MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI TINERETULUI

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVEL2

ÎNDRUMĂTOR,

CANDIDAT,

-2010-

1
ÎNTREŢINERE ŞI DEFECŢIUNI FRECVENTE ÎN
EXPLOATAREA MAŞINILOR AGRICOLE
SEMĂNĂTOAREA

2
 CUPRINS

1. ARGUMENT
2. CAP I. CLASIFICAREA, DESTINAŢIA, ROLUL ŞI IMPORTANŢA
SEMĂNĂTORII
3. CAP II. ALCĂTUIRE ;PĂRŢILE MOBILE ALE DIFERITELOR
MODELE DE SEMĂNĂTORI. ( SCHEME, SCHIŢE, IMAGINI).
4. CAP III. MOD DE FUNCŢIONARE. PROCESUL DE LUCRU.
5. CAP IV TIPURI CONSTRUCTIVE AFLATE ÎN EXPLOATARE
6. CAP V ÎNTREŢINERE UZUALĂ ŞI PERIODICĂ. REGLĂRI.
7. CAP VI DEFECŢIUNI FRECVENTE ŞI REPARAŢIILE LOR.
8. SCHIŢE
9. ANEXE SI PLANSE
10. SURSE BIBLIOGRAFICE
11. TENDINTE SI NOUTATI

3
 ARGUMENT

Agricultura este la ora actuală o problemă majoră în economia ţărilor Uniunii Europene.
Productivitatea mare obţinută printr-o mecanizare totală, a revoluţionat agricultura şi degrevează o
bună parte din forţa de muncă care este tot mai scumpă în Uniunea Europeană. Pentru obţinerea
productivităţii maxime, controlul cât mai exact a condiţiilor de realizare a patului germinativ este
esenţială şi nu se poate face decât folosind semănători moderne pentru o calitate la fel de bună a
materialului săditor. Acestă competiţie pentru o productivitate maximă în condiţii cât mai ecologice a
dus la specializarea axată pe cultură, a maşinilor de semănat sau dezvoltarea unor agregate complexe ce
execută complet pregătirea patului germinativ printr-o singură trecere a tractorului.
Semanatorile sunt utilajele agricole cu gradul de complexitate cel mai ridicat. Datorita
complexitatii or ele pot fi asemanate cu un razboi de tesut panza. Ca si la un razboi de tesut , in urma
semanatorii trebuie sa se astearna un covor uniform de pamant insamantat la densitatea ceruta, fara
lipsuri sau devieri de randuri. Frumusetea si bogatia lanurilor ce vor creste depinde in mare masura de
calitatile semanatorii.

CAP I. CLASIFICAREA, ALCATUIREA, ROLUL ŞI IMPORTANŢA SEMĂNĂTORII

4
 1. Clasificarea semanatorilor:

Maşinile de semănat se clasifică :

A) După tehnologia de semănare:

1. maşini de semănat în rânduri apropiate (pentru culturi de cereale păioase, lucernă, trifoi,
rapiţă, iarbă, unele leguminoase, in, cânepă), numite generic SUP „N”- semănătoare
universală purtată cu „N” brăzdare.
2. maşini de semănat în cuiburi sau maşini de semănat de precizie sunt folosite culturilor de
plante prăşitoare (porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclă-de-zahăr, fasole,soia, ricin,
sfeclă, pepeni etc.), numite generic SPC „N”- semănătoare pentru prăşitoare combinată,
cu „N” secţii de semănat, comune fiind de la 4 până la 12 secţii.

B) După puterea (greutatea) tractorului, criteriu general, pentru toate maşinile agricole, criteriu
ce ordonează o clasificare a semănătorilor în maşini de semănat pentru tractoare mici (SUP 21-
25, SPC 4-6), medii (SUP 25- 29, SPC 7-9) şi semănători grele sau mari (de la SUP 29, SPC
10-12).

C) După gradul de complexitate, maşinile de semănat sunt:

1. maşini specifice anumitor culturi (maşini de semănat lucernă, ierburi,

bumbac, legume, păioase etc.)
2. maşini de semănat universale ce pot semăna atât în rânduri cât şi în
cuiburi.
3. agregate de semănat complexe sau combinate, ce execută simultan lucrări
de semănare împreună cu lucrări de mărunţire, compactare, tasare a solului. Aceste
maşini sunt cele mai moderne semănători permiţând executarea completă a lucrărilor de
semănat, încorporat îngrăşăminte şi erbicidat într-o singură trecere.

D) Dupa modul de manipulare a semintelor sunt:

1. semanatori cu distributie pneumatica, care folosesc efectul de vacumare
pentru scoaterea semintelor din cupe.
2. semanatori cu cilindru cu pinteni foloseste gravitatia si locasurile
cilindrului pentru preluarea si reglarea debitului de seminte scos din
cupe.

ALCATUIREA SEMANATORII

5
 Brăzdare. Brazdare ancora. Brazdare de tip cultural.

Rolul brăzdarelor este acela de formare a rigolei în solul afânat. De aceea ele au o formă
simetrică , fapt ce permite formarea unor sanţuri în care se lasă sămânţa. Cadenţa de căderea
seminţelor ce este corelată cu viteza de deplasare a agregatului determină densitatea dorită a
viitoarei culturi. Imediat în spatele brăzdarului se găsește capătul tubului de conducere al semințelor,
într-o poziție protejată la frecarea cu solul. După lăsarea seminței pereții rigolii sunt surpați de
tăvălugi sau sănii sau pentru anumite tipuri de soluri mai nisipoase sămânța se acoperă prin surparea
pereților rigolei.

Fig.2. Tipuri constructive de brăzdare de tip ancora.

Fig.3 Montarea brăzdarului de tip ancora în maşina de semănat

Brazdarul este montat pe bratul suport 10.Prin intermediul bratului suport se prinde brazdarul de
cadrul suport al masinii, asa incat unghiul de patrundere in sol sa fie mai mic de 90 grade.

Fig. 14. Brăzdar cu două discuri fig11-13. Adancimea si unghiul de patrundere in sol
Urma rigolei create pentru relajul la minim/max
6
 Acest tip de brazdar este numit brazdar de tip cultural. Cele doua discuri ale sale sunt montate in asa
fel incat formeaza un unghi ascutit cu vaeful in jos. In partea posterioara dupa sensul de mers, in spatiul
protejat dintre cele doua discuri se monteaza palnia in care cade samanta transportata de tubul de
ghidare a semintelor. Unghiul de patrundere in sol al brazdarului este dat de tangenta in punctul de
iesire din pamant de pe circumferinta brazdarului si orizontala, fiind variabil in functie de adancimea de
patrundere, dar nu mai mic de 90 grade.

Semanatoarea cu brazdare disc si cilindru cu pinteni

7
 Este o semanatoare de tip cultural. Este o semanatoare folosita indeosebi la semanatul plantelor
prasitoare si a legumelor, avand un singur rand de brazdare. Masina are un cadru din teava groasa (30,
32). Ea se prinde de tractor prin intermediul unui triunghi de prindere. Atunci cand este rabatata,
masina se sprijina pe patru roti, ea mai avand doua, cate una pentru fiecare segmentrabatat, amandoua
fiind suspendate la rabatare. In timpul functionarii sunt coborate si cele doua corpuri laterale rabatabile
ce se sprijina fiecare pe cate o roata. Pe cadrul din teava sunt montate cutiiile pentru seminte (12,14, 16,
20), cu aparatele lor de distributie , respectiv furtunul flexibil de distributie a semintelor (50), brazdare
si marcatoarele rabatabile (35). Cutiile de seminte au in interiorul lor un agitator format dintr-un ax ce
se invarte si care are sudati pinteni de sarma dispusi in spirala. Aparatul de distributie este de tip
cilindru cu pinteni. Actionarea aparatelor de distributie se face de la roata din stanga a masinii, care
transmite rotatia sa prin intermediul unui pinion cuplat la cutia de viteze cu ajutorul unui lant, exact asa
cum se face si transmisia pedale roata din spate la bicicletele cu mai multe viteze. Vitezele se schimba
prin mutarea manuala, atunci cand masina stationeaza. Insa ele nu pot fi schimbate din mers asa cum se
face la bicicleta, dar cutia de viteze are un set mai mare de pinioane, putand avea peste 70 de viteze in
mod obisnuit.

8
Fig. 1 Masina de semanat cu brazdare disc.

9
 Fig.2a. Modul de semanare montat pe ax.

Pe cadrul de teava (34), din Fig.2a, se moteaza semanatorile .Ele se fixeaza printr-u sistem de
parghii si arcuri ce formeaza un paralelogram articulat, tensionat pe directia orizontala de un arc
diagonal, dispus pe diagonala paralalogramului (vezi Fig.2b). Acest arc are rolul de a absorbi
loviturile ce apar la obstacolele din sol (pietre, radacini). Dispozitivul de distributie a semintelor este
cu cilindru cu pinteni. Cuplul motor al cutiei de distributie (40) este preluat de la axul motrice (58)
printr-un mecanism de pinioane si lant (60). Semanatoarea se sprijina la sol pe o roata (42) care are
rolul si de tasare usuoara a solului inainte de despicarea lui de brazdarul disc (43). Intre cele doua
discuri se gaseste palnia cu stutul tubului de ghidare a semintelor.

10
 Masinile de semanat universale sunt cele mai moderne avand cilindru distribuitor pentru
seminte reglabil in 4 pozitii, ce functioneaza individual si cutii de viteza atat pentru seminte cat si
pentru ingrasaminte fapt ce permit o insamantare precisa si eficienta pentru urmatoarele culturi:
cereale (grau, secara, ovaz, orz ,hrisca), legume (ceapa, morcov, mazare, bostan, patrunjel, marar,
etc), nutreturi (lucerna , trifoi, etc) si alte seminte de aceeasi marime si acelasi tip de insamantare.

Dispozitivul de amortizare al loviturilor ese cadrul dreptunghiular articulat din Fig.2b. Arcul
diagonal (66) are rolul de a mari sau micsora rigiditatea la socuri a discurilor. Cu ajutorul surubului
de fixare (68) se poate desface acest sistem articulat (74), iar arcul de tensiune poate fi reglat prin
mutarea prinderii lui mai mult sau mai putin aproape de diagonala paralelogramului articulat de
amortizare, in pozitii diferite date de cuiele de prindere (77). Cu cat este mai intins spre pozitia
diagonala, arcul va trage mai tare si va determina timpul de raspuns la socuri, prin ridicarea mai
rapida si mai usoara a brazdarelor.
Cilindrul cu piston (100) este hidraulic si el este cel care actioneaza parghia de ridicare/coborare
in brazda a semanatorii. Determinarea adancimii de patrundere si aunghiului de atac se face cu
ajutorul cilindrului mai lung .

Fig. 2b. Proiectie laterala a semanatorii cu disc. Dispozitivul de amortizare

Aparatul de distributie mecanica a semintelor din fig. 3, este de tip cilindu cu pinteni
(vezi fig.3) ce are rolul de a antrena si doza cantitatea de seminte antrenata cu ajutorul pintenilor si a
miscarii de rotatie. Aparatul se gaseste la baza cupei si arata ca o cutie sub forma de disc ce are

11
inchis in el un cilindru pe circumferinta caruia sunt prevazute locasuri , marginite de dinti asa zisi
pinteni. Pintenii sunt elementele active care antreneaza si portioneaza samanta antrenata. Pintenii
sunt dispusi pe doua randuri iar pasul de cadenta al celor doua randuri sunt in opozitie. Intre cele
doua randuri de pinteni se gaseste un cerc separator. Acest cilindru se schimba in functie de
samanta ce se gaseste in cupe.
Fiecare cilindru cu pinteni se gaseste intr-o caseta circulara (vezi fig. 3 si fig 4), fixata lateral
in partea inferioara a cutiei de seminte. Scurgerea semintelor din cutia de seminte spre cilindrul cu
pinteni se face printr-un orificiu prevazut in peretele cutiei de seminte (86). Acest orificiu poate fi
mai mult sau mai putin deschis de un obturator (84) ce se afla la iesirea din capatul palniei de
seminte (86). Pentru scurgerea uniforma a semintelor, in cutia de seminte se afla un agitator format
dintr-un ax ce se roteste si de care sunt sudate cuie in forma unei spirale.

Fig.3. Aparatul de distributie prin cilindru cu pinteni

12
 Fig.5. Modul de schimbare a cilindrului

Aparatul de distribuire pneumatica a semintelor inlocuieste discul cu pinteni cu discul cu

orificii. Semintele se prind de aceste gauri ale tamburului care sunt orificiile datorita a efectului de
depresurizare ce se transmite prin ele, semintele ramanand prinse ca niste capacle pentru aceste
orificii. In momentul in care, prin rotatia tamburului, orificiile nu mai corespund cu camera
depresurizata opusa gaureleor, nu mai avem depresurizarea orificiilor iar semintele cad fiind
preluate de tubul de ghidare.

13
 Cap. V Întreţinerea tehnică, reviziile , reparaţiile, recepţia şi stocarea maşinilor
de semănat

Întreţinerea tehnică . Verificarea tehnică zilnica.

1. Pregătirea semănătorii înainte de execuţia unei lucrări. Întreţinerea zilnică

Întreţinerea zilnică se face dimineaţa înainte de începerea semănatului, iar verificarea se face de
fiecare dată când se intră într-o nouă parcelă.
Înainte de începerea lucrului se curăţă şi se unge semănătoarea conform schemei de ungere.
Se controlează strângerea şi asigurarea tuturor îmbinărilor (şuruburi, coliere, pene etc.). Se
controlează funcţionarea corectă, fără blocări a manetelor şi a pinioanelor de la cutia de distribuţie a
vitezelor. Se controlează poziţia fundurilor mobile de la distribuitorii pentru seminţe. Se controlează
starea tehnică a tuburilor de conducere a seminţelor şi prinderea corectă a lor la casetele de
distribuţie şi brăzdare. Se controlează întinderea corectă a lanţurilor de transmisie (săgeata maximă
admisă este de 5-8 mm), a curelelor ventilatorului şi presiunea în pneurile roţilor de 3 atmosfere
tehnice (3 atm). De asemenea, se verifică starea ejectorului, dacă nu a sărit de pe ţevile rampei de
distribuţie. Se verifică starea tehnică a ventilatorului, poziţia rozetei de la gura de aspiraţie se
reglează pentru deschiderea optimă şi se verifică tuburile să nu fie înfundate. În timpul lucrului, se
verifică etanşeitatea cutiilor şi tuburilor de seminţe, reglajul marcatoarelor în poziţie de lucru,
poziţia scormonitoarelor de pe urmele roţilor tractorului, funcţionarea roţilor de plastic ale
distribuitorului de seminţe, respectiv să nu fie înfundat sau blocat şi etanşeitatea instalaţiei
hidraulice (cilindru, furtunuri, racorduri). Se verifică dacă ventilatoarele nu au joc şi dacă au debitul
suficient pentru asigurarea transportului seminţelor. La sfârşitul lucrării sau zilei se golesc toate
cutiile de seminţe, se controlează starea tehnică a brăzdarelor, a tuburilor de transport a seminţelor,
marcatoarele, scormonitoarele , distribuitoarele de seminţe, se înlocuiesc piesele deteriorate sau se
face comanda lor pentru înlocuire.

Revizia tehnică la 150-200 ore de funcţionare.

În procedura de revizie tehnică se verifică organele mobile (lanţurile, roţile de transport,

pinioanele de la cutia de distribuţie Norton, distribuitorii de seminţe, transmisia cardanică, ventilatorul,
curele de distribuţie, arcurile) şi cele supuse uzurii datorită fricţiunilor sau lovirilor, cum sunt
brăzdarele, tuburile de conducere a seminţelor, camerele de presiune, scormonitorii, marcatorii de
urmă. De asemenea se verifică îmbinările demontabile ( şuruburi,coliere, pene)
Piesele uzate pot fi recalibrate, recondiţionate sau schimbate.

Verificarea liniei de însămânţare.

Înafara verificării gradului de uzură sau deteriorare, se gresează părţile mobile,mai puţin curele
ventilatorului sau distribuitorii de sămânţă, deoarece pot duce la blocarea traseului seminţelor cu
unsoare. Unsoarea nu trebuie pusă în exces, ci doar acolo unde este necesară adausul sau înlocuirea ei,
coform schemei de ungere..

14
 Lanţul de distribuţie este uzat dacă sare de pe pinioane, chiar dacă este bine întins. Lanţul uzat
prezintă o săgeată de încovoiere mare laterală. Nu poate fi reparat sau rectificat. Se uzează foarte repede
dacă nu a fost întreţinut prin gresare la timp cu uleiuri uşoare sau a fost expus la praf şi nisip.
Pinioanele de la cutia de distribuţie a vitezelor sunt expuse uzurii în prezenţa prafului sau a
nisipului şi se uzează în sensul de tragere a lanţului. Nu se recondiţionează.
La ventilator se gresează rulmenţii. În cazul jocului sau zgomotului (huruit) se înlocuiesc
rulmenţii sau se calibrează axul ventilatorului. Se verifică turaţia ce trebuie să fie suficient de mare
pentru presurizarea camerei pneumatice de transport-distribuţie a seminţelor. În cazul în care rulmenţii
sunt buni, se verifică întinderea şi gradul de uzură al curelelor de transmisie de la ventilator. La
ventilator se mai poate deteriora axul ventilatorului, rotorul, lagărele. Axul deformat sau subţiat produce
huruit. Axul se poate recondiţiona prin încărcare si strunjire sau se poate înlocui.
Se verifică discul de distribuţie al seminţelor, În cazul uzurii , acesta fiind din plastic, se
înlocuieşte.
Se verifică uzura-etanşarea tuburilor , furtunurile exhaustoarelor. În caz de rupere sau spargere
nu se înnădesc ci se înlocuiesc. Prinderea lor se face doar cu coliere metalice calibrate. La sfârşit se
verifică, la mers în gol, presiunea în instalaţia pneumatică de însămânţare.
Cutiile de seminţe se îndreptă, lipesc cu sudură dacă sunt metalice sau lipitură din plastic. Cutiile
de metal se recondiţionează prin tehnici specifice de tinichigerie.
Axul agitator se verifică să nu fie strâmbat. În cazul descentrării se îndreaptă manual.
Se verifică axul cardanic de cuplare a mecanismului la cuplul tractorului, respectiv crucile
cardanice. În caz de uzură (joc, zgomot, blocare) se înlocuiesc. Axul cardanic trebuie sa fie drept. Se
poate îndrepta în atelierele mecanice.

Verificarea ansamblului de prelucrare a pământului

Se uzează, datorită frecării cu solul, brăzdarele sau se pot bloca/rupe, datorită diferitelor
obstacole ascunse, ghearele compactoare.

Reglarea adancimii de insamantare

Reglajul se face initial pe o platforma dreapta, orizontala, iar verificarea se face in conditii de
lucru. Pentru reglarea adancimii de lucru pe platforma, sub rotile semanatorii se introduce cate o cala de
lemn a carei inaltime este cu 2-3 cm mai mica decat adancimea de semanat, considerand ca rotile se
afunda in sol cu cei 2-3 cm cu care am inaltat semanatoarea. Se pozitioneaza semanatoarea in regim de
lucru, iar brazdarele se lasa pe platforma. In aceasta pozitie, la brazdarele prevazute cu tije cu arcurise
verifica daca partea superioaraa tijelor se sprijina pe bratele de pe axul de ridicare si dupa necesitate, se
regleaza pozitia axului de ridicare. Daca semanatorile au brazdare prevazute cu lanturi acestea trebuie sa
fie intinse si egale.
In timpul lucrului se verifica la inceput lucrului, daca adancimea obtinuta este cea dorita. Dupa
necesitate, se comprima suplimentar arcurile de la tijele antisoc. Daca semanatorile sunt prevazute cu
greutati suplimentare, se aseaza greutatile.

Reglarea debitelor aparatelorde distributie

Reglajul se face pentru asigurarea densitatii optime de seminte din sol. Prea multe seminte
inseamna cheltuieli foarte mari, semintele pentru unele culturi selectionate fiind foarte scumpe. Prea
15
putine seminte diminueaza productivitatea muncii din acel an. Pentru reglarea cantitatii optime pe
suprafata, pe masinile de semanat sunt tablite metalice protejate pe care sunt inscriptionate tabele cu
reglarile ce se fac pentru fiecare cantitate dorita., respectiv pozitia clapetelor mobile, pozitia
obturatoarelor, pozitia pinioanelor de la cutia de viteze. Aceleasi notatii sunt detailate in cartea tehnica
daca exista. Dupa realizarea ajustarilor indicate, este obligatorie proba de lucru, tot pe platforma. In
acest scop, masina se ridica pe cricuri asa incat rotile ei pot fi invartite cu mana. Se introduce in cupa
masinii o cntitate de seminta ce urmeaza a fi semanate. Cupland transmisia se invarte roataun numar de
n=20-30 de rotatii. La capetele de insamntare se colecteaza pe o prelata, nailon, semintele evacuate. Se
cantareste cantitatea de seminte corespunzatoare celor n rotatii ale rotii. Se masoara circumfeinta rotii L,
iar numarul n de rotatii inmultit cu circumferinta L ne da distanta pe care ar fi semanat masina . Stiind
care este latimea de lucru acoperita de un brazdar se calculeaza suprafata semanata ca fiind distanta
parcursa ori latimea de lucru. Cantitatea de samanta utilizata impartita la suprafata acoperita da
cantitatea de samanta pe metru patrat. Daca un hectar are 10.000 de metri patrati, prin inmultire se afla
care este cantitatea de samanta necesara la hectar.

Reglarea deschiderii marcatoarelor

Traseul semanatorii pe parcela de lucru se face dirijand tractorul astfel ca una din rotile din fata ,
mai precis roata din dreapta, daca se seamana de la stanga la dreapta in tarla, sa calce pe urma lasata de
marcatorul din dreapta la tracerea anterioara. Marcatorul se intinde asa incat, in lucru distanta dintre
doua treceri alaturate sa fie egala chiar cu distanta dintre brazdarele semanatorii, respectiv distanta
dintre randuri. Reglarea marcatoarelor se face asa incat sa fie respectata aceasta regula. La prima cursa,
marcatorul din dreapta creaza urma(santul)pe sol la distanta Mdr fata de brazdarul din marginea dreapta.
La a doua cursa, cea de intoarcere, marcatorul din dreapta este ridicat, iar marcatorul din stanga
lasa la Mst urma. Tractorul la intoarcere, merge cu roata din dreapta fata pe urma lasata de marcator (cel
din dreapta) la prima trecere.
Distanta pe care se regleaza marcatoarele este: Mdr este cu o distanta de roti din fata mai mica
decat deschiderea din stanga a marcatoruli Mst. Mdr + Dax= Mst, iar Mdr= latimea semanatorii/2+
distanta randuri – Dax/2, unde:
• Dax este ecartamentul rotilor din fata
Recondiţionarea brăzdarelor

Brăzdarele se tocesc pe muchia de despicare a solului sau la ele, se poate deforma sistemul de
prindere ca urmare a loviturilor cu obstacolele din sol (rădăcini ascunse, roci). Brăzdarele se pot
recondiţiona iar cuţitul se înlocuieşte. Recondiţionarea presupune încărcarea cu material (oţel OL-60),
prin sudură oxiacetilenică şi apoi rectificarea prin polizare cu polizorul unghiular (flex), folosind piatra
de şlefuit. Se admite şi încărcarea prin sudură prin arc electric, cu electrozi duri (OL-60), dacă s-a
îndepărtat cămaşa de pastă de pe ei, pentru eliminarea porilor de zgură din interiorul sudurii. Încărcarea
se face în cordoane egale pe ambele feţe pe o lăţime de 15-20 mm şi o grosime de 2 mm la o trecere.
Brăzdarele prea uzate pot fi refăcute prin adăugarea unei lame adaos din oţel, preferabil prin nituire
deoarece solicitarea în funcţionare va duce la ruperea sudurii în lungul şnurului de sudură. În acest caz
se adaugă o lamă suplimentară prinsă de lama uzată prin nituri sau sudură care apoi este încărcată şi
rectificată ca la un brăzdar mai puţin tocit.
Pâlnia brăzdarelor deformate se îndreaptă mecanic cu ciocanul folosind o bară rotundă la capăt
cu care îndreptăm îndoiturile din interior prin ciocănire. Ea trebuie să fie rotunjită pentru a nu deforma
invers pâlnia brăzdarului.
Uzura marcatoarelor presupune reascuţirea lor la polizor.

16
 Scormonitoarele pot avea uzuri la cuţit, deformări ale braţului în urma diferitelor impacturi sau
arcul rupt.
Pentru remedierea uzurii și înbunătățirea calității lamei brăzdarului se folosește tehnica de
încărcare cu snururi de sudură a părții uzate. Se folosesc electrozi speciali din oțel de mare calitate crom
/wanadium. Materialul protector depus pentru acoperirea metalului dur al lamei brazdarului prin sudura
ce are ca efect creșterea durabilitații lamei. Pentru realizarea acestei operații se cer :

a. Unelte de prelucrare (polizare/șablare) a suprafețelor

b. Aparat invertor pentru sudură
c. Electrozi speciali crom-widia.

Acestă tehnică se folosește la trupițe, dar și la recondiționarea altor utilaje agricole, mai ales
acolo unde metalul se uzează prin frecare cu solul, cum sunt brăzdare semănătorilor, cuțitele
compactoarelor, senile etc.

Tehnica presupune aplicarea prin aliere cu metalul dur al bazei a unui strat protector/acoperitor
de aliaj crom-wanadiu, prin trasarea unor cordoane de sudură, cât mai uniform și paralel. Imaginea
acestor cordoane trebuie să arate la finalul operației ca și cum brăzdarul ar fi acoperit cu un strat
uniform de solzi mici.
Atenție!
La fel ca la orice utilaj ce are multiple zone pe care sarcina se distribuie egal, nu se poate
face recondiționarea doar a unui singur brăzdar, ci indiferent de gradul de uzură toate
brăzdarele unui plug trebuie a fi recondiționate simultan în cadrul aceleiași operații, în urma
căreia ele vor fi aduse în parametri cât mai egali!

Tehnica încărcării prin cordoane de sudură

17
 A. Pregătirea suprafeței de încărcare

Slefuiti bine brãzdarul înainte de aplicarea cordonului de sudurã, zonele din spatele vârfurilor de
brãzdar, trebuie slefuite așa încât suprafața să fie cât mai curată. Resturile de vopsea, ruginã si
arsurã trebuie îndepãrtate. Altfel se împiedicã formarea de incluziuni de zgură sub cordonul de
sudură. Cu un flex (un polizor unghiular) slefuiti zonele metalice ce trebuie încarcate. .

Atentie! Pericolul cel mai mare la recondiționarea brăzdarelor îl constituie

SUPRAÎNCĂLZIREA! Trebuie evitată supraincalzirea, deoarece se modificã structura metalului
suport.

Trasarea cordoanelor de sudură

Îngrãdirea domeniului de sudură

Fiindcã electrozii nu sunt foarte ieftini, ar trebui sã sudati doar partea uzata a brazdarului
In timpul sudarii brazdarul nu trebuie sa fie alipit plugului. Suprapuneți brãzdarul astfel încât sã rãmânã
accesibile doar suprafetele de sudat. Și anume cele din stânga separat si imediat alãturi cele din dreapta

Asigurarea legãturii de masã

Ca electrodul sã se poatã aprinde, brãzdarul are nevoie de o legãturã de masã buna. Brãzdarul se așează
deasupra unei bucati de fier drept (masa de lucru). Încercati sã fixati punctul de masă prin sudură, într-
un loc unde punctul de sudurã nu deranjeazã ulterior. Altfel, el va trebui slefuit înainte de montare. Dacã
prindeti acum clestele cablului de masã pe marginea bucatii de fier drept, aveti cu sigurantã o bunã
legãturã.

Directia de sudurã.
Dacã o componentã de uzurã ascutitã trebuie încărcată cu metal prin sudură, ca regulă
generală se începe cu așternerea cordoanelor de sudură de la vârful ascuțit si sudati apoi încet, mai
departe spre mijloc pentru a evita supraîncalzirea. Acesta este foarte important a se evita,
temperatura arcului fiind mare și poate afecta proprietățile materialului de bază în adâncime, sub
cordonul de sudură. Sudura cu baza rece este deci cea mai bună.

18
 Ordinea de sudurã.
Sudati pe primul brãzdar cordon si mergeti apoi la urmatorul brazdar, pentru a se putea disipa
căldura acumulată local. După sudarea primei senile la ultimul brazdar veți relua in aceeasi ordine
pană la sudarea ultimului cordon, la ultimul brazdar.
Atentie!
Cordoanele se asează alăturat! Nu trebuie să se suprapună!

Anexă. Etapele procesului de încărcare călire/blindare a brăzdarelor

1. Șlefuiți și orientați corect brăzdarul

Înainte de aplicarea electrodului de sudura, zonele din spatele vârfurilor

de brazdar, acolo unde trebuie blindat, trebuiesc șlefuite curat. Resturile de
vopsea în cazul brăzdarelor noi, rugina si arsura trebuiesc îndepartate.
Altfel se împiedică incluziuni de zgură la sudare. Cu un polizor unghiular,
se șlefuisc zonele de încărcare cât mai bine. Trebuie evitat, ca brăzdarul să
se supraâncălzească si prin aceasta sa se modifice structura metalului. Din
acest motiv se suprapune pe bancul metalic brazdarul cât de mult,așa încât sa ramâna accesibile numai
suprafetele care trebuie sudate. Și anume de o parte brăzdarele ce se slefuiesc pe stânga, separat și
alaturi, cele de șlefuit pe dreapta.

2. Îngrădirea domeniului de sudură

Fiindcă electrozii nu sunt foarte ieftini, ar trebui sudat doar partea
uzată a brăzdarului. În afară de aceasta, brăzdarul acolo unde trebuie
sudat, nu are voie sa fie lipit de plug. Pentru mai simpla orientare pe
brăzdar se aplică la înalțimea potrivita o linie de cretă ce va delimita
zona de încărcare. Până aici si nu mai departe se sudează!

3. Asigurarea legăturii de masă

Ca electrodul să se poată aprinde, brăzdarul are nevoie de o

legătură de masa cât mai bună. Aici exista un truc bun, cu care se poate
suda bine si pe o masa de lemn: se pune brăzdarul deasupra unei bucăți
de fier drept care va fi sudată în câteva puncte de brăzdar (încercați să
fixați brăzdarul într-un loc unde punctul de sudură nu deranjează
ulterior, altfel va trebui șlefuit înainte de montare). Dacă se prinde acum
cleștele cablului de masa pe marginea bucatii de fier drept, se obține cu
siguranță o buna legătură.

4. Directia optima de sudura

Dacă o componentă de uzură ascutită trebuie sudată, se începe
cu cusătura de la vârf si se deplasează apoi, încet, mai departe spre
mijloc. Dacă se începe din spate si spre vârf, atunci acesta s-ar încălzi
19
prea tare iar structura metalică internă obținută greu și scump prin forjare și călire repetată, se poate
distruge. De asemenea, cordonul de sudură se așterne respectând sensul de frecare cu solul și nu
împotriva acestui sens.

5. Ordinea de sudură

Se sudează pe fiecare brăzdar, prima data un cordon, și anume cel

din margine iar apoi se trece la urmatorul brăzdar. Această operație se
repetă până când partea uzată este acoperită complet. Asezati cordon lângă
cordon – nu suprapus! Suprafața NU trebuie lucrată apoi cu slefuitorul
unghiular. Este în final partea din spate. După același sistem ca si la
brazdarele dintr-o bucata se blindeaza si vârfurile brazdarelor împărțite.
Puneti vârfurile în ordine, alaturi, si fixati-le pentru mai buna asigurare a
masei pe o bucata de fier drept. Si aici componentele sunt din nou bine
șlefuite si apoi pe rând sudate. Pentru a evita recoacerea, porniti cu
cordoanele de sudură din nou de la vârf. Desigur trebuie sa fiți atent, ca
părțile din spate sa fie blindate numai în locurile uzate, unde nu se lipesc
de cormană. Altfel ar putea fi probleme la fixare.

20
Surse bibliografice:

1. Maşini şi instalaţii agricole , Toma Dragoş, Scripnic Valentin, Mitroi

Constantin, Editura Ceres, 1981
2. www.galloway.ro site SC. AGRO-BUCHER S.R.L. tehnologie Terra dur.

3. Producătorii români cu tradiţie în producerea semănătorilor sau a

componentelor incluse în semănători, piese de schimb:

-MECANICA CEAHLAUL PIATRA NEAMT, www.mecanicaceahlau.ro

- S.C. MAT S.A. Craiova www.matcraiova.ro

- S.C. Servoplant S.R.L. Bucureşti, www.servoplant.ro
- S.C. IMUM S.A. Medgidia, www.imum.ro
- S.C. Tehnofavorit S.A. Bonţida, www.tehnofavorit.ro
- S.C. Cyber Trade S.R.L. Braşov, www.cybertrade.ro
- S.C. Gospomas S.A. Oneşti, www.infocompanies.com/Gospomas-SA-Onesti-
97850.htm
- S.C. Agrosez S.A. Sibiu, www.agrosez.ro

TENDINTE:
4. www.seedspider.com
-

21
22
23
24
25
26
27
28
29
NOUTATI SI TENDINTE

Semanatoarea racheta

30
Semanatoarea sanie

31
www.seedspider.com

32