUCTIV
VEGETATIE
T/HA
1
2
3
De Stuttgart
Rosie de Fagaras
Rosie de Turda
(Aries)
4
Diamant
5
Ariana
6
Luciana
7
Aurie de Buzau
8
Wolska
AMPLASAREA CULTURII
Soluri favorabile
Luto-nisiopoase
Aluviale
20-25
20-25
20-30
Semitimpuriu
Semitimpuriu
Semitimpuriu
35-45
25-35
25-30
30-40
25-35
Semitardiv
Semitardiv
Semitardiv
Tardiv
Tardiv
Soluri nefavorabile
Argiloase (grele)
PLANTE PREMERGATOARE
Nr
Denumirea
Foarte
Bune
Medi Contraindic
.
bune
i
ate
cr
t.
1
Mazare, fasole
2
Tomate, ardei,
vinete
3
Varzoase,
bostanoase
4
Bulboase,
radacinoase
FERTILIZAREA SOLULUI
Toamna se administreaza:
20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat;
200 kg/ha superfosfat;
100-150 kg/ha sare potasica;
100-150 kg/ha azotat de amoniu:
- 2/3 inainte de infiintarea culturii;
- 1/3 in cursul perioadei de vegetatie
Pentru obtinerea unei tone de bulbi sunt necesare:
3 kg N; 1,2 kg P2O5; 4,8 K2O; 1,8 kg CaO s.a.
LUCRARILE SOLULUI
Lucrarile efectuate toamna:
Discuitul si aratura adanca, la 25-30 cm.
Lucrarile efectuate primavara:
Afanarea superficiala prin lucrarea cu cultivatorul si cu grapa cu colti
reglabili;
Modelarea terenului, in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm.
INFIINTAREA CULTURII
CULTIVAREA CEPEI PRIN ARPAGIC
CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT
DIRECT (CEACLAMA)
Epoca de plantare: martie (a II- a
Epoca de semanat: noiembrie (a II-a
jumatate) ;
jumatate);
Plantarea: in benzi de 5-8 randuri, la

distanta de 25 cm, iar intre benzi de 4050 cm;
Adancimea de plantare: 2-3 cm pe
soluri mai compacte si la 4-5 cm pe
solurile mai nisipoase;
Norma de material: 500-600 kg/ha
arpagic calitatea I
LUCRARI DE INTRETINERE
CULTIVAREA CEPEI PRIN ARPAGIC
Prasitul solului mecanic: - de 2-3 ori
la 6-8 cm adancime ;
Irigarea culturii: in caz de seceta de
3-4 ori cu norme de 250-300 m3 apa/ha
Erbicidarea: inainte de plantare cu 4-6
zile si in timpul vegetatiei
Schema de semanat (mecanizat):

Pe teren modelat 2 benzi a 2
randuri pe stratul inaltat la 20 cm
intre randuri si 44 cm intre benzi;
Pe teren nemodelat in randuri
echidistante la 35 cm sau in benzi
de 5 randuri la 25 cm intre
randuri si 40-50 cm intre benzi
Norma de samanta: 6-8 kg/ha
la 2-3 cm adancime.
CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT
DIRECT
Completarea golurilor
Prasitul: de 3-4 ori;
Raritul culturii: de 2 ori (I data la 4-5
cm distanta, a II-a oara la 8-10 cm pe
rand);
Irigarea: la fel;
Erbicidarea: imediat dupa semanat.
PROTECTIA FITOSANITARA
Se pot face tratamente prin utilizarea amestecurilor de pesticide: fungicid
+ fungicid sau fungicid + insecticid acaricid pentru combatere:
- agenti patogeni: mana, putregaiul cenusiu, putregaiul alb si
putregaiul bacterian;
- daunatori: musca cepei, tripsul comun.
RECOLTAREA
Se face cand frunzele s-au ingalbenit 1/3 din lungimea lor;
Dupa recoltare bulbii se lasa 5-6 zile pe brazde pentru a se usca bine, dupa
care se aduna si se sorteaza;
Productia: ceapa din arpagic: 18-33 t/ha; ceapa semanata direct: 20-30
t/ha
PASTRAREA CEPEI SI A ARPAGICULUI
Locuri curate, uscate sau silozuri speciale, la o temperatura de 3-4 0C
DOVLEACUL
DOVLECELUL COMUN
Dovlecelul se cultiva pentru fructele sale consumate in diferite faze ale
maturitatii tehnice, avand o valoare nutritiva superioara castravetilor.
Fructele sunt bogate in hidrati de carbon (10%), saruri minerale si vitamine,

asigurand o valoare energetica de 16 cal/100 g, iar semintele contin cca.40% ulei
comestibil.
Dovlecelul este o planta anuala, cu un sistem radicular bine dezvoltat care
patrunde in sol pana la adancimea de 1,8 m. si are o capacitate mare de
exploatare a rezervelor de apa si hrana din sol.
Tulpina, la soiurile cultivate la noi in tara, creste sub forma de tufa erecta,
compacta, viguroasa, cu ramificatii scurte si cu un diametru de 0,8-1,0 cm, dar
exista soiuri cu vrejii lungi, taratori.
Frunzele sunt mari, pentalobate, cu un petiol lung, gros si gol. Tulpinile si
frunzele sunt acoperite cu perisori rigizi.
Florile sunt unisexuat monoice, cu petale mari si de culoare galbena.
Fructul, este o melonida, de forma cilindrica cu o ingustare spre peduncul,
are culori diferite in functie de soi (alb, alb-verzui, verde).
Coaja fructelor tinere la inceput este fina, frageda si suculenta, ca apoi pe
masura ce acestea ajung la maturitate fiziologica sa devina tare si puternic
lemnificata.
Fata de factorii de vegetatie cerintele dovlecelului sunt asemanatoare cu
cele ale castravetilor.
Semintele germineaza in 14-16 zile la temperatura minima de 12-14 0C si in
6-7 zile la temperatura optima de 20-25 0C.
Temperatura optima de vegetatie este de 25-28 0C, cu minime de 15-16 0C si
maxime de 30-35 0C.
Planta este foarte pretentioasa fata de lumina. Pe terenurile umbrite sau
imburuienate productiile scad considerabil.
Are cerinte ridicate fata de umiditatea din sol, avand un coeficient de
transpiratie foarte mare, dar datorita sistemului radicular bine dezvoltat suporta
perioadele de seceta. Dovlecelul cere soluri profunde, afanate, revene, lipsite de
buruieni, adapostite de curentii reci de aer, bine aprovizionate cu elemente
nutritive, cu un pH de 6,5-7,2.
DOVLECELUL PATISON
Este un dovlecel de dimensiuni mai mici, cu un gust asemanator
castravetului. Aidoma castravetilor, din patison se pot obtine muraturi foarte
apreciate.
Dovlecelul patison, Cucurbita pepo convar. melopepo var. radiata,
este o planta anuala care creste sub forma de tufa, de aproximativ 1 metru
inaltime. Radacina este pivotanta, puternica. Tulpina creste atat pe verticala cat si
taratoare. Fructul, o melonida din punct de vedere botanic, are o forma specifica
cu marginile dantelate si culoarea alb-verzui.
Spre deosebire de dovlecelul comun, Cucurbita pepo convar.
giromontia, pulpa patisonului este deosebit de fina iar gustul sau este mai
apropiat de cel al castravetilor. Un astfel de fruct, ajuns la maturitate, are pana la
20 cm diametru.
Ca si dovlecelul comun, patisonul are nevoie de un sol nisipos, nisipos-lutos,
bine ingrasat si cu o buna permeabilitate.
Ca multe alte legume, patisonul se poate cultiva pe straturi inaltate la 90 100 cm. Cultura se infiinteaza primavara, prin rasad.
Nu se va cultiva pe aceeasi parcela dovlecel patison, dovlecel sau
castravete, decat dupa 3 ani, pentru prevenirea aparitiei bolilor.
Este bine sa se alterneze cultura patisonului cu cea a cepei, a fasolei sau a

mazarii
Rasadurile se planteaza pe randuri, in luna aprilie.
Rasadurile se obtin intr-o sera sau intr-o incapere cu multa caldura si lumina;
semintele se seamana in ghivece sau in vase mai mari, dupa 30 de zile rasadul
fiind potrivit de mare pentru a fi plantat in gradina.
Plantatul se face pe randuri, la 70 cm distanta intre ele si 30 cm distanta
intre plantele de pe un rand.
Cea mai importanta lucrare de ingrijire este indepartarea buruienilor.
In afara de aceasta lucrare, irigatul joaca un rol important in dezvoltarea
armonioasa a plantelor si in obtinerea unor fructe gustoase.
Recoltarea fructelor se face pe masura ce acestea se dezvolta, primii
dovlecei bun de cules apar de regula dupa 30-40 de zile de la plantare.
Dovleceii se aleg dupa preferinte, mai mici sau mai mari.
DOVLEACUL CUCURBITA MAXIMA este o plant erbacee anual cultivat pentru
fructul, florile i seminele sale.
Cucurbita maxima este o plant anual cu tulpin flexibil i agtoare. Are
frunze cordiforme (n form de inim), pentalobulate, de mrime mare i cu
nervuri bine marcate; prezint abundant polozitate pe frunze i tulpin. Florile
sunt galbene i crnoase. Fructul prezint mare variaie (polimorfism); poate fi
lung sau sferic, de culoare verde sau portocaliu intens. Pulpa fructului este
galben-portocalie, dens i de gust dulce.
Dovleacul conine n interior numeroase semine ovale, convexe i netede,
de 2-3 cm lungime, care la rndul lor conine un miez alb i comestibil.
Mrimea variaz ntre 25- 40 cm diametru, dei exist i cazuri excepionale.
Exist varieti de var cu pilele de culoare deschis i semine mai moi
(varietate care se conserv puin timp) i varieti de iarn care sunt mai seci i
dulci, folosit n produsele de cofetrie (durata de conservare este mai lung).
Dovleacul este o planta anuala, cataratoare, care creste de la 50 cm pana la
5 m intr-un ritm rapid. Este sensibil la inghet.
Infloreste din iulie pana in septembrie, iar semintele se coc in perioada
august-octombrie.
Florile sunt fie de gen masculin, fie feminin, dar cum flori de ambele sexe se
gasesc pe aceasi planta, polenizarea este realizata de catre insecte.
Dovleacul se dezvolta bine in mai toate tipurile de pamant, fie ele usoare,
medii sau grele, atata timp cat sunt bine drenate. Prefera solul acid sau neutru.
Poate fi cultivat la semi-umbra sau chiar si la umbra. Pamantul trebuie sa fie
umed.
Tehnologia cultivarii dovlecelului in camp.
Soiurile de dovlecel avand perioada scurta de vegetatie se preteaza la
culturi in ogor propriu (primavara) si de toamna.
Inaintea culturii in ogor se pot infiinta din toamna culturi de ceapa verde,
salata, spanac, iar cultura de toamna urmeaza dupa fasole, mazare, cartofi
timpurii, etc.
Culturile se infiinteaza prin semanat direct (mai rar prin producere de rasad)
in intervalul 15 IV-10.V pentru cea din ogor si 10.VI-1.VII pentru cea de toamna, in
teren modelat sau nemodelat.
Se seamana mecanizat la adancimea de 3-6 cm., folosindu-se 4-6 kg
seminte/ha.
Schemele de infiintare a culturii sunt: 2 randuri la 80 cm si 50 cm intre

plante pe rand pentru soiurile cu vrej scurt, 1 rand pe brazda inaltata si 50 cm
intre cuiburi pe rand, pentru cele cu vrej lung.
Pe teren nemodelat se seamana manual in cuiburi, cate 2-3 seminte, care
se acopera cu un strat de pamant de 2-3 cm., dupa schema 100 x 80 cm.,
asigurandu-se 12,5 mii plante/ha.
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare castravetilor, raritul, cand a
aparut prima frunza adevarata lasand 1-2 plante la cuib, 1-2 prasile manuale si 23 mecanice, musuroitul la cuib, 4-5 udari cu norma de 250-300 m3 apa/ha.
Combaterea agentilor patogeni (fainarea, antracnoza, patarea unghiulara,
mana) precum si a daunatorilor se face ca la castraveti.
Se recolteaza dupa ce roua a trecut, iar recoltarea, manipularea, ambalarea
si transportul trebuie sa se faca cu mare atentie, deoarece fructele se pateaza
usor. Se obtin productii de 8-10 t/ha pentru fructe "in floare" si pana la 20-30 t/ha
pentru cele mai mari.
Bolile dovlecilor:
Mana cucurbitaceelor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe
fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire
iar frunzele se usuca.
Combatere: Se va respecta un asolament raional. Semnatul se va face la
distane corespunztoare, pentru a se asigura o bun aerisire a culturii. n cazul
culturilor forate, ndat dup apariia bolii, se va reduce umiditatea, folosindu-se
pentru udat o cantitate mai redus de ap. Aceast msur se impune a fi
completat prin stropirea plantelor cu diverse produse. Se aplica tratamente cu
zeama bordolez 0.75 - 1 %, cu zineb 0.3 - 0.5 %, captan 0.25 - 0.5%, maneb,
Mycodifol, ziram i Dithane M-45 n concentraie de 0.2 % prin alternare, i
rezultate foarte bune se obin prin amestecul de oxiclorur de cupru 0.3 %, i
zineb 0.3 %. Stropirile se aplic ncepnd cu apariia celei de a doua frunze i se
repet la intervale de 5 zile sau de dou ori pe sptmn cnd boala a luat un
caracter epidemic, pn la reducerea la minim a atacului. Stropirile cu zeam
bordolez se vor repeta la intervale de timp mai mari (8-10 zile).
Fainarea. Boala este produsa de Sfaerotheca fuliginea. Sunt atacate numai
frunzele care se acopera pe ambele fete cu colonii albe, prafoase, circulare care
conflueaza cuprinzand tot limbul, frunzele se ingalbenesc si cad. Prin pasla
miceliana se formeaza periteciile ciupercii, punctiforme, negre (numai in camp ) si
acestea constituie forma sub care ciuperca rezista si se transmite de la un an la
altul. Infectiile se produc la temperaturi de 26-28 grd C si umiditate relativa de 70
% (deci scazuta ).
Combaterea se face prin tratamente chimice la aparitia primelor pete fainoase cu
produse ca : Rubigan 12 CE 0,03%, Quadris 0,08 %, Bayleton 5 PU 0,1 %, Afugan
EC 0,05 %, Karathane LC 0,05% etc.
Patarea unghiulara. Boala este produsa de bacteria Pseudomonas lachrymans.
Primele pete pot sa apara chiar pe frunzele cotiledonale: pete mici, neregulate sau
circulare, cu aspect uleios apoi se brunifica.Pe frunzele adevarate, pe partea
inferioara apar pete uleioase, galbui pe partea superioara, delimitate de nervuri.
Pe fructe petele sunt mici, hidrozate, usor denivelate.
Semintele din fructele atacate sunt si ele atacate si transmit astfel bacteria.
In resturile vegetale bacteria rezista numai pana acestea se descompun. In cultura
bacteria este diseminata prin ploi, aspersie, cu ajutorul insectelor si al oamenilor.
Combaterea se realizeaza prin rotatia culturii de cel putin un an pentru ca

resturile vegetale sa putrezeasca; dezinfectia solului cu formalina; folosirea
semintelor tratate; tratamente chimice folosind: oxiclorura de cupru 0,5 %, Kocide
0,5%, Dithane cupromix 0,5%, KASUMIN 0,15 %, Champion 0,3 %, Funguran 0,3 %
etc.
Combaterea daunatorilor.
Melci : vom folosi: Mesurol 40-60 g/ 100 mp, Optimol 250-300 g/ 100 mp, alte
produse.
Paianjenul rosu comun (Tetranycus urticae ) Ataca un numar mare de plante de
cultura din gradina intepand frunzele pe partea dorsala care apoi se usuca. Se
combate prin stropirea foliara cu Omite 0,1 %, Plictran 0,1 %, Kelthane 0,2 %,
Tedion 0,15 %, Sinoratox 35 0,1 %, Nissorun 0,05 %, Apollo 0,04 %,Talstar 0,05 %,
Milbeknack 0,075 %, Sanmite 0,05 % etc.
Paduchele verde (Cerosipha gossypi). Formeaza colonii pe dosul frunzelor care se
rasucesc spre interior si se rup. Se fac tratamente cu: Fernos 0,05 %, Mospilan
0,03 %, Sinoratox 35 EC 0,3 %, Confidor 0,075 %, Nogos 0,1 % etc.
FISA TEHNOLOGICA CADRU PENTRU CULTURA
DOVLEACULUI
ZONE DE CULTURA
ZONE DE CULTURA
FAVORABILE
FAVORABILE
Zona de sud a tarii
Zona de sud-vest
Zona de sud-est
SOIURI
Nr.
DENUMIREA
POTENTIAL
PERIOADA DE
crt
PRODUCTIV
VEGETATIE
T/HA
1
Zucchini Elite
8-10
Soiuri de vara, 45-60
zile
2
Early Prolific
8-10
Straightneck
zile
3
Fordhook
8-10
Zucchini
zile
4
Cocozelle Bush
8-10
zile
5
White Bush Patty
8-10
Pan
zile
6
Scallopini Hybrid
8-10
zile
7
Royal Acorn
8-10
Soiuri de toamna
8
Bush Buttercup
8-10
Soiuri de toamna
9
Table King
8-10
Soiuri de toamna
10 Spaghetti
8-10
Soiuri de toamna
11 Lumina PVP
15-20
Soiuri de toamna, 90100 zile
10 Aspen F1
20-30
Soiuri de toamna, 95120 zile
10 Neon F1
10-15
Soiuri de vara, 60 zile
AMPLASAREA CULTURII
Soluri favorabile
Nisipos
Nisipos-lutos
Soluri
nefavorabile
Argiloase
(grele)
Nr
Denumirea
Foarte Bune
Contraindicat
.
bune
e
cr
t.
1
Legumele din grupa verzei i pentru
psti i capsule
2
Legume pentru rdcini tuberizate i
pentru bulbi
3
Legumele cucurbitacee i solanacee
20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat;
superfosfat 200-400 kg/ha
sulfat de potasiu 120-150 kg/ha
LUCRARILE SOLULUI
terenul se grpeaz, se introduce azotat de amoniu, se erbicideaz i se
face modelarea
n brazde ridicate
CULTIVAREA DOVLEACULUI IN CAMP
Epoca de plantat: aprilie-mai (pt cultura de vara); decada a II si a III a a
lunii iunie (pt cultura de toamna)
Plantatul: se efectueaz la sfritul lunii aprilie nceputul lunii mai, iar
pentru cultura de toamn la nceputul lunii iunie, n cuiburi la distan de
1/1m, cu cte 4 5 semine. Se seamana cte dou rnduri pe strat la 70/50
cm.
Adancimea de plantat: 2-3 cm pe soluri mai compacte si la 4-5 cm pe
solurile mai nisipoase;
CULTIVAREA DOVLEACULUI IN CAMP
Raritul plantelor
Prasitul solului mecanic: - de 2-3 ori la 6-8 cm adancime ;
- manual: 1-2 ori
Ciupitul plantelor n vederea stimulrii fructificrii
Irigarea culturii: in caz de seceta de 5-6 ori cu norme de 300-350 m3
apa/ha
Erbicidarea: inainte de plantare cu 4-6 zile

- agenti patogeni: mana, fainarea, patarea;
- daunatori: paduche verde, paianjen comun rosu.
RECOLTAREA
Recoltarea fructelor se face pe masura ce acestea se dezvolta, primii
dovlecei bun de cules apar de regula dupa 30-40 de zile de la plantare.
Productia: 8-10 t/ha pentru fructe "in floare" si pana la 20-30 t/ha pentru
cele mai mari.
FASOLEA PENTRU PASTAI (PITICA)
Fasolea se cultiv, de regul, n cmp descoperit, dar se obin producii i n

serele cu plastic i sticl cu sau fr nclzire n perioada din afara sezonului
obinuit.
Se recomand soiuri cu port pitic i pstaie verde: Ialnia 43, Aurelia,
Prelude, Unisem 1; cu port pitic i pstaie galben: Echo, Aura, Unidor.
Semnatul la soiurile pitice se face n dou etape:
pentru cultura n ogor propriu (de primvar-var), ntre 15 aprilie- 15 mai i
pentru cultura succesiv (vara-toamna), ntre 20 iunie i 10 iulie.
Semnatul se face n rnduri echidistante la 40 cm ntre rnduri.
Se seamn ealonat, pe teren nemodelat, la adncimea de 4-5 cm, folosind
100 - 120 kg smna la hectar .
Lucrrile de ngrijire se refer la:
- 2- 3 praile mecanice i manuale,
- 3 irigri in caz de seceta,
- combaterea buruienilor prin erbicidare,
- combaterea bolilor i duntorilor.
Recoltarea se realizeaz manual sau mecanizat, cnd pstile au ajuns la
maturitatea de consum, n iunie-iulie pentru cultura n ogor propriu i septembrie nceput de octombrie pentru cultura succesiv.
Producia este de 5-6 t/ha, n cultura principal de primvar i 3-4 t/ha n
cultura succesiv de toamn.
Bolile fasolei
Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a
lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita.
Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru.La un atac
puternic pastaile putrezesc.
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu

Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine
la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.
Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi
ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate
de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din
calitate.
Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire
si inainte de inflorire.
Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele
capata un aspect mozaicat si se incretesc.
Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri
rezistente la virus.
FISA TEHNOLOGICA CADRU PENTRU
CULTURA FASOLEI PENTRU PASTAI
ZONE DE CULTURA
FAVORABILE
Campia de Vest
Campia Transilvaniei
Zona de sud a tarii
SOIURI
Nr.
DENUMIREA
crt
1
2
3
4
5
6
7
ZONE DE CULTURA
FAVORABILE
Majoritatea zonelor pe teren
arabil
POTENTIAL
PRODUCTIV
T/HA
Cultura
primavara/toa
mna
PERIOADA DE
VEGETATIE
3-4 / 5-6
3 -4 / 5-6
3- 4 / 5-6
3-4 / 5-6
Soi timpuriu
Soi timpurii
Soi timpuriu
Soi timpuriu
3-4 / 5-6
3-4 / 5-6
3-4 / 5-6
Soi timpuriu
Soi timpuriu
Soi timpuriu
Ioana/ Menuet
Ialnia 43
Prelude
Galbena de
Moldova
Galbena Untoasa
Echo
Unidor
AMPLASAREA CULTURII
Soluri favorabile
lutoase, lut nisipoase
Soluri
nefavorabile
Argiloase
(grele)
Nr
.
cr
t.
1
2
3
Denumirea
Foart
e
bune
Bune
Contraindic
ate
Legume solanacee; pentru

rdcini tuberizate i cereale
pioase
Legume cucurbitacee i cele
pentru bulbi
Culturile legumicole din grup
ngrmintele chimice cu fosfor se vor aplica toamna odat cu artura n
doze de 30 60 kilograme substan activ la hectar, n funcie de rezerva
de fosfor din sol.
LUCRARILE SOLULUI
Patul germinativ se pregtete, de obicei, prin dou lucrri:
prima cu discul de agregat cu grapa cu coli reglabili si o bar
nivelatoare;
a doua cu combinatorul.
CULTIVAREA FASOLEI PT PASTAI PITICE IN CAMP
Epoca de semanat: aprilie-mai (pt cultura de primavara - vara); 20 iunie-10
iulie (pt cultura succesiva de vara - toamna)
Semanatul: Se face n rnduri echidistante la 40 cm ntre rnduri, pe teren
nemodelat
Adancimea de semanat: 4-5 cm;
CULTIVAREA FASOLEI PT PASTAI PITICE IN CAMP
Prasitul solului mecanic: - de 2-3 ori la 6-8 cm adancime
Irigarea culturii: in caz de seceta de 2-3 ori cu norme de 300 m3 apa/ha
Erbicidarea: inainte de plantare cu 4-6 zile
- agenti patogeni: Antracnoza fasolei, Arsura bacteriana, Virusul
mozaicului
- daunatori: paduche verde, paianjen comun rosu.
RECOLTAREA
Recoltarea se realizeaz manual sau mecanizat, cnd pstile au ajuns la

maturitatea de consum, n iunie-iulie pentru cultura n ogor propriu i
septembrie - nceput de octombrie pentru cultura succesiv.
Productia: 5-6 t/ha, n cultura principal de primvar i 3-4 t/ha n cultura
succesiv de toamn
II. CULTIVAREA PEPENILOR IN CAMP

Solicitantul cultiva in prezent o suprafata de 1,2 ha de pepeni in camp.
Suprafata cultivata cu pepeni in camp va ajunge in anul tinta la 1 ha.
PEPENE GALBEN
(Cucumis melo)
Pepenele galben, ca de altfel toate varietatile de curcubitacee, este o planta
iubitoare de caldura, cerintele fata de acest factor fiind mai mari decat in cazul
castravetilor sau a pepenilor verzi. Plantele cresc si se dezvolta optim in camp
numai la temperaturi ce depasesc 18C pe timpul noptii.
Pepenele galben este o planta de zi scurta. Cerintele fata de apa sunt
moderate datorita structurii sistemului radicular bine dezvoltat. Pepenele galben
prefera solurile usoare mijlocii, cu o buna structura, fertile si cu un pH de 6-7.
Necesita un regim de nutritie echilibrat cu cerinte mai mari de potasiu
pentru imbunatatirea culorii, aromei si marirea concentratiei de zaharuri in fruct.
Excesul de azot coroborat cu lipsa de potasiu duce la obtinerea unor fructe de
slaba calitate, iar plantele devin foarte sensibile la boli.
Semanare si plantare
Cultura de pepene galben in camp se infiinteaza fie prin semanare directa in
pamant fie prin plantare de rasaduri.
Pentru cultura in camp perioada de semanare incepe atunci cand
temperatura solului pe timpul noptii se mentine constanta peste 15C, deoarece
temperatura minima de germinare este de 13-15C. La 12C germinarea sau
cresterea sunt stopate complet.
Adancimea de semanare a semintelor de pepene galben este de 5-6 cm, in
sol cu textura usoara mijlocie, cu o buna structura si nivel mediu de fertilitate (un
minim de 3% materie organica).
Cand se utilizeaza rasaduri de pepene galben pentru infiintarea culturilor in
camp (se recomanda aceasta tehnologie atunci cand se doreste obtinerea de
recolte timpurii) semanarea se face in tavi alveolare (recomandate pentru pepenii
galbeni sunt tavile cu celule 28-48 de celule/tavita JP28, EFV48) sau ghivece de
rasad (patrate sau rotunde) umplute cu substrat special pentru rasaduri pe baza
de turba.
Temperatura optima de germinare pentru pepenii galbeni astfel semanati
este de 24-32C. Plantarea se face cand rasadul are 46 frunze adevarate si 35-40
zile. Peste aceasta perioada rasadurile se degenereaza alterandu-si proprietatile
de crestere, dezvoltare, productie, etc. Plantarea se face cand temperatura se
mentine constanta in timpul noptii peste 12C.
Pentru obtinerea de recolte extratimpurii de pepene galben in camp chiar in
conditiile in care temperatura nu este constanta peste 12C si este mai joasa se
recomandata utilizarea foliei microporoase de tip agril pentru protejarea culturii.
Lucrari tehnologice
Pentru obtinerea de recolte mari o cerinta obligatorie este utilizarea unui

sistem de irigare prin picurare care sa asigure necesarul optim de apa si de
asemenea administrarea cat mai des a fertilizatorilor odata cu apa de irigare
(fertiigare).
Irigarea se face cat mai des, pe cat posibil zilnic (in prima parte a diminetii
pentru a asigura plantei si solului necesarul de apa pe timpul zilei), bineinteles cu
exceptia perioadelor ploioase. Odata cu apa de irigare se recomanda si
administrarea de ingrasamitne solubile, o regula de urmat fiind aceea Nici o
irigare fara hrana.
De asemenea fertilizarea faziala radiculara trebuie dublata sapatamanal de
administrarea foliara a ingrasamintelor (administrarea constanta, saptamanala a
ingrasamintelor sub forma foliara duce la scaderea cantitatii totale de fertilizatori
necesare cu pana la 30%, alt avantaj fiind ca plantele vor putea fi aproviziontate
complet cu necesarul de microelemente cum ar fi: Fe, Zn, Co, Mn, B, etc.
Administrarea foliara a ingrasamintelor poate fi facuta in acelasi timp cu
tratamentele fitosanitare (trebuie mai intai verificata compatibilitatea produselor
utilizate) sau pot fi administrate singure.
Daca se face erbicidarea terenului (foarte recomandata) sau se utilizeaza
folie de mulcire problemele legate de cresterea buruienilor scad foarte mult.
In cazul in care nu este facuta erbicidarea si nu exista folie de mulcire
trebuie executate 1-2 prasile mecanice (cand plantele sunt mici) si alte 2-3 prasile
manuale in functie de necesitati cand plantele incep sa se intanda.
Tratamentele fitosanitare trebuie facute constant odata la 10-14 zile in
primul rand cu rol de prevenire. In cazul in care apar semne de boala se fac
tratamente mai des cu concentratii mai mari in functie de presiunea de boala
existenta. Odata cu tratamentele fitosanitare pot fi facute si stropiri foliare cu
ingrasaminte.
Hibrizii de pepene galben tip GALIA INBAR F1 si ARAVA F1 (hibrizi
extratimpurii) si tip ANANAS ADIR F1 si EYAL F1 prezinta avantajul
postamaturarii, adica pot fi culesi inainte de maturitatea fiziologica deplina (ca in
cazul majoritatii soiurilor si hibrizilor aflati pe piata) si intr-un timp mult mai scurt
decat daca ar fi fost lasati pe planta ajung la maturitate, in acest fel fructele nu
mai prezinta riscul craparii inainte de coacere, fructele ramase pe planta ajung
mai devreme la maturitate si in final perioada de recoltare se scurteaza
semnificativ.
Pepene galben are o sensibilitate deosebita fata de curentii de aer, de aceea
cultura in camp se amplaseaza intre perdele de plante cu port inalt (porumb,
floarea-soarelui, etc.).
PEPENE VERDE
(Citrullus vulgaris)
Amplasarea culturii
pe terenuri plane, cu expozitie sudica, adapostite de vant,
soluri usoare spre mijlocii cu reactie neutra.
Planta premergatoare
lucerna, trifoi;
terenurile destelenite;
mazarea, fasolea;
varzoasele, radacinoasele.
Pregatirea terenului, fertilizarea de baza, si erbicidarea

5-10 tone/ha gunoi + 300 kg/ha superfosfat + 100 kg/ha sulfat de potasiu
(aplicat toamna);
aratura la 25-30 cm (toamna);
100 kg/ha Azotat de amoniu sau 200 KG/HA complex III (primavara);
cu 8-10 zile inainte de semanat se face erbicidarea cu Balan 8l/ha si se
incorporeaza cu discul sau cu combitatorul.
Samanta
soiuri timpurii: Sugar baby, Timpuriu de Canada;
soiuri semitimpurii: Crimson Sweet; Oden, Fabiola F1, Dochita;
soiuri semitarzii: De Dabuleni, Dulce de Dabuleni, De Minis, Paradise F1;
soiuri tarzii: Clausita, Favorit, Charleston Gray;
alti hibrizi cultivati: Crisby F1, Red Star, Lady, Granit, Topgun, Farao,
Crimson, Tide;
samanta sa aiba o vechime de 2-3 ani pentruca se obtin plante mai
productive si un numar mare de flori femele;
samanta se trateaza cu Criptodin 2 g/kg;
pentru a grabi germinatia semintele se tin 24 de ore in apa la 25-30 grade C;
Semanatul prin rasad (recolta se obtine cu 2-3 saptamani mai devreme)
amestecul pentru ghivecei: 20% mranita, 30% nisip, 50% pamant de telina;
plus amestecul se trateaza cu Previcur 0,15% si se tin in in solarii cu dubla
protectie;
amestecul pentru cuburi: 30% mranita, 40% turba, 20% pamant de telina;
10% balegar, plus azotat amoniu, superfosfat, sulfat de potasiu si carbonat
de calciu (1,5%), si se tin in rasadnite;
semanatul in cuburi si ghivece intre 25-30 martie;
plantare in camp 20 aprilie - 5 mai;
distanta intre randuri 1,8-2 m;
distanta intre plante pe rand 0,5-1 m;
Semanatul direct in camp
se face la sfarsit de aprilie - inceput de mai, cand in sol sunt 12-14 grade C;
distanta intre randuri 2 metri;
distanta intre plante pe rand 0,5 m;
densitatea este de 12-15 mii plante/ha;
adancimea de semanat 3-4 cm;
norma de samanta 3-4 kg cand se seamana mecanizat si 2-3 kg cand se
seamana manual.
Lucrarile de intretinere
2-3 prasile mecanice si manuale pentru combatere buruieni; se poate aplica
Leopard 1,5 l/ha;
raritul culturi in faza de 2-3 frunze;
fertilizatul suplimentar in perioada infloritului cu 200- 250 complexe NPK;
2-3 udari in perioada secetoasa cu 300-400 metri cubi apa la ha.
Combaterea bolilor
mana cu Aliette 0,2%, Bravo, Ridomil 0,25%;
patarea unghiulara cu Ridomil plus 0,3%, Dithane;
fainare cu Afugan 0,05%, Bravo 0,25%
antracnoza cu Topsin 0,1%, Dithane
Combaterea daunatorilor
paianjenul rosu cu Neuron 0,08%, Omite, Talstar 0,04 %, Meotrin 0,06%
paduchi de frunze cu Actara 0,01 %, Karate.

Recoltarea
se face manual, dimineata
criteriile de recunoastere a fructelor coapte: codita subtire, carcelul se usca
de la varf, coaja luceste; pe fruct dimineata se formeaza putina roua; coaja
este albicioasa la zgariere; partea ce sta pe sol este galbena; la apasare
fructele paraie; au sunetul infundat cand sunt lovite cu degetul, etc.
ARDEIUL
Fructele de ardei se pot consuma in stare proaspata, ca atare, ceea ce
prezinta mare importanta deoarece vitaminele sunt utilizate integral de
catre organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei
game foarte largi de mancaruri, se preteaza pentru a fi prelucrate in
industria conservelor sau pentru boiaua de ardei.
Ardeiul este o planta pretentioasa fata de factorii de vegetatie.
Temperatura minima de germinare a semintelor este de 14 150 C, iar cea
optima de 25 280 C. La temperatura minima, germinarea are loc dupa 18
20 zilesi chiar mai mult, iar la cea optima in 9 11 zile.
Productia cea mai mare se obtine atunci cand in sol se mentine o umiditate
de 65% din capacitatea de camp pentru apa a solului.
Temperatura apei de udare este foarte importanta, mai ales la cultura in
sere, unde productia cea mai mare s-a obtinut atunci cand apa de udare a
avut temperatura de 25 27 grade C.
Asigurarea hranei este importanta pentru obtinerea de productii ridicate de
ardei. Pentru o tona de fructe ardeiul consuma 5,3 kg N, 1,4 kg P2O5 si 7,0
kg K2O. Consumul de substante nutritive depinde de natura solului, faza de
vegetatie, soiul cultivat si sistemul de cultura practicat. Reactioneaza foarte
bine la fertilizarea cuingrasaminte organice, aplicate atat la ingrasaarea de
baza, cat si in cursul perioadei de vegetatie. Necesita o buna aprovizionare a
solului cu potasiu, deoarece acesta influenteaza pozitiv calitatea recoltei.
Continutul plantelor in azot, fosfor si potasiu este diferit. Azotul se gaseste
cel mai mult in frunze, mai putin in tulpina.
Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai usoare, nisipo-lutoase,
aluviale, cu reactie neutra sau usor acida (pH=6,8).
Ardeiul are pretentii foarte ridicate fata de aer, in mod deosebit in sere, in
perioada fructificarii, cand plantele cer aer proaspat. Este sensibil la curentii
reci de aer.
In vederea asigurarii unei bune esalonari a productiei, ardeiul se cultiva in
camp, in solarii si in sere.
Tehnologia culturii de ardei in camp

Foarte bune premergatoare sunt: lucerna, trifoiul, mazarea, fasolea, dar
se poate cultiva si dupa radacinoase, bulboase si bostanoase. Inaintea
ardeiului primavara, se pot face culturi anticipate de salata, spanac, ridichi
de luna, ceapaverde etc.
Ardeiul se cultiva prin producerea prealabila a rasadurilor. Rasadurile
se obtin in spatii incalzite (sere, rasadnite). Pentru producerea rasadurilor
necesare plantarii unui hectar se folosesc 400 gr samanta, iar pentru
semanat direct se folosesc 1,2 1,5 kg samanta. In cazul in care samanta nu
este tratata, cu 2 3 zile inainte de semanat se trateaza cu TMTD 3g/1 kg
samanta, sau alte produse pe baza de Thiram sau Captan pentru a preveni
caderea rasadurilor.
Varsta rasadurilor este de 60 65 zile. La ardeiul gras, lung si gogosar cele

mai bune rezultate s-au obtinut cu un rasad cu varsta de 65 zile.
Cu cateva zile inainte de plantare rasadurile se calesc printr-o aerisire mai
puternica ziua si noaptea, iar cu cateva ore inainte de scoaterea rasadului se
udaabundent.
Plantarea se incepe cand in sol se realizeaza temperaturi de 15 grade C.
Data calendaristic se stabileste in functie de conditiile climatice concrete
ale anului respectiv.
Sunt
mai
multe
scheme
de
plantare.
Pe
stratul inaltat
se
planteaza douaranduri la 70 cm. Intre plante pe rand distantele difera cu
varietatea: la ardeiul gras se lasa pe rand 15 20 cm, realizand o densitate
de 65 88.000 pl/ha; la ardeiul gogosar distantele pe rand sunt de 20 25
cm, densitatea fiind cuprinsa intre 54.000 si 65.000 pl/ha; la ardeiul lung
distanta pe rand este de 15 cm, realizand o densitate de 88.000 pl/ha; la
ardeiul iute distanta pe rand este de 10 cm.
Lucrarile de ingrijire urmaresc realizarea unei culturi incheiate si crearea
conditiilor pentru cresterea viguroasa a plantelor. La 4 5 zile de la plantare
se face completarea golurilor, se aplica 3 4 prasile mecanice intre
randuri si 2 prasile manuale pe rand. Cu ocazia prasilelor mecanice se poate
face si un usor musuroit.
Udarea se face dupa plantare pentru asigurarea prinderii. Dupa aceea nu se
mai uda circa 2 saptamani pentru a favoriza o inradacinare mai profunda.
Apoi, pana la fructificare se uda la interval de 7 10 zile cu norme de 250
300 mc/ha. In timpul aparitiei masive a fructelor, cand plantele de ardei au
cea mai mare nevoie de apa, udarile se fac mai des, la intervale de 5 6 zile
cu norme de 300 350 mc/ha, astfel ca umiditatea in sol sa fie in mod
constant de 80 85% din capacitatea de camp. Se evit pe cat posibil
udarea in timpul infloririi masive.
Pe suprafetele mici se poate face copilitul si carnirea plantelor, in scopul
obtinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a
asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numar mai mare de
fructe pana la venirea brumelor de toamna, pe de alta parte.
Recoltarea la ardeiul gras se face la maturitatea tehnica, la ardeiul iute si
lung atat la maturitatea tehnica, cat si la cea fiziologica, iar la ardeiul
gogosar si de boia numai la maturitatea fiziologica.
La ardeiul gras recoltarea poate incepe in prima decada a lunii iulie si
continua pana in prima decada a lunii octombrie. La ardeiul lung si gogosar
recoltarea incepe in a doua decada a lunii august si se continua pana la
caderea brumelor.
Recoltarea se face manual, preferabil prin taierea pedunculului, se
conditioneaza, se ambaleaza si se transporta cat mai repede la unitatile de
desfacere.
Productiile medii care se obtin sunt de 20 60 t/ha la ardeiul gras,
gogosar si lung si de 8 12 t/ha la ardeiul iute si ardeiul de boia.
Cultura prin semanat direct prezinta o serie de avantaje: se face
economie de forta de munca cu producerea rasadului si plantarea, radacinile
patrund mai adanc, plantele folosesc mai bine apa si elementele nutritive,
cheltuielile sunt mai mici, posibilitatile de mecanizare sunt mai mari,
densitatea poate fi mult mai mare. Ca dezavantaje, mentionam obtinerea
unor recolte mai tarzii si mai reduse, ca si limitarea arealului de cultura.
Alegerea hibridului/soiului este esentiala. Se prefera hibrizii timpurii si cu

dezvoltare rapida, care formeaza mai multe fructe in acelasi timp.
Amplasarea culturii se face pe terenuri cu textura nisipo-lutoasa, care sa nu
formeze crusta. Inainte de semanat este necesara tavalugirea terenului.
Semanatul se face cand in sol temperatura se mentine la 13 14 grade C,
adica in jurul datei de 10 mai in sudul tarii. Sunt necesare 1,2 1,5 kg
samanta la hectar.
Cultura ardeiului in solarii
In solarii, in mod obisnuit se cultiva ardeiul gras, dar se pot obtine rezultate
economice bune si din cultura ardeiului lung si iute.
Pregatirea solului si a solariilor se face ca la tomate. Rasadurile se produc in
spatii incalzite. Se folosesc 400 g seminte pentru producerea rasadurilor
necesare plantarii unui hectar. La plantare rasadurile vor avea 60 zile.
Plantarea rasadurilor se face atunci cand temperatura solului se mentine pe
adancimea de 10 cm, la nivelul de 14 150 C, calendaristic intre 1 si 10
aprilie.
Lucrarile de ingrijire in solarii sunt mai complexe decat in camp.
Dupaplantare, se uda local la fiecare planta, cu 0,5 1 l apa, pentru a nu
raci solul. In timpul vegetatie, numarul udarilor atinge 18 20. Se face
completarea golurilor si se mentine solul afanat prin 45 prasile. Se poate
face mulcirea cu paie sau cu folie de polietilena.
Imediat dupa plantare solarul se tine inchis pentru acumulare de caldura.
Aerisirea se face numai intre orele 10 si 16. Cand temperatura depaseste
27 gradeC, se intervine prin aerisiri.
Recoltarea incepe in prima decada a lunii iunie si se poate prelungi pana in
prima decada a lunii octombrie. Se obtin 35-60 t/ha, din care aproximativ
jumatate pana la 20 iulie, valorificandu-se la preturi ridicate.
CULTIVAREA LEGUMELOR IN SPATII PROTEJATE

Solicitantul cultiva in prezent o suprafata de 0,5 ha de legume in spatii
protejate. Suprafata cultivata cu legume in spatii protejate va ajunge in anul tinta
la 0,750 ha.
Schimbrile climatice din ultimii ani dau tot mai mult btaie de cap
agricultorilor. Cultivatorii care i desfoar activitatea n domeniul produciei de
legume au simit, n mod dureros, aceste schimbri.
Temperaturile sczute dup o perioad n care mercurul termometrelor a urcat
pn la 20-25C, seceta din lunile aprilie-mai, urmat de ploi toreniale i grindin
n perioadele de recoltare, au produs un mare gol financiar n buzunarele
horticultorilor.
Ca i cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, pieele din Romnia au fost
invadate de legume, fructe i flori importate din Turcia, Italia, Spania, Polonia,
Olanda i chiar din Ungaria. n aceste ri, datorit politicilor agrare aplicate de
muli ani, s-a dezvoltat puternic sistemul de solarii agricole.
Avantajele solariilor:
Pornind de la aceste premise, dezvoltarea unui sector performant de producere
a legumelor i fructelor n sistem protejat a devenit o necesitate.
Prin investiia n solarii cultivatorii beneficiaz de mai multe avantaje:
Protecia mpotriva factorilor de mediu.
Dup cum se tie, plantele au nevoie de anumite condiii de temperatur,

umiditate, factori, pe care i controlm foarte bine n solarii.
n toat lumea i tot mai frecvent i n Romnia se pune problema reducerii
cantitilor de pesticide utilizate n procesul de producie. Prin utilizarea solariilor,
scade presiunea unor factori patogeni, de exemplu Botrytis-ul, care este un factor
dominant n deteriorarea calitii i cantitii produciei. De asemenea, nu trebuie
s uitm insecticidele, care vor fi mai rar folosite n cazul culturilor protejate.
Creterea produciei, att cantitativ ct i calitativ.
Un studiu efectuat de firma Haygrove Ltd din Marea Britanie, care are culturi
protejate pe o suprafa de 120 ha, arat c la cpuni, de exemplu, s-a obinut un
spor de calitate de 15% i un spor de producie de 12%, iar pentru tomate, datele
statistice arat mult mai bine.
Timpurietatea.
Orice fermier i dorete s vnd produse la un pre ridicat. Cine este primul
pe pia stabilete preul i pn cnd cei ce cultiv n cmp vor aprea cu
primele produse, cultivatorii care produc n solarii vor avea deja un profit
substanial. Prin utilizarea solariilor produse de Haygrove ltd din Marea Britanie, se
poate asigura o timpurietate de pn la 21 de zile.
Protecia culturilor n toamn.
Cu toii vrem s folosim ct mai intensiv terenul de care dispunem. Acest lucru
nu se poate realiza dect prin acoperirea culturilor cu solarii, asigurnd n acest
mod extinderea sezonului de cultur.
Program garantat pentru tratamente.
Cu toii ne-am confruntat cu perioade ploioase, cnd a trebuit s srim peste
un tratament sau dou, fapt care n mod cert ne-a diminuat att cantitatea, ct i
calitatea produciei.
Un program garantat de recoltare.
Este evitata confruntarea cu situaia n care a trebuit s spunem clientului "Ne
pare ru, dar astzi plou, nu putem recolta. V rugm s revenii". n mod cert,
clientul nostru va ncerca s-i gseasc alt furnizor, iar ansa de a nu reveni la noi
este destul de mare. n plus, pentru c n urmtorii ani producia va crete, vom fi
nevoii s lucrm cu supermarketurile. Credei c ei vor accepta scuze pentru
nelivrarea produselor la timp? n mod cert, nu.
In perioada de obtinere a legumelor cultivate in sera oferta pe piata este mult
mai redusa, ca urmare si preturile de vanzare vor fi corespunzator mai mari.
In ultimii 10 ani suprafata de sere utilizate in Romania a scazut an de an ,
fapt care a condus ca la acest moment, aceste exploatatii agricole performante sa
reprezinte sub 10% din ce exista cu 15-16 ani in urma. Concret din cele peste 2000
ha de sere pe care Romania le avea, sub 200 ha de sere mai sunt exploatate in
sistem de sera utilizate si produc legume in extrasezon.
Dar si aceste suprafete produc legume pe vechile tehnologii cu mari
consumuri de energie termica cu randamente de productie scazuta. In spiritul celor
afirmate stau datele statistice comparative de productii medii realizate in Romania
in serele vechi nemodernizate si cu tehnologii neperformante si realizarile in
Olanda in serele moderne cu randament ridicat de utilizare a energiei termice , in
special si cu aplicarea celor mai moderne si performante verigi tehnologice.
IN ROMANIA
SPECIA
IN OLANDA
Tomate
7-10 kg/m2
45-55 kg/m2
Ardei gras
5-6 kg/m2
30-35 kg/m2
Castraveti salata
12-20 kg/m2
80-100 kg/m2
Ca urmare a reducerii drastice a suprafetelor de sere din Romania, pe piata

interna in mod deosebit s-a realizat gol de productie iar acesta a fost acoperit de
importuri masive de legume de sera, in mod deosebit, tomate. In aceste conditii
principalul furnizor de tomate in extrasezon, pentru piata din Romania a devenit
Turcia.
Realizarea acestei exploatatii respecta politica agrara a comunei, politicile
conexe ale comunitatatii europene deoarece ea contribuie la dezvoltarea rurala
care in viziunea comunitatii europene ( Reglementarea Comisiei Europene CE nr.
1/2004, art.5) are ca scop ,,restabilirea si sustinerea competitivitatii in zonele rurale
si de a contribui atat la mentinerea cat si la crearea de locuri de munca in aceste
zone . Pe de alta parte Comisia Europeana subliniaza ca ,, agricultura va trebui sa
se adapteze normelor realitatii si evolutiei pietei, politicilor de piata libera si
reglementarilor comerciale ca si cererii si preferintelor consumatorilor.
CASTRAVETELE
(Cucumis sativus)
1. Particularitati botanice si biologice importante pentru practica
Castravetele este o planta anuala si erbacee. In spatii protejate, durata
este de un ciclu de productie ( 6 luni) putandu-se prelungi pana aproape de 8 luni .
a) Radacina creste in stratul superficial al solului bine aerisit si este bogata in
radacini adventive.
b) Tulpina este cilindrica cu rezistenta mecanica redusa, iar de la baza frunzelor
cresc lastari puternici.
c) Florile sunt unisexuate amplasate pe aceeasi planta (monoica). Polenizarea este
entomofila. Datorita impedimentelor produse de polenizarea florilor femele la
culturile protejate s-a generalizat folosirea hibrizilor ginoici la care se formeaza
numai flori femele iar legarea fructelor are loc paternocarpic, fara polenizare.
d) Fructul are dimensiuni diferite de la 30-50 cm lungime, 20-25 cm la midii si 6-15
cm la cornison.
2. Cerintele fata de factorii de mediu
a) Caldura plantele sunt termofile cu pragul biologic la 12-16 grade Celsius,
temperatura maxima 40 grade Celsius; interval optim 16-35 grade Celsius;
germinatia la 25 grade Celsius.
b) Lumina sunt sensibili la lumina si aceasta se coreleaza cu temperatura;
radiatia luminoasa oscileaza de la 10 K luxi-30 k luxi.
c) Apa plantele sunt pretentioase atat la umiditatea din sol cat si la cea din
atmosfera. Umiditatea solului trebuie sa fie 89-90% din cca iar umiditatea relativa
a aerului sa nu scada sub 75 %.
d) Solul- castravetii prefera solurile usoare, bine aerate cu pH= 5,5-7,5,
concentratia de saruri fiind sub 0,3%.
e) Hrana - pentru o productie de 150 tone la ha castraveti si 70 tone pe ha
cornison sunt necesare urmatoarele consumuri de elemente minerale
Consum
total Consume
specific
Macroelementele
grame/mp
grame/kg fruct
N
11,0
1,7
P2O5
5,6
0,87
K2O
24,2
3,73
MgO
2,9
0,45
3. Tehnologia cadru de cultura
1. Asigurarea materialului biologic procurarea de rasad in prima faza si apoi
implementare unui sistem de producere rasad propriu.
2. Producerea rasadului rasarirea se face la 24-26 grade Celsius apoi pentru 5-6
zile se scade temperatura la 22-24 grade Celsius pana la aparitia primei frunze.
Semanatul se face direct in ghivece cu latura de 4-5 cm, ulterior se transplanteaza
in ghivece cu latura de 7-9 cm revenind 35-55 plante/mp. Temperatura de crestere
este de 20-22 grade Celsius
Calitatea rasadului: tulpina sa fie de 20-25 cm; 5-7 mm la colet; 3-5 frunze
formate; balul din ghivece bine impanzit cu radacini care sa fie de culoare alba.
Semanatul de face cu 55 -60 zile inainte de plantare.
3. Pregatirea de plantare
a)
pregatirea spatiului de cultura presupune:
eliberarea de resturile culturii anterioare
dezinfectarea constructiei care se face cu abur termic
etansarea spatiului de cultura
b)
fertilizarea de baza se face numai cu ingrasaminte organice respectiv gunoi
de grajd de bovina de 100 tone/ha. Aceasta operatiune se executa toamna.
c)
lucrarile solului inaintea fertilizarii de baza se desfunda solul cu un
subsolier la adancimea de 60 cm pe directia randului de cultura dupa care se
executa aratura de baza la 35-40 cm adancime care se face cu rotosapa cu
ecartamentul de 1,45 m, tractata de tractor. Se procedeaza astfel pentru ca apa
de infiltratie si gerul de iarna sa duca la distrugerea unor mari parti a daunatorilor
si bolilor din sol si pentru a spori rezerva de apa din sol.
Primavara se executa lucrarile de afanare superficiala a solului care constau intr-o
noua aratura si 1-2 frezari dupa caz cu freza cu ecartamentul de 1,55 m.
Modelarea solului pentru plantare care are ca drept scop asigurarea conditiilor
optime si egale pentru toate plantele se face cu marcator mecanic adaptat,
lucrare care se rectifica apoi manual.
d)
pregatirea rasadurilor consta in tratarea acestora inainte de scoatere din
sera; udarea corespunzatoare; adaptarea la temperaturi mai scazute (calirea) cu
10-12 zile inainte de plantare, ambalarea si transportul in ladite cu stelaje.
Infiintarea culturilor:
epoca de plantare: 5-15 aprilie pentru cornison
schema de plantare se stabileste in functie de desimea propusa. La un
hectar sunt necesare 24.000 plante. Pe fiecare rand distanta intre plante este in
jur de 0,40 m. Pe latimea se lasa 55 de cm de la peretele foliei stanga-dreapta si
se infiinteaza randuri la distanta de 1,10 m intre ele.
4. Lucrari de ingrijire
A) lucrari generale
a) asigurarea si mentinerea desimii se face prin completarea golurilor
b) sustinerea plantelor pentru aceasta se vor intinde sarme orizontale la nivelul
foliei, de diametru d = 2,8 m pe directia randurilor de care se vor lega sfori in
dreptul fiecarei plante cu care se vor prinde plantele.
c) irigarea se urmareste sa fie un sol 80-90% din cca deci necesita un consum
mare de apa variind intre 0,3-4,5 l/planta/zi ceea ce inseamna aprox. 100 mc/ha,
norma de udare care se administreaza in functie de fenofaza plantei
d) fertilizarea faziala se face la interval de circa 3-7 zile cu doze moderate.

Macroelementele se pot alimenta prin administrarea ingrasamintelor naturale. Se
pot administra serbetarea cu must si serbet obtinut din gunoi de grajd proaspat in
concentratie de 10%.
B) lucrarile speciale
a) dirijarea cresterii si fructificarii prin taieri aplicate lastarilor principali
Pe tulpina principala se asigura circa 10 fructe apoi se lasa lastari. Acestia se
ciupesc la inceput dupa un fruct si doua frunze, urmatorii la doua fructe si patru
frunze; urmatorii la trei fructe si sase frunze. Dupa recoltarea fructelor lastarii de
ordinul I se taie dupa o frunza lasand sa apara lastari de ordinul II. Daca la insertie
apar mai multe fructe se indeparteaza cele mai mici si se lasa un singur fruct.
b) defolierea se efectueaza ascendent incepand de la baza plantei pe masura ce
tulpina se degarniseste de fructe si lastari. Nu se indeparteaza mai mult de 1-2
frunze pe saptamana. Dupa defoliere se emit noi lastari.
c) musuroirea se face cu pamant cu scopul de a emite noi radacini pentru a face
fata consumului de apa in perioada calda
d) dirijarea factorilor de mediu
Reprezinta o componenta deosebit de importanta. In urma plantarii temperatura
optima a substratului de sol trebuie sa fie de la 16-18 grade Celsius. In continuare
se va mari zilnic temperatura cu cate un grad Celsius pana la 22 grade Celsius
noaptea si 23 grade Celsius ziua asigurandu-se un plus de 2 grade Celsius intre
orele 11-14. Dupa legarea primelor fructe temperatura va fi de 23 de grade
Celsius ziua si 20 grade Celsius noaptea apoi se va reduce la 21 grade Celsius ziua
si 18 grade Celsius noaptea pe nor si 22 grade pe soare. Pe masura ce creste
planta temperaturile pot ajunge pana la 35 de grade (temperatura tropicala).
Lumina este necesara intre 10 k luxi in zile cu nor si 30 k luxi in zile cu soare.
Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie intre 80-90%.
Umiditatea solului trebuie sa fie intre 80-90% din cca.
Aerisirea va fi relativ moderata, facuta cu mare atentie pentru a nu diminua
umiditatea relativa a aerului.
5. Protectia plantelor
Bolile neparazite de natura fiziologica pot fi cauzate de temperaturi
scazute, de carenta sau exces de substante minerale. Alternanta de temperatura,
lumina radiata foarte puternic duc la dezechilibrul absorbtiei ceea ce conduc el
aparitia clorozelor si la avortari ale florilor. Temperatura ridicata, transpiratia
scazuta, umiditatea relativa ridicata duc la craparea tulpinii datorita turgescentei
temperaturile scazute mai mult si la curbarea fructelor.
Virozele sunt frecvente si periculoase. Acestea se transmit prin seminte
care trebui tratate termic. Bacteriozele si micozele creaza probleme mari de aceea
trebuie tratate.
Cele mai frecvente boli sunt: mana (Pseudoperonospora cubensis),
patarea unghiulara (Pseudomonas lachrimans), fainarea (Spheroteca fulginea),
putrezirea radacinii, coletului si bazei tulpinii (Fusarium solani), fusarioza
(Fusarium oxisporum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), putregaiul alb al
tulpinii si fructelor (Sclerotinia sclerotiorum). Acestea se trateaza preventiv cu
substante cuprice de acoperire (mana) si sistemice la celelalte boli.
6. Recoltarea si conditionarea productiei
Momentul se stabileste cand fructele au ajuns la maturitate de consul in
functie de specificul fiecarui hibrid si se face manual. La cornison recoltarea se fac
pe calibre la lungime de 3-5 cm; 6-9 cm, 9-12 cm, 12-15 cm. Recoltarea la
cornison este o lucrare de intretinere deoarece prin culegerea fructelor pot creste
celelalte mai bine. Sortarea se poate face pe aceste calibre. La castravetii medii si
mari recoltarea se face in functie de cerintele beneficiarului. Fructele sunt
perisabile si se deshidrateaza foarte repede fiind diminuata calitatea comerciala.
S-a descoperit ca marirea cantitatii de dioxid de carbon in sera creste
semnificativ recoltele de legume, surplusul de dioxid de carbon este cel mai
eficient atunci cand sera a fost inchisa mai multe zile la rand.
TOMATELE
(Solanum lycopersicum)
1. Particularitati botanice si biologice importante pentru practica
Tomatele sunt plante anuale sau pentru un ciclu de productie de 6 luni. Se
poate prelungi la 8 luni in conditii optime (ani cu temperatura medie moderata)
a)
Radacina are o crestere puternica, masa principala se afla pana la
adancimea de 0,40 m in sol dezvoltandu-se pe seama radacinilor adventive.
b)
Tulpina poate avea o crestere determinata sau nedeterminata. La cresterile
nedeterminate lungimea tulpinii se stabileste prin carnit (ruperea varfului de
crestere); tulpina este erbacee cu tendinte de lignificare catre finalul ciclului
vegetativ. Pe ea se insereaza copili, lastari, flori si fructe.
c)
Inflorescentele pot aparea pe tulpina principala la fiecare internod
determinand etaje de fructificare.
d)
Floarea infloreste in doua trei zile apta de fecundare cu doua zile inainte de
deschidere. Polenizarea se face intre 10 grade Celsius (pragul biologic de crestere)
si 32 grade Celsius.
e)
Fructul are 2-4 lojii seminale cu exceptia tipurilor carnoase care prezinta mai
multe, diametrul variaza intre 30-80 mm; maturitatea fructelor se inregistreaza la
circa 60 de zile de la inflorire si se esaloneaza pe durata a 10-14 zile.
Importanta acestor date ajuta la determinarea momentului carnirii care se face cu
60 de zile inainte de recoltarea ultimului fruct.
2. Cerinte specifice fata de factorii de mediu
a)
Caldura - intervalul optim pentru cresterea si fructificarea tomatelor este
cuprins intre 10-32 grade Celsius. Pentru germinatia semintelor sunt necesare 2022 grade Celsius. Dupa germinare temperatura scade la 17-18 grade Celsius zi cu
soare si 13-15 grade Celsius zi cu nori. In sol la radacina sunt necesare 18-20
grade Celsius si nu mai mica de 12 grade Celsius. In lunile reci trebuie 16-17 grade
Celsius. Pentru rasadurile tinere la 6-12 zile de la rasarit temperatura trebuie sa fie
de 8-10 grade Celsius necesara pentru inducerea primei inflorescente.
b)
Lumina influenteaza asimilatia clorofiliana si fructificarea. Optim sunt
necesari 20 de k luxi, minim 5 k luxi in zilele noroase. Pe perioada mai mare de
nebulozitate se pot folosi lampi cu vapori de magneziu sau mercur pentru
fenomenul de fotosinteza. Fotoperioada la tomate este de 12-14 ore pe zi.
c)
Apa umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie 60-65% pana la 30 aprilie si
65-70% restul perioadei. Consumul de apa este diferit in raport de tipul de cultura,
conditii de mediu, insusirilor solului, starea de vegetatie si de sanatatea plantei.
Consumul de apa trebuie sa fie 50-70l/mp in aprilie; 120-150 l/mp in mai; 150180l/mp in iunie deci in total 400 l/mp echivaland cu 4000 mc/ha aplicat in 10-12
udari ca norma de udare deci in medie sunt necesari circa 40-50 mc apa/ha la o
udare administrata aproximativ o irigare pe saptamana.
d)
Hrana asigurarea unei nutritii optime este foarte importanta pentru
productia de fructe si calitatea acesteia. Cantitatile de elemente nutritive trebuie
corelate cu stadiul de dezvoltare, factorii de mediu, gradul de fertilitate al solului
determinat prin analiza biochimica. Consumurile totale pentru o productie de 100

tone/ha sunt(grame/mp): N= 35; P2O5= 6,5; K2O= 41,4; MgO= 6,3.
Consumurile specifice sunt (grame/kg fructe): N=5; P= 0,47; K=5, Mg=0,63
3. Tehnologia cadru de cultura
1. Asigurarea materialului biologic rasadurile se folosesc cele procurate cu
buletine de analiza si certificat de calitate
2. Producerea rasadurilor cerintele de calitate: inaltimea circa 15 cm, cel putin
trei perechi de frunze adevarate; diametrul tulpinii la nivelul coletului sa fie 6-8
mm; prima inflorescenta sa fie formata; radacina puternica in balul de sub strat de
culoare alba, libere de boli si daunatori. Varsta rasadului la plantare sa fie de 6075 zile, in functie de data plantatului se stabileste data semanatului.
3. Pregatirea pentru plantare
e)
pregatirea spatiului de cultura presupune:
eliberarea de resturile culturii anterioare
dezinfectarea constructiei
dezinfectia solului se face cu abur termic
etansarea spatiului de cultura
f)
fertilizarea de baza se face cu ingrasaminte organice respectiv gunoi de
grajd de bovina de 100-120 tone/ha in functie de analiza de sol. Aceasta
operatiune se executa toamna.
g)
lucrarile solului inaintea fertilizarii de baza se desfunda solul cu un
subsolier la adancimea de 60 cm pe directi randului de cultura dupa care se
executa aratura de baza la 35-40 cm adancime care se face cu rotosapa cu
ecartamentul de 1,45 m, tractata de tractor . Se procedeaza astfel pentru ca apa
de infiltratie si gerul de iarna sa duca la distrugerea unor mari parti a daunatorilor
si bolilor din sol si pentru a spori rezerva de apa din sol.
Primavara se executa lucrarile de afanare superficiala a solului care constau intr-o
noua aratura si 1-2 frezari dupa caz cu freza cu ecartamentul de 1,55 m.
Modelarea solului pentru plantare care are ca drept scop asigurarea conditiilor
optime si egale pentru toate plantele se face cu marcator mecanic adaptat,
lucrare care se rectifica apoi manual.
h)
pregatirea rasadurilor consta in udarea corespunzatoare; adaptarea la
temperaturi mai scazute (calirea) cu 10-12 zile inainte de plantare, ambalarea si
transportul in ladite cu stelaje.
i)
infiintarea culturilor privitor la infiintarea culturilor de tomate in solarii se
vor avea in vedere:
epoca de infiintare a culturilor este in functie de particularitatile spatiului de
cultura. Datorita incalzirii naturale in solarii epoca de plantare este cuprinsa inre
15 martie - 15 aprilie atunci cand se asigura temperatura de cel putin 10-12 grade
Celsius in spatiile de cultura dupa ce solarul a ramas inchis inainte de plantare
circa 15 zile pentru incalzirea solului.
schema de plantare in fiecare solar cu deschiderea traveii de 11 m se
asigura 14 randuri de cultura la distanta de 0, 80 m cu 0,30 m ramasi la peretele
de folie si o distanta pe rand de 0,40 m intre plante.
desimea urmare a schemei de plantare de mai sus pentru fiecare solar de
462 mp se asigura un nr.de 1.470 de plante revenind la 1 ha 31.752 de plante
(21,6 solarii)
4. Lucrari de ingrijire
A)
lucrarile generale
a)
asigurarea si mentinerea desimii culturii se face prin completarea golurilor
din rezerva de rasad de 5-10% in urmatoarele 15 zile de la plantare.
b)
sustinerea plantelor pentru aceasta se vor intinde sarme orizontale la
nivelul foliei de diametrul=2,8 m pe directia randurilor de care se vor lega sfori in
dreptul fiecarei plante cu care se vor prinde plantele la colet fara a se strangula cu
toleranta la ochete.
c)
irigarea are ca obiectiv asigurarea umiditatii constante in sol la nivel de 6075% din capacitatea de camp pentru apa (cca) a solului pana la legarea primelor
fructe si 75-80% dupa aceea. Norma de udare este de 8-10 l/mp in prima luna de
la plantare si 25-30 l/mp in perioada urmatoare
d)
fertilizarea culturii de tomate poarta amprenta specificului tehnologiei de
cultura. La inceputul culturii se pune accent pe elementele cu fosfor apoi potasiu
apoi azot, ulterior crescand raportul azotului si al potasiului in perioada recoltarii.
Recomandari privind evolutia raportului NPK la tomate in perioada de vegetatie.
Perioada
N
P
K
plantare
1
0,6-1,0
1,8-2,8
Inflorescenta I
1
0,5-0,7
1,6-2,5
Inflorescenta III
1
0,4-0,6
1,4-2,0
Cresterea fructelor 1
0,2-0,4
1,2-1,8
Inceperea recoltarii 1
0,2-0,4
1,4-2,0
Recoltare intensa
1
0,1-0,2
1,6-2,2
Declinul culturii
1
0,2-0,4
1,2-1,5
B)
lucrarile speciale
a)
sustinerea plantelor se face cu sfori de care se leaga baza plantei la circa
10 cm de nivelul solului
b)
copilitul plantelor se face inlaturarea lastarilor care cresc la subsuara
frunzelor cand au o lungime de 5-10 cm prin taierea acestora cu cutite speciale
sau se da cu o solutie de ANTAK la subsuara frunzei inainte de emiterea copilului
pentru a-i anihila aparitia. Cand este lipsa o planta vecina se poate lasa un copil
de inlocuire. Deoarece prin rana produsa la taiere se pot transmite boli cum este
cancerul sau virozele se dezinfecteaza mainile lucratoarelor cu o solutie de
KRIPTONOL 1%. Copilitul se face saptamanal.
c)
palisatul plantelor se face prin dirijarea varfului de crestere rasucindu-l de-a
lungul sforii de sustinere lucrare care se efectueaza o data cu copilitul.
d)
defolierea - incepand cu frunzele bazale priveste frunzele imbatranite si
moarte atacate de boli sau daunatori care se indeparteaza creand si o buna
aerisire a plantelor. Initial incepe cu indepartarea a 2-3 frunze sub inflorescenta
care are fructe. Pe masura recoltarii fructelor va avansa si defolierea.
e)
intensificarea legarii fructelor in perioada cu nebulozitate pentru
polenizarea corespunzatoare a florilor se recurge la vibrarea mecanica cu
vibratoare electrice sau prin baterea sarmelor cu un bat pentru fiecare planta.
Vibrarea se face pe fiecare planta sau pe fiecare inflorescenta
f)
carnitul se face pentru limitarea cresterii in inaltime a tulpinii prin taierea
varfului plantei cu circa 60 de zile inainte de ultimul recoltat pentru ca fructele nou
legate sa ajunga la maturitatea de recoltare.
g)
dirijarea factorilor de mediu lumina naturala se asigura prin acoperirea
solariilor cu folie curata cu coeficient mic de opacitate. Aceasta se poate completa
cu lumina artificiala.
Temperatura la culturile din solarii se controleaza mai greu dirijarea ei urmarind
sa asigure o temperatura minima la sol de 12-15 grade Celsius in cursul vegetatiei
si 18-22 grade Celsius in perioada de fructificare. In aer in prima faza trebuie 1820 grade Celsius iar la fructificare 22-25 grade Celsius.
Umiditatea solului se coreleaza cu lumina, temperatura si fenofazele cresterii
plantei oricum aceasta nu trebuie sa scada sub 65% din cca.
Umiditatea relativa a aerului trebuie mentinuta intre 55-70%.
Aerisirea se face cand temperatura in aer depaseste 25 grade Celsius. Pentru
dirijarea continutului de CO2 in aer, aerisirea se face zilnic cu durata scurta si in
perioada medianei zilei daca in exterior temperatura este scazuta, cu durata mai
lunga daca temperatura in exterior este de peste 20 grade Celsius. In zilele
calduroase se aeriseste puternic pentru ca temperatura sa nu depaseasca 32
grade Celsius
5. Protectia plantelor
La culturi de tomate pot sa apara o serie de agenti patogeni si daunatori
contra carora trebuie aplicate masuri corespunzatoare de combatere.
a)
Virozele se manifesta prin decolorarea frunzelor si fructelor. Pentru
prevenire se pot folosi hibrizi cu rezistenta sau toleranta genetica la virusuri.
Chimic, se trateaza semintele cu solutie de fosfat trisodic 15% timp de o ora sau
prin tratare termica la 70 grade Celsius timp de 2-3 zile.
b)
Bacteriozele si micozele - se previn prin dezinfectia chimica sau termica a
solului sau la aparitie prin tratamente cu fungicide sistemice sau de acoperire sau
prin folosirea materialului biologic cu rezistenta sau tolerante la principalii agenti
patogeni sau prin combatere integrata.
Cele mai frecvente boli sunt: mana (phytophthora infestans), putregaiul cenusiu
(botritys cinereia), ofilirea bacteriana (fusarium oxysporum sp. lycopersici si
verticillium dahlie), putregaiul radacinii, tulpinii si fructelor (phytophthora
parasitica), patarea bruna a frunzelor (alternaria porri sp. solani), fainarea
(uncinula nactor).
c)
Daunatorii si combaterea lor presupune folosirea atat a masurilor preventive
pentru dezinfectia solului si a spatiului de cultura.
Daunatorii problema sunt: musculita alba (trialeurodes vaporarioum),
paianjenul rosu (etranicus urticae), tripsul comun (thrips tabaci), omida fructelor
(helicoverpa armingera), musca miniera ( liliomiza trifolii), afide, paduchi. La
combaterea daunatorilor se pune un deosebit accent pe masurile de combatere
integrata care includ combaterea pe cale biologica.
6. Recoltarea si conditionarea productiei
Recoltarea se face cand culoarea fructelor a virat spre roz rosu
portocaliu, spectru care se imparte in sase planse de recoltare, de la aparitia
culorii roz ca o steluta in punctul apical al fructului (I), a extinderii acestei culori
sub forma unui banut (II), cuprinderea a 25% suprafata de culoarea roza (III), 50%
(IV), 75 % culoarea rosie (V), pana la 100% culoarea rosu portocaliu (VI).
Recoltarea incepe de la jumatatea lunii mai si dureaza cca. 60 de zile ciclul scurt si
80mde zile ciclul lung. La recoltare fructele se desprind de pe planta cu mana, de
regula cu caliciul si o parte din peduncul, se pun in lazi si se transporta spre
sortare.
Temperatura optima pentru maturarea fructelor este de la 22 grade Celsius
la 27 grade Celsius. Tomatele de plansele 1-3 se pastreaza timp de zece zile la
temperaturi intre 6-10 grade Celsius avansand progresiv incoace. Plansele 4 6 se
pastreaza 7 -10 zile la aceleasi temperaturi, evoluand spre coacere. Exceptie de la
aceste reguli o fac fructele ce provin din hibrizii detinatori ai genei long sheld life
de pastrare indelungata intre 30 si chiar 90 de zile.
Productia de tomate poate sa oscileze intre 5 si 10 kg./m respectiv 50

120 tone/ hectar in functie de tehnologia aplicata cu conditia ca totii factorii de
mediu si de vegetatie sa fie dirijati astfel incat sa functioneze in optim.
CULTIVAREA VITEI DE VIE
In prezent Solicitantul cultiva 0,55 ha cu vita de vie. Suprafata se va mentine
si in Anul tinta.
Via de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genul Vitis,
familia Vitaceae, originar din regiunea mediteranean, Europa Central i sudvestul Asiei, din Maroc i Spania pn n sudul Germaniei n nord i n est pn n
nordul IranuluiEste o lian, care atinge o nlime de 35 m, cu coaj. Frunzele
alterneaz, sunt lobate palmat i au o lungime i lrgime de 520 cm. Fructul este
o boab, cunoscut ca strugure.
INFLUENA FACTORILOR CLIMATICI ASUPRA VIEI DE VIE
Factorii climatici prin aciunea lor unilateral sau n complex au o importan
hotrtoare asupra reuitei culturii viei de vie. Se cunoate c principalii factori
restrictivi n ceea ce privete cultura viei de vie sunt factorii climatici. Cei mai
importani factori climatici pe care i vom prezenta n continuare sunt: radiaia
solar, lumina, temperatura, aerul, umiditatea aerului i a solului.
Radiaia solar este principala surs de energie primit de suprafaa
terestr i prin efectul ei caloric i luminos influeneaz creterea i dezvoltarea
viei de vie.
In perioada de vegetaie a viei de vie (aprilie-septembrie), valorile radiaiei
globale n regiunile viticole ale rii noastre sunt cuprinse ntre 80-92 kcal / cm 2. O
radiaie solar mai mic de 80 kcal / cm 2 este restrictiv pentru cultivarea viei de
vie.
In zonele viticole cu aflux redus de radiaie solar este indicat cultivarea
soiurilor de struguri cu frunze mici, care permit ptrunderea mai uoar a radiaiei
solare n interiorul butucului. Cantitatea de radiaie solar interceptat de via de
vie este influenat de: expoziia terenului, latitudine, panta terenului, forma de
conducere a viei de vie, orientarea rndurilor, densitatea de plantare i faza de
vegetaie a viei de vie.
Reducerea radiaiei globale implic reducerea concentraiei de zaharuri a
mustului i creterea aciditii totale a acestuia.
Nu toate radiaiile solare particip la procesul de fotosintez, ci numai cele
cu lungimile de und cuprinse ntre 0,7 i 0,3 mm.
Lumina influeneaz toate procesele vitale: fotosinteza, respiraia,
transpiraia, creterea, nflorirea, maturarea strugurilor i a coardelor, absoria,
transportul sevei brute i elaborate, etc.
Via de vie este o plant heliofil care valorific energia luminoas mult mai
bine dect alte plante. Cerinele viei de vie fa de lumin sunt att de ridicate
nct se spune c via de vie nu-i suport nici propria umbr.
Via de vie are cerine fa de lumin mai ridicate n faza de vegetaie,
dect n cea de repaus. Cele mai mari pretenii se manifest n fenofazele de
nflorit, creterea lstarilor i a boabelor, maturarea boabelor i a lemnului. Sub
aciunea direct a luminii asimilaia clorofilian este mai intens dect la umbr
iar strugurii acumuleaz cantiti mari de zaharuri.
Influena luminii se exercit prin intensitate, durat i calitatea acesteia.
Intensitatea luminii este deosebit de important pentru desfurarea

majoritii proceselor fiziologice ale viei de vie. Fotosinteza ncepe la o intensitate
luminoas de peste 1000 de luci, devine excedentar la 1800-2000 de luci, este
optim la 30.000-50.000 luci i ncepe s fie inhibat la peste 80.000-100.000
luci datorit nchiderii stomatelor, intensificrii transpiraiei i supranclzirii
frunzelor.
La o intensitate luminoas normal lstarii prezint internoduri scurte i
groase, frunzele au mezofilul gros de culoare verde nchis. Insuficiena luminii
determin o asimilaie clorofilian deficitar, o scdere a cantitii i a calitii
produciei, o debilitare i sensibilizare a butucilor la ger, boli i duntori precum i
o slab difereniere a mugurilor.
Coeficientul de insolaie arat durata medie diurn de strlucire din
perioada de vegetaie i are valori cuprinse ntre 6 i 8. Valorile ridicate ale acestui
coeficient arat c podgoria dispune de resurse abundente de lumin putndu-se
obine producii de calitate superioar.
Calitatea luminii se refer la modul n care diferitele radiaii care compun
spectrul luminos i exercit influena asupra fotosintezei. razele ultraviolete
asigur creterea normal a lstarilor i acumularea substanelor azotoase n
struguri, cele violete i albastre acioneaz pozitiv asupra asimilrii antocianilor,
carotenului i vitaminei C. Radiaiile galbene i portocalii n exces provoac
alungirea i etiolarea lstarilor, slbesc pigmentaia antocianic a strugurilor,
mresc pH-ul mustului, etc.
Cunoaterea reaciei viei de vie fa de lumin prezint o importan
deosebit pentru reuita culturii viei de vie i permite adaptarea msurilor
necesare n vederea satisfacerii necesarului de lumin cum ar fi:
-zonarea corespunztoare a soiurilor n funcie de cerinele acestora fa de
lumin;
-alegerea n vederea plantrii cu vi de vie a versanilor cu expoziii
sudice, sud-estice sau sud-vestice;
-orientarea rndurilor n plantaii pe direcia nord-sud;
-alegerea unor distane de plantare corespunztoare, n funcie de vigoarea
soiurilor, astfel nct butucii din rndurile vecine s nu se umbreasc reciproc;
-conducerea vielor n forme seminalte i nalte;
-executarea corect i la timp a lucrrilor i operaiilor n verde.
Temperatura este factorul de biotop care determin aria de rspndire a
culturii viei de vie, sistemul de cultur a acesteia, declanarea i parcurgerea
fazelor de vegetaie. De asemenea temperatura acioneaz asupra tuturor
proceselor fiziologice i biochimice ale viei de vie.
Cerinele viei de vie fa de temperatur sunt relativ mari. Ea se cultiv n
zone cu temperatura medie anual mai mare de 9C.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, mai mare de 19C arat c zona
viticol respectiv ofer condiii pentru obinerea vinurilor superioare, iar dac
depete 21C pentru vinuri de calitate superioare cu denumire de origine.
Influena temperaturii asupra viei de vie se exercit att prin nivel ct i
prin suma gradelor de temperatur dintr-o anumit perioad.
La temperaturi ale solului de 4-5C se declaneaz plnsul la viele asiatice, la
5-7C se declaneaz plnsul vielor americane, iar la 8-9C ncepe plnsul la
soiurile nobile.
Reluarea vizibil a vegetaiei viei de vie are loc la temperatura de 10C,
socotit zero biologic. Numrul de zile cuprins ntre data la care temperatura se
stabilizeaz primvara la minimum 10C i ncheierea vegetaiei n toamn,

moment
marcat prin cderea frunzelor, formeaz perioada de vegetaie.
Lungimea acesteia pe teritoriul rii noastre este de 170-200 zile. Ea trebuie s fie
de minim 150-160 zile pentru soiurile cu maturare timpurie i de 180-200 zile
pentru soiurile trzii .
Pragul biologic inferior pentru nflorit este de 15-17C, cel optim de 2025C, iar cel maxim de 35-40C. La valori mai mici de 15C n timpul nfloritului,
legarea boabelor este defectuas, aprnd un numr mare de boabe meiate i
mrgeluite.
In condiiile climatice ale rii noastre prezint o deosebit importan
cunoaterea modului cum influeneaz temperaturile negative din timpul iernii
diferitele organe ale viei de vie.
Rezistena viei la ger este diferit n funcie de soi, gradul de maturare a
lemnului, faza repausului n care survine, modul de instalare a gerului (lent sau
brusc) etc. Rezistena la ger este mai mare n faza repausului profund i mai
sczut n timpul repausului facultativ.
Pentru parcurgerea unei anumite fenofaze, pe lng un anumit prag de
Umiditatea solului i arealului influeneaz toate procesele vitale ale viei
(absoria, transportul sevei brute i elaborate, fotosinteza, transpiraia, respiraia,
etc). Cerinele viei de vie fa de ap sunt mari, datorit consumului ridicat de
ap (300-330 litri de ap sunt necesari sintezei unui kg de substan uscat.). Cu
toate acestea via este considerat o plant rezistent la secet datorit
sistemului radicular profund i bine dezvoltat.
Cerinele fa de umiditate sunt mai mari la soiurile pentru mas
comparativ cu cele pentru vin. Consumul maxim de ap se nregistreaz n
fenofazele de cretere intens a lstarilor i a boabelor i este mai mic n
fenofazele de nflorit, maturarea boabelor i a lemnului.
In ara noastr cultura viei de vie d rezultate bune n regim neirigat n
zonele n care suma precipitaiilor este de 500-700 mm anual, din care cel puin
jumtate s fie repartizate n perioada de vegetaie a viei de vie sub form de ploi
utile (cel puin 10 mm la o ploaie).
Nici excesul de umiditate din sol i aer nu este suportat de via de vie. In
sol excesul de umiditate produce asfixierea rdcinilor ntruct reduce proporia
de oxigen iar n aer intensific atacul de boli. Excesul de precipitaii influeneaz
negativ creterea i fructificare viei de vie, calitatea produciei deoarece att
acumularea de zahr n boabe ct i coloraia boabelor sunt deficitare.
BIOLOGIA VIEI DE VIE
Via de vie este o plant multianual cu particulariti biologice de cretere
i fructificare specifice. Cunoaterea biologiei viei de vie este deosebit de
important pentru stabilirea msurilor agrofitotehnice prin care se urmrete
att obinerea unor producii mari i de bun calitate ct i meninerea
echilibrului biologic al butucilor.
Ca plant peren via de vie se caracterizeaz printr-un ciclu biologic
multianual (ontogenetic) i un ciclu biologic anual.
CICLUL BIOLOGIC ONTOGENETIC
Ciclul biologic ontogenetic cuprinde totalitatea schimbrilor morfologice i
fiziologice ale viei de vie de la formarea sa ca entitate biologic (rsrire,
creterea altoiului, a butaului) i pn la dispariia sa prin uscare sau defriare.
Ciclul biologic nglobeaz totalitatea ciclurilor anuale i este egal cu durata
de via a butucului. nsuirea butucilor de vi de vie de a avea o durat mare de
via se numete longevitate. Longevitatea este influenat de factori genetici,

biologici, ecologici i tehnologici.
Factorii genetici
influeneaz n cea mai mare msur longevitatea,
speciile i soiurile viei de vie avnd o longevitate diferit. specia V. silvestris are o
rusticitate mare, este cea mai bine adaptat la condiiile de mediu i ca atare are
longevitatea cea mai mare putnd tri 100-200 ani, n timp ce via cultivat (V.
vinifera) are o longevitate de numai 40-50 de ani.
n cadrul aceleiai specii, longevitatea soiurilor este diferit ceea ce denot
o adaptare la factorii de mediu i la cei tehnologici, diferit de la soi la soi. Unele
soiuri prezint un grad mare de adaptare i ca atare pot fi cultivate pe areale mai
extinse, n timp ce alte soiuri au o adaptare mai redus ceea ce face posibil
cultivarea lor pe areale mai restrnse.
Factorii biologici influeneaz longevitatea, n principal, prin modul de
nmulire a vielor. n condiii egale de mediu i tehnologie , viele obinute pe cale
generativ au o longevitate mult mai mare dect cele obinute prin nmulire
vegetativ. Chiar i n cazul nmulirii vegetative se observ diferene n ceea ce
privete longevitatea vielor. Astfel viele cultivate pe rdcini proprii au o durat
de via cu aproximativ 20-30% mai mare dect viele altoite a cror longevitate
este de 35-40 ani. Aceast diferen este datorat circulaiei ascendente i
descendente mai greoaie, a sevei prin dreptul punctului de altoire.
Factorii ecologici au o influen major asupra longevitii. n condiii de
resurse heliotermice ridicate, ierni blnde, regim hidric moderat i o fertilitate
mijlocie a solului, viele au o durat de via de 40-50 ani, n timp ce n condiii
ecologice necorespunztoare (secet excesiv ndelungat, cantiti ridicate de
carbonat de calciu) longevitatea se reduce la 20-30 ani, uneori chiar i mai puin.
Factorii tehnologici au i ei influen pozitiv sau negativ asupra duratei
de via a plantaiilor viticole. Tierea este factorul tehnologic cu cea mai mare
influen asupra longevitii. O tiere raional n concordan cu vrsta i
vigoarea plantei duce att la o capacitate de producie corespunztoare ct i la o
cretere a longevitii. O tiere supradimensionat sau subdimensionat produce
dezechilibre ntre sistemul radicular i cel aerian a viei de vie, dezechilibre ntre
cretere i fructificare, avnd influene negative asupra longevitii butucilor.
Ciclul ontogenetic are n desfurarea sa unele particulariti care
marcheaz trecerea de la tineree ctre maturitate i apoi ctre btrneea vielor.
La via de vie procesul de mbtrnire este discontinuu i se desfoar
concomitent cu procesele de rentinerire natural. Anual din muguri se formeaz
lstari care apoi se transform n coarde. Dimensiunile formaiunilor tinere sunt n
general tot mai reduse, pe msur ce butucii nainteaz n vrst.
Ciclul biologic ontogenetic prin modificrile morfologice i fiziologice care
au loc, se mparte n cinci perioade: embrionar sau intramugural, juvenil, de
maturitate progresiv, de maturitate deplin i de btrnee sau declin (Fig.5.1.)
rdea, pag.144.
Perioada embrionar se ntlnete numai la viele obinute pe cale
generativ. Ea ncepe cu formarea zigotului, se continu cu maturarea fiziologic a
seminei i se ncheie odat cu apariia primelor frunzulie. La viele nmulite pe
cale vegetativ, perioada embrionar este nlocuit de perioada intramugural
care corespunde etapei de formare a mugurelui pn la apariia lstarului cu
primele frunze.
Perioada de tineree (juvenil) ncepe n momentul apariiei primelor
frunze i rdcini i se ncheie la intrarea vielor pe rod. Durata acesteia este
diferit n funcie de modul de nmulire a vielor, condiiile pedoclimatice i

agrotehnica aplicat putnd fi de 3-4 ani la viele obinute pe cale vegetativ i de
4-6 ani la viele obinute din semine.
Cu excepia primului an aceast perioad se caracterizeaz prin creteri
progresive att a sistemului radicular ct i a prii aeriene, creterea fiind
fenomenul predominant.
Deoarece este o perioad foarte important de care depinde n bun
msur eficiena plantaiei, condiiile agrotehnice asigurate viei de vie trebuie s
fie ct mai bune, apropiate de optim. Se va acorda o deosebit importan
fertilizrii i irigrii, deoarece sistemul radicular al viei este nc n formare.
Metoda de fertilizare recomandat n aceast perioad fiind cea a fertilizrii locale.
Combaterea bolilor i duntorilor este i ea foarte important, sensibilitatea
vielor tinere la boli i duntori fiind foarte mare.
Prelungirea creterii ctre toamn i depunerea substanelor de rezerv
ntr-o mai mic cantitate impune protejarea obligatorie a tinerelor vie n timpul
iernii prin muuroire chiar i n zonele de cultur neprotejat.
n perioada de tineree prin tehnologiile de cultur se urmrete formarea
scheletului butucului, n conformitate cu tipul de tiere dorit i a elementelor
lemnoase pe care via de vie trebuie s rodeasc. Lucrrile efectuate n aceast
perioad trebuie s conduc la scurtarea la minimum posibil a perioadei de
tineree neproductive, la realizarea unor plantaii compacte, fr goluri cu vie
uniforme din punctul de vedere a vigorii i sntii butucilor i care au un
potenial de producie ridicat.
Perioada de maturitate progresiv se instaleaz odat cu apariia
primelor inflorescene i dureaz 5-7 ani. n aceast perioad productivitatea
vielor crete an de an. Creterile vegetative sunt nc puternice, dar n
descretere de la un an la altul. Polaritatea acioneaz intens, ca urmare coroana
butucilor se ndesete, completndu-se cu lemnul de schelet. Vegetaia vielor se
ncheie de regul toamna trziu. n perioada de rodire progresiv n paralel cu
fenomenele de cretere, n viaa plantei apare o funcie nou rodirea. Raportul
existent ntre cretere i rodire permite mprirea acestei perioade n dou pri: o
prim parte de cretere i rodire n care predomin creterea iar produciile
obinute sunt mici i o a doua parte de rodire i cretere n care produciile
obinute cresc progresiv.
Tehnologiile de cultur din perioada respectiv vizeaz: asigurarea unei
nutriii corespunztoare, combaterea bolilor i duntorilor, definitivarea tipului de
tiere dorit, formarea unui numr suficient de coarde de rod, etc.
Perioada de maturitate deplin (de rodire) are o durat de 20-30 de
ani. ncepe odat cu instalarea produciilor economice i se ncheie atunci cnd
produciile obinute scad sistematic. Este perioada cea mai important din punct
de vedere economic. n perioada maturitii depline creterea i fructificarea sunt
n echilibru. Via de vie sintetizeaz i pune la dispoziia mugurilor, substanele
plastice necesare unei diferenieri maxime. Cea mai mare parte a substanelor
fotosintetice sunt utilizate pentru depozitarea de zaharuri n boabe i de amidon n
organele vegetative. Concomitent cu formarea noilor coarde anuale, o parte din
lemnul multianual se usuc. ntre lemnul nou format i cel care se usuc trebuie s
existe un echilibru care se poate realiza printr-o tiere de rodire efectuat raional.
De meninerea acestui echilibru depinde prelungirea sau scurtarea perioadei de
maturitate deplin.
Tehnologiile de cultur aplicat n aceast perioad urmresc utilizarea

corect a potenialului biologic de cretere i rodire a viei de vie. Verigile
tehnologice cele mai importante sunt tierile de rodire completate de lucrri i
operaii n verde, fertilizarea, combaterea bolilor i duntorilor, lucrrile solului i
unde este necesar irigarea.
O tehnologie de cultur corespunztoare n funcie de condiiile
pedoclimatice corelate cu cerinele specifice ale fiecrui soi duce la obinerea
unor producii mari (8-15 t/ha n funcie de soi) i la prelungirea perioadei de
maturitate deplin.
Perioada de declin (de mbtrnire) se instaleaz treptat, este marcat
prin scderea permanent a produciei, uscarea progresiv a organelor viei de vie
i apariia golurilor. Durata perioadei de declin este de 7-10 ani. Dintre organele
viei cel mai devreme mbtrnete sistemul radicular, astfel c nutriia viei
devine insuficient, aceasta avnd consecine vegetative asupra creterilor
vegetative i a produciei care devin tot mai sczute.
Perioada de declin nu trebuie confundat cu mbtrnirea prematur, care
n general prezint aceleai manifestri simptomatice. mbtrnirea prematur
apare n plantaiile viticole care nu au beneficiat de o tehnologie de cultur
corespunztoare.
Dac fenomenul de senescen este sesizat din timp, exist posibilitatea
prelungirii duratei economice de via a butucilor prin tieri de regenerare,
completate de msuri de fertilizare corespunztoare i lucrri de afnare adnc
sau subsolare. Luarea acestor msuri nu d ntotdeauna rezultatele scontate
deoarece de multe ori emiterea de lstari lacomi din lemnul multianual este
greoaie. Din aceste considerente este mai economic s se aplice tieri de reducie
periodic prin care se vor ndeprta i cioatele, meninnd astfel butucii ntr-un
proces echilibrat de cretere i fructificare o perioad mai ndelungat.
Dac se aplic tieri de regenerare prin care se prelungete cu 5-7 ani
viaa butucilor, este recomandat ca n ultimii 1-2 ani de via s se lase
ncrcturi de rodire mult mai mari dect n mod normal. Prin aceste ncrcturi se
exploateaz la maximum butucii n ultimii ani de via iar produciile obinute sunt
cu aproximativ 40-505 mai mari dect cele anterioare.
Viele existente n cultur se comport diferit n ceea ce privete
parcurgerea ciclului ontogenetic. Viele pe rdcini proprii au o durat de via mai
mare comparativ cu viele altoite. La viele pe rdcini proprii perioada de
maturitate progresiv este mai mare (8-10 ani), cea de maturitate deplin dureaz
mai puin (15-20 ani9, iar produciile obinute n aceast perioad sunt mai
sczute. Viele altoite parcurg mai repede perioada de tineree i cea de
maturitate progresiv iar perioada de maturitate deplin dureaz mai mult 20-30
ani.
Ciclul biologic anual
Este alctuit din totalitatea schimburilor morfologice i biologice cu caracter
periodic prin care trece via de vie pe parcursul unui an calendaristic. Aceste
schimbri se numesc faze fenologice (fenofaze) i au un caracter ereditar.
Derularea acestor fenofaze este ns mult influenat de condiiile climatice.
n funcie de intensitatea cu care se desfoar funciile vitale n cursul
unui an, la via de vie se disting dou perioade: de vegetaie i de repaus relativ.
Perioada activ de vegetaie
Perioada activ de vegetaie cuprinde totalitatea manifestrilor vitale din
perioada activ a viei de vie. Perioada activ de vegetaie are o durat diferit
n funcie de condiiile climatice. n climatul temperat continental perioada de

vegetaie are o durat de 160-220 zile, n cel subtropical de 250-270 zile iar n
cel tropical de 290-310 zile. n aceleai condiii climatice durata perioadei de
vegetaie difer n funcie de soi existnd soiuri cu perioad scurt, mijlocie sau
lung de vegetaie.
Perioada activ de vegetaie ncepe primvara odat cu declanarea
circulaiei sevei n coarde, moment marcat de plnsul viei de vie i se ncheie
toamna odat cu cderea frunzelor. Aceast perioad n condiiile climatice ale
Romniei corespunde n general perioadei calendaristice 1.IV-30.IX.
Taierea vitei de vie
Tierile efectuate la butucii de vi de vie se clasific dup mai multe criterii:
a) dup scop i vrsta butucilor:
Tierile de formare sunt indicate n primii 3-5 ani de cretere a butucilor
de vi de vie. Ele au scopul de a da o anumit form butucilor.
Tierile de fructificare sunt aplicate n perioada de cretere i fructificare
i urmresc scopul obinerii unei recolte stabile i calitative.
Tierile de regenerare sunt indicate n plantaiile viticole btrne, n
perioada de declin. Ele au ca scop refacerea butucilor pentru o perioad
scurt (5-7 ani) n scopul unor recolte relativ stabile. Acest tip de tieri
trebuie combinat i cu alte lucrri agrotehnice.
Tierile speciale se efectueaz n cazul butucilor afectai de accidentele
climatice, cum ar fi temperaturile joase din timpul iernii, ngheurile trzii de
primvar, grindina, bolile etc.
b) dup modul de execuie:
Tierile manuale se realizeaz de ctre persoane calificate, cu ajutorul
foarfecelui i ferestrului.
Tierile semimecanizate se efectueaz cu ajutorul unor foarfece
pneumatice, care uureaz efortul fizic depus.
Tierile mecanizate se utilizeaz mai mult n plantaiile roditoare, prin
utilizarea unor mijloace mecanizate de tiere, de tipul cositoarelor. Se
execut cu scopul de a uura munca manual.
c) dup starea de vegetaie a butucilor:
Tierile n uscat. Sunt utilizate n intervalul de dup cderea frunzelor
(toamna) i pn la migrarea sevei (primvara).
Tierile n verde se execut n perioada de vegetaie dup afectarea de
diferii factori abiotici sau biotici i n cazul formrii rapide a butucilor.
Tierea viei de vie pentru fructificare
n viticultur, n scopul obinerii unor recolte stabile i calitative i pentru limitarea
polaritii longitudinale, exist urmtoarele metode de tiere:
Tiatul scurt, care const n aceea c n fiecare an lstarii pentru recolt se
taie scurt, la 2-3 ochi. Aceast metod are cteva avantaje, ntruct punile
de rod n fiecare an se lungesc cu un internod. Rnile sunt mici, fiindc
tiatul se face prin lemn de doi ani i le putem localiza dintr-o parte a punii
de rod. Aceast metod de combatere a polaritii se folosete n regiunile
unde butucii au o cretere slab. La noi n ar ea se folosete n plantaiile
de portaltoi i plantaiile altoi de tip intensiv;
Arcuitul coardelor n timpul legatului n uscat. Conform acestei
metode la tiatul n uscat se las corzi de rod de 8-12 ochi, care ulterior se
arcuiesc. Dac coarda va fi legat vertical, mai viguroi vor fi lstarii crescui
n vrful corzii, iar lstarii din ochii de mijloc i de la baz au o cretere
foarte slab sau nu se dezvolt. Legnd corzile de rod orizontal sau arcuit,
lstarii pe aceast coard se vor dezvolta uniform. Astfel, mai nti se
neutralizeaz vrful fiziologic al coardei, prin arcuire, o parte din vasele
conductoare se deformeaz, ceea ce favorizeaz repartiia egal a apei i
elementelor nutritive pentru toi lstarii de pe aceast coard. Corzile de
rod la legatul n uscat trebuie arcuite, fapt ce stimuleaz
considerabil fructificarea butucilor;
Principiul Marconi. Pe cordon se las un cep tiat la 4 ochi, din care doi de
la baz se orbesc. Din ochii superiori se dezvolt doi lstari i, fiindc
ncrctura e slab, se dezvolt i lstarii din ochii unghiulari. n al doilea an,
tiatul se face n felul urmtor: din lstarii dezvoltai la vrful cepului se las
o coard sau dou pe rod, iar unul din lstarii dezvoltai din ochii unghiulari
se taie la patru ochi, din care doi de la baz se orbesc. n al treilea an i mai
departe, coardele cu lstari ce au fructificat se nltur de la baz, iar din
lstarii de pe cep se formeaz 1-2 corzi de rod, iar unul din lstarii ce cresc
din ochii unghiulari scurtndu-se la 4 ochi;
Principiul veriga de rod este o metod mixt ce include elementele din
toate trei principii descrise mai sus, nlturnd neajunsurile pe care acestea
le au, fiecare n parte;
Tierea dup principiul veriga de rod
Cepul de nlocuire i coarda de rod localizate pe puntea de rod poart
denumirea de verig de rod. Altfel spus, pe puntea de rod se las un cep de
nlocuire a doi-patru ochi i o coard de 5-15 ochi. Cepul de nlocuire ntotdeauna
se plaseaz mai jos de coarda de rod. Pentru a forma cepul de nlocuire i coarda
de rod, se aleg numai lstari anuali maturai, dezvoltai normal. Principiul veriga
de rod ca metod de limitare a polaritii longitudinale este cea mai rspndit i
d posibilitatea de a regla puterea de cretere i fructificare a butucilor i de a
menine forma acestora. Se folosete n regiunile unde creterea butucilor este
puternic. n general, tierea viei de vie dup principiul veriga pe rod poate fi
exprimat n felul urmtor: anual, pe cepul de nlocuire de anul trecut se formeaz
(din lstarii anuali maturai) o nou verig de rod, iar coarda de rod de anul trecut
cu toi lstarii (anuali, maturai) amplasai pe ea se nltur.
Lstarii anuali maturai dezvoltai normal sunt acei care au lungimea de 0,8-2,0
m i grosimea de 6-13 mm.
Cepul de nlocuire ntotdeauna se las mai jos dect coarda de rod.
Exist urmtoarele tipuri de verigi de rod:
clasic - alctuit dintr-un cep de nlocuire de 2-4 ochi i o coard de rod de
5-15 ochi;
fortificat - alctuit dintr-un cep de nlocuire de 3-4 ochi, semicoard de
rod (5-7 ochi) i o coard de rod de 8-12 ochi;
bulgar - alctuit din doi cepi de nlocuire de 2-3 ochi fiecare i o coard de
rod de 6-12 ochi,
moldoveneasc - compus din dou corzi de rod cu lngimea de 6-12 ochi
(utilizat la forma de cup moldoveneasc) sau dintr-o semicoard de rod
de 4-6 ochi i o coard de rod de 8-12 ochi (utilizat la forma de butuc
moldoveneasc de spalier).
Bolile si daunatorii vitei de vie
O problema dificila a viticulturii contemporane, cu tendinta de crestere in
viitor, o reprezinta sensibilitatea soiurilor existente, in cultura, la atacul de boli si
daunatori specifici. Prevenirea daunelor, care pot sa ajunga pana la
compromiterea totala a recoltei de struguri, impune aplicarea de tratamente

costisitoare, care pot reprezenta pana la 30-35% din cheltuielile de productie.
Pesticidele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie, pe langa
efectul lor favorabil, sporesc gradul de agresivitate al acestora si contribuie la
poluarea mediului si a recoltei de struguri, atunci cand nu sunt folosite rational. Cu
toate neajunsurile pe care le prezinta pesticidele, pana la obtinerea si promovarea
in practica a unor soiuri de vita roditoare, rezistente sau macar tolerante, fara
masuri de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor, productia de struguri
ramane incerta si in mod asemanator calitatea acesteia.
Bolile vitei de vie
Bolile parazitare specifice vitei de vie se impart in trei grupe: boli
criptogamice produse de ciuperci, boli virotice produse de virusuri si micoplasme
si boli bacteriene (bacterioze) produse de bacterii.
Bolile criptogamice cuprind o prima grupa de prezenta relativ regulata in
tara noastra si pentru care se intreprind an de an masuri de prevenire si
combatere. Acestea sunt: mana (Plasmopara viticola), fainarea (Uncinula necator)
si putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea Pers.). A doua grupa de boli
criptogamice, pentru care se intreprind masuri de combatere, numai atunci cand
acestea devin necesare, cuprinde: antracnoza (Gleosporium ampelofagum) si
escorioza (Pomopsis viticola Sacc.).
Bolile virotice includ degenerarile infectioase (Arabis mosaic scurtnodarea,
mazaicul galben), mozaicul nervurian, marmorarea (Flech, Marbrure), boala
lemnului striat (Legno-riceia, Stempitting), rasucirea frunzelor (Leafroll,
Enroulement), ingalbenirea aurie (Flavescence dore) s.a.
Bolile bacteriene (bacteriozele) au ca reprezentant de temut cancerul
bacterian (Agrobacterium tumefaciens Smith i Town/conn).
Daunatorii vitei de vie
Daunatorii vitei de vie cuprind o prima grupa cu frecventa relativ regulata in
tara noastra si pentru care se intreprind an de an masuri de prevenire si
combatere: acarienii aparinnd familiei Tetranychidae i Eriophydae si moliile
strugurilor reprezentate prin eudemis (Lobesia botrana Denet Schiff) i Cochilis
(Colysia ambigualla Hb).
Daunatorii vitei de vie mai cuprind o alta grupa formata din omida paroasa a
dudului (Hyphantria cunea Drury), tripsul vitei de vie (Anaphotripsnetis priesner),
paduchele testos (Eulecanium corni), paduchele lanos (Pulvinaria vitis Torg),
forfecarul vtei de vie (Lethrus apterus Loxm) si tigararul (Byctiscus betulae L)
pentru care se intreprind masuri de combatere numai atunci cand acestea devin
necesare.
Protectia plantatiilor viticole
In tara noastra protectia plantatiilor viticole roditoare este inglobata in
actiunea mai larga de protectie fitosanitara organizata si coordonata la nivel
national in cadrul retelei de prognoza si avertizare a bolilor si daunatorilor
plantelor. Astfel, n baza studiilor repetate an de an asupra evolutiei bolilor si
daunatorilor, in stransa legatura cu conditiile climatice, statiunile de prognoza
fitosanitara indica, prin buletinul de avertizare pe care il emit, data aplicarii
tratamentelor pentru fiecare boala si daunator in parte, substantele care trebuiesc
folosite, concentratia si eventualele posibilitati de complexare a acestora pentru
mai multe boli si daunatori la un singur tratament.
Combaterea chimica a principalelor boli si daunatori se realizeaz cu
produsele avizate si concentratiile recomandate.
CULTIVAREA PRUNILOR
Solicitantul cultiva in prezent 0,10 ha cu pruni.

Prunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind
caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campie pana in zona
dealurilor subcarpatice si uneori pana la poalele muntilor.
De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace de existenta
ale taranilor, contribuind totodata la faima tarii.
Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa
creasca si sa produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea
soiurilor fiind practic fara limite. In acest context, Romania a devenit tara cu cea
mai mare productie de fructe din Balcani si Europa, fiind si un mare exportator de
fructe
proaspete
sau
deshidratate.
Numarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea cifra de
2000, este rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri se pierd in
antichitate.
Faptul ca in peninsula Balcanica corcodusul creste in stare salbatica, iar in tara
noastra creste salbatic porumbarul si semicultivat goldanul si corcodusul, sunt
dovezi, ca aceste culturi dateaza si la noi inca din vechi timpuri.
De la Plinius (sec. 1 i.e.n.) a ramas cunoscuta expresia - ingeus turba
prunorum - care dovedeste ca sortimentul de prun era deja foarte bogat pe
vremea romanilor. Se presupune, ca acest prun a fost adus in sudul si vestul
Europei din Caucaz, unde ar fi avut loc formarea lui, prin incrucisarea naturala a
porumbarului si corcodusului.
Prunele se consuma in stare proaspata dar si deshidratata (prune uscate), sunt
utilizate la fabricarea gemurilor, marmeladei, dulcetei, compoturilor, jeleurilor,
lichiorurilor si nu in ultimul rand vestita tuica de prune romaneasca.
Florile prunului constituie o sursa melifera importanta si dau un decor
inegalabil de frumusete pentru regiuni intregi.
Prunele reprezinta fructele cu valoarea nutritiva cea mai ridicata, in
comparatie cu celelalte fructe. Continutul fructelor in zaharuri este cuprins intre
16-20% (acidul malic si in cantitati mici acizii citric si benzoic) prunele avand
proprietati diuretice, laxative, depurative, stimulent nervos si descongestionant

hepatic.
Prunele proaspete contin toate microelementele necesare omului pentru
desfasurarea vietii normale si anume: potasiu 170 mg%, Ca 12 mg%, Mg 10 mg%,
P 18 mg%, Na 1mg%, Fe 0,5 mg%, Cl 1,5 mg% etc.
Dintre vitaminele cele mai reprezentative sunt: vitamina C sub 4,0mg%,
caroten 0,9 mg%, B 10,83 mg%, B1 0,03 mg%, PP 1,0 mg% si altele.
Din lemnul de prun se construiesc in Romania cele mai valoroase fluiere si
cavale
din
lume.
Rezulta deci ca prunele ca produse naturale sunt alimente echilibrate din punt de
vedere al vitaminelor, al elementelor minerale, glucidelor, si a altor substante
nutritive sau reglatoare ale metabolismului uman.
Tehnica formarii coroanelor

Prunul este o specie de talie mijlocie. In functie de soi, pomii pot atinge
inaltimi de 4-6 m. Prunul creste destul de viguros in primii ani de la plantare
formand numerosi lastari lungi de pana la 1,5 m. La unele soiuri axul se dezvolta
puternic (Tuleu Gras), iar la altele (Renclod Althan), mai slab.
Pomii intra pe rod in anul al patrulea sau al cincilea, functie de elementele
de rod pe care fructifica. In functie de ramurile de rod sunt soiuri care rodesc
predominant pe buchete de mai (Stanley) si cu fructificare predominanta pe
ramuri mixte (Tuleu Gras).
Prunul fructifica deci pe buchete de mai, ramuri mixte si anticipate.
Tinand cont de portul natural al pomilor si de necesitatea unui schelet puternic si
bine ramificat, mai pretabile pentru cultura prunului sunt coroanele rotunjite cu si
fara ax.
Pentru livezile familiale prunul poate fi condus sub formela de vas ameliorat
si piramida mixta. Pentru livezile comerciale intensive prezinta interes coroana fus
aplatizat
sau
palmeta
semiplata.
Taieri de formare a coroanei tip Vas ameliorat
In anul intai, primavara, varga pomului plantat din toamna sau primavara se
scurteaza la 80 cm de la nivelul solului.
Dupa dezmugurire se inlatura mugurii din zona de proiectare a trunchiului
pana la 50 cm inaltime. In timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaza lungimea
de 15-20 cm, se aleg trei dintre acestia pentru formarea primului etaj de ramuri, si
unul
care
va
prelungi
axul.
Lastarii alesi pentru formarea ramurilor principale (sarpantelor) trebuie sa fie
uniform dispusi in jurul axului cu un unghi de deschidere de 120 si distantele intre
ele
la
8-12
cm.
Lastarul de prelungire a axului se ciupeste de 2-3 ori in cursul vegetatiei la 7-8
frunze. Prezenta lui obliga lastarii ramurilor principale (sarpantelor), sa creasca
intr-o pozitie exterioara, iar acestia se vor plivi in cursul perioadei de vegetatie.
In anul al doilea, inainte de pornirea in vegetatie se corecteaza unghiurile de
prindere ale ramurilor principale si se echilibreaza intre ele. Prima ramura
principala se scurteaza la 70 cm de la punctul de prindere pe ax, iar celelalte doua
ramuri, in asa fel incat, dupa taiere varfurile lor sa fie la acelasi nivel. Ramurile
ramase pe ax si trunchi dupa lucrarile in verde din anul precedent se elimina la
inel. Ramura de prelungire a axului se scurteaza si se mentine in vederea

consolidarii ramurii principale superioare (sarpantei superioare).
In timpul vegetatiei, cand lastarii au lungimea de 15-20 cm pe fiecare
ramura principala (sarpanta) se aleg cate doi lastari, din care unul cu o pozitie
laterala la o distanta de 50-60 cm departare de ax, pentru formarea primei ramuri
secundare (subsarpanta), iar al doilea situat la varf pentru prelungire. Se elimina
concurentii lastarilor de prelungire a ramurilor principale (sarpantelor), iar cei
amplasati pe latura lor superioara (taie) la 7-8 frunze. Prelungirea axului se
ciupeste.
Cand lastarii de prelungire ai ramurii principale (sarpantelor) au lungimea de
50-60 cm, se ciupesc (taie), au scopul de a emite (a da) anticipati din care sa se
formeze ramura principala secundara (subsarpanta) a doua. Prelungirea axului se
scurteaza
deasupra
sarpantei
superioare.
In anul al treilea, primavara se alege pe fiecare ramura principala (sarpanta), o
ramura pentru formarea celei de-a doua ramuri secundare (subsarpante) si una
pentru prelungirea ei. Ramura pentru formarea subsarpantei a doua trebuie sa
aiba o pozitie laterala opusa primei subsarpante si sa fie distantata de aceasta la
45-50 cm, astfel ca sa formeze o ramificare bilaterala alterna-exterioara. Ramura
de prelungire a sarpantelor se scurteaza la 50 cm de punctul de prindere al
subsarpantei a doua. Ramurile de prelungire ale subsarpantelor trebuie sa fie cu
10-15cm mai scurte decat ale sarpantelor. Ramurile oblice si orizontale de pe
sarpante si subsarpante nu se elimina si se scurteaza doar daca depasesc
lungimea de 60 cm. Se vor elimina toate ramurile lacome si cele concurente.
In timpul vegetatiei pe fiecare sarpanta se mai alege un lastar cu pozitie
laterala opusa subsarpantei precedente, distantat de ea la 40 cm, pentru formarea
subsarpantei a treia. Se vor elimina concurentii lastarilor de prelungire ai
sarpantelor si subsarpantelor. Ca si in anul precedent, pentru sporirea capacitatii
de garnisire a sarpantelor si subsarpantelor cu ramuri de rod anticipate, lastarii
verticali crescuti pe latura lor superioara nu se plivesc, dar se ciupesc la 7-8
frunze.
In anul al patrulea, primavara, odata cu amplasarea celei de-a treia sarpante
se incheie formarea coroanei. In acest an, cat si in urmatorul, se urmareste
formarea sarpantelor si subsarpantelor de dimensiunile proiectate si echilibrarea
lor, subordonarea subsarpantelor sarpantelor, amplasarea rationala in spatiu a
elementelor
de
schelet
si
semischelet.
Dat fiind faptul ca dupa definitivarea formei de coroana, se continua, alungirea si
ramificarea sarpantelor este necesar de aplicat taieri si limitare a inaltimii si
extinderii laterale a coroanei. In acest scop, la aceasta forma de coroana, o atentie
deosebita se acorda sarpantei superioare, care tinde sa ia o pozitie verticala si sa
devina ax. In fiecare an se elimina ramurile verticale orientate in interiorul
coroanei, pentru a preveni indesirea ei.
Taieri de formare a coroanei tip piramida mixta
Piramida mixta este indicata pentru soiurile de prun care au insusirea de a
forma un ax puternic si cu ramificare mare si mijlocie.
In anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaza la
80 cm de la nivelul solului.
Dupa dezmugurire, se suprima toti mugurii din zona de proiectare a
trunchiului pana la 50-55 cm inaltime. In cursul verii, cand lastarii ating lungimea
de 20-25 cm se aleg 3-4 dintre acestia pentru formarea etajului de ramuri si unul
pentru prelungirea axului. Lastarii alesi trebuie sa fie uniform repartizati in jurul
axului cu un unghi cuprins intre 90-120 la un interval mai mare de 8-10 cm intre
ei. Se va elimina concurentul lastarului de prelungire al axului cat si ceilalti lastari
situati intre cei pe care noi i-am ales
In anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea
formarii coroanei incep cu alegerea definitiva a celor 3-4 ramuri principale
(sarpantelor). Daca ramurile nu sunt crescute in uniform se aduc spre verticala sau
se inclina pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. Daca ramurile sunt
crescute uniform si nu depasesc lungimea de 50-60 cm nu se scurteaza. Daca
depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurteaza la nivelul celei mai slabe.
Ramura de prelungire a axului se scurteaza la 25-30 cm mai sus de nivelul de
taiere al sarpantelor. Celelalte ramuri considerate concurente ale ramurilor
principale sau ale axului se elimina (la ras).
In cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baza si
un singur lastar de prelungire a axului. Ceilalti lastari concurenti ai lastarilor de
prelungire a ramurilor de baza (sarpantelor) cat si a axului se vor elimina. Se vor
mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de baza
(sarpantelor) cat si lastarii porniti de la baza ramurii de baza. In timpul verii se mai
pot
corecta
si
unghiurile
de
ramificare
a
sarpantelor.
In anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri
(sarpante) proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la 70 - 80 cm de la
ultima
sarpanta
din
etaj.
Ramura de prelungire a axului se scurteaza in vederea ramificarii si proiectarii
urmatoarei sarpante solitare (singure). Celelalte ramuri de pe ax se elimina la ras.
Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu pozitie
laterala la o distanta de 55 cm de la ax, pentru formarea primei sarpante (ramura
secundara prinsa pe ramura principala).
Ramurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la 40-45, cm de la
punctul de prindere al primei ramuri secundare (subsarpantei).
In timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului pentru
cea de-a doua sarpanta si sarpanta solitara (singura). Se plivesc lastarii concurenti
si cei de pe latura superioara a sarpantelor (de pe creasta).
In anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru
formarea urmatoarei sarpante solitare la 30 cm fata de prima sarpanta solitara. Se
corecteaza unghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiecteaza cate o
noua
subsarpanta.
Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii
subsarpantelor, astfel ca ramificarea sa fie bilaterala, alterna exterioara.
Se elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul
coroanei. In vederea normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe
sarpante se scurteaza la 3-4 muguri.
In anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr-o
taiere de transfer a prelungirii axului pe o ramura orizontala, se limiteaza
inaltimea pomului. In anii urmatori taierea de fructificare va avea in vedere
reglarea echilibrului intre crestere si rodire.
Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia prun
Prunul este specia pomicola care este atacata de numeroase boli si
daunatori care produc pagube insemnate, indeosebi fructelor. Intre acestea, cele
mai mari daune sunt produse de boli virotice ca plumpox (varsatul prunului sau
sharka), piticirea prunului (prundwarf), patarea inelara necrotica (prunus ring
spot), declinul prunului (plum decline), mozaicul liniar (plum pseudopox) etc.
Dintre bolile criptogamice, patarea rosie a funzelor de prun, (Polystigma

rubrum), monilioza (Monilinia laxa), nurlupii (Taphina pruni), ciuruirea micotica a
frunzelor (Coryneum beijerinckii) sunt cele mai pagubitoare cand nu sunt tratate
fitosanitar in mod corespunzator.
Ca daunatori periculosi ai prunului sunt recunoscuti viespea semintelor de
prun (Eurotoma schreineri), viespea neagra a prunelor (Hoplocampa minuta),
viermele prunelor (Laspeyresia funebrana), paduchele din San Jos
(Quadraspidiotus perniciosus), si acarianul rosu al pomilor (Panonychus ulmi).
Ca mijloace de combatere partiala, a bolilor si daunatorilor, deoarece soiuri
imune la boli nu se cunosc, se recomanda: infiintarea plantatiilor cu soiuri
tolerante si pomi devirozati procurati din pepiniere specializate cu certificat
biologic de garantie, inlaturarea pomilor bolnavi din livezile existente, combaterea
prin tratamente impotriva vectorilor (afidelor) si a gazdelor acestora (buruienile),
aplicarea la timp a tuturor lucrarilor si in special a taierilor si prin aplicarea
tratamentelor chimice.
CULTIVAREA CIRESILOR
Ciresii se planteaza in gradina in zone insorite: au nevoie de multa lumina,

prin urmare, daca nu vor fi plantati la o distanta mai mare fata de alti pomi
fructiferi nu vor avea fructe.
Prefera solurile luto-nisipoase, care nu retin apa. Trebuie evitate solurile
reci, argiloase, cu exces de umiditate; in astfel de terenuri majoritatea soiurilor nu
se vor "prinde".
Cea mai importanta operatie in plantarea ciresilor este stabilirea
distantelor intre pomi. Se va tine seama si de portaltoiul utilizat, deoarece el are
importanta foarte mare asupra cresterii pomilor. Spre exemplu, distanta de
plantare ar trebui sa fie de 5-6 m intre randuri si 3-4 m intre pomi pe rand.
Momentul cel mai prielnic pentru plantarea pomilor fructiferi este

toamna, cu doua saptamani inainte de inghet (20 octombrie-20 noiembrie) sau
primavara,
in
perioada
1
martie-20
aprilie.
TRATAMENTE FITOSANITARE
Pentru combaterea viespei cu fierastrau a prunului (Hoplocampa), viespei
samburilor de prun (Eurytoma), pentru combaterea bolilor monilioza, patarea rosie
a frunzelor de prun (Polystigma), se recomanda executarea tratamentului chimic
de siguranta postfloral. Acesta se executa cand 10-15% din flori au inceput sa-si
scuture
petalele.
Perioada optima pentru tratament este jumatatea lunii aprilie. Pot fi folosite
urmatoarele pesticide:
insecticide: Fastac 10 CE RV in conc.de 0,015% sau Cipertrin 10 EC in
conc.0,015% sau Decis 25 WG conc.0,003%(0,03 Kg/ha) sau Faster 10 CE
conc.0,025%
sau
Faster
Forte
20
CE
conc.0,0125%.
fungicide: Dithane M 45 conc. 0,2% sau Folpan 50 WP conc 0,2% sau Captadin 50
PU
conc.0,25%
sau
Merpan
50
WP
conc.0,25%.
La 6-8 zile de la acest tratament se va efectua un al II-lea tratament special pentru
viespea simburilor de prun cand se va folosi numai un insecticid (unul din cele
enumerate mai sus sau mai sunt avizate Seizer 10 EC conc.0,04% sau Talstar 10
EC
conc.0,04%).
In cazul speciilor cires, visin si piersci, pentru prevenirea infectiilor cu agenti
fitopatogeni se va executa un tratament chimic de siguranta postfloral cu unul din
urmatoarele fungicide: Topsin M 70 conc.0,1% sau Bravo 500 SC conc.0,15% sau
Captadin
50
PU
conc.0,25%.
Toate tratamentele se vor executa pe timp linistit (fara vint). Produsele se
solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza. La fiecare
tratament alternati produsele fata de tratamentul precedent. Vor fi anuntati
apicultorii din zona pentru inchiderea stupilor timp de 48 ore sau indepartarea lor
la o distanta de 5 Km de suprafetele supuse tratamentului. Este interzis pasunatul
ca si folosirea ierbii in hrana animalelor timp de 7 zile in zona unde s-a efectuat
tratamentul.
pentru
In articolul urmator veti gasi informatii despre plantarea, ingrijirea si combaterea daunatorilor
alte soiuri
de
pomi
fructiferi: prun,
visin,
smochin,
mar,
par,
gutui.
Perioada optima pentru tratamentele fitosanitare in livezile de prun, cires, visin si piersic este
jumatatea
lunii
aprilie.
Afla
ce
pesticide
pot
fi
folosite!
Inainte de caderea frunzelor, specialistii unitatilor fitosanitare din tara recomanda efectuarea tratamentului
cu fungicide impotriva moniliozei care afecteaza speciile pomicole samburoase: cires, visin, prun,
piersic,
cais.
La samburoase, taierile de rodire se fac intotdeauna deasupra unuia sau mai multor muguri vegetativi. Afla
mai
multe
detalii
despre taierile
anuale
de
rodire
la
samburoase!
Ce soiuri de cirese se cultiva in Romania? In ce judet se recolteaza cea mai mare cantitate de cireste?
Cum se planteaza pomii fructiferi? Cea mai buna perioada pentru plantarea pomilor este toamna
tarziu, dupa ce au cazut toate frunzele. Pomii intra in aceasta perioada in repaus vegetativ.
VI. PASUNI NATURALE MSURI DE NTREINERE

Prin pasune nelegem acea suprafa de teren acoperit de ierburi perene
care poate fi punat sau cosit pentru fn. n zona mai nalt i unde predomin
punatul le spunem puni, iar zonele mai joase, unde de regul cosim le numim
fnee.
Alturi de cultura mare ce asigur furajele concentrate i grosiere, cultura
pajitilor furajere, asigur partea furajelor fibroase (fn sau semifn) i partea de
mas verde necesar creterii animalelor fapt pentru care o vom prezenta mai
detaliat.
Pentru perioada de var necesarul de furaje de volum este iarba, asigurat de
punile naturale. Iarba este unul dintre cele mai ieftine i mai complexe furaje,
are o digestibilitate ridicat de 70-90%. Iarba conine aproximativ de 10 ori mai
multe vitamine B, C, D dect fnul, iar clorofila din iarb mrete coninutul de
hemoglobin, eritrocite i leucocite din snge. ntreinerea animalelor la pune
este mai economic i mai sntoas.
Sezonul de punat pentru animalele erbivore este ceva ereditar, care prin
micri n aer liber i fortific scheletul, articulaiile, muchii i tot organismul n
general. La animalele adulte se intensific funcia de reproducie, iar mbolnvirile
sunt tot mai reduse fa de cele ntreinute n grajd, nsi ntreinerea este mai
uoar i mai economic cu ct beneficiem de o perioad ct mai lung (din
primvar timpuriu pn toamna trziu) evitm acea munc de recoltare,
transport i furajare la iesle.
Pentru obinerea de cantiti de furaje, necesare (mas verde) aceste culturi
trebu-iesc ntreinute (cele cultivate trebuiesc nfiinate), cele existente trebuiesc
curate de spini, muuroaie i ferti-lizate. Dintre toate culturile de furaj, pajitile
rspund cel mai bine, cel mai economic la aplicarea ngrmintelor, n mod direct
acestea se observ n sporuri considerabile de lapte, carne. Rezultatele din
cercetare estimeaz c 1 kg de azot s.a. realizeaz 10-15 litri de lapte sau 1-3 kg
carne spor de cretere n greutate.
Pajitile naturale au o structur floristic i o valoare economic foarte
variabil la nivel de ar, regiune, jude, deoarece sunt determinate de un complex
de factori cum ar fi altitudinea, nivelul precipitaiilor, natura solului i modul de
exploatare. Vegetaia pajitilor este o rezultant a acestor factori i n funcie de
aceasta avem o explozie de mas verde n lunile mai iunie, urmat de una de
regres (iulie-august) i din nou un mic progres (septembrie-octombrie).
Aceast linie sinuoas natural de asigurare cu mas verde pentru animale

numai din puni ne oblig ca primvara timpuriu s ne producem un furaj verde
din rapi, raigras aristat, borceaguri, pentru a asigura animalele cu furaje verzi la
iesle i a le obinui treptat cu furaje verzi, iar surplusul din perioada de vrf de
producie de mas verde s-l nsilozm pentru a suplimenta ulterior n perioadele
critice. O pajite bogat este aceea care are n compo-ziia floristic graminee
(specii de Festuca, Dactylis, Lolium, Phleum, Poa), plus leguminoase (trifoi alb,
rou, ghizdei).
Pentru creterea produciei de furaje la hectar i creterea calitii acesteia
sunt necesare o serie de msuri tehnologice de suprafa prin aplicarea unor
lucrri la nivelul solului, fr o mobilizare profund a acestuia, cu scopul creerii
unor condiii optime de via pentru plantele valoroase din covorul ierbos.
Aplicarea ngrmintelor, rolul substanelor chimice
Azotul este considerat elementul mobil principal care trebuie asigurat n
mod regulat, an de an, dac ponderea plantelor leguminoase este sczut. Azotul
stimuleaz dezvoltarea prilor vegetative, stimuleaz nfrirea i refacerea
plantelor dup punat sau cosit i contribuie la sinteza proteinelor.
Fosforul este prezent n toate organele plantelor, particip la sinteza
proteinelor. Carena n fosfor din furaje se consider a fi o cauz principal a
sterilitii animalelor. Un nutre bun trebuie s conin 0,65-0,70 % P2O5. La
fertilizare se folosesc ngrminte chimice i ngrminte organice. Efectul
ngrmintelor asupra produciei depinde n mare msur de: condiiile naturale,
doza de ngrminte folosit, raportul NPK, epoca de aplicare, tipul de pajite pe
care se aplic.
Dintre factorii climatici, precipitaiile i repartiia lor pe perioada de
vegetaie, mpreun cu temperatura, au un rol deosebit asupra gradului de
valorificare a ngrmintelor. De regul doza de azot, ce se administreaz pe
pajiti, crete de la zona de cmpie spre cea de deal. Doza recomandat este de
50 150 kg azot s.a./ ha, 30 - 50 kg fosfor s.a./ ha.
ngrmintele cu azot se aplic primvara n dou reprize, prima nainte de
pornirea n vegetaie, iar a doua doz dup primul ciclu de punat sau cosit,
ngrmintele cu fosfor, potasiu se aplic toamna. ngrmintele organice au
importan deosebit pentru mbuntirea pajitilor degradate. Se pot folosi toate
tipurile de ngrminte organice. Fertilizarea prin trlire este un sistem foarte
simplu, ieftin i eficace. Se recomand a se aplica 30-40 tone/ha gunoi de grajd de
regul toamna sau primvara foarte timpuriu. Are efect 4-5 ani.
Aplicarea amendamentelor pentru corectarea reaciei solului
De regul pajitile naturale sunt situate pe soluri acide, ca atare prin
aplicarea calcarului se corecteaz aceast aciditate, se amelioreaz condiiile de
nutriie a plantelor, cu efect direct asupra produciei i a calitii acesteia. Doza de
amendamente se stabilete n funcie de analiza agrochimic a aciditii solului.
Se recomand aplicarea a 4 - 6 t /ha calcar (CaCO3 ) o dat la 10 ani.
Eliminarea excesului de umiditate de pe suprafeele de pajiti
Acest lucru se face prin lucrri de desecare cu anuri deschise. Excesul de
umiditate are un efect foarte duntor asupra compoziiei floristice, ntruct n
asemenea condiii se instaleaz o ve-getaie caracteristic reprezentat prin
ciperacee, juncacee i diverse plante cu valoare nutritiv sczut sau unele chiar
toxice.
Combaterea buruienilor i plantelor duntoare din pajiti
Prezint importan n funcie de modul prin care duneaz astfel sunt :

plante care duneaz vegetaiei pe pajite (Rumex sp. Urtica dioica, Carlina
acualis, Rinanthus minor), plante care schimb gustul i culoarea laptelui (Alliaria
officinalis, Alium ursinum, Artemisa austriaca, Matricaria chamomilla), plante care
duneaz calitatea crnii (Aliun ursium, Chelidonium majus, Lapidium ru-derale),
plante care depreciaz calitatea lnii (Artium lappa, Xanthium spinosum, Xanthium
strumarium) i plante toxice (Adonis vernalis, Cicuta virosa, Colchicum autumnale,
Euphorbia ciparisis, Gratiola officinalis, Ranunculus sce-leratus, Veratrum album,
etc).
Metodele prin care se combat aceste buruieni
Sunt metode indirecte prin care atunci cnd le facem contribuim ntr-un mod
direct i la strpirea lor. Astfel prin lucrrile de desecare contribuim la combaterea
speciilor de Carex, Runcus, Ranunculus. Prin schimbarea (inversarea) modului de
folosin a punilor ca fnee combatem specii de Taraxacum, Polygonum i
Potentilla, iar prin punarea fneelor combatem specii de Rhynanthus,
Crisanthemum i Salvia.
O alt grup de combatere este prin metodele directe de aciune asupra
ndeprtrii buruienilor; combaterea prin cosiri repetate nainte ca buruienile s
produc semine, stopnd modalitatea lor de vieuire; combaterea pe cale chimic cu ajutorul ierbicidelor. Astfel pentru combaterea de Rumex alpinus folosim
ierbicidul Asulox 5 litri/ha sau Icedin aplicat primvara i toamna dup punat.
Pentru combaterea de Colchicum autumnale folosim Roundup 5 litri/ ha aplicat n
faza de dezvoltare maxim a frunzelor, pentru combaterea de Euphorbia sp i
Juncus sp folosim 2,4 D 5 litri/ ha n faza de apariie a inflorescenelor.
ndeprtarea vegetaiei lemnoase duntoare
Este o msur direct, energic, costisitoare n zonele predispuse invaziei
forestire. Se face manual cu toporul sau mecanic cu maini i utilaje de distrugere
a vegetaiei forestiere din suprafeele de pasuni naturale mai puin ntreinute.
Avem nevoie de suprafee mpdurite (umbrare, stvilare pentru eroziune, pduri),
dar nu n defavoarea pajitilor naturale.
III. CULTURA FLORILOR IN CAMP
Solicitantul cultiva in prezent o suprafata de 0,04 ha de flori in camp.

Suprafata cultivata cu flori in camp se va mentine in anul tinta tot la 0,04 ha.
1. PRODUCEREA RSADURILOR DE FLORI ANUALE
Aceste plante se pot obine fie prin semnare direct n teren, fie prin
realizarea, mai nti, a rsadurilor.
Producerea rsadurilor este obligatorie la speciile cu pretenii foarte mari
fa de cldur, dup cum semnarea direct n teren se impune numai la speciile
ale cror plante nu suport s fie mutate (deranjate). n marea lor majoritate, ns,
florile se produc prin ambele metode.
Timpul optim de semnare se stabilete n funcie de specia la care vrem s
producem rsaduri, de data cnd se dorete vnzarea sau plantarea afar, de
spaiul i sursa de nclzire de care dispunem.
n privina tehnicii de producere a rsadurilor se disting dou proceduri:
semnatul n ldie i
semnatul direct n pmntul aezat n rsadni sau solariu.
Semnatul n ldie
ntruct seminele de flori sunt, n general, mici, iar semnturile necesit
ngrijiri mai atente, semnatul n ldie este cel mai practicat.
n locul ldielor pot fi folosite i alte tipuri de vase, ca, de exemplu,
ghivecele, atunci cnd este vorba de cantiti mici de semine sau de plante ale
cror semine sunt mari.
Ldiele, cu dimensiunile de 50-60/30-35/5-7 cm (lungime, lime i
nlime), se fac din scndur.
ntre scndurile de la fundul ldiei se las spaii de circa 2 mm prin care s
se scurg apa. n comer exist tvi din plastic care se pot folosi n acest scop, cu
condiia s li se perforeze fundul n cteva locuri (orificii de 0,5-1 cm). n situaia n
care aceste cutii din lemn sau din plastic au fost folosite, se impune splarea i
dezinfectarea lor, prin scufundarea timp de 12-24 ore ntr-o soluie de sulfat de
cupru, cu concentraia de 2-3%.
Substratul (pmntul) n care se seamn trebuie s se menin reavn un
timp ct mai ndelungat i, totodat, s lase s se scurg repede excesul de ap.
El se poate realiza prin amestecarea cu nisip a unui pmnt de grdin mai
humos.
Dac se dispune de pmnt de frunze, acesta este foarte bun, dar tot n
amestec cu puin nisip. Nisipul bun este cel din albia rurilor.
Operaiile premergtoare lucrrii propriu-zise de semnare sunt:
acoperirea spaiilor care permit scurgerea apei cu cioburi din ghivece sparte,
aezate cu partea convex (bombat) n sus;
aezarea mai nti a unui strat de nisip (1-1,5 cm) i a pmntului pn la
aproximativ 2/3 din nlimea cutiei sau direct a pmntului.
adugarea sau cernerea, direct deasupra ldiei, printr-o sit cu ochiurile de
1-2 mm, a unui strat de 2-3 cm de pmnt, strat n care vor fi semnate
seminele;
nivelarea ct mai bun i tasarea uoar a pmntului cu ajutorul unei
scndurele numit tasator (ldia trebuie s rmn goal pe circa 1-1,5
cm);
la semnarea n rnduri este necesar marcarea rndurilor cu ajutorul unei
rigle, prin efectuarea unor nulee orientate perpendicular sau n sensul
lungimii ldielor; distanele ntre rnduri i adncimea nuleului se

stabilesc n funcie de mrimea seminelor.
Semnarea.
Aceast lucrare se realizeaz fie prin mprtiere, fie prin distribuirea
seminelor pe nuleele care marcheaz rndurile. Cel mai adesea, seminele se
iau cu primele trei degete dup care, prin frecarea lor, se d drumul la semine
deasupra pmntului din ldi.
Alte proceduri sunt:
distribuirea seminelor direct din plicule,
semnarea cu ajutorul unei buci de carton fin ndoit sub form de
jgheab,
distribuirea seminelor bob cu bob.
Seminele foarte mici este bine s se amestece, mai nti, cu puin nisip
cernut printr-un ciorap de mtase pentru a putea fi distribuite mai uniform. De
asemenea, se poate recurge la semnarea pe hrtie de erveel pentru a se
controla uniformitatea semnturii. n urma udrilor, hrtia se dezintegreaz.
Cantitatea de semine la o ldi se apreciaz n funcie de mrimea
seminelor. Ea poate fi de 0,5-1 gram pentru cele mici, de 2-3 grame pentru
seminele mijlocii i de 4-6 grame la seminele mari.
Dup semnare, seminele se acoper cu un strat subire de pmnt, cernut
direct deasupra lor. Grosimea stratului de pmnt acoperitor se apreciaz la de
dou ori i jumtate mrimea seminelor. Seminele de la cteva specii (de
exemplu, begonia) nu se acoper cu pmnt, deoarece ele germineaz la lumin.
Udarea semnturii se face cu o stropitoare cu o sit foarte fin. n cazul
seminelor foarte mici se prefer udarea prin infiltraie; ldia se scufund pn la
jumtate ntr-un vas cu ap (cad, tav mai mare) n care se ine pn cnd
pmntul de la suprafa se umezete. Atenie! Nu se ud cu ap rece, ci uor
cldu.
Atunci cnd se seamn mai multe specii i, mai ales, soiuri ale aceleiai
specii, nu se va neglija etichetarea, deoarece rsadurile seamn ntre ele i se
pot amesteca cu ocazia repicrii i plantrii n ghivece. De asemenea, este bine ca
ntr-un caiet s se treac data semnatului, specia, soiul i alte informaii care, la
un moment dat, pot fi necesare pentru o evaluare corect a cantitii i calitii
rsadurilor.
Cutiile cu semnturi se aaz pe mese sau polie n spaiile nclzite (sere,
camere). Ele se acoper cu plci de sticl i se umbresc cu hrtie de ziar pentru a
se menine ct mai constant umiditatea n stratul superficial care cuprinde
seminele. n locul acoperirii cu sticl, atunci cnd este vorba de un numr mic de
ldie, se poate proceda la introducerea ldiei ntr-un sac din plastic, dup ce mai
nti s-au pus nite arcuri de srm groas care vor susine plasticul.
n continuare se controleaz umiditatea; zilnic se ndeprteaz condensul de
pe folia de sticl i cu regularitate se ud, dup nevoie. Important este ca
pmntul s nu se usuce. n privina cldurii, aceasta se menine n limitele
solicitate de fiecare specie sau grup de specii.
La declanarea rsririi se ndeprteaz hrtia, sticla, plasticul.
ngrijirea rsadurilor mai departe const n urmtoarele operaiuni:
udarea regulat, dar numai atunci cnd pmntul de la suprafa
ncepe s se usuce, evitndu-se, pe ct posibil,excesul de umezeal;
creterea treptat a duratei i volumului de aerisire;
plivirea buruienilor;
tratarea cu soluii de substane fungicide (Topsin, Benlate, Benagro) n
concentraie de 0,1%, dac apar focare de infecie;
rrirea pe loc a rsadurilor prin smulgerea celor mai slabe sau prin
tiere cu foarfeca, dac nu se dorete recuperarea lor.
Repicarea.
Este o lucrare de ngrijire care trebuie s se fac la rsadurile foarte mici
(begonia, lobelia, gura leului etc.) i poate fi omis n situaia speciilor cu rsaduri
viguroase i cretere rapid (cri, crciumreas etc.), la care semnarea s-a
fcut, ns, ceva mai rar. Ea const n transferarea rsadurilor din locul unde s-a
fcut semnarea n alte ldie, dar la distane mai mari cu 1-3 cm ntre rsaduri,
sau pe parapete de ser, n rsadni i uneori n ghivece.
Scopul urmrit este de a acorda plntuei un spaiu mai mare, acesta
nsemnnd condiii mai bune de lumin, aerisire i hran. Pentru cele mai multe
flori anuale, repicarea se face la circa 3 sptmni de la semnare, avndu-se n
vedere c rsrirea se produce n 8-10 zile n cazul unor condiii optime. La alt
specii, rsadul crete foarte ncet i atunci repicarea este posibil numai dup 4-8
sptmni. Din acelai motiv, semnarea se face foarte devreme (decembrie), iar
repicarea se repet de 1-2 ori, la interval de 3-6 sptmni.
Pmntul trebuie s fie reavn n momentul repicrii rsadurilor. Asta
nseamn c locul n care se repic se pregtete i se ud cu 1-2 zile nainte. De
asemenea, rsadul se ud bine cu o zi mai devreme.
La repicare se folosete un beior cu grosimea de civa mm, ascuit la un
capt, numit plantator. Cu acesta se face mai nti o gropi, apoi se ngroap
rsadul pn la baza frunzelor, dup ce mai nti i s-a rupt vrful rdcinii.
Fixarea rsadului se realizeaz cu acelai plantator, prin nfigerea lui n
poziie oblic, la 5-6 mm distan de plant i aducerea apoi la vertical,
presndu-se bine pmntul pe traiectul poriunii ngropate.
n cazul rsadurilor neuniforme, se sorteaz la repicare, astfel ca ntr-o ldi
s se pun rsad de aceeai mrime. Altfel, diferenele se accentueaz, deoarece
rsadurile mari le vor umbri pe cele mici. Evident, rsadurile atinse de Phytium (o
ciuperc ce provoac nmuierea bazei plantei i cderea ei) sau cu aspect anormal
se elimin.
ngrijirea rsadurilor repicate const n udarea prin pulverizare, plivirea
buruienilor i, eventual, afnarea pmntului tot cu plantatorul.
Fertilizarea cu soluii foarte slabe (0,01%) de ngrminte minerale se
poate face de 1-2 ori, dar nu este obligatorie.
Ciupirea. Este o lucrare de ngrijire mai special, care const n
ndeprtarea vrfurilor rsadurilor, deasupra a 2-4 noduri, cu scopul ca ele s
ramifice mai bine de la baz i s formeze tufe compacte. De obicei, ruperea
vrfului plantei se face dup circa 2-3 sptmni de la repicare, uneori o dat cu
plantarea n ghivece.
Plantarea n ghivece. Dup alte trei sptmni de la repicare se trece la
plantarea rsadurilor n ghivece. n acest moment, rsadurile trebuie s aib 3-5
frunze bine dezvoltate.
Rsadurile trecute n ghivece vor dispune de un volum mai mare de hran,
rdcinile lor vor mpnzi bine pmntul n ghivece, vor reui s nfloreasc i, mai
ales, nu vor suferi prea mult cnd vor fi trecute afar, n grdin sau n jardiniere.
Ghivecele folosite sunt de dimensiuni mici (6-8 cm n diametru),
confecionate din lut sau material plastic. nainte de utilizare, ghivecele noi din lut
se introduc n ap timp de 6-12 ore, iar cele vechi se cur i se dezinfecteaz.

Desigur, i ghivecele din plastic se spal i se dezinfecteaz, dac au mai fost
folosite. Este foarte important ca ele s aib orificii prin care s se scurg apa de
udare n surplus.
Tehnica plantrii n ghivece este urmtoarea: orificiul ghiveciului se acoper
cu un ciob; peste acesta se pune un strat de 1-1,5 cm nisip, uor umezit, care
asigur o bun drenare a apei (dac pmntul este poros i las s se scurg apa
rapid, nu se mai pune nisip); apoi, se aaz pmnt pn la o treime sau jumtate
din nlimea ghiveciului, dup care urmeaz aezarea plantei cu coletul puin sub
marginea ghiveciului, cu rdcinile ndreptate n jos i adugarea de pmnt de jur
mprejur pn se umple ghiveciul. Fixarea plantei se face printr-o tasare uoar, cu
primele dou degete de la ambele mini, n apropierea tulpinii. n final, ghiveciul
rmne gol pe circa 1 cm. Dup terminarea plantrii, pentru ca pmntul de la
suprafa s rmn afnat i nivelat, se lovete uor ghiveciul cu una din palme
sau de planeta mesei pe care se lucreaz.
Ghivecele cu rsaduri se aaz pe parapete n ser sau direct pe solul serei,
n rsadnie sau solarii, dup care se ud, urmrindu-se ca pmntul din ghiveci s
se mbibe cu ap.
Semnatul n rsadni i solariu
De la nceput trebuie precizat c rsadnia i solariul au utilizri multiple,
cum sunt: efectuarea semnturilor, repicarea rsadurilor, gzduirea provizorie
(pentru clire) a rsadurilor produse n ser, executarea de culturi propriu-zise.
Este foarte important ca rsadniele s se amplaseze pe un teren care s nu
fie situat n btaia vntului. Tocurile de rsadni trebuie s se instaleze n pant
uoar, pe direcia N-S, pentru a se asigura condiii bune de lumin, nclzire i
scurgerea apei.
Stratul de blegar poate fi aezat direct pe teren sau se sap mai nti un
an n care se pune apoi gunoiul de grajd. Grosimea patului de blegar se
apreciaz ntre 10-60 cm, n funcie de timpurietatea semnturii i de preteniile
speciei fa de cldur.
Lucrrile implicate n pregtirea rsadniei n vederea semnatului sunt
urmtoarele:
curirea terenului de gunoaie i nivelarea lui;
aternerea unui strat de paie uscate sau de frunze, n grosime de circa 6-8 cm;
aezarea patului de blegar, care a stat 1-2 sptmni n platforma de
prenclzire, avndu-se grij s se pun un strat ct mai uniform i s se taseze
uor; dup fixarea tocului, de jur mprejur, se mai adaug un strat de blegar
pentru a se menine mai bine cldura n interior;
aezarea ferestrelor de rsadni peste care se pun rogojini sau folie din
polietilen, pentru a grbi nclzirea blegarului;
dup 4-6 zile de la aezarea blegarului se pune pmntul, n grosime de 10-12
cm, dup ce mai nti s-a prfuit blegarul cu var, pentru a se mpiedica apariia
ciupercilor; este foarte important ca deasupra s se pun un strat de pmnt
cernut mai fin, n grosime de 2-3 cm, i s se niveleze bine.
Semnatul se face prin mprtiere sau n rnduri distanate la 5-10 cm,
avndu-se n vedere mrimea seminelor i faptul c rsadurile vor fi repicate sau
nu. Dup semnarea prin mprtiere, se face acoperirea seminelor prin cernerea
pmntului cu site de mn. Dac seminele sau aezat n nuleele rezultate n
urma marcatorului (rigla cu care s-au fcut), acoperirea se realizeaz prin
umplerea nuleului cu pmnt, presrat cu mna de-a lungul rndului sau prin
tragerea n nule, direct cu mna sau cu un beior, a pmntului de pe

marginile lui. Urmeaz tasarea pmntului cu o scnduric (tasator), pentru a se
realiza un contact mai bun al seminelor cu acesta.
Udarea se realizeaz cu stropitoarea cu sit foarte fin, folosindu-se ap
uor nclzit. Frecvena udrilor se apreciaz astfel ca pmntul s fie permanent
reavn.
Aerisirea este necesar chiar i n zilele friguroase, tiindu-se c embrionii
seminelor respir intens n procesul de germinare.
ndeprtarea condensului, care prin picurare depreciaz uniformitatea
semnturii, se face atunci cnd este cazul.
Plivirea buruienilor se realizeaz cnd sunt nc foarte mici, deoarece prin
smulgerea lor cnd sunt mai mari se deranjeaz rsadurile.
Combaterea coropinielor i oarecilor se face cu momeli toxice (Vofatox,
Heclotox etc.).
Aplicarea tratamentelor fitosanitare cu fungicide (Orthocid, Topsin, Mycodifol
etc.) se impune cnd apar diverse ciuperci specifice rsadurilor, n special
Phytium.
n privina pregtirii solariilor n vederea producerii rsadurilor, problemele
sunt aceleai, cu diferena c n locul tocurilor i geamurilor de rsadni se
utilizeaz folia de
polietilen cu care se acoper solariul. Semnturile trzii, efectuate cel mai
adesea n luna aprilie, se pot face i direct n pmntul de pe terenurile pe care se
instaleaz tocurile de rsadni sau solariile, cu condiia s se mruneasc bine
mai ales n stratul superior.
PRODUCEREA RSADURILOR DE FLORI BISANUALE
n primul rnd, trebuie precizat c florile bisanuale (panseaua, prlua, num-uita, degeelul, clopoelul, nalba de grdin, silene, garoafa turceasc i
garoafa grenadin) se obin numai prin rsad, deci nu se pune problema semnrii
lor la locul definitiv, n grdin.
Producerea rsadurilor de la aceste specii se realizeaz fie n rsadniele i
solariile care au rmas disponibile pe perioada de var, fie direct n teren, pe
brazde amenajate special.
Pregtirea locului n care se va semna se face prin mrunirea bun a
pmntului pe adncimea de cel puin 10- 12 cm i, eventual, aezarea la
suprafa a unui strat n grosime de 2-3 cm de pmnt de frunze cernut mai fin.
Marcarea rndurilor se face cel mai adesea la 10 cm distan, perpendicular
pe lungimea brazdei.
Semnarea se execut manual. Dup semnare, se ud cu o sit fin,
ataat la stropitoare sau furtun. n continuare, se are grij s se menin
pmntul permanent reavn. De asemenea, este foarte important ca brazdele cu
semnturi sau rsadniele s se umbreasc folosindu-se jaluzele din ipci de
lemn, rogojini sau sprijinindu-se pe nite rui o plas de srm pe care se pune
fn ori iarb.
Florile bisanuale rsar n circa dou sptmni, iar lucrrile de ngrijire
curent sunt udarea i plivirea buruienilor.
Dup 3-4 sptmni de la rsrire este bine s se fac repicarea rsadurilor,
la distanele de 10-12 cm ntre rnduri i 5-10 cm pe rnd. Locul de repicare l
constituie tot
brazdele din teren, din solarii sau rsadniele. Rsadul proaspt repicat se ud
bine i, eventual, se umbrete pentru cteva zile, dup care se descoper, pentru
a beneficia de ct mai mult lumin.
Rsadurile destinate vnzrii pot fi repicate chiar n ghivece mici, pentru a
cpta un spor de calitate. Este vorba, mai ales, de rsadurile de pansele, care
sunt capabile s nfloreasc nc din toamn, perioad n care se pot vinde foarte
bine.
n general, rsadul de flori bisanuale se poate planta la locul definitiv, n
camp, fie toamna, n octombrie, fie primvara, foarte devreme (martie). Dac se
pune problema producerii de semine la aceast categorie de plante, nfiinarea
culturilor semincere se face ntotdeauna toamna.
PRODUCEREA MATERIALULUI SDITOR LA FLORILE PERENE
Producerea rsadurilor
Majoritatea florilor perene se pot nmuli prin semine, cel mai adesea prin
producere de rsaduri. Semnarea se face fie n sere, rsadnie i solarii, fie pe
brazde afar, n funcie de timpul cnd se seamn i de preteniile speciei fa de
cldur. Cele mai multe dintre ele se seamn primvara i la nceputul verii.
Rsadurile obinute se repic fie direct pe brazde, fie n ghivece mici ce se
aaz apoi n tocuri de rsadni fr nclzire. Ele vor rmne peste iarn afar.
Spre deosebire de plantele anuale i bisanuale, rsadurile de flori perene se
cresc timp de 1-3 ani, pn cnd se formeaz plantule bine alctuite, capabile s
nfloreasc repede i din abunden atunci cnd sunt vndute i, deci, transferate
n grdinile decorative.
nmulirea prin divizarea tufei
Acest mod de nmulire este mult folosit la plantele care cresc sub form de
tuf de la nivelul suprafeei solului alctuit din lstari ori frunze, ca, de exemplu,
la bujor, margaret, tufnic etc. Lstarii i frunzele se formeaz din mugurii
situai pe rdcini sau n zona coletului. n acest caz, tufa plantei pe care dorim s
o nmulim se scoate din pmnt cu o casma, dup care se fragmenteaz n mai
multe buci, astfel ca fiecare dintre ele s posede civa lstari sau frunze, cu
rdcini la baz. De multe ori se desprind numai poriunile periferice ale plantei
supus nmulirii (ea se numete plant mam).
Divizarea este bine s se fac, pe ct posibil, cu mna (cu instrumente de
tiere cuit, casma se intervine numai atunci cnd este absolut necesar).
Timpul optim de executare a acestei operaii este n perioada de repaus a
plantei mam. Lucrarea se face primvara devreme sau toamna, pentru cele mai
multe specii.
Intervalul de timp dup care o plant este capabil s fie supus din nou
procesului de divizare a tufei este de la 2-3 ani pn la 8-10 ani, n funcie de
specie.
nmulirea prin drajoni
Speciile care drajoneaz (emit lstari prin mugurii adventivi situai pe
rdcini) se pot nmuli foarte uor prin desprinderea lstarilor din cadrul plantei
mam i replantarea
lor n teren, acolo unde se dorete. Faza optim este atunci cnd drajonii sunt
foarte bine dezvoltai i au suficiente rdcini. Acest lucru se ntmpl primvara,
dup pornirea plantelor mam n vegetaie, ca, de exemplu, la crizanteme i
tufnele.
nmulirea prin marcotaj
Marcotarea se bazeaz pe nsuirea pe care o au unele specii de a forma

plante noi din tulpini i ramificaii laterale, atunci cnd vin n contact cu pmntul.
Aa, de exemplu, la cteva specii perene de flox i garofi, tulpinile au creterea
trtoare, iar pe acestea se formeaz plante noi n zonele de contact mai bun cu
pmntul. La aceste specii, n decursul anilor, se produce procesul de invadare a
terenului din jurul ca urmare i a mbtrnirii plantei mam.
nmulirea prin rizomi
Rizomii sunt tulpini subterane ngroate i alungite. Acetia prezint muguri,
din care rezult prile vegetative aeriene i florile. Tot de pe ei pornesc i
rdcinile. nmulirea se realizeaz prin scoaterea rizomilor din pmnt i
fragmentarea n buci cu cte 2-3 muguri, care se replanteaz n teren. La
stnjenel, lucrarea se execut cel mai bine dup nflorire, dar se poate face i
toamna sau primvara devreme. Prile de rizomi mbtrnite (acestea nu au
muguri) se arunc.
nmulirea prin rdcini tuberizate
Rdcinile tuberizate, numite impropriu tuberculi, sunt rdcini crnoase,
mult ngroate datorit acumulrilor de substane de rezerv, fr muguri pe
suprafaa lor. La unele specii, cum este dalia, mugurii sunt plantai la partea
superioar, n zona coletului. Sunt plante cu o singur rdcin ngroat
(anemone), dup cum exist i plante cu mai multe rdcini ngroate (dalia).
n situaia unei singure rdcini tuberizate se procedeaz la divizarea ei n 23 buci, astfel ca fiecare dintre ele s aib mcar un mugure. Pentru ca mugurii
s devin vizibili, rdcinile tuberizate se pun, mai nti, n condiii de cldur i
umezeal, aezndu-se n ldie sau ghivece, ngropnd rdcinile pe jumtate
ntr-un pmnt de frunze sau turb.
nmulirea prin bulbi
Bulbii sunt organe subterane de rezisten la intemperii (uscciune i frig) i
care servesc, totodat, la nmulirea plantelor.
Dup modul de alctuire, structur, ciclu de via, bulbii sunt de mai multe
feluri:
- bulbi tunicai, cu ciclu de via anual (lalea, tuberoz, stnjenel olandez);
- bubli tunicai pereni, cu primenirea treptat a tunicilor (narcis, zambil);
- bulbi solzoi pereni (crin);
- bulbi aerieni, care se formeaz pe tulpina aerian (Liliul tigrinum).
nmulirea const n scoaterea din pmnt a cuibului de bulbi al plantei
mam, dup care se execut: curirea de pmnt, de rdcinile, frunzele i
tulpinile uscate, separarea i sortarea pe categorii de mrime. Toate aceste
operaii se fac dup ce, mai nti, bulbii sunt bine uscai pentru ca prin curirea i
separarea lor s nu se provoace rni i deprecierea tunicilor protectoare.
Timpul optim de nmulire a plantelor bulboase este n perioada de repaus:
vara pentru lalele, narcise, zambile; toamna pentru tuberoze.
La speciile cu bulbi anuali, scoaterea lor din pmnt, n vederea nmulirii, se
face n fiecare an, iar la cele cu bulbi pereni, la 3-4 ani.
nmulirea prin tuberobulbi
Tuberobulbul sau cormul este un tubercul cu unul sau mai muli muguri la
suprafa, protejat de cteva frunze pergamentoase (exemple: gladiola,
brndua).
Tulpinile aeriene cu frunze i flori pornesc din mugurii de la suprafa. La

baza tulpinii aeriene se formeaz tuberobulbi noi, cu numeroi tuberobulbili prini
de disc.
Ca i n cazul plantelor cu bulbi, nmulirea const n scoaterea din pmnt a
tuberobulbilor. Dup uscarea lor se face curirea, separarea i sortarea.
TEHNOLOGIA CULTIVARII PLANTELOR FLORICOLE IN CAMP
Pregatirea solului
Pregatirea terenului cuprinde o gama larga de lucrari prin care se asigura
afanarea solului, inmagazinarea si retinerea unor cantitati mari de apa, acumularea
de substante nutritive si distrugerea buruienilor.
Lucrari executate toamna
Desfiintarea culturilor anterioare se executa dupa fiecare ciclu de
cultura. Aceasta presupune defrisarea, strangerea si scoaterea resturilor vegetale
si a eventualelor mijloace de sustinere de pe teren.
In unele cazuri resturile vegetale pot fi folosite pentru furajarea animalelor.
In cazul in care se practica o rotatie corecta, precum si a unor culturi sanatoase
resturile plantelor se maruntesc cu ajutorul grapei cu discuri si se incorporeaza in
sol. Pentru culturile infestate cu boli care se pot transmite sau buruieni purtatoare
de seminte, este necesar sa fie evacuate intregi de pe teren, prin cosire, incarcate
in remorci, sau prin tocare si colectarea tocaturii in remorci.
Mobilizarea solului se executa imediat dupa desfiintarea culturii
precedente, la adancimea de 10-15 cm, cu grapa cu discuri sau cu cultivatorul in
agregat cu tractorul, in functie de denivelarile de la cultura anterioara.
Nivelarea de exploatare sau de ,,intretinere" se executa cu nivelatorul
in agregat cu tractorul in scopul corectarii denivelarilor produse de lucrarile solului
si de modelarea terenului. Lucrarea este usurata daca s-a executat mobilizarea
solului. Nivelarea se executa in sens invers denivelarilor sau doua treceri. Aceasta
este necesara pentru efectuarea mecanizata a lucrarilor si posibilitatea irigarilor
pe rigole lungi.
Fertilizarea de baza se executa toamna, inaintea araturii si consta in
imprastierea la suprafata
solului a ingrasamintelor organice si a 2/3 din
ingrasamintele minerale greu solubile (superfosfat, ingrasaminte cu potasiu),
necesare culturii. Ingrasamintele usor solubile (cu azot) si 1/3 din cele greu solubile
se vor administra primavara si pe parcursul vegetatiei plantelor. Cantitatile de
ingrasaminte se stabilesc in urma analizelor de laborator. In cazul in care este
necesara administrarea de amendamente, acestea se vor incorpora odata cu
ingrasamintele.
Subsolajul se executa cu subsolierul, in scopul distrugerii stratului
impermeabil care se formeaza la adancimea constanta a efectuarii lucrarilor
mecanice, precum si a irigarii. Lucrarea se efectueaza la 3 - 4 ani odata, la
adancimea de 40 - 50 cm.
Aratura de baza se executa imediat dupa nivelare si concomitent cu
fertilizarea de baza, toamna la adancimea de 28 - 30 cm, cu scopul afanarii solului,
acumularii si retinerii unei cantitati mari de apa, incorporarii la mare adancime a
semintelor de buruieni si a resturilor vegetale purtatoare de agenti patogeni,
incorporarii ingrasamintelor la adancimea de dezvoltare a sistemului radicular al
plantelor.
Lucrari executate primavara
Pregatirea patului germinativ este o lucrare careia trebuie sa i se acorde

o atentie deosebita datorita diversitatii semintelor de flori in ce priveste marimea
acestora.
Combaterea chimica a buruienilor se face cu ajutorul erbicidelor
recomandate de tehnologie prin pulverizare fina si uniforma a acestora la suprafata
solului. Incorporarea erbicidului in sol se face in maximum 20 minute de la
pulverizare.
Modelarea solului consta in formarea unor straturi inaltate cu latimea la
coronament de 104 cm, pe care se efectueaza cultura, alternativ cu brazdele de
dirijare a apei pentru irigat cu deschiderea de 4 - 6 cm si adancimea de 18-20 cm,
pe care sunt conduse si rotile tractorului. Ecartamenul tractorului va avea latimea de
150 cm, iar masina va modela la o trecere 450 cm in care sunt cuprinse trei
straturi, doua rigole intregi si doua jumatati de rigola
Lucrarea de modelare pentru culturile timpurii se executa din toamna, iar
pentru celelalte cu 5 7 zile inaintea infiintarii culturii.
Modelarea solului in cazul terenurilor mai tasate se face prin deschiderea
unor brazde si apoi modelarea cu modelatorul. In celelalte cazuri se face doar cu
modelatorul prin una sau doua treceri.
Modelarea solului prezinta urmatoarele avantaje:
distribuirea apei la nivelul sistemului radicular;
posibilitatea scurgerii excesului de apa;
uscarea si incalzirea mai rapida a solului primavara, grabindu-se infiintarea
culturilor;
mecanizarea complexa a lucrarilor;
executarea semanatului si plantatului in randuri drepte;
efectuarea lucrarilor de intretinere a culturilor fara deranjarea plantelor;
recoltarea mai usoara a produselor.
Afanarea superficiala a solului este necesara in cazul in care modelarea
a fost efectuata din toamna sau s-a intarziat infiintarea culturii, pamantul tasanduse. Lucrarea se executa cu freze inaintea semanatului sau plantatului.
Tavalugirea inaintea semanatului este necesara in cazul in care terenul a
fost pregatit cu putin timp inainte de semanat si cand semintele ce se seamana
sunt mici, pentru realizarea unui contact mai bun a acestora cu solul.
Pregatirea terenului pentru culturile succesive
In vederea infiintarii culturilor succesive se executa urmatoarele lucrari:
desfiintarea culturii anterioare;
irigarea terenurilor uscate si tasate, cu norme de 300 - 350 m3/ha, cu 3 4 zile inaintea araturii
fertilizarea solului cu ingrasaminte chimice;
aratura la adancimea de 18 - 22 cm;
erbicidarea;
afanarea si maruntirea solului;
modelarea terenului.
Pregatirea terenului pentru culturile de toamna
Culturile care se infiinteaza din toamna vor urma dupa culturi floricole ce
parasesc mai devreme terenul dand posibilitatea efectuarii lucrarilor de pregatire a
terenului, dupa cum urmeaza:
desfiintarea culturii anterioare;
nivelarea terenului;
fertilizarea solului;
aratura adanca;
afanarea si maruntirea solului cu grape cu discuri, grapa cu colti
reglabili sau freza;
modelarea solului - urmat de o pauza de 10 zile, pentru asezarea
solului;
tavalugirea;
afanarea superficiala a solului.
INFIINTAREA CULTURILOR DE FLORI
Infiintarea culturilor in camp prin plantarea rasadurilor
Infiintarea culturilor in camp se poate face fie prin plantarea rasadurilor, fie
prin plantarea unor parti vegetative din plantele mama (bulbi, rizomi, butasi,
marcote), ca in cazul speciilor de flori care se inmultesc asexuat.
Epoca de plantare se stabileste dupa aceleasi criterii ca la semanat, tinand
cont ca plantarea timpurie face sa fie folosita bine rezerva de apa din sol.
Plantarea se poate face in:
- epoca de primavara, care cuprinde doua etape:
1. primavara devreme - luna martie - cand se planteaza speciile mai putin
pretentioase la caldura;
2. primavara tarziu - luna aprilie - inceputul lunii mai - se planteaza speciile mai
pretentioase la caldura;
- epoca de vara ~ 15 iunie - 15 iulie - se planteaza culturile succesive;
- epoca de toamna - la inceputul lunii octombrie - se planteaza speciile ce
vor ierna, sub forma de rozeta.
Adancimea de plantare la majoritatea plantelor floricole este aceeasi la
care au fost produse ca rasad. Speciile care emit usor radacini adventive pot fi
plantate mai adanc.
Metode de plantare.
Plantarea rasadurilor se poate executa manual,
semimecanizat sau
mecanizat.
Plantarea mecanizata se executa cu masini de plantat.
Plantarea semimecanizata se face prin deschiderea mecanizata a rigolelor in
care plantarea se face manual.
Plantarea manuala se efectueaza in sere, solarii si partial la culturile din
camp. Lucrarea se executa pe faze de lucru, de catre o echipa specializata: facut
gropi cu sapa, distribuirea rasadurilor in gropi si plantarea propriu-zisa a rasadului.
In cazul rasadului produs la ghivece, plantarea se face cu lingura plantatoare.
INGRIJIREA CULTURILOR DE FLORI
Dupa infiintare, fie prin semanat direct, fie prin plantarea rasadurilor,
culturilor de flori trebuie sa li se asigure conditii optime de crestere si dezvoltare
prin aplicarea unui complex de lucrari de ingrijire. Acestea pot fi aplicate solului si
plantelor.
Lucrari de ingrijire aplicate solului
Se refera la afanarea solului si combaterea crustei, bilonatul si musuroitul,
mulcirea si combaterea buruienilor.
Afanarea solului si combaterea crustei au drept scop crearea celor mai
bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor sub raportul regimului de
umiditate, aerare, nutritie minerala si temperatura in sol.
Distrugerea acesteia se face cu diferite masini si unelte agricole: grapa cu

colti, sape rotative cu coltii orientati inspre inapoi, cultivatoare floricole.
Bilonatul si musuroitul se aplica in mai multe scopuri. Astfel, favorizeaza
aparitia radacinilor adventive, contribuie la sustinerea plantelor impotriva
vanturilor, ajuta formarea tulpinii subterane, apara partea superioara a radacinilor
ingrosate de inverzire, impiedica inverzirea lastarilor si serveste ca metoda de
inalbire (etiolare).
Bilonatul se executa mecanizat cu ajutorul cultivatorului prevazut cu
corpuri de rarita, adaugandu-se pamant de o parte si de alta a randurilor de
plante. Musuroitul se executa in jurul plantelor.
Mulcirea solului consta in acoperirea solului dintre plante cu diferite
materiale care impiedica formarea crustei si a buruienilor, mentin umiditatea in
sol si permit incalzirea mai rapida a acestuia, influentand favorabil si precocitatea
productiei. In vederea efectuarii mulcirii se folosesc diferite materiale: paie,
pleava, gunoi de grajd, frunze, hartie, carton, materiale plastice (in special
polietilena fumurie si neagra, dar si polietilena uzata).
Combaterea buruienilor se poate realiza cu succes numai prin utilizarea
combaterii integrate.
Masurile preventive mai importante sunt: lucrarea rationala a solului,
distrugerea buruienilor, rotatia rationala a culturilor floricole, evitarea folosirii
ingrasamintelor organice care contin seminte de buruieni etc.
Masurile curative, de distrugere a buruienilor, in mod curent dupa aparitia
lor, prezinta interes urmatoarele: prasitul, plivitul, mulcirea solului, combaterea
chimica, combaterea biologica.
Prasitul este o lucrare frecventa, care se executa fie inainte de rasarirea
plantelor, pentru speciile ale caror seminte germineaza greu, cand se folosesc
seminte de plante indicatoare si se numeste prasila oarba, fie dupa rasarirea
plantelor sau dupa plantare, prasila normala. Prasitul trebuie sa se execute cand
buruienile sunt mici, inainte ca ele sa fie bine inradacinate, adica la inaltimea de 1 3 cm in faza de rozeta. Prin lucrarea de prasit la 3 - 4 cm adancime, are loc
dislocarea radacinilor din sol si expunerea acestora la soare pentru uscare.
Se recomanda ca pentru combaterea buruienilor prin lucrarea de prasit sa se
aplice metoda provocatiei. Aceasta metoda consta in a crea conditii ca dupa
fiecare prasit sa germineze alte seminte de buruieni. Cand semintele de buruieni au
rasarit si au atins inaltimea de 1 - 3 cm, ele sa fie distruse prin prasit.
Prasitul intre randurile de plante se executa de 2 - 4 ori mecanizat cu
cultivatoarele, iar intre rand de 1 - 3 ori, manual cu sapa.
Mulcirea solului este o metoda eficienta de combatere a buruienilor,
stratul de mulci impiedicand aparitia acestora, fie prin lipsa de lumina, fie prin
inabusire. Se folosesc folii de material plastic preferabil de culoare neagra, groase de
0,05 mm.
Plivitul buruienilor este o lucrare migaloasa si costisitoare, necesitand multa
forta de munca. Se aplica numai la producerea rasadurilor si la culturile din camp
cu densitate mare. Plivitul trebuie executat cand pamantul este reavan si
buruienile sunt mici, astfel ca acestea sa se smulga cu radacina cu tot, fara sa
deranjeze plantele floricole.
Combaterea chimica a buruienilor cu ajutorul erbicidelor este o metoda
foarte eficienta. Erbicidele sunt substante chimice care provoaca moartea
buruienilor. Acestea pot fi de contact, cele cele care omoaraea celulele si tesuturile
vii cu care vin in contact si sistemice, cele care patrund in planta, sunt translocate
prin vasele lemnoase sau liberiene pana la locul de actiune si deregleaza

metabolismul plantelor, ducand la moartea acestora. Atunci cand sunt aplicate
corect, erbicidele pot combate eficient buruienile in perioadele critice ale plantelor
de cultura pe o perioada de timp de 45 - 60 zile, asigurand sporuri de productie de
20 - 25 % in functie de specia cultivata. Combaterea chimica a buruienilor prezinta o
mare complexitate datorita numarului foarte mare de specii de buruieni, fiind
necesar a utilizarea numeroase erbicide.
Erbicidele folosite trebuie sa corespunda mai multor cerinte:
sa prezinte o mare selectivitate si fitotoxicitate;
sa poata fi folosite la cat mai multe specii floricole fara sa le dauneze, dar sa
distruga cat mai multe specii de buruieni;
sa aiba o eficienta cat mai indelungata fara a depasi durata de vegetatie
a speciei, pentru a permite efectuarea de culturi succesive;
tehnica de aplicare sa fie simpla si economica;
sa fie ieftine si sa se foloseasca in doze mici.
Doza de aplicare este specifica fiecarui erbicid si depinde de: concentratia
preparatului in substanta activa, forma de prezentare (lichida, pudra muiabila,
granule), tehnica de aplicare, conditiile pedoclimatice, costul produsului,
compozitia, continutul in humus al solului etc.
Dozele de erbicide se exprima in kg pentru cele granulate si sub forma de
pudra muiabila si litri in cazul celor lichide.
Momentul aplicarii erbicidelor se stabileste in functie de: felul erbicidului
(volatil sau
nevolatil), specia cultivata si sistemul de cultura practicat,
compozitia,etc.
Se cunosc mai multe momente de aplicare:
inainte de insamantare sau plantare urmate de
incorporare in sol
(prescurtat ppi - preplant incorporation) pentru cele mai multe dintre ele;
in timpul insamantarii: in perioada de la semanat si pana la rasarirea
plantelor de cultura si a buruienilor preemergent (prescurtat pre);
dupa ce plantele de cultura au rasarit -postemergent (prescurtat post) in
timpul perioadei de vegetatie.
Se va tine seama ca efectul si eficacitatea erbicidelor sunt influentate de
proprietatile
fizice
si
chimice
ale
solului
si
conditiile
atmosferice
(temperatura, precipitatiile si vanturile).
Modul de aplicare pentru marea majoritate a erbicidelor este sub forma
de solutie suspensie.
Echipamentul folosit pentru erbicidare este montat pe grapa cu discuri sau
combinator. Incorporarea erbicidelor in sol la 8 - 10 cm adancime, de executa
atunci cand erbicidele se aplica inainte de infiintarea culturilor. Acelasi echipament
in agregat cu tractorul este folosit si pentru erbicidarea preemergentd,
postemergentd si din timpul vegetatiei.
Lucrari de ingrijire aplicate plantelor
Lucrarile de ingrijire aplicate plantelor au o complexitate mai mare si se pot grupa
astfel:
lucrari cu caracter general - sunt cele care se aplica tuturor speciilor de
flori si anume: verificarea si completarea golurilor, fertilizarea, irigarea,
combaterea bolilor si daunatorilor;
lucrari cu caracter special - sunt cele care se aplica numai unor culturi,
cum sunt: sustinerea plantelor, dirijarea plantelor prin taieri, inalbirea,
protejarea plantelor impotriva brumei si vanturilor.
Lucrari de ingrijire cu caracter general

Verificarea si completarea golurilor au ca scop realizarea unor culturi
cu densitate cat mai apropiata de cea normala, care sa asigure obtinerea unor
productii ridicate. Neefectuarea acestei lucrari conduce la reducerea substantiala a
productiei.
Completarea golurilor este obligatorie atat la culturile infiintate prin semanat
direct, cat si a celor infiintate prin rasad. In cazul semanaturilor, completarea
golurilor se face imediat dupa rasarirea plantelor, folosind seminte umectate si chiar
incoltite, pentru a grabi vegetatia se folosesc plante obtinute din raritura.
In culturile infiintate prin rasad, completarea golurilor se face imediat
dupa prinderea rasadurilor, folosindu-se rasad din acelasi soi si de aceeasi varsta,
din rezerva de rasad retinuta in acest scop. Pentru completarea golurilor, solul
trebuie sa fie reavan si cu posibilitati de udare imediat si in continuare, pentru ca
lucrarea sa fie eficienta. Nu trebuie sa se intarzie cu completarea golurilor pentru a
nu apare decalaje in ritmul de crestere si dezvoltare a plantelor.
Aplicarea ingrasamintelor in cursul vegetatiei se numeste fertilizare
faziala sau suplimentara. Aceasta are ca scop completarea cerintelor plantelor
floricole cu anumite elemente nutritive pe faze de vegetatie.
Pentru fertilizarile faziale trebuie folosite in primul rand ingrasaminte care
prezinta solubilitate, cum sunt cele azotoase, apoi cele potasice si in mai mica
masura cele fosfatice.
In afara de ingrasamintele chimice se pot folosi si ingrasaminte organice.
Rezultate foarte bune se pot obtine prin alternarea fertilizatorilor cu ingrasaminte
chimice sau cu cele ingrasamintele organice.
Cantitatile de ingrasaminte care se aplica pe parcursul perioadei de
vegetatie difera de la o specie la alta si sunt in functie si de gradul de fertilitate
naturala a solului.
Se aplica ingrasaminte in perioada de de crestere a plantelor dar mai ales in
fazele de formare si crestere. In timpul vegetatiei ingrasamintele pot fi aplicate
radicular, pe sol cu incorporare si pe plante, extraradicular sau foliar, sau prin apa
de irigat.
Irigarea culturilor floricole este o necesitate deoarece precipitatiile
nu sunt repartizate uniform si nu corespund cu perioadele cand plantele floricole
au cerinte mari fata de apa.
Irigarea este principala masura de imbunatatire a regimului de apa si are
efecte multiple: sporeste productia, mareste eficacitatea folosirii ingrasamintelor,
imbunatateste calitatea produselor floricole, asigura precocitate mare a productiei
si o esalonare mai buna a acesteia etc.
Plantele floricole sunt mari consumatoare de apa. Ele consuma circa 100 m 3
apa pentru o tona de produs/1000 fire. Consumul zilnic de apa se estimeaza in
lunile de varf in medie la 50 - 60 m.c la ha, in functie de specie. De aceea, in
cadrul unui regim de irigatie corespunzator, plantelor floricole trebuie sa li se
asigure cantitatile de apa necesare pentru dezvoltarea normala.
Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de stricta necesitate
pentru toate culturile floricole deoarece pagubele produse de acestea sunt
foarte mari. Se pune un accent deosebit pe combaterea integrata a bolilor si

daunatorilor, utilizand metode agrotehnice, chimice si biologice.
De un real folos sunt masurile preventive:
asigurarea unei rotatii
rationale a culturilor; distrugerea sistematica a buruienilor; aplicarea unei
agrotehnici corespunzatoare care sa asigure conditii bune pentru o crestere cat
mai viguroasa a plantelor floricole; dezinfectia semintelor inainte de semanat
folosirea soiurilor cu rezistenta genetica la boli si daunatori; aplicarea masurilor de
igiena culturala dezinfectia solului.
Masurile curative, constau din tratamente fizico-mecanice si din tratamente
chimice cu ajutorul unei game foarte largi de substante chimice aplicate singure sau
in amestec, in doze riguros stabilite.
Combaterea biologica are o mare importanta deoarece evita poluarea
produselor floricole. Utilizeaza diferite organisme vii sau substante pentru
reducerea atacului sau distrugerea agentilor patogeni si daunatorilor.
Lucrari de ingrijire cu caracter special sunt: raritul, inalbirea (etiolarea),
sustinerea plantelor, aplicarea taierilor la plante, copilitul, carnitul, ciupitul plantelor.
Copilitul este lucrarea prin care se indeparteaza lastarii, numiti copili, care
apar la subsuoara speciilor si soiurile de plante cu o mare capacitate de
ramificare a tulpinii.
Carnitul consta in inlaturarea varfului tulpinii la plantele mature si se face cu
scopul cresterii si maturarii fructelor. Carnitul se executa diferentiat pe specii si in
functie de tipul de cultura.
Ciupitul consta din indepartarea varfului de crestere la tulpina principala, iar la
plantele tinere lastarii laterali. Ciupitul se executa pentru a favoriza formarea
lastarilor de ordin superior pe care apar mai multe flori femele, influentand direct
fructificarea.
Tratarea plantelor cu substante bioactive are drept scop cresterea
procentului de inflorire.
Protejarea plantelor impotriva brumelor si vanturilor reci este necesara
primavara in aprilie si mai si toamna dupa 20 septembrie, la speciile sensibile la
frig.
Apararea plantelor de brume si temperaturi scazute se pot folosi mai multe
metode:
- acoperirea cu pamant;
- protejarea cu folie de polietilena;
- producerea perdelelor de fum (prin arderea de brichetelor fumigene);
- aplicarea irigarii de protectie prin aspersiune;
- incalzirea aerului cu sobe mobile;
- instalarea in culturi a unor ventilatoare puternice etc.
Combaterea grindinei se poate realiza prin intinderea de plase din material
plastic cu ochiuri mici deasupra culturilor .
RECOLTAREA, CONDIIONAREA, SORTAREA I PSTRAREA FLORILOR
Recoltarea florilor.
Recoltarea florilor se face n faze diferite (boboc nchis, boboc semideschis,
boboc colorat, floare deschis etc.), n funcie de modul cum acestea evolueaz
dup ruperea de pe planta mam.
De asemenea, pentru pstrarea ulterioar a florilor este foarte important
momentul din cursul zilei cnd se face recoltarea lor.
n general dimineaa, pe rou, se recolteaz florile care conin mai puin

ap i care se deschid prea tare odat cu creterea intensitii luminoase (laleaua,
bujorul, narcisele).
Speciile ale cror esuturi au o turgescen normal, iar florile i pstreaz
mai mult timp prospeimea (majoritatea florilor de grdin se includ aici) se
recolteaz dimineaa, dup ce se zvnt roua.
Florile care conin mai mult ap se recolteaz dup amiaza i seara.
Perioada cea mai potrivit pentru recoltarea florilor rmne, n majoritatea
cazurilor, dimineaa, cnd florile conin ceva mai mult ap n esuturi i au
temperatur mai sczut; recoltarea n timpul zilei prezint riscul ca florile, care
au o temperatur ridicat datorat radiaiilor solare, s se ncing n timpul
operaiilor de manipulare i transport. Pe timp nnourat, florile se pot recolta n tot
cursul zilei. Florile nu se recolteaz pe vreme ploioas sau imediat dup ploaie.
Recoltarea florilor se face manual, prin rupere (lalele, narcise, ochiul boului)
sau prin tiere cu briceagul i foarfeca.
Tietura se face oblic, cu cuite bine ascuite, pentru a nu se strivi esuturile.
La cele mai multe specii, se are grij ca pe plant s se lase un anumit numr de
frunze (2 la lalele, 2 3 la bujor i gladiol etc.).
Este bine ca florile recoltate s se in, cteva ore, mpachetate n hrtie
umed i n vase adnci, ce se aaz n camere rcoroase i ntunecase.
Timpul scurs de la recoltare pn la valorificare trebuie s fie ct mai scurt,
pentru meninerea calitii florilor.
Condiionarea florilor.
n vederea ambalrii pentru transport i a pstrrii lor ulterioare ct mai bine
florile se condiioneaz prin aplicarea difereniat, pe specii, a urmtoarelor
lucrri:
nlturarea frunzelor i a stipelelor pe poriunea bazal a tijei ce va fi introdus n
ap (circa 10 cm);
ndeprtarea ghimpi lor la trandafiri;
eliminarea anterelor la unele specii (crini), pentru ca polenul s nu pteze
petalele;
ceruirea tieturii (trandafiri, liliac);
strivirea sau despicarea la baz a tijelor lemnoase;
introducerea cteva ore n ap fierbinte a tijelor cu latex etc.
Sortarea florilor.
n vederea comercializrii, florile se sorteaz pe categorii de calitate,
avndu-se n vedere urmtoarele caracteristici: lungimea tijei florale, grosimea ei,
liniaritatea tijei, mrimea florii, forma i perfeciune a florii, culoarea florii,
integritatea i starea de sntate a frunzelor.
Aceste nsuiri se pot compensa ntr-o oarecare msur (o tij mai scurt
poate fi compensat de o floare mai mare sau de o rezisten deosebit).
La stabilirea calitii florilor se iau n considerare i starea fitosanitar,
precum i prezena unor urme de praf, pmnt sau de substane chimice folosite
la tratarea plantelor.
n baza acestor caracteristici, florile sunt sortate pe categorii de calitate
prevzute de standardele n vigoare.
Florile sortate se pun n buchete cu numrul de flori variabil (5 10 - 20 - 25
etc.), n funcie de specie.
Legarea buchetelor se face la baza tulpinilor i sub flori, cu a natural sau

sintetic, fr s se rneasc tulpinile florale. Dup buchetare, se face tierea de
uniformizare a tijelor florale.
Pstrarea florilor.
Pn la livrare, buchetele se pun n glei sau n czi cu ap sau soluie
conservant, care se pstreaz temporar n camere reci (frigorifice) sau beciuri.
Prercirea n camere frigorifice este esenial pentru prelungirea duratei de
meninere a calitii . Florile ajunse la magazinele de desfacere (pe pia) se pun
n vase cu ap.
Vasele n care se pun florile trebuie s fie curate i dezinfectate, pentru
evitarea infestrii apei i a tulpinilor florale cu microorganisme patogene care
blocheaz vasele conductoare (absorbia apei prin ele) i determin putrezirea
tulpinilor i ofilirea florilor. Schimbarea apei, zilnic, i mprosptarea tieturii
contribuie la prelungirea duratei florilor.
Longevitatea florilor tiate, dup pstrarea lor n depozite, depinde i de
temperatura la care s-a fcut stocarea i de durata depozitrii. Cu ct depozitarea
este mai scurt i temperatura din depozit mai sczut (n limitele suportate de
specie) cu att longevitatea ulterioar a florilor tiate este mai mare.
Florile de primvar, recoltate, de obicei, n zile rcoroase, se pstreaz mai
bine n ap rece, pe cnd cele de var rezist mai bine n apa la temperatura
camerei. Se are grij ca florile cu petalele albe s nu se stropeasc cu ap
deoarece se pteaz.
Prelungirea vieii florilor n vase poate fi realizat prin adugarea n ap a
unor substane chimice n diferite concentraii i combinaii. Unele dintre ele au
rolul de a hrni floarea, iar altele de a mpiedica nmulirea algelor, bacteriilor,
ciupercilor n ap. Dintre acestea, mai utilizate sunt: zaharuri sau dextroz 3-5%,
sulfat de cupru 0,05-0,1%,sulfat de fier 0,06-0,1%, clorur de sodiu 0,01-0,02%,
acid citric 0,02%, alaun 0,05-0,1 %, cycocel 3-5 picturi etc.
Crizantema (Fam. Compositae)
Specii i soiuri. Chrysanthemum indicum L. crete n flora spontan a
Japoniei. Are inflorescene mici, simple, de culoare galben. Chrysantemum
chinensis Sab. este originar din China i are florile colorate alb sau roz.
Chrysantemum hortorum Lost., este o specie horticol i nglobeaz majoritatea
soiurilor existente astzi n cultur. Soiurile de crizantem sunt de mai multe
tipuri, dup forma, mrimea, coloritul florilor i inflorescenelor.
Cerine ecologice. Crizantema este o plant sensibil la durata de
iluminare (la fotoperiodism). n condiii naturale nflorete toamna, cnd durata
zilelor se scurteaz, ea fiind o plant de zi scurt. Poate nflori, ns, n orice
perioad din an, prin dirijarea artificial a luminii, n condiii de spaii protejate,
prin iluminarea sau ntunecarea culturii. La stabilirea programului de dirijare a
luminii se au n vedere scurte). De asemenea, crizantema este sensibil la
temperature extreme: prea ridicate, vara, i prea sczute, iarna. n general,
soiurile existente astzi n cultur nu rezist la ger i trebuie puse sub adpost n
spaii cu temperatur de 5-6C, pentru perioada de iarn. Necesit soluri bogate n
materie organic, adnc lucrate, n permanen revene, cu pH-ul neutru sau uor
alcalin.
Producerea materialului sditor. Crizantema este o plant care
drajoneaz, deci emite lstari din mugurii de pe rdcini. nmulirea crizantemei
se poate face prin simpla desprindere a drajonilor, cnd au cteva frunze de
dimensiuni normale i rdcini pentru a se hrni singuri, i plantarea lor n
grdin, pentru a se ncepe o nou cultur. Aceasta este posibil cel mai adesea n
luna aprilie-nceput de mai. Mai bine, ns, este s se produc butai din vrfurile
drajonilor.
n continuare vom prezenta cultura tradiional a crizantemei, cnd fermierii,
n mod frecvent, i produc singuri materialul sditor.
Toamna, plantele-mam (de la care se vor recolta butaii) se aleg din lotul
florifer i se trec n locuri adpostite (rsadnie, camere reci, pivnie). Aici se
pstreaz pe perioada de iarn la temperatura de 5-6C i umiditate redus (att
ct s nu se usuce plantele).
n februarie-martie, se ridic temperatura la 12-14C i se ud. Dac
plantele au fost pstrate n pivni, se transfer n spaii luminoase. Din mugurii de
pe rdcini pornesc numeroi lstari (drajoni) din care se fac butaii. n acest scop
se taie vrfurile lstarilor, care apoi se scurteaz la circa 8-10 cm printr-o tietur
transversal aplicat la circa 1 mm sub un nod. Dup ce se elimin 1-2 frunze de
la baz, i eventual, se reduce circa 1/3 din mrimea celorlalte, butaii se
planteaz la 2-3 cm adncime n nisip, perlit sau turb amestecat cu unul din
aceste materiale. Substratul de nrdcinare se aaz n ldie, direct pe parapet
n ser sau n rsadni, n funcie de spaiul unde se va produce nrdcinarea.
Pentru nrdcinare, butaii trebuie s beneficieze de 18-20 C temperatur i de
umiditate atmosferic ridicat. Prinderea butailor dureaz 3-4 sptmni, dup
care se planteaz n ghivece de 7-8 cm sau se trec direct n teren, n funcie de
data butirii i evoluia factorilor climatici de afar. De la aceeai plant mam se
pot recolta 2-4 serii de butai. O alt metod const n efectuarea de butai ctre
sfritul verii, recoltai de pe plantele cele mai frumoase i foarte sntoase. Dup
nrdcinare, acetia se cultiv afar, pe brazde, pn n luna octombrie i vor
servi ca plante mam pentru butaii anului urmtor.
Creterea acestor plante n condiiile nopilor rcoroase din timpul toamnei
le stimuleaz formarea drajonilor. Tulpinile lor se scurteaz la circa 10 cm, o dat
cu pregtirea n vederea iernrii. Transferarea plantelor n locul de iernare (ser
rece, rsadni), se face toamna, ct mai trziu posibil. Pe parcursul iernii,
pmntul se menine la o umiditate foarte redus, pentru a se evita putrezirea
plantelor. ncepnd din lunile februarie-martie apar drajonii din care se recolteaz
butai, n numr de 15-20 la fiecare plant mam.
nfiinarea culturii. Plantarea afar se face n cursul lunilor aprilie-mai, n
dependen de factorul cldur. Se ncepe cu soiurile timpurii i se termin cu cele
mai trzii. Distanele de plantare se apreciaz n raport cu vigoarea soiului i cu
modul de conducere a plantei (cu una sau mai multe tulpini florale). Ele sunt ceva
mai mari dect la culturile efectuate n sere i solarii, i anume de 25/20 cm sau
30/20-25 cm.
ngrijirea culturii. ntr-o cultur de crizantem efectuat afar, foarte
importante sunt lucrrile executate asupra plantei.
Ciupirea sau suprimarea vrfului de cretere are drept scop principal
prelungirea perioadei de vegetaie a plantei, astfel ca ea s ajung la nflorire
toamna, cnd va dispune de condiiile naturale (lumin i cldur) optime
procesului de apariie i dezvoltare a florilor. La plantele produse i, respectiv,
plantate timpuriu, lucrarea poate fi repetat, dar nu mai trziu de luna iunie. De
asemenea, ciupirea se face i cu scopul de a se obine ramificarea la baza plantei.
Copilirea (eliminarea lstarilor laterali de pe tulpinile florale) se repet ori de
cte ori este nevoie, pentru a se obine tije drepte, viguroase, fr ramificaii.
Alegerea butonului floral i bobocirea se execut cu mult atenie i de persoane
bine instruite. ntr-o cultur de crizantem fcut afar, primul boboc considerat
cu o dezvoltare normal apare dup 10-15 august. Bobocii care se formeaz mai
devreme (iulie), cel mai adesea nu sunt de calitate, datorit condiiilor improprii
(zile lungi i temperaturi prea ridicate). Drept pentru care, de multe ori, bobocul
principal (terminal) se suprim, lsndu-se pentru nflorire boboci coronari de
ordinul I sau II.
Cldura mare i fotoperioadele lungi constituie cauze ale unor defecte florale
sub inflorescen, formarea de frunze nguste numite curelue n partea de vrf
a tulpinii florale, asimetria inflorescenei, nverzirea centrului inflorescenei,
formarea bobocilor crown, la care bracteele sunt foarte dezvoltate i acoper
inflorescena etc.
Este bine de tiut c, la crizantem, bobocul terminal este nconjurat de
civa boboci numii coronari de ordinul I.
Dac acetia sunt lsai s creasc, n jurul fiecruia dintre ei se formeaz
ali boboci, numii coronari de ordinul II, care la rndul lor vor avea coronarii de
ordinul III, de obicei cu acetia ncheindu-se procesul de formare a mugurilor
florali.
Prin alegerea bobocului floral se nelege rezervarea unuia, care poate fi
principal, de ordinul I sau chiar de ordinal II i care se las s evolueze pn la
faza de nflorire. Toi ceilali se suprim cnd au 4-6 mm n diametru.
Aceast lucrare este specific tulpinilor florale conduse cu o singur floare n
vrf (uniflore sau standard). n condiiile de la noi din ar, n general, lucrarea
se efectueaz n august-septembrie.
La crizantema de tipul crengu sau buchet, dimpotriv, se las toi
bobocii s nfloreasc, cu excepia celui terminal, care se suprim. De multe ori,
acesta nu se rupe, dar el se elimin singur, fiind sufocat de creterea mai rapid a
celorlali.
Tutorarea crizantemei de grdin se face, frecvent, pe sistemul spalierilor
montai pe marginea brazdei pe care se fixeaz 2-3 srme groase care s menin
plantele n interiorul brazdei. Lucrarea nu se execut la plantele conduse cu mai
multe tulpini, care, la rndul lor, sunt viguroase i se susin unele de altele n urma
unei bune aprecieri a distanelor de plantare. Tutorarea se poate realiza i cu bee
din lemn, tije metalice etc. Irigarea se face din abunden, deoarece planta
consum cantiti mari de ap. Insuficiena apei determin defolierea (cderea
frunzelor) i lignificarea tulpinii.
ngrarea cu mrani sau gunoi de grajd se face de dou ori pe lun, cu
soluii de ngrminte minerale, n concentraie de 0,2-0,3%.
n anii cu toamne timpurii i reci (temperaturi nocturne sub 8-10C) este
necesar protejarea culturii cu copertin de polietilen sau chiar transferarea
plantelor n spaii adpostite, unde se aaz unele lng altele. Mai mult, florile
sunt foarte sensibile la brum.
Combaterea bolilor i duntorilor este o lucrare creia trebuie s i se
acorde o importan deosebit.
Virozele se identific prin mozaicarea frunzelor, panauri pe frunze, cderea
prematur a frunzelor, deformarea bobocilor, nflorirea precoce, decolorarea
florilor, malformaii (deformri) urte la flori etc. Tratamentele ce se aplic au n
vedere distrugerea insectelor vectoare, termoterapia plantelor mam cu
nmulirea lor pe cale meristematic.
Finarea (Oidium chrysanthemi) apare sub forma unui praf alb, mai nti pe
faa inferior a frunzelor i apoi pe ntreaga plant. Se combate prin stropiri cu
Benomyl 0,5%, prfuiri cu sulf etc.
Rugina (Puccinia chrysanthemi) se manifest prin pete mici albe, care se
acoper repede cu o pulbere brun. Pentru combatere, plantele atacate se smulg
i se distrug, se evit stagnarea umiditii, se fac stropiri cu fungicide.
Septorioza (Septoria chrysanthemi) se manifest pe frunze sub form de
pete brune delimitate de o aureol mai nchis. Frunzele se brunific i mor.
Produce pagube mari n toamnele ploioase. Se trateaz cu substane fungicide:
Benlate 0,3%, Rovral 0,3% etc.
Fusariosa (Fusarium sp.) produce nglbenirea i uscarea frunzelor ncepnd
de la vrful plantei. Combaterea se face prin respectarea asolamentului,
distrugerea plantelor bolnave, tratamente cu Benlate 0,3%, Rovral 0,3% i alte
fungicide.
Dintre insecte i fac destul de frecvent apariia pduchii, care se distrug cu
Sinoratox 0,1% sau alte insecticide.
Recoltarea florilor se face n faza de deschidere aproape complet a
inflorescenei. Florile recoltate n faz mai timpurie nu ajung la dimensiuni
normale. Tijele florale se taie la circa 10 cm deasupra liniei solului i dup aceea
se scurteaz la lungimea dorit. nainte de a fi puse n ap, se elimin 1-3 frunze
de la baz. Florile i pstreaz mai bine frunzele la lumin dect la ntuneric.
Lavanda
Cultura lavandei in tara noastra este relativ recenta. Primele tufe de lavanda
si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil
aduse de gradinarii de origine bulgara. Lavandula angustifolia este o planta
perena, un semiarbust, cu radacina lignificata, groasa pana la 2-3 cm.
Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile (ramificatiile)
tinere sunt patrunghiulare, pubescente. Ramificatiile care poarta inflorescentele
sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara.
Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele
inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1, 5-2 mm latime, pe ambele fete paroase,
cu peri ramificati, stelati, de cele superioare cenusii-verzi, de 2-3, 5 cm lungime si
3-6 mm latime , mai putin paroase. Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul
vegetatiei.
Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt
grupate intr-o inflorescenta speciforma.
Tehnologia de cultivare a lavandei
Amplasarea culturii. Lavanda este o specie peren, care poate fi cultivat
pe acelai loc timp de 8-10 de ani. Pentru prelungirea duratei de exploatare pana
la 15-20 de ani sunt necesare tieri de ntinerire a tufelor, executate la 10-15 cm
de la sol, n aa fel nct s nu fie produs un dezechilibru n biologia plantei, ntre
dezvoltarea prii aeriene i a celei subterane. Este recomandat amplasarea
plantaiilor pe sole protejate de vnturi, nsorite, cu expoziie sudic, cu sol
profund i permeabil.Vor fi evitate suprafeele mburuienate cu buruieni perene.
Administrarea ngrmintelor. Lavanda este o plant care valorific
bine ngrmintele organice. Se recomand folosirea gunoiului de grajd, foarte
bine fermentat i aplicat ct mai uniform, care contribuie la dezvoltarea masei
vegetative i la creterea coninutului n ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi
de grajd, toamna, sub artur, nainte de nfiinarea plantaiilor. Mai pot fi aplicate
mrani sau compost, la fiecare cuib, odat cu plantatul rsadurilor.
Lucrrile solului. Pentru nfiinarea culturii de lavand este recomandat o

artur adnc, precedat eventual de o afnare adnc la 50-70 cm
(desfundare), apoi terenul trebuie foarte bine mrunit, nivelat i meninut fr
buruieni, prin discuiri i grpri repetate. Toamna, nainte de plantare, terenul va fi
discuit adnc i va fi pregtit superficial, cu un combinator.
nfiinarea plantaiei. Lavanda se poate nmuli prin smn (semnat
direct n cmp sau prin rsad) sau vegetativ (prin butai nrdcinai sau prin
desprirea tufei).
Cea mai frecvent folosit metod de nfiinare a culturii este cea prin rsad,
deoarece pot fi obinute culturi ncheiate, fr goluri, cu plante viguroase i cu
productivitate bun. Rsadurile pot fi produse n straturi reci, prin semnare n
septembrie-octombrie sau primvara, foarte devreme. Se recomand ca straturile
s fie de 1 m lime i 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm ntre ele. Suprafaa
straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului i trebuie s fie foarte bine nivelat
cu grebla, apoi se traseaz snulee la 10-15 cm ntre rnduri, n care se va
semna. Smna utilizat trebuie s fie cu puritatea de minimum 70% i
germinaia de minimum 50%. Dup semnat, rndurile vor fi acoperite cu mrani
pentru a nu se forma crust. Cnd plantele au 2-3 perechi de frunze formate se va
efectua rritul, lsnd circa 5 cm distan ntre plante pe rnd; plantuele smulse
la rrit pot fi replantate. Pn n toamn, suprafaa stratului va fi plivit de
buruieni, va fi udat, iar plntuele pot fi fasonate prin tierea tijelor florale care se
formeaz.
Materialul de plantat va fi gata pentru nfiinarea culturii la nceputul lunii
septembrie. n acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat i
stratificat n nisip sau sol umed, pn la plantare. De pe un hectar de straturi pot fi
obinute 400.000 de rsaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000 de
rsaduri.
Exist posibilitatea nmulirii lavandei prin butai nrdcinai sau materialul
poate proveni din desprirea tufelor de la plantaiile vechi care sunt desfiinate.
Ramurile de la baza tufei care au format rdcini pot fi folosite la plantare,
existnd posibilitatea de nrdcinare a lstarilor. n acest scop n luna octombrie
tufa va fi tiat la 8-10 cm deasupra solului i va fi acoperit cu pmnt. n anul
urmtor, pe ramurile mbtrnite se formeaz lstari noi, bine nrdcinai. n
cursul primverii, acetia vor fi muuroii, iar toamna sunt scoi i desfcui n mai
muli puiei care sunt trecui n coala de fortificare un an. De la o tuf pot fi
obinui pn la 200 puiei .
Plantarea se efectueaz fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc
rsaduri sntoase, cu partea aerian de 10-12 cm lungime. Lavanda se planteaz
la 100 cm ntre rnduri i la 50 cm ntre cuiburi pe rnd. Dac terenul este n pant,
atunci plantarea trebuie efectuat pe curbele de nivel. nainte de plantare, terenul
va fi marcat la distanele de plantare recomandate, apoi se ud i se
administreaz mrani la cuib. Rsadul se fasoneaz, prin tierea vrfurilor
lstarilor i rdcinilor la 15 cm lungime, apoi se mocirlete i se planteaz.
Completarea golurilor se va face n primvar, dup pornirea n vegetaie a
plantelor i poate fi repetat n toamn, folosind rsaduri special pstrate din
materialul iniial.
Lucrrile de ngrijire. n culturile de lavand sunt necesare lucrri de
completare a golurilor i combaterea buruienilor. nc din primul an, vor fi
executate lucrri de prit i de plivit, pentru a fi inute sub control buruienile. n
plantaiile tinere sunt necesare 4-6 praile, iar la plantaiile mai btrne, 2-3
praile. n primul an, va fi acordat o atenie deosebit distrugerii buruienilor

perene de genul costreiului, pirului, volburei pentru a se simplifica lucrrile n anii
urmtori.
Lavanda este considerat o specie rezistent la boli i duntori, dar exist
unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae), ce pot ataca frunzele, care se
usuc i cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandat igiena cultural i
ncorporarea n adncime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate i stropiri n
vegetaie cu zeam bordelez, n concentraie de 1%.
n anii umezi sau n zonele umede pot aprea duntori, aa cum este
lcusta verde de pune (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, n
plantaiile de lavand trebuie distruse foarte bine buruienile i trebuie executate
lucrri de afnare a solului dup recoltare.
Recoltarea. Se recomand recoltarea la nflorire deplin (75% inforescene
deschise), atunci cnd coninutul n ulei volatil este maxim. Trebuie s se recolteze
n miezul zilei, ntre orele 10 i 14, pe timp nsorit i clduros, fr vnt, rou sau
cea, pentru a exista maximum de ulei volatil n inflorescene.
Recoltarea se efectueaz manual cu secera; cu o mn se apuc mnunchiul
de lstari i se taie lstarii avnd grij s nu se taie poriuni cu frunze. Dup
recoltare, lstarii vor fi pui n couri. Recoltarea se mai poate realiza i cu maini
speciale.
Pentru a fi obinute inflorescee uscate, se recomand ca uscarea s se
efectueze la umbr, n oproane sau poduri, ntinse n straturi subiri, pe rame, pe
o perioad de 5-6 zile, pentru a fi evitat brunificarea. Inflorescenele pot fi uscate
i artificial, la temperaturi de maximum 35C. Randametul de uscare este de 57:1.
Producia de inflorescene proaspete n primii 2-3 ani este de 1-2 t/ha, iar n
anii urmtori poate ajunge la 2-4 t/ha.
Helicrisum, floare de pai (Fam. Compositae)
Origine. Australia i Noua Zeeland.
Specii i varieti. Helichrysum bracteatum Wild este, probabil, cea mai
popular nemuritoare.
Planta nalt de 60-80 cm, cu peri scuri i aspri, este bine ramificat. Frunzele
sunt ntregi, ngust-lanceolate, lungi, cu dispoziie opus.
Capitulele mari, de 3-4 cm n diametru, sunt grupate terminal pe lstari lungi.
Partea decorativ o constituie bracteele pergamentoase, strlucitoare, colorate
alb, galben, oranj, roz, rou, purpuriu .
H. b. var. monstruosum se distinge prin inflorescene mari, voluminoase. Recent
au fost create n Anglia, Danemarca, S.U.A., soiuri tetraploide cu inflorescene
foarte mari (6-8 cm diametru).
nflorete toat vara i toamna.
Cerine ecologice. Pretinde terenuri bine drenate, dar care-i pstreaz
reveneala, uor alcaline.
Apreciaz soarele, verile lungi i clduroase.
nfiinarea i ngrijirea culturii. Semnatul se face n sere sau rsadnie
temperate, n luna martie.Seminele se acoper cu puin pmnt, deoarece lumina
favorizeaz germinaia. Rsrirea se produce n circa 10 zile. Rsadul suport bine
repicarea. Plantarea n teren se face n luna mai, la distanele de 30-35 cm. Udarea
i ntreinerea solului curat de buruieni i afnat sunt principalele lucrri de
ngrijire. Recoltarea se face n faza de boboc colorat, deoarece acesta continu s
se mai deschid dup rupere.
Helipterum (Fam. Compositae)

Origine. Australia.
Specii: Helipterum roseum Bent. (sin. Acroclinium roseum Hook).
Planta crete nalt de 30-60 cm, este glabr i nu ramific. Frunzele sunt sesile,
de form linear, ngust i aezate altern pe tulpin. Inflorescena are poziie
terminal pe tulpin, diametrul de 2-3 cm, centrul galben i conturul alctuit din
bractee rigide, colorate roz sau alb.
Exist soiuri cu inflorescene btute de aceleai culori sau violete ori galbene.
Helipterum manglesii F. von Muell (sin. Rhodanthe m., sin. Roccardia m.), are
nlimea de numai 20-30 cm i tulpina ramificat de la baz. Frunzele sesile,
amplexicaule, au forma oblong i culoarea uor albstruie. Inflorescenele simple
sau btute au culori diferite pe aceeai plant (alb, roz pal, roz purpuriu), n
funcie de poziia lor.
Cerine ecologice. Necesit soluri luto-nisipoase, bine drenate. Crete i
nflorete bine pe terenuri nsorite.
nfiinarea i ngrijirea culturii. Se cultiv prin producere de rsaduri n sere
sau rsadnie temperate. Semnatul se face n luna martie. Dac se seamn mai
rar, se poate renuna la repicarea rsadului. Plantarea n grdin are loc n luna
mai, pe brazde, la distane de 25-30/20-25 cm. Nu necesit lucrri speciale de
ngrijire. Recoltare se face n faza de boboc colorat i floare deschis.
Petunia
Petunia (familia Solanaceae) este una dintre cele mai importante flori anuale
folosite in amenajarile peisagistice.
Origine: America de Sud (Argentina si Brazilia).
Specii: Petunia hybrida este specia careia ii apartin varietatile si soiurile
existente astazi.
Planta are inaltimea de 20 pina la 40-60 cm. Lastarii pot avea pozitie erecta,
tiritoare ori pendenta. Intreaga planta prezinta peri aspri si este glutinoasa
(secreta un lichid lipicios).
Frunzele petiolate sau sesile, dispuse opus sau altern, au forma ovala.
Florile, ca niste pilnii, au corola larga, dreapta, ondulata sau fimbriata, simpla sau
involta.Culoarea difera de la soi la soi, intilnindu-se flori unicolore, bicolore si
pestrite, intr-o gama bogata de nuante. Infloreste abundent vara si toamna.
Cerinte ecologice: Petunia este o planta pretentioasa la caldura. Infloreste
sustinut in locurile insorite si in terenurile mai nisipoase. Nu se simte bine pe
vreme
racoroasa si umeda. Rezista bine la seceta.
Cultura: Se cultiva prin rasad si prin semanare direct in gradina. Pentru
producerea rasadurilor, se seamana in sera, in luna februarie, astfel ca ele sa fie
inflorite in aprilie-mai, cind pot fi plantate afara. Semanatul se face in ladite,
semintele acoperindu-se cu un strat foarte subtire de pamint, dupa care se
taseaza usor.
Panselute
Panselutele sunt unele dintre cele mai cunoscute si cele mai iubite specii de
flori. Ele pot fi gasite in aproape orice culoare, de la nuante palide si moi, pana la
culori luminoase si vii.
Panseaua este un hibrid dezvoltat initial in Europa. Chiar daca este o planta
perena, ea creste bine din seminte in primul an, iar dupa aceea se deterioreaza
foarte rapid. O poti cultiva o data sau de doua ori pe an, preferabil primavara
si/sau toamna.
Panselele si florile Viola sunt din aceeasi familie si sunt cultivate in acelasi mod. In
general, panselele cresc aproximativ 8 cm in inaltime, cu flori cu un diametru care
variaza de la 5 cm la 7 cm, au cinci petale care se suprapun si sunt disponibile in
culori si modele foarte variate. Florile Viola, similare, cresc in inaltime cam 6 - 8
cm, cu inflorituri mai mici, de la 3 cm la 5 cm, iar selectia de culori nu este la fel
de mare ca si in cazul panselelor.
Conditii de mediu: Panselele Viola prefera un sol care retine umiditatea, este
sapat adanc si a fost imbogatit cu ingrasamant. Florile pot creste in lumina solara
directa, dar accepta si umbra partiala. Nu este recomandata umbra totala.
Ingrijire: Atunci cand nu ploua este necesar un flux constant de apa asigurat prin
udari regulate. O data pe luna este recomandat sa adaugi ingrasamant lichid in
apa cu care se uda. Este recomandata inlaturarea mugurilor ofiliti deoarece astfel
vei favoriza dezvoltarea unui numar mai mare de muguri noi si inflorirea mai
rapida. In functie de conditiile meteorologice si umiditatea sezonului se poate
aplica un strat de paie (mulci) pe pamantul in care sunt plantete panselele. Stratul
de paie se numeste mulci. Mulcirea se poate face si iarna, pentru a evita
inghetarea anumitor culturi sau primavara, pentru a proteja culturile de buruieni si
pentru a pastra umezeala. Stratul de mulci va servi ca baza pentru cultura.
Boli si daunatori: In ceea ce priveste problemele, melcii sunt cea mai mare
amenintare a acestor flori. Ele mai pot deveni uneori afectate cu afide sau omizi,
care pot fi controlate cu solutii speciale pentru combaterea daunatorilor de
gradina.
V. CULTURA TUTUNULUI
Solicitantul nu cultiva in prezent tutun. Suprafata cultivata cu tutun va
ajunge in anul tinta la 0,67 ha.
Datorita sensibilitatii mari a plantelor fata de temperaturile scazute, a
perioadei sale lungi de vegetatie, a semintelor mici, tutunul nu se seamana direct
in camp, ci in rasadnite. Se produce mai intai rasadul de tutun, care dupa trecerea
pericolului brumelor tarzii, se planteaza in camp.
Soiurile de tutun cultivate in Romania
Tipul Mare consum: Banat 13; Banat 95; Baragan 132; Baragan 133;
Baragan 185;
Tipul Burley: Burley 114; Burley 194; Burley 224; Burley 235; Tennessee 86;
Tipul Oriental: Djebel 123; Djebel 143; Djebel 212; Djebel 252; Molovata 94;
Molovata 155; Molovata 178;
Tipul Semioriental: Ghipati 55; Ghimpati 69; Ghimpati 111;
Tipul Virginia: Virginia 180; Virginia 196; Virginia 207
Samanta
Samanta folosita pentru semanat trebuie sa fie cu puritate fizica de minim
94%, capacitate germinativa peste 70%, lipsita de semintele unor specii de
buruieni parazite (Orobanche spp., Cuscuta spp.). Temperatura minima de
germinatie a semintelor de tutun cultivate la noi in tara este de minim 11-12
grade C, temperatura optima de 25-28 grade C, iar temperatura maxima de 35-38

grade C.
Semanatul se realizeaza in rasadnite calde, avand ca sursa de caldura
biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspat), aburii sau apa calda. Pentru grabirea
rasaririi, semintele de tutun care se seamana in rasadnite dupa 20 martie , se
supun in prealabil unui proces de incoltire.
Pentru a realiza un hectar de cultura, suprafata necesara pentru rasadnite
difera in functie de soi:
90-100 mp la soiul Djebel;
80-90 mp la soiul Molovata;
60-65 mp la soiul Ghimpati;
40-45 mp la soiurile Virginia si Baragan;
35-40 mp la soirile Banta si Burley;

Epoca de semanat
se stabileste tinand cont ca un rasad bine dezvoltat se obtine in 40-45 de
zile de la data semanatului si ca plantarea in camp are loc pana cel mai
tarziu 15 mai.
Desimea de semanat
trebuie sa se asigure 2000-2500 de fire/mp.
semanatul se face manual, iar samanta fiind mica se amesteca bine cu nisip
uscat (1kg nisip pentru 6 mp de rasadnita)
Adancimea de semanat
adancimea de semanat in rasadnita este de 3-4 mm;
dupa imprastierea amestecului de samanta nisip, se acopera, imprastiind
deasupra mranita, care apoi se preseaza cu o scandura pentru a pune cat
mai bine samanta in contact cu pamantul.
Cantitatea de samanta
cantitatea de samanta este de 0,4-0,6 g/mp de rasadnita;
Plantarea rasadului de tutun
se face manual sau mecanizat cu masina de plantat romaneasca (MPR-5);
rasadul de tutun se scoate din rasadnite in ziua de plantat, prin smulgere fir
cu fir, aleganduse plantele bine dezvoltate si uniforme;
plantatul se face numai dimineata sau dupa amiaza;
perioada optima de plantare este 20 aprilie-15 mai;
desimea de plantare depinde foarte mult de soi - de la 40 mii la 280 mii
plante/ha;
distanta intre plante pe rand este de: 35-40 cm la Djebel, Molovata; 60-70
Burley; 65-70 la Virginia.

TEHNOLOGII

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I.

CULTURA MARE (CEREALE SI PLANTE OLEAGINOASE):

Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante

Cs = D x MMB x 100 / P x G ( kg/ha),

Fosforul se aplic sub form de complexe bogate n fosfor de tipul 22-22-0,

Combatere boli (numai pentru mlura comun): Caroben 75 PTS (2,5kg/t);

Toate culturile la care se estimeaz producii de peste 4000 kg/ha i toate

Temperatura, ca element esential al precocitatii porumbului, se inregistreaza

Planul de gradare pentru porumb, aloca trei grade, conform Manualului de

Se vor efectua tratamente chimice n momentele optime de aplicare cu unul

(orz si orzoaica de toamna)

Fertilizarea de baz cu azot se recomand a fi fcut cu din doza sub

Biofert (foliar) 2-4l/ha.

Fertilizarea de baz cu azot se recomand a fi fcut cu din doza sub

(15-20g/ha); Sansac (1l/ha); Sekator (0,2-0,3l/ha); Sansulfuron 750 WP (15-20g/ha)

Floareasoarelui (Helianthus annuus L.) se afla pe locul al treilea intre

data recoltarii septembrie-octombrie

Patul germinativ se pregtete printr-o singur trecere cu combinatorul n

Se vor efectua tratamente chimice pe vegetaie n momentele optime de

n comparaie cu grul de toamn, secara, la germinare, formeaz patru

Datorit recombinrii unor caracteristici favorabile de la cele dou specii

Soiuri de triticale recomandate: Plai; Colina; Titan; ebea; Silver; Prospect;

Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) 2,5 l/ha

rar i cu ap puin deoarece stratul de pmnt se usuc doar la suprafa. Apa

sensibilitatea acestora la condiiile de temperaturi sczute din timpul perioadei de

Epoca de semnat: va trebui s in cont de rezerva de ap din sol, de

III. CULTURA LEGUMELOR IN CAMP

Denumirea tiinific a plantei

Legume pstioase (psti i

Brasica oleracea, f. Alba

Brasica oleracea, var. Capitata,

favorabil n scopul grbirii nfloritului i fructificrii, deci a protejrii recoltei, mai

succesive : salat, spanac; sau cartofi timpurii- cultura de baz i varza de

- ciupitul = const n nlturarea vrfului vegetativ al tulpinii principale i a

Epoca de recoltare i intervalele dintre recoltri difer mult de la o specie la

Tehnologia principalelor culturi de legume propuse a se cultiva

In conformitate cu Ordinul Ministrului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale nr.

Stabilirea densitatii plantelor :

In perioada formarii si cresterii bulbului, umiditatea trebuie sa fie de 70-80%

Ceapa este o specie pretentioasa la consumul de elemente nutritive,

Daca se amplaseaza cultura de ceapa dupa tomate, ardei, vinete, care

Daca semanatul se efectueaza cu semanatori care nu sunt prevazute cu

vegetativa intensa a buruienilor monocotiledonate (cand au 4-5 frunze). O

Aplicarea unei cantitati mici de N inainte de semanat va avea ca rezultat

Ca masuri agrotehnice se vor respecta speciile premergatoare recomandate,

Atacul apare frecvent pe terenurile grele, in anii cu precipitatii abundente.

Pentru combatere se recomanda doua tratamente la interval de 10-12 zile

Plantarea: in benzi de 5-8 randuri, la

Schema de semanat (mecanizat):

Fructele sunt bogate in hidrati de carbon (10%), saruri minerale si vitamine,

Este bine sa se alterneze cultura patisonului cu cea a cepei, a fasolei sau a

Schemele de infiintare a culturii sunt: 2 randuri la 80 cm si 50 cm intre

Combaterea se realizeaza prin rotatia culturii de cel putin un an pentru ca

Se pot face tratamente prin utilizarea amestecurilor de pesticide: fungicid

FASOLEA PENTRU PASTAI (PITICA)

Fasolea se cultiv, de regul, n cmp descoperit, dar se obin producii i n

Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu

Legume solanacee; pentru

Recoltarea se realizeaz manual sau mecanizat, cnd pstile au ajuns la

II. CULTIVAREA PEPENILOR IN CAMP

Pentru obtinerea de recolte mari o cerinta obligatorie este utilizarea unui

Pregatirea terenului, fertilizarea de baza, si erbicidarea

paduchi de frunze cu Actara 0,01 %, Karate.

Tehnologia culturii de ardei in camp