Sunteți pe pagina 1din 77

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI,

SEMANAT SI INTRETINEREA CULTURILOR AGRICOLE


Partea I
TIPURI DE AGRICULTURA PRACTICATE IN LUME
AGRICULTURA
agricultura urbana/
periurbana
agricultura
durabila
agro-ecologie
agricultura
organica
agricultura de
conservare
agricultura de
precizie
agricultura
biodinamica
(ecologica)
agricultura
comunitara
agricultura
extensiva
?
Agro-ecologie (agro-ecology):

termen larg raspindit, studiaza rolul agriculturii in lume
este studiul relatiei (relatiilor) dintre culturile agricole si mediu
pune la dispozitie un cadru interdisciplinar cu care se studiaza activitatea agriculturii
in acest cadru agricultura nu este o entitate izolata, este o parte a unui context ecologic
Agricultura durabila (sustainable agriculture):

se refera la abilitatea unei ferme de a produce hrana pe o perioada nedefinita, fara a produce
pagube severe sau ireversibile sanatatii ecosistemului
acopera doua aspecte esentiale:
a. biofizic legat de efectele de lunga durata ale practicilor agricole asupra proprietatilor
solului si asupra proceselor esentiale legate de productivitatea culturilor agricole
b. socio-economic legat de abilitatea fermierilor de a obtine produse (inputs) si de a
gestiona resursele (precum munca)
AD integreaza trei mari directii: mediu, profitabilitatea fermei si comunitati agricole prospere
Agricultura urbana/ peri-urbana (urban/ peri-urban agriculture):

termen ce defineste practica cultivarii, procesarii si distribuirii hranei in sau de jur imprejurul
satelor, oraselelor sau oraselor
este practicata pentru obtinerea de venituri suplimentare din vinzarea de produse agricole,
desi in anumite comunitati este utilizata pentru recreere si relaxare (prin munca
agricola practicata)
contribuie la securitatea alimentara si siguranta alimentara in doua moduri:
a. creste cantitatea de produse agricole disponibila pentru populatia oraseneasca
b. permite fructelor, vegetalelor proaspete si produselor din carne sa fie disponibile
populatiei orasenesti
Agricultura organica (organic agriculture):

sistem de productie care sustine sanatatea solului, ecosistemelor si a populatiei
se bazeaza pe utilizarea proceselor ecologice, biodiversitatii si ciclurilor agricole adaptate
conditiilor locale, decit al utilizarii fortate a unor produse externe pentru obtinerea unui
profit din activitatea agricola
combina traditia, inovarea si stiinta pentru a dispune de mediul local si promoveaza relatii
corecte (nu numai inter-umane) si o buna calitate a vietii pentru toti cei implicati
Agricultura de conservare (conservation agriculture):

concept care promoveaza obtinerea productiei agricole cu economisirea resurselor si care se
lupta pentru a obtine profit acceptabil, la un nivel inalt si durabil al productiei agricole,
concomitent cu conservarea mediului

primul principiu de baza al AC: minima perturbare mecanica a solului (factor esential in
mentinerea nivelului mineralelor din sol), stoparea eroziunii solului si pierderea apei
din sol
al doilea principiu al AC: protejarea solului (si in special al stratului superior) pentru a
obtine un strat organic de calitate, fertil, in care sa se dezvolte si sa creasca
organismele benefice acestuia. Organismele si microorganismele vor actiona asupra
resturilor vegetale, descompunindu-le, fapt care va duce la cresterea nivelului de
materie organica descompusa si va actiona ca un ingrasamint natural pentru suprafata
solului
al treilea principiu al AC: practicarea rotatiei culturilor agricole cu mai mult de doua
culturi. Acest lucru nu va permite bolilor si daunatorilor sa se instaleze in
solul respectiv. Rotatia culturilor va actiona ca un insecticid si un erbicid naturale,
impotriva anumitor culturi sensibile
Agricultura de precizie (precision agriculture):

concept nou, tehnologie noua, care permite fermierului sa analizeze cimpul (cimpurile) sale
intr-un mod aparte, specific, fata de ceea ce se intimpla pina de curind
permite aplicarea inputurilor (resurselor) intr-o maniera personalizata, in functie de necesitati
conceptul poate duce la economisirea fondurilor, mentinind nivelul si calitatea productiei
este o tehnologie care polueaza mult mai putin decit cea clasica
utilizeaza ICT (tehnica de calcul si informatie) pentru a acoperi trei aspecte legate de
productia agricola:
prin GPS (Global Positioning System) pentru colectarea de date prin satelit,
cartografierea electronica, monitorizarea productiei, controlul si comanda de la
distanta
prin GIS (Global Information System) pentru analiza de date sau procesarea acestora,
luarea deciziilor, utilizind accesul la sisteme de inteligenta artificiala si sisteme expert
diseminarea informatiilor intre fermieri, intr-un mod ultra-rapid
Agricultura biodinamica/ agricultura ecologica (Bio-dynamic agriculture/ ecological agriculture):

conceptul este o metoda a agriculturii organice bazat pe un concept filosofic asupra lumii
care trateaza fermele ca pe niste entitati (organisme) unificate, individuale, de sine
statatoare, in care inter-reactioneaza solul-planta-animalul in circuit inchis, fara aport
exterior
se bazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale si a compostului natural, produs in interiorul
fermei (nu adus din exterior, chiar daca este natural) si pe totala eliminare a oricarui
produs chimic din exterior
utilizeaza metode unice de utilizare a plantelor, preparatelor minerale, lichidelor, precum si
utilizarea calendarului lunar sau solar pentru semanat si plantat
Agricultura comunitara (Community Supported Agriculture):

alternativa la fermele de mici dimensiuni
fermierii unesc terenurile agricole si produc in comun pentru o serie de actionari care se
obliga sa le cumpere o parte din productie si sa le dea fonduri pentru plata activitatilor
fermierii pot obtine profit mai mare prin eliminarea intermediarilor
Agricultura extensiva (taie si arde):

extinderea terenurilor agricole prin defrisari de paduri sau terenuri forestiere
arderea resturilor vegetale
poate aduce un aport de nutrienti in sol (prin cenusa rezultata din ardere)
distruge microorganismele, daunatorii, focarele de boli
Rolul mecanizarii in agricultura
- usureaza munca in ferma prin executarea lucrarilor grele, dificile si obositoare

- executa la timp (intr-un timp scurt) lucrarile agricole, in perioadele agrotehnice optime

- micsoreaza nivelul necesarului de forta de munca din anumite perioade aglomerate din an

- elibereaza forta de munca pentru alte sectoare economice
DEFINITII UZUALE
in MECANIZAREA AGRICULTURII
Mecanizarea agriculturii = agricultural engineering
Proces de productie agricol = totalitatea lucrarilor, operatiilor si fazelor, realizate intr-un cadru organizat,
precizat, pentru obtinerea produselor agricole
Schema structurala (simplificata) a procesului de productie cuprinde:
1. Forta de munca
2. Dotarea tehnica
3. Materiale
Se coreleaza si se optimizeaza pentru obtinerea
unor rezultate economice maxime ( = PROFIT)
Flux tehnologic = succesiunea lucrarilor, operatiilor si fazelor pentru obtinerea unui produs
(in cazul nostru cultura agricola)
Tipuri de fluxuri tehnologice (in agricultura):
a. discontinuu procesele de lucru se intercaleaza cu procesele de dezvoltare
(caracteristic culturilor cerealiere), si apar timpi morti
b. continuu caracteristic culturilor de sera si majoritatii proceselor din zootehnie
Exemplu: flux la cultura griului
Administrare
ingrasaminte
Aratura
de baza
Pregatire pat germinativ
Intretinere
ogor
Pregatire pat
germinativ
Semanat
Dezvoltare
biologica
Intretinere
cultura
Combatere
daunatori
Dezvoltare
biologica
Recoltat
Transport
productie
primara
Colectare
productie
secundara
Sortare
conditionare
Depozitare
Depozitare Vinzare
Vinzare
Tehnologie de mecanizare = totalitatea proceselor, lucrarilor si operatiilor executate cu masini, instalatii, unelte,
in vederea obtinerii produsului (produselor) agricol(e).

Obiective:
1. alegerea metodei optime pentru executarea fiecarei lucrari: analiza tipului de lucrare, conditii
de desfasurare, alegerea utilajelor, optimizarea regimurilor de functionare
2. optimizarea tehnologiei in ansamblu: determinarea influentelor dintre doua sau mai multe
lucrari din tehnologie si corelarea parametrilor functionali si de exploatare
ale masinilor utilizate in tehnologie


Sistem de masini = totalitatea masinilor, echipamentelor, uneltelor utilizate intr-o tehnologie de mecanizare



Agregate agricole = sistem tehnic format din:
a. sursa de energie
b. una sau mai multe masini agricole, de acelasi tip sau diferite

Tipuri de agregate agricole:
a. mobile (toate care executa lucrarile agricole din cimp, formate din TRACTOR + MASINA AGRICOLA)
*- atentie la masinile autodeplasabile
b. stationare (care utilizeaza, in principal, motorul electric pentru actionare)

In functie de cuplare:
- agregate agricole purtate
- agregate agricole semipurtate
- agregate agricole tractate
- echipamente si masini autodeplasabile
Cerinte impuse agregatelor agricole


1. AGROTEHNICE: capacitatea masinii de a executa lucrarea pentru care este conceputa, la indici
calitativi superiori
Exemplu:
a. arat adincime constanta, rasturnare brazda, maruntire sol
b. semanat norma impusa, adincime, distanta intre plante, densitate, uniformitate
2. DE EXPLOATARE:
- utilizarea la capacitatea maxima de lucru
- reducerea fortei de munca
- stabilitatea in lucru si in panta
- manevrabilitate usoara
3. CONSTRUCTIVE
- simplitate
- rezistenta
- montare-demontare usoare
- siguranta in exploatare
4. ENERGETICE:
- utilizarea la maxim a sursei de energie
- pierderi minime prin transmisie si prin priza de putere
- consumuri specifice reduse
5. ECONOMICE:
- costuri specifice mici
- productivitate mare
6. SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII:
- exploatare in conditii comode
- sa nu pericliteze sanatatea
Indici de exploatare ai agregatelor agricole

1. ENERGETICI
- viteza de lucru [km/h] / [m/s]
- puterea utila pentru tractiune si actionare Pu [kW] / [CP]
- forta de tractiune a sursei de energie Ft [daN]
- randamentul de utilizare al agregatului

2. DE CONSUM
- consum orar Ch [kg/h] / [l/h]
- consum specific la tractiune Cs [g/kWh} / [g/CPh]
- consum specific pe unitatea de produs [kg/ha] / [kg/t] / [kg/m
3
]

3. TEHNICI
- numar de interventii la 1000 h de functionare
- periodicitatea interventiilor tehnice efectuate
- usurita executarii interventiilor tehnice

4. DE COMPORTARE IN EXPLOATARE
- calitatea lucrarii executate
- grad de tasare al solului
- coeficientul de utilizare al timpului de lucru
- siguranta tehnica si tehnologica

5. SECURITATE IN LUCRU
- stabilitate
- manevrabilitate
- vizibilitate
- comportarea la frinare
CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR AGRICOLE
a. MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI
(sau asupra solului)
Pluguri
Grape
Cultivatoare
Maini pentru afnarea adnc a solului
Tvlugi
Freze agricole
Maini de modelat solul
Combinatoare
Maini de spat gropi
b. MASINI PENTRU SEMANAT SI PLANTAT
Maini pentru semnatul culturilor de cereale pioase
Maini pentru semnatul culturilor prsitoare
Maini pentru plantat rsaduri
Maini pentru plantat tubercule
c. MASINI PENTRU APLICAREA PRODUSELOR
FITOFARMACEUTICE
Maini pentru administrarea ngrmintelor i amendamentelor
(fertilizarea culturilor agricole)
Maini pentru combaterea bolilor i duntorilor
d. MASINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR AGRICOLE
Maini pentru recoltarea cerealelor pioase

Maini pentru recoltarea porumbului

Maini pentru recoltarea florii-soarelui

Maini pentru recoltarea leguminoaselor pentru boabe

Maini pentru recoltarea plantelor furajere

Maini pentru recoltarea sfeclei de zahr

Maini pentru recoltarea plantelor textile

Maini pentru recoltarea culturilor hortiviticole
e. MASINI PENTRU CONDITIONAREA SI PASTRAREA PRODUSELOR
AGRICOLE
f. MASINI PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE
g. MASINI SI INSTALATII ZOOTEHNICE
h. MASINI SPECIALE UTILIZATE IN AGRICULTURA
cu destinatie specifica, punctiforma, unicate
pot fi pentru lucrarea solului, semanat, intretinerea
culturilor, recoltat (sau orice domeniu al gamelor de mai sus)
Mecanism de suspendare n trei puncte
1- axul cu brae acionat de instalaia hidraulic (nereprezentat);
2- tirant vertical; 3- tirani laterali; 4- bol de cuplare la tractor;
5- articulaie sferic; 6- tirant vertical; 7- tirant central
Cuplarea masinilor agricole la tractor
Mecanism (cadru) de cuplare rapida n trei puncte
Adaptor lateral de cuplare rapida
(montat pe tirantii laterali)
Adaptor central de cuplare rapida
(montat pe tirantul central)
Adaptor hidraulic lateral de cuplare rapida
(montat pe tirantii laterali)
Adaptor electronic de cuplare rapida
Mecanism (cadru) frontal de cuplare n trei puncte
Dimensiunile standardizate ale arborilor de ieire ai prizelor de for
MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI
OBIECTIVELE LUCRARII SOLULUI

1. Dezvoltarea unei structuri favorabile a solului pentru diferitele tipuri de culturi.

- o structura granulara este extrem de favorabila pentru:

a. infiltrarea rapida si retinerea apei

b. punerea la dispozitia solului si semintelor a unei suficiente cantitati
de aer pentru schimburile de gaze care au loc in sol

c. minimizarea rezistentei la penetrare a sistemului radicular

d. existenta unor particule fine de sol implica punerea la dispozitia
semintelor a unei cantitati de apa suficienta pentru germinare

2. Managementul buruienilor (controlul buruienilor, indepartarea mecanica a acestora) sau
indepartarea unor plante de cultura (rarirea culturilor)

3. Managementul resturilor vegetale (lasarea sau incorporarea in stratul superior de sol) cu
efecte directe asupra eroziunii solului

4. Obtinerea unei configuratii a suprafetei solului pentru usurarea irigarii, cresterea
temperaturii in sol sau usurarea recoltarii culturilor

5. Incorporarea mecanica a fertilizatorilor, gunoiului, compostului, pesticidelor,
amendamentelor, pentru cresterea calitatii solului
Pat germinativ stratificat
CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR
PENTRU LUCRARILE SOLULUI
Pluguri

Grape

Cultivatoare

Maini pentru afnarea adnc a solului

Tvlugi

Freze agricole

Maini de modelat solul

Combinatoare

Maini de spat gropi
CLASIFICAREA AMERICANA a masinilor pentru lucrarile solului

A. MASINI pentru LUCRAREA PRIMARA A SOLULUI

- creeaza conditii premergatoare obtinerii unui pat germinativ de foarte buna calitate

- lucreaza mai adinc de 18 cm in sol

- se aplica in momentul in care nu se poate obtine direct un pat germinativ corect



Echipamente sau masini utilizate:

a. pluguri (cu cormana sau disc) care, pe linga faptul ca taie si maruntesc solul, ingroapa si
majoritatea resturilor vegetale, prin rasturnarea solului)

b. cizele, subsoliere, masini de afinat superficial care fractureaza (rup, fisureaza) solul
dar nu il intorc si retin la suprafata majoritatea resturilor vegetale

c. unele masini actionate (freze, cultivatoare grele rotative): pot fi utilizate pe post de masini
pentru lucrarea primara a solului. In anumite conditii favorabile, patul germinativ
poate fi obtinut la o singura trecere.

B. MASINI pentru LUCRAREA SECUNDARA A SOLULUI

- masinile care pregatesc un pat germinativ de calitate

- implica (in cele mai multe cazuri) maruntirea si nivelarea solului, precum si tocarea si
ingroparea majoritatii resturilor vegetale

- traditional, pregatirea patului germinativ se efctueaza pe intraga suprafata a terenului, dar
se poate realiza si in banda


Echipamente sau masini utilizate:

a. uzual denumite grape
b. majoritatea sint utilaje tractate cu sectii de tip baterii (grupuri) cu gheare, colti, dinti,
discuri sau combinatii
c. grapele actionate (mecanic, prin priza de putere sau cu motoare hidraulice) sint mai
active asupra solului si pot realiza o calitate mai buna a lucrarilor (a maruntirii) decit
cele tractate



C. MASINI pentru CULTIVATIA TERENULUI

- se ocupa cu managementul mecanic (controlul mecanic) al buruienilor si resturilor vegetale
SISTEME DE LUCRAT SOLUL
Sisteme conventionale de lucrat solul (conventional tillage)
succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului, utilizate in mod traditional intr-o
zona geografica, pentru a obtine o anumita cultura
lucrarile asupra solului difera foarte mult, in functie de cultura urmarita
suprafata solului ajunge sa fie curata (fara resturi vegetale) inainte de semanat sau plantat
favorizeaza eroziunea solului (prin actiunea vintului sau a apei)

Sisteme de lucrari de conservare a solului (conservation tillage)
succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului prin care se urmareste obtinerea
unei culturi profitabile, minimizind eroziunea solului
minimizarea eroziunii solului se poate obtine prin:
- lasarea pe suprafata solului a unui minim de 30% resturi vegetale sau alte plante de cultura
- mentinerea rugozitatii solului sau a permeabilitatii acestuia, pentru a controla eroziunea
se intilnesc urmatoarele sub-sisteme de lucrari de conservare:
-fara lucrari (no-till) asupra solului:
-solul este lasat nelucrat (nederanjat) de la recoltare pina la semanatul urmatoarei culturi
-echipamentele de semanat sau plantat sint prevazute cu dispozitive de inlaturare sau
de taiere a resturilor vegetale, pe zona de lucru (semanat sau plantat)
-lucrari in banda ( sau in banda ingusta):
-aplicabile pe terenuri cu drenaj slab, pentru a permite solului sa se usuce si sa se
incalzeasca
-se lucreaza doar pe zona unde se va semana sau planta
- lucrari pe teren modelat (ridge-till):
-se lucreaza pe biloane sau pe straturi inaltate, formate dupa recoltarea culturii anterioare
-straturile sau biloanele se intretin periodic, pina cind cultura atinge o anumita inaltime
- lucrari in covor vegetal (mulch-till): orice lucrare asupra solului care nu este de tip no-till sau
ridge-till si care lasa cel putin 30% din suprafata solului acoperita cu resturi vegetale
dupa semanat sau plantat

Sisteme minime de lucrat solul (minimum tillage)
succesiune de lucrari care implica manipularea minima a solului, dar care asigura o recolta buna
lucrarile asupra solului trebuie sa asigure un pat germinativ corect din punct de vedere agrotehnic

Sisteme de lucrari reduse asupra solului (reduced tillage)
orice succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului care este mai putin agresiv
decit cel conventional

INFLUENTA TEHNOLOGIILOR DE MECANIZARE
asupra COSTURILOR si TIMPULUI de lucru
TEHNOLOGIE CU LUCRARI
CONVENTIONALE
TEHNOLOGIE CU LUCRARI
REDUSE
TEHNOLOGIE CU SEMANAT
DIRECT
FERTILIZAT $ FERTILIZAT $
ARAT $
GRAPAT 1 $
GRAPAT 2 $ GRAPAT (GDG) $
PPG (daca este cazul) $ PPG (daca este cazul) $
SEMANAT $ SEMANAT $ SEMANAT DIRECT $
FERTILIZAT $ FERTILIZAT $ FERTILIZAT $
ERBICIDAT $ ERBICIDAT $ ERBICIDAT $
RECOLTAT $ RECOLTAT $ RECOLTAT $
TOTAL M TOTAL R TOTAL m
Pluguri
Scop: efectueaza lucrarea de baza a solului - aratul
taiere sol (vertical si orizontal, sau dupa un contur)
maruntire sol
rasturnare sol
deplasare laterala
Clasificarea plugurilor
A. Dupa destinatie:

a. Pluguri cu destinatie generala (pentru teren plan sau cu pante mici, pina la 6)
- executa araturi superficiale si normale
- pentru majoritatea culturilor de cimp
b. Pluguri cu destinatie speciala (executa araturi intr-o zona ingusta)
- pluguri pentru vii
- pluguri pentru livezi
- pluguri pentru terenuri mlastinoase
- pluguri pentru desfundat
- pluguri pentru silvicultura
- pluguri pentru acvacultura
c. Pluguri cu alta destinatie decit aratul
- pluguri pentru deschis canale
- pluguri pentru defrisat
- pluguri pentru scos puieti
- pluguri pentru drenaj
B. Dupa adincimea de lucru

- pluguri pentru araturi superficiale (15cm 20cm)
- pluguri pentru araturi normale (20cm 30cm)
- pluguri pentru araturi adinci (30cm 40cm)
- pluguri pentru araturi foarte adinci (40cm 150cm) pluguri pentru desfundat

C. Dupa modul de rasturnare al brazdei

- pluguri normale cu rasturnarea brazdei spre dreapta,
in sensul de deplasare al agregatului de arat
- pluguri cu rasturnarea succesiva a brazdei (spre dreapta si apoi spre stinga,
la treceri alaturate succesive)
- pluguri reversibile
- pluguri balansiere
- pluguri cu rasturnarea concomitenta a brazdei (spre stinga si spre dreapta, in acelasi timp)
- pluguri pentru vie
- pluguri pentru deschis canale
- pluguri fara rasturnarea brazdei (pluguri paraplough)

D. Dupa tipul organelor princpale de lucru

- pluguri cu trupite tip cormana
- pluguri cu trupite tip disc
- pluguri cu trupite speciale (pivotante)
E. Dupa numarul seturilor de organe de lucru

- clasice cu un singur set de trupite
- pluguri reversibile (cu doua seturi de organe de lucru)
- cu dispunere la 180 (in plan vertical)
- cu dispunere la 90
- balansiere (dispunere la 180, in plan orizontal)
- pluguri speciale cu trupita (cormana sau disc) pivotanta tendinta de dezvoltare rapida

F. Dupa modul actionarii organelor principale

- pluguri cu trupite fixe
- pluguri cu trupite actionate (cu trupite disc actionate sau pluguri cu trupite pivotante)

G. Dupa modul cuplarii la tractor

- pluguri purtate
- pluguri semipurtate
- pluguri tractate

H. Dupa sursa de energie utilizata (sursa de tractiune)

- pluguri cu tractiune mecanica (de la tractor, sasiu autopropulsat)
- pluguri cu tractiune animala
Exemple generale de pluguri
Plug normal rasturnarea brazdei spre dreapta
Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug reversibil
Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug alternativ
Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug pivotant
Plug fara rasturnarea brazdei plug paraplough (paraplow)
Plug semipurtat
Plug tractat
Plug cu discuri purtat
Plug cu discuri semipurtat
Plug cu discuri cu cadru pivotant
Nivel sol nearat
Suprafata brazda
(teren arat)
Fund brazda
Adincime aratura Inaltimea brazdei
Profil de sol rezultat in urma aratului
Scop urmarit obtinerea de teren afinat
Procesul teoretic de arat
5
a- adincimea de lucru a plugului; b- latimea de lucru a trupitei;
1- teren nearat; 2- peretele vertical al brazdei; 3- sectiunea brazdei (ABCD);
4- brazda de sol; 5- brazda de sol rasturnata; 6- fundul brazdei
a
b
1
2
3
4
6
teren arat
5
Aruncarea terenului la plugurile normale (clasice) - inspre dreapta sensului de deplasare
Marginea terenului
Lucrare de arat cu pluguri cu rasturnarea brazdei intr-o singura parte
a. la cormana formarea de coame
b. in parti formarea de santuri
sant
coama
sant
sant
a
b
Aruncarea terenului la plugurile pivotante - spre aceeasi parte a terenului
marginea terenului
Lucrare de arat cu pluguri reversibile uniformitate a terenului arat
sant lateral teren arat
Sectia de lucru a plugului = trupita
Trupita cu cormana
brazdar
cormana
prelungitor de cormana
virf brazdar
Procesul teoretic de lucru executat de trupita plugului
Procesul de lucru executat de trupita plugului
explicitat prin actiunea simpla a unei pene tetraedrice
unghi de maruntire
unghi de rasturnare
unghi de deplasare laterala
Organe de lucru ale trupitei
a. Brazdare pentru taierea fundului brazdei
Trapezoidale
a. clasice
b. cu virf
Trapezoidale cu virf
a. amovibil lamelar
b. cu virf tip poanson
(bara)
a b a b
b. Cormane pentru maruntirea, rasturnarea, deplasarea laterala a solului
- uneori ajuta la taierea peretelui vertical al brazdei
Tipuri uzuale de cormane
Elicoidala Cilindrica
Universala (cilindro-elicoidala)
Tip cadrilater (sectiunea brazdei ~ rombica)
Forme vizuale simplificate de cormane:
a. cilindro-elicoidale (universale); b. preponderent cilindrice; c. preponderent elicoidale
Pieptene Pieptene (Lemken 2009)
Pivotanta (Huard si JD)
c. Cutite de plug ajuta la taierea solului in plan vertical, pentru a usura munca cormanei
Cutit lung Cutit disc
a- cu tais crestat b- cu tais continuu
a b
Cutit virf sageata
(si sub denumirea de brazdar cu virf
si cutit vertical)
Cutit lamelar incorporat in cormana
d. Antecormane pentru terenuri cu resturi vegetale in stratul superior
(minicormana montata anterior cormanei principale)
a. drepte ; b. curbate
a b
c. universale ; d. pentru cutite disc
c d
e. tip disc
e. Echipamente auxiliare
Deflector (cormana suplimentara)
Calci
Roata de sprijin
(la pluguri moderne si roata
de reglare a adincimii de lucru)
Mod de actiune pentru trupite clasice (proces de lucru)
cormana
cutit vertical
brazda sol
fund brazda
plaz
Fisurarea brazdei datorita formei cormanei (maruntire)
Profil de sol obtinut
Cormana elicoidala Cormana cilindrica
Cormana universala
Mod de actiune pentru trupite cu antecormane (proces de lucru)
Trupita tip disc
Pozitia trupitei disc
Pozitia cormanei racloare
Actiunea cormanei racloare
disc
cormana
racloare
Mod de actiune pentru trupite tip disc (proces de lucru)
directie de deplasare
cormana racloare
rasturnare brazda
continuare maruntire
taiere si inceput fisurare sol
rotire trupita disc
formare bulgari sol
Profil de sol obtinut
Pentru sol cu consistenta semi-plastica
Pentru sol cu consistenta dura si friabila
Evitarea tasarii excesive a terenului (limitarea numarului de treceri)
Transmiterea presiunii rotilor de tractor in sol izobare
Evitarea tasarii excesive a terenului (limitarea numarului de treceri)
Scop: corelarea ecartamentului tractorului cu latimea
de lucru a plugului, astfel incit la doua treceri
alaturate, urmele rotilor tractorului sa nu se
suprapuna peste urmele anterioare, indiferent daca
sint rotile din brazda sau cele de pe terenul nearat
Fig.1: Cazul clasic al aratului traditional
c
b nb E

2 2 2
0
c b nb E 2
0

Fig.2: Posibilitati de trecere: A sau B
(niciodata C)
Fig.3 Daca apare varianta C (cel mai dezavantajos)
c b E b c nb B
l
) (
0 0
E nb B
l

Fig.4 Varianta A
c b E b a b c nb B
l
) (
0 0 0
a b E nb B
l

0
a= distanta impusa fata de trecerea anterioara
La limita a=0 0
b E nb B
l

Fig.5 Varianta B
) (
0
c a c b E nb B
l

a b E nb B
l

0
* Daca a = 2c relatia clasica de calcul
* Daca a = c (Fig.6)
c b E nb B
l

0
c b nb E 2
0

* Daca urmele sint tangente (Fig.7)
c c b E nb B
l

0
0
b E nb B
l

Pentru tractoarele pe senile sau de mare putere pe roti
(cu ambele senile sau roti pe terenul nearat)
Fig.8 Cazul clasic
c
b E nb

2 2 2
0
c b E nb B
l
2
0

Fig.9 Posibilitati de trecere: A sau B
(niciodata C)
Observatii:
-din conditii de aderenta scazuta latimea plugului
nu se mai poate distribui uniform si devine mai
mica (Fig.10)
Fig.10 Varianta C
c
b
c
b
E nb B
l

2 2
0 0
E nb B
l

Fig.11 Varianta A
c
b
E
b
a c B
l

2 2
0 0
a b E nb B
l

0
Observatii:

* la limita (a=0) Fig.12
0
b E nb B
l

Fig.13 Varianta B
c b a
b
E
b
c nb B
l

0
0 0
2 2
a b E nb B
l

0
Observatii:

* la limita (a=0) Fig.14
0
b E nb B
l

Observatii: Plugurile moderne au B
l
mult mai
mari iar echilibrarea se face si prin intermediul
cadrului, care este de tip grinda cu zabrele
Forta de rezistenta opusa la deplasarea prin sol
(rezistenta la tractiune)
R = fG + K
1
abn + abnv
2
, [N]
- formula rationala a lui Goriacikin -
f coeficient global de frecare care tine cont de diversele frecari ale plugului, la un moment dat
(frecarea trupitelor pe fundul brazdei, frecarea in bucsele rotilor, rezistenta la rulare a rotilor)
NU DEPINDE de adincimea de lucru si nici de viteza de deplasare a plugului

G greutatea plugului , [N]
K
1
rezistenta specifica la deformarea solului, caracteristica pentru fiecare sol in parte , [N/m
2
]
a adincimea de lucru a plugului , [m]
b latimea de lucru a unei trupite , [m]
n numarul de trupite care se afla concomitent in sol
coeficient care tine cont de forma suprafetei active a trupitei si de proprietatile solului , [Ns
2
/m
4
]
v viteza de lucru , [m/s]



Pentru relatiile uzuale se utilizeaza formula simplificata:
R = kabn , [N]
k coeficient global de rezistenta specifica la deformare a solului