Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1.3 Componena mainilor de recoltat cartofi. Scheme de maini de recoltat cartofi .....
11
11
11
13
13
13
16
17
17
18
3. Concluzii ....................................................................................................................... 21
Bibliografie ........................................................................................................................ 22
1. Aspecte generale
Cartoful se numr printre cele mai apreciate plante, cu valoare alimentar, furajer
i industrial mare. Recoltarea acestuia este o lucrare dificil, care implic un consum
energetic ridicat, cauzat de necesitatea prelucrrii unui volum mare de pmnt, fa de
care tuberculii reprezint doar 2-3%. Pentru ca procentul tehnologic de recoltare s aib o
eficien ridicat, acesta trebuie s cuprind urmtoarele operaii de lucru: ndeprtarea
vrejurilor, sparea i afnarea stratului de sol n care se gsesc tuberculii, desprinderea
tuberculilor, colectarea acestora.
Rotorul cu cutite rotindu-se cu viteze mari (viteza periferica a cutitelor este de 35-50
m/s), realizeaza tocarea vrejurilor si antrenarea fragmentelor pe partea superioara a
rotorului. Fragmentele rezultate sunt lasate pe sol.
destramarea acestuia, separarea particulelor de sol (care trec prin spatiile dintre vergele) si
desprinderea partiala a tuberculilor de vrejuri. De pe transportorul 3, materialul (tuberculi,
bulgari, pietre si vrejuri) este descarcat pe sol, sub forma unei fasii continue, ingustata prin
intermediul gratarului 4.
combine autopropulsate
c) schema organologica:
(fig. 6): discurile 1, pentru taierea vegetatiei; pintenii 2, pentru indepartarea ierburilor;
tavalugii 3, pentru spargerea bulgarilor; cutitele disc 4; brazdarele de dislocare 5; gratarul
rulant 6; valtul pneumatic 7, pentru sfaramarea bulgarilor; rotorul aruncator 8; elevatorul cu
degete 9, pentru separarea vrejurilor; ciocanelele 10; opritoarele 11; toba elevator 12;
transportorul pentru descarcarea pietrelor 13; transportorul transversal cu vergele 14;
transportorul receptor cu vergele 15; transportorul separator cu degete elastice 16;
transportoarele cu vergele pentru separarea manuala 17 si 19; valturile de sortare 18;
elevatorul 20, pentru incarcarea cartofilor in mijlocul de transport si colectorul de pietre 21.
Masa de material dislocata de brazdarele 5 este preluata de gratarul rulant 6, unde
se separa o mare parte din pamant. Bulgarii ramasi sunt sfarmati de rotorul pneumatic 7,
iar vrejurii sunt separati de elevatorul cu degete 9, continuandu-se intre timp si cernerea
pamantului afanat.
Cartofii, pietrele si bulgarii ramasi sunt preluati de toba elevator 12 si dirijati in
partea superioara a combinei unde se realizeaza separarea atat pe cale mecanica, cat si
pe cale manuala a impuritatilor din masa de cartofi. In functie de tipul combinei, bulgarii si
pietrele sunt eliminati direct pe sol sau sunt stocati in buncare speciale. Cartofii pot fi
adunati in saci, intr-un buncar sau incarcati intr-un mijloc de transport ce se deplaseaza in
paralel cu combina.
10
Brazdarele de dislocat pot fi pasive si active. Cele pasive disloca straturile de sol
numai datorita tractarii acestora. Brazdarele active primesc in timpul deplasarii in sol si o
miscare de oscilare, imprimata de un mecanism cu biela-manivela (cazul brazdarelor plate)
sau o miscare de rotatie (brazdare cu discuri).
Brazdarele plate (fig. 7, a) se construiesc cu latimi de 450-550 mm, iar unghiul de
dispunere a brazdarului fata de orizontala, de 10-20. La unele brazdare, suprafata este
curbata, unghiul fiind de 10-11 in partea anterioara si 16-24 in partea posterioara. Unghul
de dispunere a taisurilor brazdarului se alege tinand seama de considerentul de a asigura
lunecarea particulelor pe tais, respectiv autocuratirea acestuia.
12
Brazdarele cu elemente separate (fig. 7, c) sunt formate de obicei din trei elemente
1, destinate a sapa solul de pe un rand. In cazul acestor brazdare, in timpul transmiterii
stratului de sol dislocat spre organele de separare se realizeaza o prima separare a
particulelor mici de sol, acestea trecand prin spatiile dintre elemente. Pentru limitarea
latimii brazdei dislocate si impiedicarea revarsarii laterale a solului dislocat sunt prevazute
discurile 2. Pentru limitarea adancimii de lucru si tasarea bilonului, in vederea sfaramarii
bulgarilor este pevazut tamburul (tavalugul) de tasare 3.
Brazdarele active de forma plata au de obicei taisul dispus perpendicular pe directia
de inaintare. Ele sunt actionate de mecanisme cu biela-manivela, turatia arborelui fiind de
500-600 rot/min, iar amplitudinea oscilatiilor de 20-30 mm.
Brazdarele cu discuri (fig. 8) se folosesc la unele
combine. Acestea au diametrul de 700-900 mm si se
dispun in plan longitudinal sub un unghi de 25-30. In
plan transversal, discurile sunt inclinate inspre partea
interioara sub un unghi de 10-12. Turatia discurilor
este
de
50-70
rot/min.
Brazdarele
cu
discuri,
Separarea
tuberculilor din masa de sol se executa cu dificultate, atat datorita cantitatii mari de sol
prelucrate, cat si datorita legaturilor stranse intre tuberculi si tulpini. Procesul se
ingreuneaza pe soluri compacte si umede.
2.2.1 Organe de separare a tuberculilor de sol
Aceste organe au rolul de a efectua destramarea stratului de sol dislocat si transmis
de brazdare si separarea solului de tuberculi. Ele sunt realizate sub forma de
transportoare, efectuand in timpul lucrului si separarea fractiunilor de sol mai mici decat
tuberculii. Aceste transportoare, denumite transportoare separatoare, pot fi cu vergele sau
cu gratare oscilante. In afara de aceste tipuri de transportoare, in constructia combinelor
se folosesc si transportoare cu tambur rotativ.
Transportoare separatoare cu vergele (fig. 10). La aceste transportoare, organul
de lucru este realizat din vergele de sarma, fiind montat pe doua suluri. Vergelele sunt
unite intre ele prin carlige sau sunt montate pe doua lanturi sau doua curele plate ori
profilate.
Diametrul vergelelor folosite in constructia acestor transportoare este de 8,5-12 mm,
iar pasul acestora de 35-42 mm, asigurandu-se astfel spatiile dintre vergele de 25-32 mm.
La unele constructii de transportoare de acest tip, vergelele sunt imbracate cu tuburi din
cauciuc.
Fig. 10 Transportoare separatoare cu vergele
14
separatoare
cu
gratare
oscilante
(fig.
13).
La
aceste
transportoare, suprafata de lucru este realizata sub forma unui gratar 1, realizat din vergele
din sarma sau din tabla ambutisata, dispuse paralele cu planul de oscilare. Gratarul este
dispus sub un unghi de 10-25, fiind sustinut pe batiul masinii prin intermediul bratelor 2.
15
16
18
(fig.16) are pe suprafata sa degete a caror lungime este de 40-45 mm. Degetele se dispun
pe suprafata benzii la o distanta de 12-25 mm, forma degetelor fiind tronconica.
Transportoarele cu banda cauciucata se pot dispune orizontal sau inclinat.
a.
b.
20
3. Concluzii
Masinile agricole sunt masini de lucru destinate pentru a efectua o diversitate de
lucrari in cadrul proceselor de productie in agricultura, conform cu cerintele agrobiologice
si tehnico-economice impuse fiecarei lucrari in parte.
Recoltarea cartofului este o lucrare dificil, care implic un consum energetic ridicat,
cauzat de necesitatea prelucrrii unui volum mare de pmnt, fa de care tuberculii
reprezint doar o mica parte.
Recoltarea tuberculilor de cartofi se face prin sparea i destrmarea parial a
stratului de sol, pietre i vrejuri i colectarea lor. Aceasta se poate face folosind fie maini
care efectueaz numai operaiile de spare a stratului de sol i separare parial a
tuberculilor de sol i vrejuri, fie combine.
Indiferent de tehnologia de recoltare folosit, este necesar ca tuberculii recoltai s
fie curai de sol i separai de bulgari, pietre, vrejuri i tuberculi bolnavi sau vtmai.
Pentru ca recoltarea propriu-zisa a cartofilor sa se faca cu minimum de pierderi,
vatamari si costuri, intregul proces de recoltare trebuie conceput si realizat intr-un flux
continuu de mare randament.
In functie de operatiile tehnologice pe care le executa, masinile utilizate la recoltarea
cartofilor se clasifica astfel: masini pentru indepartarea vrejurilor, masini de scos tuberculi,
masini de scos si adunat tuberculi, combine de recoltat tuberculi.
Principalele parti componente ale masinilor de recoltat sunt: organele de dislocat si
scos tuberculi (brazdare de dislocat, rotoare cu furci), organele de separare a tuberculilor
de sol si vrejuri (transportoare separatoare, cu vergele, cu gratare oscilante sau cu tambur
rotativ), organe de sfaramare a bulgarilor (tambure de tasare, valturi pneumatice si valturi
21
Bibliografie
[1] Babiciuc P., Scripnic V., Masini agricole, Editura Ceres, Bucuresti, 1979
[2] Dumitrescu C., Tane N., Masini agricole de recoltat, Editura Universitatii Transilvania,
Brasov, 1992
22