Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Alimentaţie şi Turism

Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism

Mașini de balotat baloți cilindrici

Prof. Îndrumă tor : Hodâ rnă u Marius Student:

Secția: IMAPA
Grupa: 16173
An: III

2010

1
 Cuprins

Consideraţii generale privind maşinile agricole...................................................................3

Domeniul de utilizare a mașinilor de balotat baloți cilindrici..........................................4

Tipuri de prese pentru baloţii cilindrici...................................................................................6

Presele cu benzi........................................................................................................................................6

Presele cu valțuri.....................................................................................................................................10

Presele cu gră tare extensibile............................................................................................................11

Organele specifice de lucru ale preselor...................................................................................12

Dispozitivul de adunat şi ridicat din brazdă .................................................................................12

Dispozitiv de alimentare .....................................................................................................................12

Mecanismul de presare..........................................................................................................................13

Dispozitivul de reglare a gradului de presare..............................................................................14

Mecanismul de comanda.......................................................................................................................14

Aparatul de legat.......................................................................................................................................15

Mecanismul de realizare a nodului...................................................................................................17

Masuri de tehnica securitatii muncii...........................................................................................18

Bibliografie...........................................................................................................................................19

Anexe......................................................................................................................................................20

2
Consideraţii generale privind maşinile agricole

Maşinile agricole sunt destinate pentru a efectua o diversitate de lucră ri in cadrul

proceselor de productie din agricultura, conform cu cerintele agrobiologice si
tehnicoeconomoce, impuse fiecarei lucrari in parte.
Prin mecanismele diverselor lucrari, din agricultura, se asigura:
 marirea productivitatii muncii
 realizarea unor lucrari cu indicatii calitative si
executarea acestor in termini optimi agrotehnici,
ducand la cresterea productiei pe unitetea de
suprafata cultivata.
 usurarea munci, munca manuala se transforma intr-o
munca de conducere a masini

Toate aceste consulente justifica tendinta general ce se manifesta la nivel global de dotare a
agriculturi cu tractoare, masini si instalatii, din ce in ce mai performante, si crearea a noi
tipiri de masini cu indici calificative si tehnicoeconomici superiori.
Clasificarea generala a masinilor agricole
In cadrul proceselor de productie agricole, se utilizeaza o divrsitate mare de tipuri de
masini agricole.
Clasificarea acestora se poate face dupa mai multe criterii:
a) Dupa modul in care executa procesul, se clasifica in:
-masini agricole mobile
-masini agricole stationare

b) Dupa felul actionarii, pot fi:

- masini cu actionare manuala
- cu actionare animala
- cu actionare mecanica

c) Dupa felul lucrarii pe care o executa, se impart in:

3
 - masini pentru lucrarile solului (pluguri, cultivatoare, grape, etc.)
- masini de semanat si plantat
- masini pentru combaterea bolilor si daunitorilor culturilor si
produselor agricole
- masini pentru recoltarea culturilor agricole
- masini pentru conditionarea si prelucrarea produselor agricole
- masini si instalatii pentru lucrari specifice sectorului zootehnic
- masini pentru lucrari speciale (lucrari de irigatie, de secari, trasare)

Domeniul de utilizare a mașinilor de balotat baloți cilindrici

Maşinile de balotat execută ridicarea fâ nului de pe mirişte aflat în brazde, presarea

şi legarea baloturi. Presarea şi balotarea fâ nului şi paielor se face în scipul reducerii
volumului acestora în vederea utiliză rii mai bune a capacită ţii de încă rcare a mijloacelor de
transport şi spaţiilor de depizitare.

Scema procesului de lucru al unei mașini autoîncă rcă toare de transportat căpițe

4
 De asemenea balotarea fâ nului şi paielor se reduc pierderile de material atâ t în
timpul transportului câ t şi în timpul depozită rii, se asigură manipularea şi clă direa mai
uşoară , se poate realiza mecabizarea operaţiilor de procesului de muncă în mai mare
mă sură iar pe de altă parte fâ nul balotat îşi pă strează mai bine şi mai mult timp culoarea şi
mirosul. Pentru reducerea pierderilor prin scuturarea frunzelor, strâ ngerea şi balotarea
fâ nului trebuie fă cute câ nd umiditatea materialului este de 25-30%. În această situaţie şi
oricâ nd umiditatea materialului balotat este mai mare de 20%, pentru evitarea dagradă rii
lui este necesară continuarea procesului de uscare. Reducerea umidită ţii se poate realiza pe
cale naturală prin lă sarea baloturilor pe mirişte(câ nd condiţiile climatice permit) sau prin
ventilare activă pe platformele de depozitare. Între densitatea materialului presat şi
umiditatea lui, în cazul uscă rii pe cale naturală există urmatoarea dependenţă : la umiditate:
Ur=30% masa volimică admisă este γ=100-140kg/m3; la Ur=25% corespunde γ=150-
200kg/m3; la Ur=23% corespunde γ=225kg/m3 iar la Ur sub 20% materialul poate fi preset
pâ nă la densitatea maximă .
Pă strarea fâ nului balotat în condiţiile mediului ambient este asigurată câ nd Ur≤12%.
Pierderile de material în cadrul strâ ngerii şi balotă rii fâ nului nu trebuie să depă şească 3-
5% din producţie. În cazul balotă rii materialelor destinate hranei animalelor, legarea
baloturilor trebuie să se facă cu sforă , iar atunci câ nd totuşi foloseşte sâ rmă , ugerea
acesteia să se facă cu uleiuri vegetale. Maşinle de balotat trebuie să realizeze o siguranţă a
legă rii de peste 98%.
Baloturile realizate din materialul furajer se împart după forma geoetrică în:
-baloturi paralelipipedice
-baloturi cilindrice
Baloturile cilindrice se realitaetă înfaşurarea continuă în spirală a materialului
furajer. Se deosebesc trei metode de executare şi presare a baloturilor cilindrice:
-metoda presă rii continue din interior spre exterior numită şi metoda
camerei de presare cu volum variabil. Baloturile obţinule prin această metodă au
densitatea aproape uniform în toată masa lor;
-metoda presă rii din exterior spre interior numită şi metoda camerei de
presare cu volumul constant.Baloturile obţinute au exteriorul mai dens iar miezul afâ nat;

5
 -metoda presă rii mixte sau a fazelor succesie câ nd în prima fază se realizează
un miez mai puţin dens printr-o presare din exterior că tre interior, iar a doua fază constă
într-p presare continuă a materialului care se înfă şoară neâ ntrerupt pe miezul format pâ nă
ajunge la diametru prestabilit.
Baloturile cilindrice au diametru de 0,8-2,1 m, lungimea de 1,2-2m , volumul de
0,76-4,07m.c., masa volumică γ=90-250 kg/m.c. şi masa de 110-1350kg. Pentru limitarea
destinerii şi desfă şură rii materalului furajer aflat în balot acesta se înfă şoară cu material de
reţinere. Se disting 3 procedee:
-înfaşurarea cu sfoara prin depunerea a 12,15 spire pe exteriorul balotului.Capetele
legaturii nu se innoadă .Se foloseşte sfoară din fibre naturale ori sintetice.Consumul de
material de infă şurat este de 0,5-1 kg/t sfoara de sisal şi de 0,4-0,6 kg/t sfoara sintetică .În
medie timpul de înfaşurarea si depunere pe sol al balotului reprezinta cca. 60% din timpul
total de lucru aferent balotului.Pentru creşterea productivitaţii muncii se practică
infaşurarea simultană a balotului cu două fire de la capete;
-înfaşurarea cu plasă sintetică .Pe circumferinţa balotului se infaşoară la 1,5-2,4 ori o plasă
din materiale sintetice la radiaţii ultra-violete.Înfaşurarea cu plasă creşte capacitatea de
lucru a maşinii de balotat cu cca 30% faţă de înfaşurarea cu sfoară ,dar diametrul este mai
mare cu cca 10 cm.
-înfaşurarea cu folie sintetică de culoare neagră pentu evitarea condensă rii vaporilor de
apă pe faţa interioară .Se practică trei metode de înfaşurare cu folie.

Tipuri de prese pentru baloţii cilindrici

Presele cu benzi: Realizeză baloţi cilindrici de densitate medie şi mică şi sunt în general de
două tipuri: cu cameră extensibilă ( cu volum variabil) şi cu cameră cu volum constant.

6
1-bord de tracţiune
2-dispozitiv de ridicare
3-roată de copiere
4-benzi de presare

7
 5-capac rabatabil

Funcţionare: -alimentarea se face în timpul deplasă rii cu ajutorul dispozitivului de ridicare

2, care ridică materialul din brazdă şi îl trimite în incinta de presare. Acolo el este antrenat
de benzile 4 şi roluit în formă cilindrică pâ nă la umplerea întregului spaţiu;
-alimentarea este continuă , benzile presă prin frecarea materialului în rulou
şi mă rindu-i gradul de compactare;
- în momentul câ nd benzile patinează ruloul (balotul) este gata şi poate fi
descă rcat prin ridicarea capacului rabatabil;
-baloturile pot fi legate cu sforă sau ambalate în folie de plastic sau plasă .

Presele cu benzi cu cameră de presare extensibilă pot dispune de un singur grup de lucru
(fig.1) sau de două grupuri de lucru (fig.2).
În primul caz, presa este alcă tuită din grupul sulurilor de întindere a benzilor.1,
capacul rabatabil 2, bara de tracţiune 3, cuţitele cu sfoară 4, gră tarul 5 pentru dirijarea
materialului, dispozitivul de ridicare a brazdei 6, valturile de precomprimare 7, valurile de
alimentare 8 şi benzile 9 de formare şi presare a baloturilor.
În prima fază materialul este ridicat de dispozitivul 6 (tobă cu degete) , trecut printr
valurile de precomprimare 7 şi transmis în spaţiul dintre valturi și benzi (camera de
presare). Datorită tensionă rii lor, benzile sunt antrenate treptat că tre sulurile motorice 1.
Volumul balotului se mă reşte pă nă se atinge gradul de presare dorit , urmă rit de obicei cu
ajutorul unui manometru situat în bordul tractorului.

8
 Fig. 1.Schema presei cu benzi cu cameră extensibilă cu un singur grup de lucru

În continuare ( faza a-II-a) se opreşte înaintarea maşinii şi se execută înfă şurarea

balotului cu sfoară . În faza a III-a şi ultima, se rabate capacul posterior 2 şi prin întinderea
benzilor balotul este lă sat pe sol. Ciclul de lucru se reia după închiderea capacului.
Presele cu două grupe de lucru sunt alcă tuite din sulurile de întindere 1 si 9, grupul
superior de benzi 2, sulul motric al grupului superior 3, sulul oscilant 4, sulurile de
susţinere 5 şi 6, grupul inferior de benzi 7, sulul motric al grupului inferior 8 şi elevatorul
de alimentare 10.

Fig. 2. Procesul de lucru al presei cu benzi cu cameră extensibilă cu două grupuri de

lucru

9
 Procesul de lucru al acestor prese constă din formarea treptată a balotului prin
înfă şurare i presarea materialului (faza I, fig.1.94,a) , legarea balotului cu sfoară ( faza a II-
a,fig.1.94,b) și evacuarea balotului (faza a II-a,fig.1.94,c).

Presele cu cameră cu volum constant au camera de presare formată din 5..6 grupe de benzi
dispuse pe laturile unui pentagon sau hexagon 9fig.3). pă rţile componente principale sunt:
bara de tracţiune 1, dispozitivul de ridicare 2, roată de copiere 3, benzile 4 şi capacul
rabatabil 5. Cele trei faze de lucru constau în: formarea şi presarea balotului(fig.3,a),
legarea balotului(fig.3,b), descă rcarea balotului(fig.3,c). Balotul se formează prin rulare,
datorită mişcă rii benzilor.

Fig.3. Procesul de lucru al presei cu benzi cu cameră de lucru de volum constant

10
Presele cu valţuri execută baloturi de formă cilindrică cu grad mediu de presare. Presa cu
valţuri se compune din(fig.4) : bara de tracţiune 1, dispozitivul de ridicare 2, camera de
presare 3, valţurile de rulare şi presare 4, dispozitivul de legat cu sfoară şi mecanismul de
reglare a gradului de presare.
Etapele de lucru constau din formarea şi presarea balotului (fig.4 a şi b), legarea cu sfoară
(fig.4 c) şi descă rcarea balotului (fig.4,d).
Balotul se formează tot prin rulare datorită mişcă rii de rotaţie a valţurilor.

Fig.4.Procesul de lucru al presei cu valțuri

Presele cu gră tare extensibile

Presele cu gră tare extensibile au cameră de presare cu volum variabil(fig 5). Ele
sunt compuse din: gră tarele oscinlante 1, capacul rabatabil 2,b ara de tracţiune 3 şi
dispozitivul de ridicare 4(de tip transportor, alcă tuit din mai multe benzi paralele continui,
dispuse vertical, prvă zute pe suprafaţa laterală cu degete elastice şi pinteni metalici ).

11
 Fig.5.Presă cu gră tare extensibile
Rularea materialului se face pe suprafaţa miriştei şi odată cu volumul balotului
creşte el pă trunde în camera de presare, obligâ nd gră tarele să se desprindă . Câ nd balotul
este terminat, el este lă sat pe sol prin rabatarea capacului posterior.

Organele specifice de lucru ale preselor

Dispozitivul de adunat şi ridicat din brazdă este destinat strâ ngerii materialului, ridică rii
lui de pe mirişte şi transmisii lui mai departe, în fluxul de prelucrare.
În general, presele sunt dotate cu dispozitive de tip tobă cu degete elastice, care
lucrează pe lă ţimi de lucru 1,2...1,6m, la o turaţie a tobei =45...65 rot/min.
Pentru a evita aglomerarea materialului în faţa dispozitivului, viteza periferică a
degetelor se alege mai mare decâ t viteza de avans a maşinii( vm=2...2,2m/s;
vp=(1,1...1,2)vm).
În cazul presă rii tulpinilor de porumb se utilizează de obicei un dispozitiv dintr-o
tobă pe care sunt montate articulat ciocane sau cuţite pentru tă ierea, fibrarea şi trimiterea
materialului în camera dispozitivului de alimentare.
Dispozitiv de alimentare este destinat preluă rii materialului de la dispozitivul de ridicare
din brazdă şi trimiterii lui în camera de presare.
Cele mai des utilizate dispozitive de alimentare sunt de tipul:
-transportor cu bandă sau racleţi;
-tobă cu discuri rotative;
-transportor elicoidal şi furcă de alimetare (fig 6 a.)
-mecanism cu furci sincrone cu mişcare oscilatorie(fig 6 b)

12
-cu alimentator intermediar(fig.6 c)
-cu furci cu mişcare de translaţie(fig 6 d)
Cele mai utilizate dispozitive sunt cele cu furci. Mişcarea furcilor de almentare este
sincronizată cu mişcarea pistonului mecanismului de presare, în aşa fel, încâ t introducerea
materialului în canalul de presare să aibă loc câ nd pstonul este retras.
Mecanismul de alimentare trebuie să realizeze şi o uşoară compactare a
materialului introdus în camera de presare, pentru a mă ri capacitatea de lucru a
dispozitivului de presare.
Mecanismul de presare are rolul de a comprima materialul alimentat în camera de presare,
pâ nă la densitatea stabilă , în vederea formă rii balotului.
Pă rțile componente ale unui asemenea mecanism sunt, de obicei, pistonul,
mecanismul de acţionare, camera de presare şi volantul.
Pistonul este o piesă masivă , realizată din plă ci de tablă sudată , de obicei de secţiune
dreptunghiulară , ce urmă reşte fidel forma canalului de presare. Ghidarea pistonului se face
pe plă ci de lemn sau role.
Mecanismul de acţionare al pistonului este, de cel mai multe ori, un mecanism bielă -
manivelă sau bielă –manivelă balansier. El este acţionat printr-o transmisie (cardan şi
reductor) de a priza de putere a tractorului.
Volantul este o piesă masivă , circulară , cu rol în uniformizarea mişcă rii.

13
 Fig 6.Schema de dispozitive de alimentare ale preselor

Dispozitivul de reglare a gradului de presare frâ nează deplasarea baloturilor aflate pe

jgheabul de evacuare pentru a asigura o rezistenţă la înaintare care să permită obţinerea
unei densită ţi corespunză toare. Acest efect se obţine prin gustarea treptată a secțiunii de
trecere prin modificarea distanţei între peretele superior şi cel infrior.
Uneori aceşti pereţi sunt înlocuiţi cu două bare longitudinale articulate la partea
anterioară şi prinse într-un jug grinzi transversale şi două tije filetate prevă zute cu arcuri
(7.)

14
 Fig 7.Schema de dispozitive pentru reglarea gradului de presare
În cazul preselor cu benzi sau cu valţuri, dispozitivul de reglare a gradului de
presare este un mecanism cu pâ rghii prevă zut cu arcuri elicoidale cu tensiune reglabilă .
Mecanismul de comandă este destinat declanşă rii operaţiei de legare a balotului câ nd
acesta a ajuns la dimnsiunea prescrisă . Există mecanisme de comandă pentru baloturi cu
lungime constantă şi pentru baloruti cu lungime vriabilă .
Pă rţile componente ale unui mecanism de comandă pentru baloţi cu lungime
constantă sunt urmă toarele(fig 8 a): roate stelată 1, grupul conc 2, braţul 3, pâ rghia ză vor
4, clichetul 5 şi arcul 6.

Fig 8.Mechanisme de comandă

Prin mişcarea de înaintare a balotului, roata steltă 1 este antrenată , ea roteşte braţul
3, care roteşte pâ rghia ză vor 4 şi eliberează clichetul 5, cuplâ nd arborele aparatului de
legat.
În cazul mecanizmului de comandă pentru baloturi cu lungime reglabilă (fig 8 b)
arborele roţii atelate 4 antrenează prin frecare tija curbată 3 pâ nă eliberează clichetul. În
timpul desfă șură rii operaţiei de legare, tija curbată 3 este împinsă înapoi, ea că zâ nd pe
opritorul 5. În funcție de poziţia acestuia se regează lungimea balotului.

15
Aparatul de legat are rolul de a înfă şura balotul cu firele de legare şi de a executa nodul la
capetele acestora.
Se utlizează două tipuri de aparate de legare: -cu sâ rmă
-cu sfoară
Pă rţile componente specifice ale unui asemenea aparat de legare sunt:
-acele(cu mecanismul de acţionare)
-reţină torul
-înnodă tor(pentru sfoară )
-ră sucitor(pentru sâ rmă )
Acele au rolul de a susţine sfoara sau sîrma la trecerea ei peste balot,pâ na la
reţinator şi inapoi.
Acele sunt curbate şi au forma de “V”(la legatoarele cu să rmă ) sau vîrf cu orificii(la
legatoarele cu sfoară ).Mecanismul de acţionare al acelor este de obicei un mecanism bielă -
manivelă balansier sau un mecanism cu camă .
Reţină torul are rolul de a executa prindere firului de legare adusă de ace peste
balotul format.
Reţină toarele cu sîrma cele mai des utilizate sunt cele cu discuri rotative(fig.9,a),cu
pâ rghie(fig.9.b) sau cu sertaraş(fig 9,c).
Reţină torul cu discuri este alcatuit din placa fixă 1,axul 2,discurile 3 si cuţitul
4.Discurile 3 sunt prevazute la periferie cu două degajă ri in formă de v ,dispuse la
180°.Reţinerea sâ rmei se face după indoirea ei pe profilul plă cii fixe.

16
 Fig.9.Schema de reținătoare de sâ rmă

Reţină torul cu pă rghie are urmatoarele parţi componente : plă cile fixe 1,pâ rghia
2,braţul 3 şi bara de acţinare 4.Pâ rghia 2 prinde sâ rma prin strangere şi deformare pe
plă cile fixe 1.Reţinerea se face alternativ pe cele două parţi ale pâ rghiei.
Reţină torul cu sertă raş este alcă tuit din suportul tubului 1,deflectorul 2 si
sertă raşul(suveica) 3.Prinderea sâ rmei se face prin indoire şi fixare intre suport şi faţa
teşita a gulerului suveicii.
Reţină toarele se sfoară sunt de două tipuri:cu discuri canelate (fig 10.a) şi cu disc de
presare(fig.10.b).
Reţină torul cu discuri canelate se compune din arcul lamelar 1, plă cile de reţinere
2,discurile canelate 3,arborele 4 şi plă cile impingă toare 5.Discurile sunt in numă r de
2...3,prevă zute cu 4...6 degajă ri semicirculare dispuse la periferie,în care acele aduc
sfoara.Prinderea se face prin rotirea discurilor cu 90° sau 60° şi introducerea sforii între
discuri şi plă cile de susţinere(vezi detaliul c).

17
 Reţină torul cu disc de presare este alcă tuit din arcul 1.axul 2,discul rotativ 3,diseul de
presiune fix 4,tija 5 şi cuţitul 6.Discul rotativ este prevă zut cu două canale profilate pe care
este aşezată sfoara,prinderea realiză ndu-se între discul fix şi discul rotativ,prin rotaţia
acestuia cu 180°.
Cuţitele din schemele prezentate mai sus au rolul de a tă ia firul de legare după
executarea nodului.

Fig.10.Schema de rețină toare de sforă

Mecanismul de realizare a nodului asigură legarea capetelor firelor în vederea obţinerii

rezistenţei baloturilor la solicită ri exterioare.
În cazul legă rii cu sâ rma ,datorită plasticitaţii acesteia,capetele sunt rasucite de 3..4 ori de
că tre ră sucitorul aparatului de legat.

18
Măsuri de tehnica securitaţii muncii

In exploatarea maşinilor de adunat si presat în vederea prevenirii accidentelor se vor

respecta urmatoarele masuri de tehnica securitaţii muncii.
1. Masinile de adunat si presat vor fi exploatate,reglate si reparate numai de personal
calificat car cunoaşte acest tip de utilaje.
2. Înainte de pornirea maşinii se va verifica montarea corectă a tuturor aparatorilor de
protectie.
3. Se interzice efectuarea unor intervenţii de reglaj sau remediere asupra maşinii atâ t timp
câ t acesta se afla in funcţiune.
4. Proba în gol se face cu mare griji numai prin acţionarea manuală de la volant.
5. În timpul funcţionarii maşinii se interzice urcarea persoanelor pe maşina sau deplasarea
in imediata apropiere a maşinii.
6. Se interzice atingerea organelor in mişcare.
7. La intrarea in funcţiune a dispozitivului de siguranţa se decuplează imediat priza de
putere.
8. Manipularea baloturilor se face numai cu câ rlige speciale aflate in trusa maşinii.
9. Schimbarea bobinelor de sâ rma se face numai după ce maşina a fost decuplată de la
priza de putere a tractorului.

19
 Bibliografie

[1].Maşini agricole de recoltat,C.Dumintrescu,N.Ţ ane,Universitatea din Braşov.1985;

[2].Produse de lucru şi maşini agricole de recoltat,Vasile Neculeasă ,Ioan Dă nila,Editura
A92,Iaşi,1995;
[3].www.referat.ro;
[4]. http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://images.autoline-eu.ro/s/masini-agricole-presa-
de-balotat-Welger-RP12--1--09102822313403482300.jpg&imgrefurl=http://autoline-
eu.ro/sf/masini-agricole-presa-de-balotat-Welger-RP12-
09102822313403482300.html&usg=__Bikhn5zu0PZ3xpI5A6cJgmAFBj0=&h=195&w=260&sz
=14&hl=hu&start=26&um=1&tbnid=SpsGmQx-7PCtjM:&tbnh=84&tbnw=112&prev=/images
%3Fq%3Dpresa%2Bde%2Bbalotat%26ndsp%3D20%26hl%3Dhu%26client%3Dfirefox-a
%26channel%3Ds%26rls%3Dorg.mozilla:hu:official%26sa%3DN%26start%3D20%26um
%3D1

20
 Anexe

Anexa1

Presă de balotat WELGER RP12

Anexa2

Presă de balotat CLAAS - ROLLANT 62

Anexa3

21
Presele Massey Ferguson de baloţi cilindrici cu cameră fixă sau variabilă de compresie

22