UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Învățămant la distanță

Temă de casă la disciplina: Bază energetică şi Maşini Horticole II

Titlul temei: Maşini de plantat tuberculi – proces de lucru, organe active,
tipuri constructive

Conf. dr. Popescu Octavian Student : Boboc Eugen Claudiu

Anul I, semestrul II
 Cuprins

1. Introducere
2. Masini de plantat tuberculi
3. Tipuri de aparate de plantat
4. Principalele reglaje ale masinilor de plantat tuberculi
5. Exploatarea masinilor de plantat tuberculi
6. Concluzii
7. Bibliografie
1. Introducere

Mecanizarea completa a lucrarilor agricole este o conditie hotaratoare in valorificarea

potentialului biologic al plantelor si animalelor, a introducerii unor tehnologii noi, a
usurarii muncii fizice. Masinile si instalatile agricole diversificate in functie de sol, relief,
cultura, rase si specii de animale, tehnologii de lucru si de alte conditii, actionate de surse
enrgetice corespunzatoare, trebuie sa asigure efectuarea lucrarilor agricole de calitate si in
perioade optime. Ele trebuie sa fie utilizate la intreaga lor capacitate de lucru si la un
consum minim de combustibil, contribuindu-se prin aceasta la marirea eficientei
economice a mecanizarii proceselor de productie din agricultura.

2. Masini de plantat tuberculi

 Aceste masini sunt destinate pentru plantarea cartofilor, cu musuroirea (bilonarea)
sau fara musuroirea (bilonarea) solului, in functie de umiditatea acestuia, musuroirea
(bilonarea) fiind recomandata in terenurile umede.
Masinile de plantat cartofi executa urmatoarele operatii:
- deschiderea rigolei
- introducerea tuberculilor in rigola
- acoperirea cu sol a rigolei
- tasarea rigolei
Masinile de plantat tuberculi sunt tractate, purtate sau semipurtate si pot fi de tip simplu
cand executa numai plantarea tuberculilor, sau pot fi de tip combinat cand executa si aplicarea
ingrasamintelor.
O masina de plantat tuberculi este formata in general din cutia pentru tuberculi,
aparatele de plantat, brazdarele pentru deschiderea rigolelor , organele de acoperire cu sol sau de
bilonare a solului, mecanisme de ridicare si coborare a brazdarelor, transmisia, marcatoare,
dispoz
itive de comanda a acestora, dispozitive de reglare, cadrul si rotile de rulare, care la majoritatea
masinilor actioneaza si aparatele de plantare.
In cazul masinilor combinate exista in plus cutia pentru ingrasaminte, aparatele de
distributie a ingrasamintelor, tuburile de conducere a ingrasamintelor in brazdare si transmisia
corespunzatoare.
Cutiile pentru tuberculi trebuie sa aiba peretii inclinati pentru a asigura curgerea
corespunzatoare a tuberculilor catre aparatul de plantare si o capacitate cat mai mare.

3. Tipuri de aparate de plantat

Tipurile de aparate de plantat folosite la masinile de plantat tuberculi sunt:

 a) Aparate de plantare cu cupe montate pe lant;
b) Aparate de plantare cu cupe montate pe disc;
c) Aparate de plantare cu degete de prindere montate pe disc;
d) Aparate de plantare cu ace

a) Aparatul de plantat cu cupe montate pe un lant antreneaza tuberculii din cutia

masinii cu ajutorul cupelor, ii transporta in partea inferioara, pe ramura de descarcare
si lasa tuberculii sa cada liber in brazdar. La unele masini, aparatul este prevazut cu
cutii de compensare, montate in partea superioara a ramurii de incarcare a lantului cu
cupe. Cupele lantului care nu s-au incarcat cu tuberculi din cutia masinii, trecand prin
cutia de compensare se incarca cu tuberculi din aceasta cutie.

b) Aparatul de plantat cu cupe montate pe disc antreneaza tuberculii din cutia masinii
cu ajutorul cupelor care sunt montate pe periferia discului fiind prevazute fiecare cu un
deget de fixare a tuberculului in cupa. Discul este montat rigid pe osia rotilor masinii.
Degetul tine tuberculul fixat in cupa pana ce aceasta ajunge in pozitia inferioara cand
degetul se retrage datorita unei came care il actioneaza si tubercululcade liber in
brazdar. Aceste aparate functioneaza corespunzator la o viteza periferica a cupelor de
pe disc de 1,8- 2,4 m/s, asigurand un debit de plantare de circa 4-5 tuberculi/secunda.

c) Aparatul de plantat cu degete de prindere montate pe disc functioneaza similar cu

aparatul de plantat cu cupe montate pe disc, deosebirea fiind numai din punct de
vedere constructive, care in loc de cupe are prevazute degete de prindere , tuberculii
fiind fixati intre deget si suprafata discului, astfel incat prin rotire, tuberculii antrenati
de degetele de prindere ajung in partea inferioara a discului unde sunt eliberati de
degete care trec peste o cama fixa.

d) Aparatul de plantat cu ace functioneaza ca principiu la fel ca si un aparat cu cupe

montate pe disc , numai ca in loc de cupe exista montate pe disc niste parghii articulate
cu ace. In timp ce discul cu ace se roteste acesta inteapa tuberculii din cutia masinii si
ii antreneaza pana ce ajung in pozitie inferioara cand tuberculii sunt eliberati prin
indepartarea parghiilor cu ace de catre bratele rigide ale unei came fixe.

Distanta intre tuberculi pe rand se calculeaza in mod asemanator ca si distanta

intre boabe sau cuiburi pe rand la masinile de semanat in cuiburi, sau ca si distanta
intre rasaduri pe rand, la masinile de plantat rasaduri.
La masinile de plantat tuberculi se pot utilize diferite tipuri de brazdare : cu un
disc, cu doua discuri, sub forma de rarita si sub forma de pana, in functie de tipul
solului in care lucreaza si de metoda de plantare. Brazdarele tip disc se urilizeaza in
 soluri usoare cand acoperirea tuberculilor se face prin musuroire (bilonare), iar
brazdarele tip rarita sau sub forma de pana, cand se utilizeaza masina si in soluri grele
iar acoperirea tuberculilor se face su solul rezultat din rigola de plantare facutade
brazdar, fara musuroire (bilonare).
La toate tipurile de brazdare se mai folosesc si organe de acoperire cu sol a
randului de tuberculi plantati, realizate sub forma unor discuri sau gheare-aripioare.
Masinile de plantat tuberculi pot fi echipate cu 2,4,6 sau 8 brazdare.
Mecanismele de ridicare si coborare sunt similare cu ale masinilor de semanat.
Masinile sunt prevazute cu marcatoare de tip disc sau gheara care functioneaza pe
acelasi principiu ca si la masinile de semanat.

4. Principalele reglaje ale masinilor de plantat tuberculi

Principalele reglaje ale masinilor de plantat tuberculi sunt:

 - distanta intre brazdare, corespunzator distantei intre randuri la care trebuie
plantati tuberculii prin montarea la aceeasi distant a sectiilor de plantare pe
cadrul masinii;

- distanta intre tuberculi pe rand, prin schimbarea raportului de transmitere a

miscarii de la roata masinii la axul aparatelor de plantare si prin numarul de
dispozitivede prindere a tuberculilor de distribuitor (lant, disc);

- adancimea de plantare prin fixarea brazdarelor in suportii lor in pozitiile

corespunzatoare.

- unghiul de deschidere a organelor de acoperire prin fixarea acestora in

pozitie corespunzatoare in suportii lor si prin aceasta inaltimea si latimea
bilonului;

- deschiderea marcatoarelor, similar ca la semanatori;

- cuplajul de siguranta, prin reglarea fortei la care trebuie sa cedeze la

suprasolicitari (daca este cazul).

5. Exploatarea masinilor de plantat tuberculi

Se face la fel ca la masinile de semanat, indicii calitativi de lucru determinandu-se la

fel ca la masinile de semanat in cuiburi sau de plantat rasaduri.
 Regulile de exploatare si normele de protectia muncii sunt asemanatoare agregatelor
de semanat.
Tendinta este de a se realiza masini de plantat tuberculi de tip combinat care la o
singura trecere sa execute concomitant cu plantarea, lucrarea solului, aplicat
ingrasaminte, insectofungicide si erbicide.
Intrucat exista un numar mare de tipuri de masini si instalatii agricole, de o
complexitate constuctiva diferita, se impune ca o cerinta obligatorie cunoasterea
temeinica a constructiei, functionarii, exploatarii, intretinerii si repararii tuturor acestor
utilaje, pentru a le folosi in productie la performantele lor optime tehnice si economice.

6. Concluzii

Masinile si instalatiile agricole care intra in dotarea agriculturii trebuie sa raspunda

urmatoarelor cerinte:
 - sa asigure in intregime indicii calitativi de lucru, corespunzator cu cerintele
exigente ale agriculturii moderne;
- sa aiba capacitate mare de lucru, sa execute concomitent pe cat posibil cat mai
multe operatii si sa incarce complet sursele energetice ce le actioneaza;
- sa fie diversificate si corelate cu puterea motoarelor si tractoarelor care le
actioneaza;
- sa asigure mecanizarea tuturor operatiilor din cadrul proceselor tehnologice de
productie.

Bibliografie

1. Nistor I. si col. , 1967, Tractoare, masini si unelte pentru horticultura.

Bucuresti, Editura didactica si pedagogica
2. Trandafir S., 1971, Mecanizarea lucrarilor in legumicultura, Bucuresti,
Editura Ceres
3. Toma Dragos, 1976, Masini si instalatii agricole, Bucuresti, Editura didactica
si pedagogica