Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SF. HARALAMBIE
PROFESOR INDRUMATOR :
PETRICA CONSTANTA
RADOI FLORICA
AN SCOLAR
2003\2004
Referat.clopotel.ro 1
GRUP SCOLAR
SF.HARALAMBIE
TEMA LUCRARII:
COMBATEREA
BOLILOR SI DAUNATORILOR LA
SFECLA DE ZAHAR
NICOLAE MARIUS
CLASA XII a P
2003/2004
Referat.clopotel.ro 2
PLANUL TEMEI
I Argument
II Importanta culturii
III.1Lucrarile solului
III.1.1Importanta lucrarilor solului asupra combateri bolilor si daunatorilor
III.2 Fertilizarea
III.2.1 Fertilizarea integrala cu N si bolile la sfecla de zahar
III.3 Rotatia si asolamentul
III.3.1 Plante care au boli si daunatori comuni
III.4 Samanta si semanatu
III.5 Lucrari de ingrijire
III.5.1Boli si daunatori prezenti in cultura de sfecla de zahar
III.5.2 Substante fitofarmaceutice folosite la combaterea bolilor si daunatorilor
III.5.3Masini,unelte,utilje folosite in combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar
III.6 Recoltarea si productii
IV Concluzii
V Bibliografie
Referat.clopotel.ro 3
I Argument
Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna
calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa
Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a
terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la
intocmirea asolamentelor agricole .
-Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin
radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi
materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .
-Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se
resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament .
-Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da
posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de
munca cerute de planul de cultura .
-De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta
produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase
pentru animale .
-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in
hrana acestora .
-De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce
poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca
ingrasamant.
Industrie
- Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei
zaharului.
- Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei
alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice.
Referat.clopotel.ro 4
II. IMPORTANTA CULTURII
Sfecla de zahar poate fi utilizata si in industria spirtului, unde din 100kg radacini cu
17% zahar se pot obtine 10-11 litri alcool absolut.
Frunzele si cotletele care reprezinta 40-45% din recolta totala a sfeclei de zahar, se
utilizeaza ca furaj verde, murat sau uscat, in alimentatia taurinelor avand o valoare furajera
apropiata de cea a porumbului pentru masa verde.
Importanta deosebita au si rezidurile industriale: melasa, taiteii si namolul de la
filtrele presei care rezulta in urma extragerii zaharului din sfecla. Aceste reziduri sunt
folosite cu succes in hrana animalelor puse la ingrasat.
Melasa ce rezulta sub forma unui lichid vascos de culoare brun, reprezentand 4-5%
din greutatea radacinilor sfeclei prelucrate si avand un continut de 50% zahar, 20%
substante organice nezaharate, 10% saruri minerale si 20% apa, are largi utilizari in primul
rtand pentru extragerea in continuare a zaharului, sau pentru fabricarea alcoolului etilic, a
butanolului, a acetonei, a drojdiei alimentare, acidului citric sau in producerea industrtiala a
furajelor concentrate.
Taiteii proaspeti, murati sau uscati, constituie un continut de 92,5% CO3Ca si 2,15%
Mg (OH) din substanta uscata este un valoros amendament pentru solurile acide folosit in
agricultura.
Sfecla de zahar este o cultura ce contribuie la marirea gradului de intensivitate
economica a unitatilor cultivatoare.
Referat.clopotel.ro 5
III.1 LUCRARILE SOLULUI
Referat.clopotel.ro 6
Respectarea epocii optime de semanat, de asemenea, da posibilitatea semintelor sa
incolteasca repede si la timp, plantele avand timp sa se dezvolte mai repede, sa se fortifice
pana la momentul cand daunatorii si parazitii apar in numar mare.
b) Mijloace mecanice de combatere.
Prinderea si strangerea daunatorilor cu ajutorul capcanelor si santurilor, a curselor si
a diferitelor dispozitive.
c) Mijloace fizice – cuprind tratamentul termic al semintelor contra agentilor
patogeni care se transmit prin samanta.
d) Mijloace biologice de combatere – se bazeaza pe folosirea animalelor si
microorganismelor care distrug daunatorii. Astfel graurii, pitigoii, codobaturile, ciorile etc.
distrug un numar foarte mare de daunatori ai sfeclei.
e) Mijloacele chimice de combatere
Constau in folosirea difertelor substante toxice pentru distrugerea daunatorilor si
parazitilor vegetali. Dupa efectul pe care il au asupra daunatorilor, insecticidele se impart in:
insecticide de ingestie, de contact si de respiratie.
Preparatele folosite contra parazitilor vegetali poarta numele de fungicide. Acestea se
prepara din substante minerale cat si organo-minerale sau organice. Atat insecticidele cat si
fungicidele se folosesc sub forma de praf sau sub forma de solutii.
Referat.clopotel.ro 7
III.2 FERTILIZAREA
Referat.clopotel.ro 8
III 2.1 FERTILIZAREA INTEGRALA CU AZOT
SI BOLILE SFECLEI DE ZAHAR
Referat.clopotel.ro 9
*Azotatul de sodiu – fiind un ingrasamant solubil si azotatul pe care il contine fiind
in forma asimilabila pentru planta, se foloseste jumatate cu una doua zile inainte de semanat
si cealalta jumatate in doua sau trei reprize in timpul vegetatiei sau se foloseste in cantitate
de 10 kg azot la semanat si restul in timpul vegetatiei. Deoarece sodiul din azotatul de sodiu
are efect nefavorabil in special asupra solurilor grele, favorizand formarea scoartei, se
recomanda sa se dea cel putin in doua reprize, mai ales ca sodiul influenteaza favorabil
procesul de fotosinteza.
*Azotatul de calciu – se recomanda pe solurile grele, acide mai mult in timpul
vegetatiei, in doua reprize. Pe solurile usoare unde exista pericolul de spalare se recomanda
sa se dea in mai multe reprize.
*Ureea – este un ingrasamant foarte bun pentru sfecla de zahar foarte bogat in
azot,dar se foloseste rar, fiind prea scump. Se da inainte semanatului sau in timpul
vegetatiei.
*Cianamida de calciu – se poate incorpora solului toamna fara nici un pericol de a se
pierde azotul. Nu se va incorpora insa in acelasi timp cu balegarul caci au loc pierderi de
azot.
Folosirea diferitelor tipuri de ingrasaminte azotate pentru sfecla de zahar trebuie sa se
faca numai dupa ce s-a studiat reactia solului respectiv.
Referat.clopotel.ro 10
III.3 ROTATIA SI ASOLAMENTUL
Sfecla de zahar trebuie sa urmeze dupa culturi care parasesc terenul devreme, astfel
incat sa fie timp pentru efectuarea lucrarilor solului si a fertilizarii organo-minerale. In
aceste conditii se asigura acumularea apei in sol. Cele mai bune premergatoare sunt
cerealele paioase de toamna, in special graul de toamna, deoarece acesta, eliberand terenul
devreme permite o buna pregatire a terenului in vara si in toamna. Cartoful si inul constituie
de asemenea bune premergatoare in zonele mai umede si reci.
Cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele anuale si
cartoful in zona favorabila acestuia.
Nu se recomanda cultivarea sfeclei de zahar dupa porumb, floarea soarelui, canepa,
ovaz, plante din familia crucifere (rapita, mustar) si nici Chenopodiaceae deoarece exista
pericolul raspandirii unor daunatori comuni.
Nu sunt recomandate ca premergatoare pentru sfecla nici sorgul, iarba de sudan si
nici plantele erbicidate cu Triazing datorita epuizarii solului in apa, cat si suprafete ocupate
cu culturi succesive, sfecla de zahar nu trebuie cultivata nici dupa ea insasi din cauza
infestarii terenului cu diversi daunatori, printre care foarte periculosi sunt nematozii,
gargarita sfeclei, ratisoara.
Sfecla poate reveni pe acelasi teren dupa patru ani, daca solul nu a fost infestat cu
nematoizi, sau dupa sase ani dupa infestari puternice.
Asolamentele speciale folosite rotatiei de 4-5 ani sunt:
-pentru zona cerealiera din sudul tarii un asolament de 4 ani cu urmatoarele relatii:
Sfecla de zahar, porumb, leguminoase anuale, cereale de toamna sau:
Sfecla de zahar, porumb, floarea soarealui, cereale de toamna.
-pentru zona cu grad mai mare de umiditate un asolament de patru ani cu urmatoarele
relatii:
Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi, cartof ori un asolament de 5 ani cu urmatoarele
relatii:
Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi in cultura ascunsa, trifoi, cartofi, grau de toamna.
TABELE CU ASOLAMENTE
Asolament pe 3 ani
Anul/sola 1 2 3
1 sfecla in porumb
2 in porumb sfecla
3 porumb sfecla in
Asolament pe 4 ani
Anul/sola 1 2 3 4
1 sfecla lucerna fasole porumb
2 fasole lucerna porumb sfecla
3 porumb lucerna sfecla fasole
4 sfecla lucerna fasole porumb
Referat.clopotel.ro 11
Asolament pe 5 ani
Anul/sola 1 2 3 4 5
1 sfecla mazare in fasole porumb
2 mazare In fasole porumb sfecla
3 in fasole porumb sfecla mazare
4 fasole porumb sfecla in sfecla
5 porumb mazare in fasole porumb
Asolament pe 6 ani
Anul/sola 1 2 3 4 5
1 lucerna mazare in fasole porumb
2 mazare in fasole porumb lucerna
3 in fasole porumb lucerna mazare
4 fasole porumb lucerna mazare in
5 porumb lucerna mazare in fasole
Referat.clopotel.ro 12
III. 3.1 PLANTE CARE AU BOLI SI DAUNATORI COMUNI
Plante care au in comun boli si daunatori comuni cu cei ai sfeclei de zahar sunt:
Vita de vie – mana
Tomatele – mana
Castraveti – mana
Porumbul – furarioza
Pepeni verzi, pepeni galbeni – furarioza
Cartoful – furarioza
Tutun – caderea plantutelor
Ceapa – mana
Tomatele – fainarea
Vita-de-vie – fainarea
Marul – fainarea
Ardeiul – fainarea
Agrisul – fainarea
Capsunul – fainarea
Cereale – fainarea
Afide
Tutunul sorg
Pomi fructiferi grau legume
Cartof mar cereale
Buha
Varza tutun
Gargarita
Porumb floarea soarelui
Salcie
Orez
Paduchele
Cartof mar ardei
Tutun prun varza
Castraveti piersic tomate
Vinete legume
Puricele
Par
Viermi
Mar floarea soarelui
Porumb grau
Prun
Referat.clopotel.ro 13
III.4 SAMANTA SI SEMANATUL
Referat.clopotel.ro 14
III.5 LUCRARI DE INGRIJIRE
Referat.clopotel.ro 15
III.5.1 BOLI SI DAUNATORI PREZENTI
IN CULTURA SFECLEI DE ZAHAR
a) Bolile radacinii.
,Putregaiul coltilor si plantutelor de sfecla” – aceasta boala se manifesta pe coltii
sfeclei inainte de rasarit cat si pe radacina acesteia pana cand apar primele trei-patru frunze.
Plantele bolnave sunt atacate de microorganisme si anume: Phoma betal si Frnkel,
Pythium de Baryanum, Aphanomyces bevis de By, Maniliopsis Aderholdi Ruhl, Bacillus
Vulgaris, Migula etc. Aceste microorganisme traiesc in pamant. Ele nu pot provoca boala
fara o slabire prealabila a plantelor, datorita factorilor amintiti mai sus.
Ciuperca Phom betal ataca si partile aeriene ale plantelor din care cauza boala poate
fi transmisa prin samanta.
*Putregaiul uscat al varfului radacinii (gonoza bacilara sau bacterioza sfeclei )
*Putregaiul inimii sfeclei – in caz de seceta, sfecla incepe sa fie atacata de
microorganisme, in special de Micosphorela tabifica, Prill etc.
*Putrezirea violeta a radacinii sfeclei de zahar (Rizoctonioza).
*Raia radacinii sfeclei.
*Cancerul radacinii sfeclei.
*Tuberculoza radacinii sfeclei.
*Putregaiul de siloz al sfeclei.
c) Daunatorii radacinii.
*Carabusul de mai
*Viermele sarma (Agriotos lineatus).
*Nemotozii, viermele sarma sau Filoxera sfeclei (Heterodera Schachtii).
*Coropisnita
*Miriapodul (Sullus gutullatus).
Referat.clopotel.ro 16
METODE DE COMBATERE A BOLILOR SI DAUNATORILOR
Referat.clopotel.ro 17
III.5.2 SUBSTANTE FITOFARMACEUTICE FOLOSITE
LA COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
I..FUNGICIDE
1) FUNGURAN OH 50WP – combate mana sfeclei – 4,0 kg/ha
2) THIOVIT – combate fainarea sfeclei de zahar – 5,0 kg/ha
3) BRESTANID 50 – combate cercosporioza sfeclei – 0,5 l p.c./ha in 400l apa (se aplica
s straturi la un interval de 21 de zile).
4) DITHANE 75W6 – combate putregaiul uscat al sfeclei – 8,0 kg/tona de samanta,
combate fuzerioze – 8kg/t de samanta.
5) DITHANE M-45 – combate putregaiul uscat al sfeclei – 8,0 kg/t de samanta, combate
fuzerioze – 8,0kg/t de samanta.
6) TIRADIN 70 PVS (tiram 70%) – Phspora bjolrlingii – combate putregaiul uscat al
sfeclei de zahar – 8,0kg/t de samanta. Pytium spp – caderea plantelor – 8,0kg/t de samanta
– combate fuzerioza – 8,0kg/t de samanta.
7) VONDOZER (mancozeb 80%)– combate putregaiul uscat al sfeclei – 8,0kg/t de
samanta, combate furarioza – 8,0kg/t de samanta.
8) VONDOZER 75 DG (mancozeb 75%) - – combate putregaiul uscat al sfeclei –
8,0kg/t de samanta, combate furarioza – 8,0kg/t de samanta.
9) BAVISTIN DF (cobabedazin 50%) – impiedica cercosporioza – 0,3kg/ha
10) BAVISTIN 50WP (corbedazin 50%) – combate cercosporioza sfeclei de zahar –
0,5kg/ha
11) BAVISTIN FL (corberazim 500 g/l) – combate cercosporioza sfeclei – 0,3 l/ha
12) BENLATE 50 WP (benomil 50%) – combate cercosporioza sfeclei – 0,3 kg/ha
13) DEROSAL 50 SC (corbedazin 50%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,3 l/ha
14) DEROSAL 50 WP (corbedazin 50%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,3 kg/ha
15) KOLFUGO 25 SC (corbedazin 25%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,6-0,9 l/ha
16) PREVICUR 607 SL – (607g/l propanocorb din clorhidrat de propanocorb) –
20l+6,0kg TIRADIN/t de samanta.
17) TOPSIN 70PU (tiofanat metil 70%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,3kg/ha
18) TOPSIN M70WP (tiofanat metil 70%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,3kg/ha
19) TOPSIN M ULV (tiofanat metil 40%) - combate cercosporioza sfeclei – 0,5-1lg/ha
20)BRAVO 500 SC - combate cercosporioza sfeclei – 1-2l/ha
21) MYCOGUARD 500 SC - combate cercosporioza sfeclei – 4l/ha
22)ARON XL350 ES – combate mana la sfecla de zahar – 4l/t de samanta
23)BAYCOR 300EC – combate fainarea sfeclei – 2l/ha
24)IMPACT 125 SE – combate cercosporioza sfeclei – 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei
0,5l/ha (2 trat)
25)PUNCH 40EC - combate cercosporioza sfeclei – 0,2l/ha
26)SCORE 250 EC - combate cercosporioza sfeclei – 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei –
2 trat in 300l apa/ha
27) TILT 250CERV - combate fainarea sfeclei – 0,3l/ha
28)SUMI 8125 WP - combate cercosporioza sfeclei – 0,5kg/ha
29)TILT 250EC - combate fainarea sfeclei – 0,3l/ha
30)TACHIGAREN 70WP – impiedica caderea plantutelor – 6kg/t de samanta
31) ALERT – combate cercosporioza sfeclei – 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei – 0,5l/ha
Referat.clopotel.ro 18
32)ALTO COMBI 420 - combate cercosporioza sfeclei – 0,5l/ha
33)BRESTAN 60WP - combate cercosporioza sfeclei – 0,5kg/ha
34)RIAS 300EC - combate cercosporioza sfeclei – 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei de
zahar - 0,3l/ha
35)PENNSUC S - combate cercosporioza sfeclei – 7l/ha (in 300 l de apa), combate
fainarea sfeclei de zahar – 7l/ha in 300l de apa
36) TANGO - combate cercosporioza sfeclei – 0,75l/ha
37) TANGO SUPER - combate cercosporioza sfeclei – 1 l/ha trat, combate fainarea
sfeclei de zahar – 1l/ha trat.
38)TIRAMET 60 PTS – combate rioctonioza sfeclei de zahar – 5 kg/t de samanta,
combate fuzorioza – 5kg/t de samanta
39) KASUMIN 2WP - combate cercosporioza sfeclei – 2kg/ha
40)KASUMIN 2L - combate cercosporioza sfeclei – 2kg/ha
41) VALIDACIN 3S – combate putregaiul uscat al sfeclei – 3 l/t de samanta, combate
caderea plantutelor – 3 l/t de samanta, combate rictonioza – 3 l/t de samanta.
II..INSECTICIDE
1) CARBETOX 37CE – pentru combaterea afidelor – 0,8 l/ha
2) DURSBAN 480EC – combate gargarita sfeclei – 1,5 l/ha, combate gargarita
frunzelor de porumb – 1,5 l/ha, combate buha verzei – 1.5 l/ha, combate buha
goma – 1,5 l/ha.
3) LEBAVCID 50EC – combate gargarita sfeclei – 1 l/ha, combate ratisoara
plantelor – 1 l/ha, combate gandacul pamantiu – 1 l/ha.
4) PILOT 480 EC – combate gargarita – 1,5 l/ha
5) ULTRACID 20 EC - 1,5 l/ha, combate buha verzei – 1.5 l/ha, combate buha goma
– 1,5 l/ha., combate paduchele negru al sfeclei – 1,5 l/ha.
6) AZODRIN 400 WSC – combate daunatorii la rasarire – 1,2 l/ha, combate
gargarita sfeclei – 1,2 l/ha, combate buha verzei – 0,5 l/ha
7) COUNTER SG – combate gargarita sfeclei – 20 kg/ha
8) SINORATOX 10G – combate gargarita sfeclei 2,0 kg/ha (pentru densitati sub 4-5
ex/mp)
9) SINORATOX 35 CE – combate buha verzei 2-2,5 l/ha., combate afidele – 0,8l/ha
10)SINORATOX SG – combate gargarita sfeclei – 30 kg/ha, combate gargarit
frunzelor de porumb – 30 kg/ha
11) CARBOTAN 35 ST – folosit pentru combaterea gargaritei – 28 l/t, combate
puricele sfeclei – 28 l/t, combate viermii sarma la sfecla – 28 l/t
12)CARBOFURAN 350 – combate gargarita sfeclei – 25 l/t de samanta, combate
puricele de pamant al sfeclei – 28 l/t de samanta, combate viermii sarma ai sfeclei
– 28 l/t de samanta.
13)DIAFURAN 95 ST – combate gargarita sfeclei – 10g s.a. kg de samanta
14)FURADAN 35 ST – combate gargarita sfeclei – 28 l/t de samanta
15)FURADAN 10 G – combate gargarita sfeclei – 10-15 kg/ha
16)PROMET 400 CS – combate gargarita sfeclei – 40 l/t de samanta, combate
viermii sarma ai sfeclei de zahar – 25ml/kg de samanta.
17)CHINMIX 5EC – combate afidul negru al sfeclei – 0,3 l/ha
18)DECIS 2,5 CE – combate gargarita sfeclei – 0,5 l/ha
19)DECIS 2,5 EC – combate gargarita sfeclei – 0,7 l/ha
20)DECIS 25 FLOW – combate gargarita sfeclei – 0,5 l/ha
21)FASTAC 10 CE RV – combate puricele sfeclei – 2 tratamente – 0,1 l/h
Referat.clopotel.ro 19
22)SUMICIDIN 20 EC – combate gargarita sfeclei – 0,25 l/ha
23)TALSTAR 10 EC – combate buha gema la sfecla – 0,1 l/ha
24)COSMOS 500 FS – combate gargarita sfeclei – 7,5 l/t de samanta.
Referat.clopotel.ro 20
III.5.3 UTILAJE FOLOSITE PENTRU COMBATEREA
BOLILOR SI DAUNATORILOR
Referat.clopotel.ro 22
III.6 RECOLTAREA SI PRODUCTII
Referat.clopotel.ro 23
VI. CONCLUZII
Suprafetele cultivate cu sfecla de zahar au scazut mult dupa 1989, dar in momentul
actual si in viitor, cultura sfeclei de zahar va trebui sa fie in atentia Centrelor de Consultanta
de la sate si comunele din fiecare judet al tarii pentru reorientarea structurii culturilor.
Astazi se poate folosi samanta mono-germa de sfecla care usureaza mult lucrarea de
rarit din cultura sfeclei de zahar.
Trebuie retinut ca sfecla de zahar lasa terenul afanat si fara buruieni dar necesita si un
pat germinativ afanat, umed pentru o rasarire uniforma si plantute fragede.
Cele mai bune premergatoare sunt orzul, inul, cartoful si secara. Nu suporta
monocultura din cauza atacului cu nematozi, ratisoara, gargarita, molia sfeclei.
Nu se recomanda cultivarea dupa porumb si floarea soarelui din cauza daunatorilor.
Este o mare consumatoare de azot, pentru ca are nevoie de masa foliara bogata dar in exces
azotul devine daunator.
Valorifica foarte bine gunoiul de grajd aplicat direct culturii de sfecla de zahar. In
conditii de irigare valorifica si mai bine ingrasamintele atat cele chimice cat si pe cele
organice.
Prefera aratura adanca de toamna urmata de pregatirea patului germinativ in
primavara. Samanta monogerma de sfecla indiferent ca este monogerma genetic sau
mecanic trebuie semanata mai la suprafata cu 1 cm.
Reusita folosirii erbicidelor depinde de amestecarea erbicidelor cu pamantul mai ales
la cele volatile.
Referat.clopotel.ro 24
V. BIBLIOGRAFIE
Referat.clopotel.ro 25