Sisteme de agricultur modern i industralizat.

Sisteme de agricultur reprezint uniti funcionale ale biosferei, ale cadrului natural i social-economic, create pentru obinerea produciei vegetale i animale, dirijate, controlate i conduse de cultivator.Sistemele agricole trebuie echilibrate din punct de vedere economic, dar avnd la baz solide fundamente ecologice, adoptarea procedeelor de cultivare judicioas a pmntului i plantelor n diferite condiii de clim i sol, cu meninerea unor recolte bogate i a unei productiviti sporite a muncii. Structura sectoarelor poate fi diferita de la o ferma la alta. In Europa, in domeniul agricol, in functie de tehnologiile utilizate, de nivelul lor de intensificare, specializare, de cantitatea si calitatea biomasei, de raporturile cu mediul inconjurator, etc., sunt practicate diferite sisteme de agricultura: durabila, conventionala, biologica, organic de precizie, extensive, modern , tradiional , industralizat . Lucrarea solului este intensiv, fiind adesea folosite maini de mare capacitate care, mai ales n conditii de irigare, intensific riscul de degradare i poluare a mediului nconjurator Astfel de uniti agricole, au ca i scop major obinerea unui profit maxim, fiind minimizat protecia resurselor mediului nconjurtor. Sunt organizate ferme mari, concentrri de terenuri i procese de producie, de capital i fort de munc, condiiile sociale de via ale mediului rural sunt n mare msura neglijate. Agricultura n aceste condiii, reprezint doar o afacere economic n mediu rural far a acorda atenia necesar omului i proteciei mediului. Cercetarea i dezvoltarea tehnologic n acest tip de sistem agricol, nu au influen puternic asupra proteciei i conservrii resurselor i de aceea nu corespund unei dezvoltari durabile.

1. Sisteme moderne de agricultur. Agricultura modern , are nevoie de ngrminte chimice i pesticide n continuare pentru a susine randamentele ridicate i a combate bolile i duntorii,dar n doze moderate n funcie de sistemul de cultur adoptat. n fundamentarea agriculturii moderne un loc deosebit se atribuie pedologiei ecologice, diversificrii lumii vegetale n sistemul agricol, mecanismelor de echilibrare a biocenozelor din soluri, care toate pot concura la meninerea echilibrului ecologic i la crearea unui mediu mai puin poluant. Revolutia industriala, tehnica si stiintifica a produs, mai ales n a doua jumatate a secolului XX, profunde schimbari n agricultura (folosirea combustibililor fosili pe scara larga, mecanizarea, chimizarea) care au determinat cresteri substantiale ale productiilor agricole, dar si efecte negative asupra mediului. Aceste noi sisteme de cultura a plantelor apartin agriculturii moderne, industrializate, n care suprafata arabila de alimentatie se reduce la 0,2-0,6 ha/individ/an. Mentionam ca, n momentul de fata suprafata medie de teren arabil per locuitor al planetei este de 0,325 ha. n cadrul acestor sisteme de agricultura omul a reusit sa controleze ntr-o mare masura productivitatea ecosistemelor agricole si sa elimine controlul carnivorelor mari asupra populatiilor de erbivore domestice. Agricultura ultimelor trei-patru decenii a nregistrat schimbari radicale. n afara de energia solara, a carei curgere constanta ntretinea ntregul sistem, omul a introdus n agricultura energia concentrata (culturala), n ultima analiza tot de provenienta solara, a combustibililor fosili folositi direct (tractiunea mecanica) sau indirect (ingrasaminte chimice, pesticide etc.). n aceasta agricultura industrializata s-a separat cultivarea plantelor de cresterea animalelor domestice. Aceasta despartire arbitrara s-a soldat cu perturbarea ciclurilor biogeochimice seculare urmata de o scadere a fer-tilitatii solului. Astfel, lipsa ngrasamintelor naturale a trebuit sa fie suplinita de industrie prin introducerea ntr-o proportie crescnda a ngrasamintelor chimice. Aceasta a condus la o artificializare tot mai pronuntata a unor tipuri de agroecosisteme. Posibilitatea atragerii n agroecosisteme, prin mecanizare-chimizare si alte mbunatatiri tehnice, a unei energii suplimentare a condus n final la

inventarea unor agroecosisteme, reduse ca ntindere (culturile din sere, complexele industriale zootehnice) dar cu o eficienta foarte mare n productie. Agroecosistemele industriale, cum se mai numesc, depind de energia suplimentara investita de om si maresc posibilitatea controlului aproape a tuturor factorilor care contribuie la realizarea recoltelor. Exigenele agriculturii moderne in de productivitate i eficien ridicat. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru i sigurana controlului asupra activitilor agricole n globalitatea lor sunt factorii eseniali ai rentabilitii i competitivitii, att pe plan intern, ct i pe plan extern 1.1. Sisteme de ghidare prin GPS. Tehnologiile de poziionare, transmiterea fr fir i prelucrarea informaiilor au modificat considerabil modalitile de abordare a exploatrii agricole. Agricultorii sunt din ce n ce mai api pentru a controla i ameliora fiecare operaiune, de la semnat la recoltat, i au trecut de la gestiunea la hectar, la gestiunea pe metru ptrat. Informaiile de pe teren pot fi transferate rapid i fiabil ctre instrumentele de gestiune, pentru analiza informaiilor colectate i definirea aciunilor ulterioare. Sistemele GPS constituie o categorie aparte a acestor instrumente. Sistemele GPS pentru agricultur pot fi mprite n trei mari categorii: ghidare i msurare; autoghidare; urmrirea flotei i a consumului de carburant. Sistemul de ghidare este un aparat bazat pe tehnologia de geolocalizare prin satelit (GPS). Pornind de la o linie de reper (dreapt sau curb) i de la definirea limii de lucru a utilajului, sistemul este capabil s genereze linii virtuale care vor fi urmate de ctre ofer. Sistemele de ghidare aduc un nivel de precizie i control suplimentar, permind cunoaterea poziiei utilajului i meninerea acestuia pe o traiectorie precis i repetabil, chiar i n condiii meteo dificile (noapte, praf, pant sau soluri heterogene). Avantajele ghidrii agricole prin satelit: Economie (carburant, erbicide, pesticide etc.) Rapiditatea lucrrii Calitatea lucrrii, oricare ar fi condiiile de vizibilitate.

Autoghidarea permite preluarea controlului vehiculului i valorizarea la maximum a GPS-ului. Utilizarea sa este indispensabil atunci cnd lucrm cu corecie Omnistar (precizie 5-10 cm) sau RTK (precizie 2-3 cm). Urmrirea flotei i a consumului de carburant. Aceste sisteme permit localizarea n timp real sau conform unui istoric, a mainilor agricole i a angajailor care le utilizeaz, de la orice calculator sau telefon conectate la internet. Sunt generate rapoarte privind durata de lucru i consumul de carburant. Consumul de carburant este urmrit de un captator instalat n rezervorul utilajului; n caz de depire a unui prag de consum, un SMS va fi expediat ctre persoanele prestabilite. Agri Inovaie comercializeaz n Romnia echipamente GPS pentru agricultur (ghidare i msurare, autoghidare, urmrirea flotei i a consumului de carburant). n acelai timp, Agri Inovaie este reprezentant oficial TeeJet n Romnia, comercializnd nu doar sistemele GPS ale acestui productor, dar i duze i accesorii de pulverizare. Societatea mam a Agri Inovaie este specialistul numrul 1 n Frana n domeniul controlului i a verificrii echipamentelor de pulverizare. Principala preocupare a societii este oferirea soluiilor care faciliteaz luarea de decizii n agricultur. Agri Inovaie ofer o gam larg de umidometre, pH-metre, anemometre etc. 1.2. Sisteme de irigare. Sistemele moderne de irigatii folosesc presiunea pentru aducerea apei si distributia ei prin conducte direct la radacina culturilor. Combinatia sistemelor fotovoltaice cu pompe submersibile este folosita in zonele izolate fara conectarea la reteaua electrica. Apa este distribuita direct din pompa sau dintrun bazin de retentie gravitational. In cazul sistemelor diurne (care opereaza fara baterii, sistemul functioneaza doar ziua) randamentul poate fi crescut prin folosirea sistemului de tracker la panourile fotovoltaice. Apa este distribuita cu presiunea de 1 bar prin conducte catre duze (1 pana la 4 gauri in cazul plantelor mari) astfel incat sa acopere 50% zona radacinii. Desi are o eficienta de peste 90% irigatiile prin picatura sunt aplicate doar pe zone reduse datorita costului ridicat al instalatiei si mentenantei. In multe cazuri sunt folosite generatoare diesel pentru furnizarea energiei electrice de pompare. Sistemele fotovoltaice au avantajul ca pot fi folosite oriunde deoarece nu necesita acces permanent (pt generator ai nevoie de un acces facil pentru

alimentare, intretinere, paza echipamentului si al combustibilului, zgomot, poluare etc). Seara sistemul poate fi functional prin folosirea unui bazin de retentie pentru stocarea necesarului de apa. Sistemele de irigatii prin picurare: -se proiecteaza in functie de particularitatile fiecarui client(soltehnologie de cultura, nivel de automatizare, specia si tipul culturii); -se pot folosi furtune cu garantie de 2 ani-10 ani,cu debite de diuza intre 0.75l/h4.5 l/h, fortune cu diuza simpla sau cu compensator si regulator de debit si presiune(la aceasta gama lungimea liniei de picurare poate atinge si 250m); -materialele folosite sunt de ultima generatie, iar sistemele pot fi computerizate complet putand lucra fara supraveghere. Sistemele de irigatie prin microaspersie: -le recomandam cu precadere pentru semanaturile de seminte mici la cultura a doua(morcov, ceapa, pastarnac, sfecla,etc) avand avantajul unei disperii foarte fine a apei cu ocantitate de apa redusa pe mp/h pastreaza solul la un nivel optim de umiditate fara a crea crusta nici macar pe solurile argiloase; -aceste sisteme functioneaza foarte bine la o presiune de +/- 2 atm la aspersor; -de asemenea sistemul poate fi automatizat sau computerizat; -se pot folosi aspersoare in functie de necesitatile fenofazei respectivei culturi. Sisteme de irigatie prin aspersie: -sunt sisteme cu aripi fixe asemeni celor de microaspersie;sitemul se monteaza inainte sau imediat dupa infiintarea culturii si se demonteza dupa sau inaintea defrisarii culturii; -tipul aspersorului se alege in functie de particularitatile culturii respective, a solului agrotehnice folosite; -aspersoarele sunt doatate cu diuze schimbabile de debite variabile; -aspersoarele au reglaj de unghi si dimensiune a particulelor dispersate. Fertirigarea: Pentru a raspunde necesitatilor fiziologice ale culturii si a usura modul de administrare a ingrasamintelor si a creste eficacitatea economica a aplicarii acestora. Firma noastra a pus la punct sisteme de fertirigare atat pentru sistemele de picurare cat si de aspersie.Sistemul de injectie are un osmometru si control al pH si Ec.De asemeni in conditiile unui system de irigatii automatizat/computerizat partea de injectie si control al pH/Ec si

presiuniosmatice va fi controlata computerizat. Sisteme de irigatii pentru spatii verzi: Firma a pus la punct o vasta oferta pentru acest segment.Se pot proiecta sisteme de irigatii ingropate cu furtun de picurare pana la microaspersie orientate;Se pot oferi sisteme si proiecte complete de amenajare a spatiilor verzi. Pentru o suprafata de 1ha de cultura este necesara o cantitate de 25-50mc/zi. Inaltimea bazinului ar trebui sa fie de 5m iar lungimea tubului nu trebuie sa depaseasca 50m. Daca folosim pompa Lorentz PS1200 cu 8,5mc/zi, panouri fotovoltaice de 660W cu distanta intre tuburi de 0,5m vom avea o suprafata irigata de 1000 mp, 2 sere de 500 mp. Daca distanta intre randuri e de 1m atunci avem 2000 mp. COST Investitie 3600EUR+tva. In cazul unei pompe PS1800 vom avea 4000 mp (8 sere de 500 mp) in cazul distantei 0,5m intre randuri si o distanta de 8000 mp daca distanta e de 1m. Dimensionarea sistemelor prin irigare (inundare) Pentru canalele de irigatii avem nevoie de o pompa cu debit mare si presiune mica. PS9K cu 600 mc/zi ar fi indicata, 8400 W si in cazul unei eficiente de 65% cu evaporare 5mm/zi vom avea 7 ha iar la o eficienta de 50% cu evaporare 7mm/zi vom avea 4,3 ha. 1.3.Sisteme de cultur far sol Sistemele de cultura fara sol se mai numesc si sisteme hidroponice si chiar daca suna pretentios, iar in Romania nu se folosesc decat sporadic, in alte tari (Statele Unite ale Americii, Japonia, Olanda, Franta, Marea Britanie, Danemarca, Israel, Australia etc.) reprezinta o tehnologie de cultura agricola moderna, aplicata pe scara larga, pentru legume, fructe, furaje, plante medicinale si flori, de catre specialistii in domeniu. In lume, la ora actuala, exista milioane de hectare cultivate hidroponic, mare parte din legumele, zarzavaturile, fructele, plantele aromatice din hipermarket-uri provenind din sistemele de cultura fara sol. Procedeul consta in cresterea plantelor in solutii nutritive (si nu in pamant), apelandu-se la o aparatura complexa, care regleaza automat concentratia si distribuirea nutrientilor lichizi, in functie de specificul fiecarei culturi, motiv pentru care sistemul nu poate fi aplicat decat in marile ferme agricole, in sere, si nu in gospodariile individuale.

Sistemele de cultura fara sol presupun amenajarea unui mediu de inradacinare a plantelor, altul decat solul, care poate fi vata minerala (foarte utilizata, in ultima vreme), pietrisul, nisipul, cuartul, perlitul (un material spongios, obtinut din roca vulcanica), argila expandata, poliuretan etc. Materialele folosite pentru substraturile de sustinere, fie ca sunt naturale, fie ca sunt obtinute industrial, trebuie sa permita radacinilor sa respire, sa aiba capacitatea de a retine solutia (dar sa asigure si un bun drenaj), sa nu interactioneze cu diversi compusi ai substantelor nutritive. Materialele sunt umezite, la intervale regulate de timp, cu solutia nutritiva care trebuie sa contina, in anumite proportii, toate elementele (minerale si oligoelemente) pe care planta, in mod normal, le extrage din sol: calciu, magneziu, sodiu, potasiu, fier etc. Apa cu nutrienti este imprastiata cu ajutorul unui aparat cu altrasunete, cu membrana ceramica, avand capacitatea de a vibra la o anumita frecventa (1,65MHz), ceea ce inseamna mai mult de 1 500 000 de vibratii pe secunda. Cand apa trece pe deasupra acestei membrane este pulverizata atat de fin, incat seamana cu un fel de ceata, alimentand radacinile plantei intr-un ritm favorabil cresterii. Aceasta ceata este permanent ventilata, stimuland absorbtia ei de catre planta, care se dezvolta, in aceste conditii, mult mai repede. Cei care practica acest tip de cultura au elaborat retete de solutii, in functie de specii (pentru rosii, castraveti, morcovi, ciuperci etc.), de o anumita faza a vegetatiei si in concordanta cu temperatura si umiditatea mediului ambiant, acestea fiind tinute sub control automatizat. O varianta a sistemelor de cultura fara sol este aeroponica, aceasta constand in introducerea radacinilor plantelor in interiorul unor tuburi din plastic, in care se pulverizeaza solutia nutritiva. Se pot creste plante si pe film nutritiv, adica in containere introduse in niste conducte la baza carora solutia circula sub forma unor pelicule foarte fine. De asemenea, pentru accelerarea procesului de maturare a legumelor si a fructelor, se foloseste tot mai mult ultraponia, un procedeu bazat pe urmarirea variatiilor ciclice ale unor functii biologice ale plantelor, intr-un interval de 24 de ore, cu scopul de a le stimula prin diverse procedee. Avantajele sistemelor de cultura fara sol

Productivitate mai mare, in comparatie cu sistemele traditionale Calitatea superioara a produselor agricole obtinute Productiile nu sunt dependente de conditiile climatice si nici de lumina naturala, deorece lumina artificiala adecvata o poate substitui pe cea dintai. Nu se folosesc ingrasaminte chimice si nici pesticide.

Asigura cresterea rapida a plantelor (plantele cresc de doua ori mai repede decat in sol) Se obtin mai multe recolte pe an. Se fac economii substantiale la consumul de apa (cu 90% mai putina apa decat la culturile cu sol), iar unele sisteme performante permit chiar reciclarea apei folosite. Se elimina fenomenul de oboseala a solului, aceeasi cultura putand fi repetata, pe acelasi suport, de mai multe ori pe an (de exemplu, se pot obtine aproximativ 20 de recolte de salata pe an). Conditii maxime de igiena Instalatiile specifice ale acestor sisteme nu polueaza.

Dezavantajele sistemelor de cultura fara sol

Costurile ridicate ale amenajarilor si ale energiei electrice Amortizarea se face in timp indelungat. Folosirea unor cantitati mari de materiale plastice pentru substrat, care, de regula, nu sunt reciclabile. Plantele sunt foarte sensibile la variatiile de temperatura, nemaiintervenind autoreglajul, ca atunci cand radacinile cresc in sol, ceea ce presupune sisteme sofisticate de aerisire si reglare a temperaturii. Chiar daca, astazi, sistemele de cultura fara sol par a fi cea mai moderna si surprinzatoare tehnologie aplicata in cresterea plantelor, principiul este vechi de cand lumea. Pe baza lui s-au ridicat Gradinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, in sec olul al VII-lea i.Hr., datorita lui populatia din zonele muntoase din Peru isi cultiva legumele pe suprafete acoperite cu apa sau cu namol. Gospodariile taranesti din China, chiar si astazi, folosesc tehnicile milenare ale culturilor pe pietris. La antipod, la inceputul mileniului trei, pastrandu-se ideea, veche de mii de ani, a culturilor fara sol, o ipostaza a Gradinilor suspendate din Babilon ar putea fi fermele verticale, cea mai indrazneata idee a agriculturii contemporane, un concept lansat in 1999, in Statele Unite ale Americii. Cu o mare economie de suprafata orizontala, aceste ferme, amplasate in interiorul sau in apropierea oraselor, apeland la sistemele de cultura fara sol supraetajate, ar putea fi raspunsul la nevoile de hrana crescute, la nivelul mapamondului, si ar aduce si un plus de calitate.

Agricultura hidroponica este un drum de urmat si pentru agricultura romaneasca, in pofida costurilor ridicate, pentru ca este foarte productiva, ecologica, poate acoperi, prin produse, toate cerintele pietei si raspunde, tot mai mult, constrangerilor vietii urbane. Conceptul de agricultura hidroponica este cunoscut si apreciat si la noi, dar la nivel theoretic.

2. Sisteme industralizate.

Revoluia industrial, tehnic i tiinific a produs, mai ales n a dou jumtate a secolului XX, profunde schimbri n agricultur (folosirea combustibililor fosili pe scara larg, mecanizarea, chimizarea) care au determinat creteri substaniale ale produciilor agricole, dar i efecte negative asupra mediului. Aceste noi sisteme de cultur a plantelor aparin agriculturii moderne, industrializate, n care suprafaa arabil de alimentaie se reduce la 0,2-0,6 ha/individ/an. Menionm c, n momentul de fa suprafaa medie de teren arabil per locuitor al planetei este de 0,325 ha.n cadrul acestor sisteme de agricultur omul a reuit s controleze ntr-o mare masur productivitatea ecosistemelor agricole i s elimine controlul carnivorelor mari asupra populaiilor de erbivore domestice. Agricultura ultimelor trei-patru decenii a nregistrat schimbri radicale. n afara de energia solar, a crei curgere constant ntreinea ntregul sistem, omul a introdus n agricultur energia concentrat (cultural), n ultima analiz tot de provenien solar, a combustibililor fosili folosii direct (traciunea mecanic) sau indirect (ingrminte chimice, pesticide etc.). n aceast agricultur industrializat s-a separat cultivarea plantelor de creterea animalelor domestice. Aceasta desprire arbitrar s-a soldat cu perturbarea ciclurilor biogeochimice seculare urmat de o scdere a fer-tilitii solului. Astfel, lipsa ngrmintelor naturale a trebuit s fie suplinit de industrie prin introducerea ntr-o proportie crescnd a ngrmintelor chimice. Aceasta a condus la o artificializare tot mai pronunat a unor tipuri de agroecosisteme.

Posibilitatea atragerii n agroecosisteme, prin mecanizare-chimizare i alte mbuntiri tehnice, a unei energii suplimentare a condus n final la inventarea unor agroecosisteme, reduse ca ntindere (culturile din sere, complexele industriale zootehnice) dar cu o eficien foarte mare n producie. Agroecosistemele industriale, cum se mai numesc, depind de energia suplimentar investit de om i mresc posibilitatea controlului aproape a tuturor factorilor care contribuie la realizarea recoltelor. Agricultura industrializat a oferit omului posibilitatea ndeprtrii sau reducerii diverilor duntori prin utilizarea pesticidelor. Acest sistem de agricultur industrializat se nregistreaz o serie de efecte adverse asupra naturii i sntii oamenilor. Dintre acestea amintim: - favorizarea eroziunii solului prin aplicarea ngrmintelor minerale,irigaii etc.; - toxicitatea cauzat de pesticide i ngrminte. Printre consecinele directe se inscriu incidenta sporit a methemoglobinei (datorat prezenei n exces a nitrailor n furaje, n alimente i n apa potabil) i eutrofizrii (mbogirea apelor continentale cu nutrieni). Se mai adaug: volatilizarea amoniacului din ngrmintele organice i minerale; oxizii de azot degajai n atmosfer ce contribuie la manifestarea efectului de ser; - scderea calitii produselor alimentare datorit tehnolo-giilor moderne de prelucrare. Printre altele, cauzeaz ngrijorare aditivii alimentari (colorani sintetici, conservani, condimente etc.) i substane care contamineaz alimentele (reziduurile de ngrminte, pesticide, hormoni, antibiotice, metale grele etc.). - multiplicarea numrului de boli i duntori prin practicarea monoculturii i scderea rezistenei fiziologice naturale a plantelor i anima-lelor prin folosirea abundent a substanelor chimice;

- etologia animalelor (ramur a zoologiei care studiaz modul de via a animalelor sub aspectul obiceiurilor legate de hrnire, reproducere, depunerea oulor etc). Marile complexe industriale de cretere a animalelor reprezint de fapt izolarea i hipertrofierea unor verigi ale lanurilor trofice naturale n care animalele sunt scoase din sistemul constituit prin evolutia biologic i ecologic sol-plant-animal, care constituie nucleul agroecosistemului.Creterea sterilitii n fermele zootehnice ca ur-mare a stresului; - restrngerea biodiversitii ca urmare a procesului de extincie (dispariie) a unor specii cauzat de concentrarea productiei agricole i extinderea arealului unor specii cultivate. In strns corelaie cu restrngerea biodiversitii este creterea vulnerabilitii genetice i ecologice a cultivarurilor; - despduriri i deseleniri abuzive pentru extinderea suprafetelor cultivate care, corelat cu eroziunea eolian i hidric conduc la extinderea deerturilor i la extincia unor specii i pe aceast cale; - coborrea nivelului apelor freatice (n cazul desecrilor) sau ridicarea lui n cazul irigaiilor sau constituirii acumulrilor de ap.

SISTEME DE AGRICULTUR