Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Domeniul: Agricultură
Calificare profesională: Agricultor culturi de câmp
Iulie - 2021
Cuprins
Argument
Sfecla este cunosctă și folosităîn alimentația omului din Antichitate(4000 de ani î.Ch).
Ea își are originea în bazinul meditereanean, unde s-a raspândit în zonele nordice ale
Europei.
În România, sfecla pentru zahăr a fost introdusă în cultură în jurul anului 1831.În
perioada 1875-1876 s-au construit primele fabrici care obțineau zahărul din sfeclă.
În contextul actul, în față concurenței zahărul din trestie, suprafețele cu sfeclă se restrâng,
cultura având șanse în viitor numai prin creșterea conținutului de zahăr din rădăcini și
perfecționare tehnologice de extragere.
Pe plan modial, sfecla este a doua sursă de zahăr după trestia de zahăr produs
indispensabil pentru alimentația omului, datorită valorii energetice mari.
-50% zaharoză;
1.3. Fertilizarea
2.1 Sămânța
Sămânţa destinată semănatului trebuie să aparţină unei categorii biologice superioare, să
provină din loturi semincere certificate, cu puritatea minimă de 99% şi germinaţia minimă de
85%.
În vederea înființări culturilor de sfeclă, se folosește materialul semincer atât de la
soiurile plurigerme, cât și de la cele monogerme.
Glomerurele neprelucrate prezintă mai multe deficiențe:
-neuniformitatea mare;
-suprafața rugoasă;
-număr mare de semințe, fiind necesar răsăritul după răsăritul culturii.
Eliminarea acestor deficiențe se face prin prelucrarea glomerurelor, cu următoarele
etape:segmentarea, șlefuirea, calibrarea, drajarea.
Segmentarea pentru obținerea seminței tehnic monogerme este obligatorie la soiurile
piligerme.
Șlefuirea este necesară pentru a se elimina suprafața rugoasă și a se putea semăna
mecanic.
Clibrarea este operațiunea prin care se creează un material uniform, care ajută semănatul
de precizie.Lucrarea se execută concomitent cu operațiunile de șlefuire și segmentare.
Drajarea constă in îmbrăcarea nuculelor cu o serie de ingrediente:
-liante biodegradabile;
-microrelemente;
-biostimulatori și fundigite;
-insecticide.
Se drajează sămânță de sfeclă segmentală, șfefuită și cu germinația de peste 85%.
Pentru a fi utilizată la semănat, sămânța trebuie să îndeplinească câteva condiții;
-să provină din loturi semincere certificate;
-la soiurile diploide, ea trebuie să facă parte din categoriile biologice de bază sau C1;
-să fie tratată și ambalată corespunzător;
-să fie etichetată și să aibă toate datele de proveniență.
Pentru prevenirea atacului de dăunători, sămânța se tratează cu unul din următoarele
produse: Seedox 80 în cantitate de 10 kg/t; Furadan 35 ST-28l/t sau Promet 666 SGO 25l/t,
Mospilan 70WP 30 kg/t.
În prezent, se utilizează sămânţă drajată, adică acoperită cu un liant, în care se adaugă
substanţe nutritive, insecticide, fungicide şi biostimulatori. Sămânţa drajată şi calibrată asigură
realizarea unui semănat de mare precizie şi cu o germinaţie ridicată.
2.2. SEMĂNATUL
Epoca de semănat. Sfecla de zahăr are cerințe ridicate față de umiditatea pentru
germinare, de aceea este important ca semănatul să fie executat primăvara timpuriu, când
temperatura solului la adâncimea de încorporare se stabilizează (2-3 zile) la 3-4 0C, iar terenul
este zvântat. Astfel se evită atât pierderile produse de înghețurile târzii din primăvară, cât și
apariția lăstarilor floriferi în primul an de vegetație.
Calendaristic, semănatul trebuie efectuat în perioada:
-1-15 martie în zona se sud
-15-25 martie în zona de nord a țării.
Densitatea.
Cele mai mari producții se obțin când se asigură la recoltare 100-110 mii plante/ha în
culturile neirigate și 110-120 mii plante/ha la culturile irigate. Din cauza germinaţiei mai scăzute,
desimea se asigură prin mărirea numărului de seminţe cu 20-40%.
Distanța de semănat.
Pe suprafețele unde recoltarea se face mecanizat, sfecla de zahăr se seamănă la distanțe
între rânduri de 45-50 cm.
Pe suprafețele unde recoltatul se face semi-mecanizat, semănatul se execută în benzi, la
distanțele de 45 cm între rânduri şi 60-70 cm între benzi (după schema:45-60-45-45-45-60-
45).
Cantitatea de sămânță/ha:
-2,5 kg/ha la soiurile monogerme
-8-12,5 kg/ha la soiurile plurigerme.
Adâncimea de semănat.
Sămânța monogermă are o putere de străbatere mai mică decât sămânța plurigermă,
motiv pentru care adâncimea de încorporare va fi de 2-3 cm la sămânță monogermă și 3-4 cm la
sămânța plurigermă.
-tipul de sol ;
-soiul cultivat, monogerm sau puligerm;
-gradul de pregătire a patului germinativ ;
-momentul semănatului ;
-umiditatea solului.
3.1. Prășitul.
Ritmul lent de creștere din primele săptămâni mărește pericolul de îmburuienare a culturii
de sfeclă pentru zahăr.
Se execută 3-4 zile prașile mecanice, care încep imediat ce rândurile devin vizibile și se
repetă la intervalele de 10-14 zile, în funcție de starea terenului și gradul de
îmburuienare.Prășilele mecanice se execută până în momentul în care frunzele acoperă intervalul
dintre rânduri.
-la prima și a doua prășilă cultivatorul se echipează cu discuri de protecție a rândurilor și cu cuțit
săgeată;
-la prașilele a treia si a patra ,discurile de protecție se scot, iar cuțitele săgeată se înlocuiesc cu
cele unilaterale.
Prășilele manuale, în număr de 1-2 zile, se fac între rânduri prășilele mecanice.
Prima prășilă manuală se face dupa prima prășilă mecanică și coincide cu lucrarea de răsărit-
rectificarea a densității plantelor.
3.2 RĂRITUL
Asigurarea densității optime se realizează prin rărit.
Lucrarea începe atunci când plantele au două frunze adevărate, în condiții normale,
devansarea sau întârzierea efectuării lucrării soldându-se cu importante pierderi de producție.
Executarea răritului se face manual, la distanța între plante pe rând la 18-22cm, folosind
în exclusivitate săpăligi speciale cu lamă îngustă de 15 cm.
Agricultura modernă dă ca soluție, pentru realizarea densității dorite, semănatul sfeclei la
distanță definitivă bob cu bob, sămânța din soiuri monogermă genetic, cu indicatori de calitate
superiori, cu condiția protejării perfecte a culturii împotriva buruienilor, a bolilor și dăunătorilor .
Una din cele mai importante lucrări de îngrijire reprezintă combaterea burienilor.
Metodele chimice. au un rol hotărât în combaterea buruienilor din cultura sfeclei pentru
zahăr.
Pentru combaterea buruienilor se vor folosi erbicide anti-graminee, asociate cu erbicide
antidicotiledonate.
În solele puternic infectate cu Avena fatua, după răsărirea sfeclei, se folosește unul din
erbicidele: Fusilade super, Gallant sau Targa, în doze de 1,5-2l/ha. Dacă cultura este infectată și
cu Sorghum halepense, dozele din erbicidele menționate se măresc 2-3 l/ha, tratamentul
efectuându-se atunci când plantele de costrei au 15-35cm înălțime.
Aplicarea se face înainte de semănat, iar încorporarea, cu combinatorul, la 6-7 cm
adâncime. Dacă speciile dicotiledonate anuale nu au fost bine combătute, se aplică în vegetaţie
erbicidul Betanal când acestea au 2-3 frunzuliţe, în mai multe reprize.
Combaterea chimică a buruienilor reduce numărul de prașile la două; de asemenea, sunt
necesare și una-două prașile manuale selective.
Bacterioze
Arsura bacteriana
Aceasta boala se manifesta pana in stadiul de 4 -6 frunze adevarate. Simptomele sunt
reprezentate de pete de culoare brun-negricioasa, inconjurate de un halou inchis la culoare. In
anumite cazuri tesuturile atacate se usuca si cad, iar frunzele capata un aspect ciuruit. Bacteria se
transmite prin semintele infectate si ierneaza pe resturile vegetale ramase pe sol dupa procesul de
decoletare.
Fainarea (Erysiphe betae)Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale plantei, dar
simptomele caracteristice se manifesta pe frunze. Ciuperca dezvolta pete albe, pasloase, care se
extind rapid si acopera frunzele pe ambele fete. Spre toamna, pasla devine profoasa si la
suprafata sa apar puncte mici, de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele
atacate puternic se ingalbenesc si se usuca. Atacul se manifesta in vetre.Făinarea se combate
prin tratamente cu Tilt 0,3 l/ha sau produse similare
Rugina
Boala este destul de frecventa in culturile din Romania si isi face apartia la sfarsitul
perioadei de vegetatie. Pe ambele fete ale frunzelor isi fac aparitia pete punctiforme de culoare
galbena. Mai tarziu, pe partea inferioara a frunzelor apar cupe de culoare portocalie. Incepand cu
luna august, boala dezvolta o alta faza manifestata prin aparitia unor formatiuni de culoare bruna.
Spre toamna, formatiunile isi schimba culoarea si devin negricioase. Frunzele atacate se
brunifica si se usuca.
Masuri de prevenire si combatere:
-cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti;
-distrugerea resturilor vegetale rezultate dupa recoltare;
-realizarea unor araturi adanci;
-respectarea rotatiei culturilor
Metode de combatere:
Metode de combatere:
-fertilizare echilibrata;
-distrugerea buruienilor;
-efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Metode de combatere:
-distrugerea buruienilor;
-efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Metode de combatere:
-distrugerea buruienilor;
-tratamentul semintelor inainte de semanat;
-efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice la aparitia primelor colonii.
Metode de combatere:
Metode de combatere:
Metode de combatere:
Capitolul 4. Recoltarea
La recoltarea sfeclei de zahăr trebuie să se ia în cosiderare momentul și organizarea
recoltării.La organizarea recoltării trebuie să se țină seama de;
-momentul maturității tehnice;
-capacitatea de prelucrare a fabricilor de zahăr;
-capacitatea de transport aflată la din dispoziția cultivatorului;
-starea fitosanitară
-distanța față de căile de acces;
-tipul de sol.
Din punct de vedere fenotipic, la maturitatease ajunge atunci; raportul rădăcină-frunză
este de 1:1 în culturile irigate și 1,2 : 0,8 în culturile neirigate.Pentru stabilirea momentului optim
de recoltarea a sfeclei, se fac analize cu privirea la : greutatea rădăcinilor, coeficientul de
puritate, conținutul de zahăr, cenușă solubilă.
Epoca optimă este când sfecla a ajuns la maturitate, rădăcinile au greutatea maximă şi
conţinutul ridicat în zahăr. Producţiile pot ajunge la 50-60 t/ha.
La recoltarea mecanizată, terenul trebuie să fie nivelat, semănatul echidistanţat şi în
rânduri drepte, fără goluri. Recoltarea se poate face manual, când se folosesc furci
speciale.Recoltatul trebuie armonizat cu capacitatea de transport, de prelucrarea, de depozitarea
și formarea a stocurilor tampon.
Recoltarea se poate face:
-manual;
-semimecanizat
-mecanizat.
La recoltrea mauală se poate apela atunci când se află pe suprafețe mici.
Ea constă în:
-scoaterea rădăcinilor din pământ cu furnici speciale;
-adunatul rădăcinilor în grămezi;
-decoletarea și curățarea rădăcinilor .
Recoltarea semimecanizată are loc în două etape;
-dislocarea rădăcinilor din sol cu dislocatorul DSP-4 sau alte mașini;
-decoletarea și curățarea manuală a radăcinilor.
Bibliografie
1.Borcean I. și col, Tehnici de cultură și protecție a plantelor tehnice.Editura de
Vest, Timișoara 2006
2.Tabără V. FITOTEHNIE, vol II plante tehnice tuberculifere și rădăcinoase
3.Scrioșteanu C. manual pentru cultura de specialitate, AGRICULTURĂ, clasa a
IX-a ,școala de arte și meserii.
4. https://www.botanistii.ro/blog/sfecla-de-zahar-tehnologia de cultură
5. https://www.petala.ro/tratamentele-la-sfecla-de-zahar-impotriva-principalelor-boli-si-
daunatori-ai-acestor-plante-tehnice/
6.https://agrobiznes.md/sfaturi-utile-tehnologia-de-cultura-a-sfeclei-de-zahar.html
7.https://www.agrimedia.ro/articole/tehnologia-de-cultura-a-sfeclei-de-zahar
8.https://agrointel.ro/35076/tehnologia-de-cultivare-a-sfeclei-de-zahar-cultura-care-
asigura-un-profit-minim-de-4-000-euro-pe-hectar/
9.http://www.acsz-bod.ro/pdf/cercetare.pdf
10.https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-plante-tehnice-sfecla-de-zahar/