Universitatea Valahia din Targoviste

Facultatea de Ingineria Mediului si Stiinta Alimentelor

Disciplina: Agrochimie

Referat: „Cultura Orzului in Campia de Vest”

Ionescu(Barbu Mirela) - An I

Cuprins
Descrierea campiei de vest..................................................................................................................2
Clima ...................................................................................................................................................2
Zonarea culturii orzului in campia de vest...........................................................................................3
Importanţa culturii orzului...................................................................................................................4
Compoziţia chimică a bobului..............................................................................................................4
Cerinţe faţă de climă şi sol...................................................................................................................4
Fertilizarea...........................................................................................................................................4
Doza de îngrăşăminte cu azot,.........................................................................................................5
Doza de îngrăşăminte cu fosfor.......................................................................................................6
Îngrăşămintele potasice...................................................................................................................6
Aplicarea îngrăşămintelor foliare.....................................................................................................6
Aplicarea înfrăşămintelor organice:.................................................................................................6
Aplicarea amendamentelor:............................................................................................................6
 Cultura Orzului in Campia de Vest

Descrierea campiei de vest

Câmpia de Vest, cunoscută în literatura de specialitate și sub denumirea de

Câmpia Banato- Crișană, reprezintă extremitatea estică a Câmpiei Tisei, la rândul său
componentă a marii Câmpii Panonice.
- limite: frontiera cu Iugoslavia (sud), Valea Turului (nord), Dealurile de Vest
(est, întrerupere în dreptul Zarandului) şi frontiera cu Ungaria şi Iugoslavia (vest);
- relief: râuri cu văi largi, maluri joase, înclinare slabă şi mlaştini în locurile
joase cu lucrări de desecare pe văile Someşului, Crişurilor, Mureşului;
- diviziuni: Câmpia Someşului, Câmpia Crişurilor, Câmpia Aradului, Câmpia
Timişului, Câmpia Vingăi;
Câmpia de Vest, fiind o câmpie acumulativă, de nivel de bază, are altitudini în
general reduse, care nu depășesc 170 m. Altitudinile cele mai reduse (cca 70 m) sunt
întâlnite în partea de V și SV a câmpiei.
Suprafața câmpiei prezintă o ușoară înclinare (0,4‰) de la est la vest, pusă în
evidență de direcția râurilor carpatice care o străbat transversal. Tot în această
direcție, E –V, scade și energia reliefului, de la 10- 20 m în partea estică, mai înaltă, la
valori de numai 3- 5 m în partea vestică, mai joasă.

Clima:

Temperatura medie anuală se situeaza : între 11° şi 12°C în extremitatea sudică

şi între 8° si 11°C (zonă potrivit de caldă); temperatura medie a iernii: între +1° şi
-1°C în partea sudică, cu iernile cele mai blânde şi între -1°C şi -3°C spre nord, cu
ierni călduţe; temperatura medie a verii: între 23° şi 24 (verile cele mai calde)in partea
sudica si centrala; intre 21°C si 23°C(veri calde) in partea nordica.
 Verile aduc precipitaţii moderate: 500-700 mm/an; - vânturi oceanice umede
din vestul Europei în timpul verii, care aduc ploi bogate; invazie de aer rece şi umed
dinspre nord şi nord-vestul Europei, care aduc zăpadă şi ger;.

Poziția câmpiei în sectorul de influență vestică și nord vestică explică clima

temperat-  continentală moderată, cu o nuanță mai umedă și mai răcoroasă în nord și
nord- est și una mai caldă și mai uscată în sud și sud-vest (aici simțindu-se ușoare
influențe submediteraneene).
Aceeași circulație a maselor de aer atlantic influențează și distribuția
cantităților de precipitații pe parcursul unui an. În intervalul mai- iulie se înregistrează
un maxim de precipitații (peste 42% din cantitatea anuală de precipitații). În jumătatea
sudică a câmpiei, acolo unde se resimt influențele submediteraneene, se înregistrează
un maxim secundar de precipitații în octombrie- decembrie.
Diferențe în distribuția cantităților de precipitații se observă și între latura
estică și vestică a câmpiei cauza fiind creșterea progresivă a altitudinilor și apropierea
Dealurilor de Vest (530 mm/an în extremitatea vestică și 700 mm/an la contactul cu
Dealurile de Vest).
Caracterul continental al climei se reflectă în variația cantității de precipitații
de la un an la altul. Sunt ani în care se înregistrează un exces de umiditate (1954 –
1.381 mm de precipitații) și ani în care seceta domină, putându-se înregistra
precipitații de numai 227,4 mm.

Zonarea culturii orzului in campia de vest

Zonele de favorabilitate în ţara noastră sunt diferite pentru orz.

Zona foarte favorabilă cuprinde: Câmpia de Vest; câmpia din sudul Olteniei şi
Munteniei;
În zonele din sud, sud-est şi nord-est sunt frecvente toamnele secetoase, ceea
ce face dificilă pregătirea patului germinativ, un semănat de calitate şi o bună răsărirea
plantelor.
După orzul de toamna se pot semăna culturi duble (porumb pentru boabe sau
pentru siloz, soia, fasole, unele culturi legumicole), deoarece eliberează terenul foarte
devreme (decada a 2-a a lunii iunie).
 Importanţa culturii orzului

 Orzul este utilizat în alimentaţia omului, în furajarea animalelor şi ca materie

primă pentru diferite industrii.

 În alimentaţia omului, făina de orz este utilizată în diferite zone ale lumiipentru
obţinerea de pâine.

 În furajarea animalelor, boabele de orz au o valoare nutritivă ridicată şi o bună

digestibilitate, fiind comparabile cu valoarea furajeră a boabelor de porumb.
 Boabele de orz sunt utilizate ca materie primă pentru fabricarea berii,
 Boabele de orz se folosesc şi ca materie primă în industria alcoolului,
dextrinei,glucozei, pentru obţinerea de whisky etc.

Compoziţia chimică a bobului

Compoziţia chimică a boabelor de orz este de 55-65% hidraţi de carbon, 9,5-

14% proteină, 2-3% grăsimi, 4-7% celuloză, 2-3% cenuşă.

Cerinţe faţă de climă şi sol

În condiţiile din ţara noastră, orzul de toamnă are perioada de vegetaţie mai
scurtă cu 7-10 zile decât grâul de toamnă, iar orzul de primăvară are perioada de
vegetaţie cuprinsă între 90 şi 120 de zile.
Cerinţe faţă de căldură. Temperatura minimă de germinaţie este de 1-2°C, iar
răsărirea are loc în condiţii optime la temperatura de 15-20°C.
Cerinţe faţă de sol. Orzul este mai pretenţios faţă de sol comparativ cu
grâul,având un sistem radicular cu o capacitate mai redusă de absorbţie a elementelor
nutritive şi o perioadă de vegetaţie mai scurtă.
Solurile cele mai favorabile pentru orz sunt cele fertile, cu textură mijlocie,
permeabile şi cu un pH cuprins între 6,5 şi 7,5.

Fertilizarea
 Consumul specific al orzului pentru 100 kg boabe plus producţia
corespunzătoare de paie, este de: 2,4-2,8 kg N; 1,1-1,3 kg P2O5; 1,75-2,1 K2O.
Orzul este foarte pretenţios la fetilizare, datorită faptului că:
- sistemul radicular este slab dezvoltat şi cu o capacitate redusă de absorţie a
elementelor nutritive, având cea mai scăzută capacitate de valorificare a compuşilor
greu solubili dintre cereale;
- are cea mai scurtă perioadă de absorţie a elementelor nutritive în primăvară dintre
toate cerealele de toamnă.
Aplicarea îngrăşămintelor minerale. Ca şi în cazul grâului,fertilizarea
unilaterală numai cu azot, dar mai ales numai cu fosfor nu este indicată pentru că nu
duce la obţinerea de sporuri semnificative de producţie, în timp ce costul de producţie
se măreşte considerabil.
Doza de îngrăşăminte cu azot, exprimată în substanţă activă, se calculează
după următoarea formulă:
DN = 25 x Rs – Ns – Ngg ± Npr
unde: DN = doza de azot, în kg s.a./ha;
25 = consumul specific al culturii de orz (în medie, 25 kg N s.a./t de boabe);
Rs = recolta scontată, în t boabe/ha;
Ns = aportul solului în azot, care se apreciază ca fiind:
- 20 kg/ha, pentru solurile sărace;
- 40 kg/ha, pentru solurile cu fertilitate mijlocie;
- 60 kg/ha, pentru solurile fertile;
Ngg = aportul în azot al gunoiului de grajd, care se apreciază ca fiind:
- 1,5 kg N pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicat plantei
premergătoare;
- 0,5 kg N pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicat la planta
antepremergătoare;
Npr = corecţia în funcţie de planta premergătoare, care se face astfel:
- se scad 30 kg N/ha, după leguminoasele pentru boabe;
- se scad 20 kg N/ha, după borceag şi trifoi;
- se adaugă 20-25 kg N/ha, după premergătoarele târzii, care lasă cantităţi mari de
resturi vegetale pe teren.
Doza de azot se corectează în primăvară în funcţie de starea culturii, mărinduse cu 15-
20 kg/ha când cultura are o densitate mică şi o înfrăţire slabă, respective reducându-se
cu aceeaşi cantitate când cultura are o densitate foarte mare şi plantele sunt bine
dezvoltate, exitând pericolul căderii şi al atacului de boli. Corecţia este 0 atunci când
cultura este normal dezvoltată, cu o densitate optimă.
De asemenea, doza de azot se corectează şi în funcţie de gradul de aprovizionare cu
apă al solului, trebuind redusă când precipitaţiile sunt deficitare şi mărindu-se când
precipitaţiile sunt excedentare comparativ cu media zonei în perioada octombrie-
februarie. În acest sens, se scade şi respectiv se adună câte 5 kg N pentru fiecare 10
mm abateri de la media zonei, în minus sau în plus. Corecţia este 0 atunci când
precipitaţiile sunt normale pentru zona de cultură în perioada octombrie-februarie.
Dozele de azot utilizate în condiţiile din ţara noastră sunt de 60-100 kg/ha pentru orzul
de toamnă
Toamna se poate aplica 30-40 kg/ha la pregătire patului germinativ, dar numai după
premergătoarele care lasă solul sărăc în azot (porumb, iarbă de Sudan etc.), mai ales
dacă acestea nu au fost fertilizate sau au fost fertilizate cu doze mici de
îngrăşăminte. În general, azotul se aplică primăvara, fracţionându-se astfel: 40-80
kg/ha în timpul iernii sau primăvara devreme, iar restul dozei la alungirea paiului
(formarea celui de-al doilea internod).
Doza de îngrăşăminte cu fosfor, exprimată în substanţă activă (P2O5), se
calculează după următoarea formulă:
DP = 12 x Rs – Pgg
unde: DP = doza de fosfor, în kg P2O5/ha;
12 = consumul specific al culturii de orz (12 kg P2O5/t de boabe);
Rs = recolta scontată, în t/ha;
Pgg = aportul în P2O5 al gunoiului de grajd, care se apreciază ca fiind 0,8 kg
P2O5 pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicat plantei premergătoare.
Pe solurile cu un conţinut mai mic de 5 mg P2O5/100 g sol, doza de P2O5 se
majorează cu 15-20 kg/ha pentru fiecare mg P2O5 sub această limită.
Pentru orz, conţinutul optim de fosfor mobil din sol este de 8-10 mg P2O5 la 100 g
sol.
Doza de îngrăşăminte cu fosfor este cuprinsă între 40 şi 120 kg P2O5/ha.
Îngrăşămintele cu fosfor simple de tip superfosfat se administrează înainte de
efectuarea arăturii. Îngrăşămintele complexe care se administrează toamna trebuie să
aibă un raport N:P în favoarea fosforului sau într-un raport egal.
Dacă îngrăşămintele complexe se administrează la desprimăvărare, acestea trebuie să
aibă un raport N:P în favoarea azotului
Îngrăşămintele potasice sunt necesare numai pe solurile insuficient
aprovizionate cu potasiu (sub 18 mg K2O/100g sol)Se poate utiliza sarea potasică,
care se administrează sub arătură,sau îngrăşăminte complexe, care se administrează la
pregătirea patului germinativ sau la desprimăvărare.
Aplicarea îngrăşămintelor foliare contribuie la dezvoltarea elementelor
productivităţii, mai ales a elementelor productivităţii spicului. Se efectuează 1-2
administrări cu îngrăşăminte foliare, la inceputul alungirii paiului şi în faza deburduf-
înspicat.
Sunt recomandate îngrăşămintele foliare cu raportul egale între N:P:K,
Ca şi în cazul grâului, fertilizarea foliară nu înlocuieşte fertilizarea de bază, ci doar o
completează, atât cu macroelemente (N, P, K) cât mai ales cu microelemente.
Aplicarea înfrăşămintelor organice: gunoiul de grajd nu este valorificat
economic de orz, fiind recomandat să se aplice plantei premergătoare.
Aplicarea amendamentelor: Pe solurile acide, aplicarea amendamentelor
calacaroase este necesară. Se recomandă să se aplice 3-6 t/ha de amendamente
calcaroase, o dată la 6-7 ani, încorporate sub arătura de bază, de preferinţă plantei
premergătoare orzului.
Bibliografie-geocurs.com
- “Managementul culturilor de câmp – fundamente agronomice”
Prof.univ.dr. Gheorghe Valentin ROMAN
Conf.univ.dr. Viorel ION
Şef lucr.dr. univ. Lenuţa Iuliana EPURE
Şef lucr.dr. univ. Maria TOADER
Prep.univ.dr. Adrian Gheorghe BĂŞA