1.

Definiti si caracterizati diferitele tipuri de agricultura practicate in lume

Agro-ecologie (agro-ecology):
• termen larg raspindit, studiaza rolul agriculturii in lume
• este studiul relatiei (relatiilor) dintre culturile agricole si mediu
• pune la dispozitie un cadru interdisciplinar cu care se studiaza activitatea agriculturii
• in acest cadru agricultura nu este o entitate izolata, este o parte a unui context ecologic
Agricultura durabila (sustainable agriculture):
• se refera la abilitatea unei ferme de a produce hrana pe o perioada nedefinita, fara a
produce pagube severe sau ireversibile sanatatii ecosistemului
• acopera doua aspecte esentiale:
a. biofizic – legat de efectele de lunga durata ale practicilor agricole asupra proprietatilor
solului si asupra proceselor esentiale legate de productivitatea culturilor agricole
b. socio-economic – legat de abilitatea fermierilor de a obtine produse (outputs) si de a
gestiona resursele (precum munca)
• AD integreaza trei mari directii: mediu, profitabilitatea fermei si comunitati agricole
prospere
Agricultura urbana/ peri-urbana (urban/ peri-urban agriculture):
• termen ce defineste practica cultivarii, procesarii si distribuirii hranei in sau de jur
imprejurul satelor, oraselelor sau oraselor
• este practicata pentru obtinerea de venituri suplimentare din vinzarea de produse
agricole, desi in anumite comunitati este utilizata pentru recreere si relaxare (prin munca
agricola practicata)
• contribuie la securitatea alimentara si siguranta alimentara in doua moduri:
a. creste cantitatea de produse agricole disponibila pentru populatia oraseneasca
b. permite fructelor, vegetalelor proaspete si produselor din carne sa fie disponibile
populatiei orasenesti
Agricultura organica (organic agriculture):
• sistem de productie care sustine sanatatea solului, ecosistemelor si a populatiei
• se bazeaza pe utilizarea proceselor ecologice, biodiversitatii si ciclurilor agricole adaptate
conditiilor locale, decit al utilizarii fortate a unor produse externe pentru obtinerea unui
profit din activitatea agricola
• combina traditia, inovarea si stiinta pentru a dispune de mediul local si promoveaza
relatii corecte (nu numai inter-umane) si o buna calitate a vietii pentru toti cei implicati

Agricultura de conservare (conservation agriculture):

• concept care promoveaza obtinerea productiei agricole cu economisirea resurselor si
care se lupta pentru a obtine profit acceptabil, la un nivel inalt si durabil al productiei
agricole, concomitent cu conservarea mediului
primul principiu de baza al AC: minima perturbare mecanica a solului (factor esential in mentinerea
nivelului mineralelor din sol), stoparea eroziunii solului si pierderea apei din sol
al doilea principiu al AC: protejarea solului (si in special al stratului superior) pentru a obtine un strat
organic de calitate, fertil, in care sa se dezvolte si sa creasca organismele benefice acestuia. Organismele
si microorganismele vor actiona asupra resturilor vegetale, descompunindu-le, fapt care va duce la
cresterea nivelului de materie organica descompusa si va actiona ca un ingrasamint natural pentru
suprafata solului
al treilea principiu al AC: practicarea rotatiei culturilor agricole cu mai mult de doua culturi. Acest lucru
nu va permite bolilor si daunatorilor sa se instaleze in solul respectiv. Rotatia culturilor va actiona ca un
insecticid si un erbicid naturale, impotriva anumitor culturi sensibile
Agricultura de precizie (precision agriculture):
• concept nou, tehnologie noua, care permite fermierului sa analizeze cimpul (cimpurile)
sale intr-un mod aparte, specific, fata de ceea ce se intimpla pina de curind
• permite aplicarea inputurilor (resurselor) intr-o maniera personalizata, in functie de
necesitati
• conceptul poate duce la economisirea fondurilor, mentinind nivelul si calitatea
productiei
• este o tehnologie care polueaza mult mai putin decit cea clasica
• utilizeaza ICT (tehnica de calcul si informatie) pentru a acoperi trei aspecte legate de
productia agricola:
prin GPS (Global Positioning System) pentru colectarea de date prin satelit, cartografierea
electronica, monitorizarea productiei, controlul si comanda de la distanta
prin GIS (Global Information System) pentru analiza de date sau procesarea acestora, luarea deciziilor,
utilizind accesul la sisteme de inteligenta artificiala si sisteme expert
diseminarea informatiilor intre fermieri, intr-un mod ultra-rapid

Agricultura biodinamica/ agricultura ecologica (Bio-dynamic agriculture/ ecological agriculture):

• conceptul este o metoda a agriculturii organice bazat pe un concept filosofic asupra
lumii care trateaza fermele ca pe niste entitati (organisme) unificate, individuale, de sine
statatoare, in care inter-reactioneaza solul-planta-animalul in circuit inchis, fara aport
exterior
• se bazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale si a compostului natural, produs in
interiorul fermei (nu adus din exterior, chiar daca este natural) si pe totala eliminare a
oricarui produs chimic din exterior
• utilizeaza metode unice de utilizare a plantelor, preparatelor minerale, lichidelor, precum
si utilizarea calendarului lunar sau solar pentru semanat si plantat
Agricultura comunitara (Community Supported Agriculture):
• alternativa la fermele de mici dimensiuni
• fermierii unesc terenurile agricole si produc in comun pentru o serie de actionari care se
obliga sa le cumpere o parte din productie si sa le dea fonduri pentru plata
activitatilor
• fermierii pot obtine profit mai mare prin eliminarea intermediarilor
Agricultura extensiva (“taie si arde”):
• extinderea terenurilor agricole prin defrisari de paduri sau terenuri forestiere
• arderea resturilor vegetale
• poate aduce un aport de nutrienti in sol (prin cenusa rezultata din ardere)
• distruge microorganismele, daunatorii, focarele de boli

2. Rolul mecanizarii in fermele agricole (argumentatie )

- usureaza munca in ferma – prin executarea lucrarilor grele, dificile si obositoare
- executa la timp (intr-un timp scurt) lucrarile agricole, in perioadele agrotehnice optime
- micsoreaza nivelul necesarului de forta de munca din anumite perioade aglomerate din an
- elibereaza forta de munca pentru alte sectoare economice
3. Clasificarea masinilor agricole ( pe grupe si subgrupe)
MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI (sau asupra solului)
a. Pluguri
b. Grape
c. Cultivatoare
d. Maşini pentru afînarea adîncă a solului
e. Tăvălugi
f. Freze agricole
g. Maşini de modelat solul
h. Combinatoare
i. Maşini de săpat gropi
MASINI PENTRU SEMANAT SI PLANTAT
Maşini pentru semănatul culturilor de cereale păioase
Maşini pentru semănatul culturilor prăsitoare
Maşini pentru plantat răsaduri
Maşini pentru plantat tubercule
MASINI PENTRU APLICAREA PRODUSELOR FITOFARMACEUTICE
Maşini pentru administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor
(fertilizarea culturilor agricole)
Maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor
MASINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR AGRICOLE
Maşini pentru recoltarea cerealelor păioase
Maşini pentru recoltarea porumbului
Maşini pentru recoltarea florii-soarelui
Maşini pentru recoltarea leguminoaselor pentru boabe
Maşini pentru recoltarea plantelor furajere
Maşini pentru recoltarea sfeclei de zahăr
Maşini pentru recoltarea plantelor textile
Maşini pentru recoltarea culturilor hortiviticole
MASINI PENTRU CONDITIONAREA SI PASTRAREA PRODUSELOR AGRICOLE
MASINI PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE
MASINI SI INSTALATII ZOOTEHNICE
MASINI SPECIALE UTILIZATE IN AGRICULTURA
- cu destinatie specifica, punctiforma, unicate
- pot fi pentru lucrarea solului, semanat, intretinerea culturilor, recoltat (sau orice domeniu al
gamelor de mai sus)

4. Sisteme de lucrare a solului (caracterizare)

1a. Sisteme conventionale de lucrat solul (conventional tillage)
- succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului, utilizate in mod traditional
intr-o zona geografica, pentru a obtine o anumita cultura
- lucrarile asupra solului difera foarte mult, in functie de cultura urmarita
- suprafata solului ajunge sa fie curata (fara resturi vegetale) inainte de semanat sau plantat (sau
<15% resturi vegetale) favorizeaza eroziunea solului (prin actiunea vintului sau a apei)
2b. Sisteme de lucrari de conservare a solului (conservation tillage)
-succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului prin care se urmareste
obtinerea unei culturi profitabile, minimizind eroziunea solului
-minimizarea eroziunii solului se poate obtine prin:
- lasarea pe suprafata solului a unui minim de 30% resturi vegetale sau alte plante de cultura
- mentinerea rugozitatii solului sau a permeabilitatii acestuia, pentru a controla eroziunea
3c. Sisteme minime de lucrat solul (minimum tillage)
succesiune de lucrari care implica manipularea minima a solului, dar care asigura o recolta buna
lucrarile asupra solului trebuie sa asigure un pat germinativ corect din punct de vedere agrotehnic
4d. Sisteme de lucrari reduse asupra solului (reduced tillage)
orice succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului care este mai putin agresiv
decit cel conventional (si care lasa intre 15%-30% resturi vegetale pe sol, inainte de semanat)
O noua adaugare clasificare a lucrarilor solului – in functie de cum se actioneaza asupra solului
si cum se deplaseaza acesta:
5e. Sisteme de lucrari care modifica sau nu modifica pozitia initiala a solului
- lucrarea solului pe orizontala (horizontal tillage) – taie, marunteste si deplaseaza solul pe
orizontala
- lucrarea solului pe verticala (vertical tillage) – nu rastoarna, nu intoarce, nu deplaseaza solul
- efectueaza doar afinarea si maruntirea pe verticala, la adincimea data(termen aparut in
1990)
- lasa mai mult de 30% resturi vegetale pe cimp

5. Pluguri agricole ( definitie si clasificare )

Scop: efectueaza lucrarea de baza a solului - aratul
- taiere sol (vertical si orizontal, sau dupa un contur)
- maruntire sol
- rasturnare sol
-deplasare laterala
Clasificare plugurilor :
A. Dupa destinatie:
a. Pluguri cu destinatie generala (pentru teren plan sau cu pante mici, pina la 6°)
- executa araturi superficiale si normale
- pentru majoritatea culturilor de cimp
b. Pluguri cu destinatie speciala (executa araturi intr-o zona ingusta)
- pluguri pentru vii
- pluguri pentru livezi
- pluguri pentru terenuri mlastinoase
- pluguri pentru desfundat
- pluguri pentru silvicultura
- pluguri pentru acvacultura
c. Pluguri cu alta destinatie decit aratul
- pluguri pentru deschis canale
- pluguri pentru defrisat
- pluguri pentru scos puieti
- pluguri pentru drenaj

B. Dupa adincimea de lucru

- pluguri pentru araturi superficiale (15cm – 20cm)
- pluguri pentru araturi normale (20cm – 30cm)
- pluguri pentru araturi adinci (30cm – 40cm)
- pluguri pentru araturi foarte adinci (40cm – 150cm) – pluguri pentru desfundat
C. Dupa modul de rasturnare al brazdei

- pluguri normale – cu rasturnarea brazdei spre dreapta,

 in sensul de deplasare al agregatului de arat
- pluguri cu rasturnarea succesiva a brazdei (spre dreapta si apoi spre stinga,
la treceri alaturate succesive)
- pluguri reversibile
- pluguri balansiere
- pluguri cu rasturnarea concomitenta a brazdei (spre stinga si spre dreapta, in acelasi timp)
- pluguri pentru vie
- pluguri pentru deschis canale
- pluguri fara rasturnarea brazdei (pluguri paraplough)
D. Dupa tipul organelor princpale de lucru
- pluguri cu trupite tip cormana
- pluguri cu trupite tip disc
- pluguri cu trupite speciale (pivotante)
E. Dupa numarul seturilor de organe de lucru
- clasice – cu un singur set de trupite
- pluguri reversibile (cu doua seturi de organe de lucru)
- cu dispunere la 180° (in plan vertical)
- cu dispunere la 90°
- balansiere (dispunere la 180°, in plan orizontal)
- pluguri speciale – cu trupita (cormana sau disc) pivotanta – tendinta de dezvoltare rapida
F. Dupa modul actionarii organelor principale
- pluguri cu trupite fixe
- pluguri cu trupite actionate (cu trupite disc actionate sau pluguri cu trupite pivotante)
G. Dupa modul cuplarii la tractor
- pluguri purtate
- pluguri semipurtate
- pluguri tractate
H. Dupa sursa de energie utilizata (sursa de tractiune)
- pluguri cu tractiune mecanica (de la tractor, sasiu autopropulsat)
- pluguri cu tractiune animala

6. Trupita plugului (desen, parti componente, rol)

Trupita este organul principal de lucru al plugului, care prin deplasarea sa in sol, executa taierea,
desprinderea, comprimarea, incovoierea, rasucirea, rasturnarea si deplasarea laterala a brazdelor de
sol, realizand astfel lucrarea propriu-zisa de aratura, brazdele fiind bine maruntite.
7. Brazdare si cormane utilizate la plugurile agricole( rol si desen)
 8. Trupita disc si caracterizarea procesului de arat cu trupita disc(desen , rol )

Plugurile cu trupițe cu disc se comportă mai bine decât plugurile cu trupițe

clasice în terenuri mlăştinoase, proaspăt desțelenite, cu pietre, cioate etc.
parti comp: 1 – trupiță disc; 2 –roată specială; 3 - curățitor.
 9. Cutite de plug ( rol , tipuri, caracterizare, desene)

Cuțitul are rolul de a tăia brazda de sol în plan vertical pentru a lăsa un perete drept şi de a
separa resturile vegetale de pe terenul arat de cele de pe terenul nearat, pentru o încorporare mai bună
a lor. Constructiv este realizat în două variante: cuțit lung şi cuțit disc.
10. Procesul de arat si metode de arat ( avantaje, dezavantaje, desene)

Metode:
11. Forta de rezistenta la arat (formula si explicitarea termenilor)

12. Masini pentru lucrarea solului prevazute cu organe rotative actionate

a) Pluguri disc cu organe actionate
b) Cultivatoare rotative grele
care au ca organe de lucru : - discuri concave cu lame, lame curbate, cutite de tip “ L “
13. Masini pentru sapat solul (rol, tipuri de organe de lucru, proces de lucru, desene)

Procesul de lucru:
 14. Cizele (rol, caracteristici, organe de lucru, desene)

Organe de lucru: -suporturi: a)simplu plat bilamelar,b) simplu pe arc plat, c)dublu plat cu arc simplu
sau dublu, d) simplu plat cu arc simplu sau dublu
Varfuri de lucru: intust reversibil, standard reversibil, extirpator reversibil, laba de
gasca, bilonator, gheara reversibila, elicoidal reversibil, bombat reversibil

15. Grape disc( rol, clasificare, organe de lucru, caracteristici, desene )

Grapele cu discuri au ca destinație pregătirea terenului pentru semănat sau plantat,
întreținerea intervalelor dintre rândurile de pomi şi viță-de-vie, dezmiriştitul etc.
După destinație ele se clasifică în:
- grape cu discuri pentru culturi de câmp;
- grape cu discuri pentru livezi;
- grape cu discuri pentru vii.
După masa ce revine pe un organ activ ele se clasifică în:
- grape cu discuri uşoare (< 30 kg / disc);
- grape cu discuri mijlocii (30 – 70 kg / disc);
- grape cu discuri grele (70 – 120 kg / disc);
- grape cu discuri foarte grele (> 120 kg / disc).

Organe de lucru: Grapa cu discuri semipurtata-> : -cadru grapa,cadru baterie,bucse

distantiere, lagar baterie, suport baterie, ax baterie, disc crestat, disc lis, triunghi de
 tractiune, roti de transport, dispozitiv de reglare a unghiului de atac al bateriei, support cu
razuitori.
Organele active ale acestor grape sunt reprezentate prin discuri concave (calote
sferice) cu marginea ascuțită, continuă (lisă) sau discontinuă (crestată), realizate din oțel.

16. Cultivatoare cu dinti (rol, clasificare, organe de lucru, caracteristici, desene)

17. Masini si echipamente autoactionate (definitie, clasificare, organe de lucru, mod de actiune,
desene)
Principiu de lucru: Autoactionarea a doua sau mai multe rotoare cu organe de maruntire a solului
(lucreaza in tandem – doua cite doua)
 18. Sape rotative tractate (definitie, clasificare, organe de lucru, mod de actiune, desene )
Sapele rotative tractate sau grape stelate cu colti curbati au ca destinație întreținerea culturilor
prăşitoare, cerealelor păioase, plantelor tehnice, legumicole etc. înainte de răsărirea plantelor
(praşila oarbă) sau după răsărirea lor.

19. Cultivatoare cu axe rotative verticale ( freze verticale ): rol, organe de lucru, desene
Freze pentru păşuni şi fânețe. Sunt freze realizate cu rotor vertical care au ca
destinație tăierea şi tocarea arboretului, tăierea şi împrăştierea muşuroaielor de cârtiță
etc.Frezele cele mai răspândite sunt cele purtate. O freză purtată prezintă următoarele părți
componente principale: cadru, rotor cu cuțite şi mecanisme.
20. Cultivatoare cu ax orizontal (freze orizontale): rol, organe de lucru, desene
(frezele orizontale - > frezele pentru pregătirea patului germinativ, pentru prăşit etc.)
Frezele sunt maşini agricole care au ca destinație executarea lucrărilor de mărunțire,
afânare şi nivelare a solului în vederea semănatului sau plantatului, lucrări de prăşit (afânarea
solului şi distrugerea buruienilor) în culturi de câmp, culturi legumicole, culturi viticole, culture
pomicole, tocarea resturilor vegetale şi arboretului, executarea de şanțuri şi biloane etc.

21. Grape oscilante, grape rotative, grape clasice cu colti ficsi ( rol, organe de lucru, caracteristici,
desene)
Grapele cu colți oscilanți au organele active reprezentate prin colți rigizi, drepți,
dispuşi pe două rânduri transversale, care în timpul lucrului se găsesc atât în mişcare de
translație pe direcția de înaintare cât şi în mişcare de rectilinie alternativă pe direcția
transversală. Ca urmare a celor două mişcări, în timpul lucrului colții descriu în sol traiectorii
sinusoidale.
1 – cadru; 2 – brațe
oscilante; 3 – bare cu colți; 4 – colți.
Grapele cu colți rotativi (grape rotative) sunt prevăzute cu rotoare pe care sunt
montați colți verticali rigizi, de diferite forme (Sunt acționate de la priza de putere
a tractorului şi sunt realizate cel mai frecvent ca maşini purtate.
Grapele cu colți ficşi şi cadru articulat au cadrul longitudinal format din elemente
articulate între ele astfel încât pot copia denivelările terenului pe direcție longitudinală, dar pe
direcție transversală cadrul este rigid, ceea ce determină o adâncime de lucru mai uniformă dar
o nivelare a solului mai redusă. Se folosesc pentru grăparea terenului în vederea spargerii
crustei şi afânării solului.

22. Vibrocultoare ( cultivatoare cu organe vibratoare) : rol, organe de lucru, desene

Vibrocultorul este destinat pentru lucrul in soluri compacte usoare si medii. Acesta poate lucre in
tandem cu semanatoarea astfel incat la o singura trecere sa se faca pregatirea patului germinativ si
insamantarea.
Acestea sunt : -simple sau -combinate.
 23. Combinatoare pentru pregatirea patului germinativ :rol, organe de lucru, desene
Combinatoarele au ca destinație executarea concomitentă a mai multor lucrări.
Combinatoare sau grape cu colti vibratori

24. Tavalugi (rol, organe de lucru, caracteristici, desene)

Tăvălugii sunt maşini care au ca destinație executarea lucrărilor de tasare a solului
înainte sau după semănat, mărunțirea bulgărilor după arat, distrugerea crustei, tăvălugirea
semănăturilor de toamnă care în primăvară au ieşit „descălțate” (rădăcini parțial dezvelite de
sol) etc.
1 – dispozitiv de tracțiune; 2 –cadrul secției de lucru; 3 – ax baterie; 4 – cilindru neted; 5 – lagăre; 6 –
inele; 7 – bară de cuplare asecțiilor de lucru

25. Masini combinate pentru lucrarile solului si importanta lor

Maşinile combinate au ca destinație executarea concomitentă a mai multor lucrări.
După destinație ele se clasifică în trei grupe:
- Maşini combinate pentru pregătirea patului germinativ (combinatoare);
- Maşini combinate pentru pregătirea patului germinativ, concomitent cu aplicarea
de erbicide, insecticide şi îngrăşăminte chimice;
- Maşini combinate pentru pregătirea patului germinativ, concomitent cu aplicarea
de erbicide, insecticide, îngrăşăminte chimice şi cu executarea lucrării de
semănat sau plantat.

26. Metode de semanat culturi agricole (si caracterizarea procesului de semanat): caracteristici,
desene
Metode de semanat :
- prin imprastiere (se practică numai pe suprafeţe mici)
- in rinduri (Însămânțarea culturilor în rânduri se realizează cu maşini universale care
asigură distribuția semințelor în flux continuu pe rânduri echidistante.
O maşină de semănat în rânduri este formată din următoarele părți componente
(fig.6.2): cadru, cutia de alimentare cu semințe, aparate de distribuție, tuburi de conducere
a semințelor, brăzdare, organe de conducere, transmisie, dispozitiv de tracțiune, mecanisme etc.
- de precizie (Maşinile de semănat în cuiburi numite şi semănători de precizie, sunt
utilizate pentru semănatul culturilor prăşitoare (porumb, floarea soarelui, fasole, soia,
pepeni, castraveți, tomate etc). Aceste maşini realizează semănatul bob cu bob)

27. Masini de semanat prin centrifugare si procesul de lucru (desene)

Aparatul de distribuție centrifugal are o răspândire mai restrânsă (fig. 6.7). Are
distribuitorul sub forma unui rotor conic montat cu baza mică în jos,prevăzut cu palete curbe pe
interior. La partea superioară distribuitorul este deschis, iar la partea inferioară este prevăzut cu
un orificiu de alimentare, reglabil ca mărime prin intermediul unui obturator. Semințele din
cutia de alimentare ajung în caseta distribuitorului, de unde, puse în mişcare de agitator, trec
prin orificiul de alimentare în distribuitor şi sub acțiunea forței centrifuge sunt antrenate de
palete pe traiectorii curbilinii, spre partea superioară a aparatului de distribuție, de unde
pătrund în orificiile de evacuare, care sunt dispuse circular, iar de aici spre tuburile de
conducere a semințelor, care fac legătura cu brăzdarele. Reglarea debitului de semințe se
realizează prin modificarea mărimii orificiului de alimentare al distribuitorului cu ajutorul
obturatorului.

28. Masini de semanat in randuri (parti componente si rolul lor)

 Însămânțarea culturilor în rânduri se realizează cu maşini universale (fig. 6.1) care
asigură distribuția semințelor în flux continuu pe rânduri echidistante.
O maşină de semănat în rânduri este formată din următoarele părți componente
(fig.6.2): cadru, cutia de alimentare cu semințe, aparate de distribuție, tuburi de conducere
a semințelor, brăzdare, organe de conducere, transmisie, dispozitiv de tracțiune, mecanisme
etc.

29. Aparate de distributie utilizate pe masini de semanat in randuri(rol ,tipuri, desene)

Aparatele de distribuție au rolul de a doza şi distribui semințele la brăzdare
prin intermediul tuburilor de conducere. La maşinile universale, aparatele de distribuție
realizează distribuirea semințelor sub forma unui flux continuu.
Clasificarea aparatelor de distribuție a semințelor se face după următoarele criterii:
a. După modul de distribuție a semințelor se grupează în:
- aparate de distribuție de tip mecanic;
- aparate de distribuție de tip centrifugal;
- aparate de distribuție de tip pneumatic.
b. După tipul distribuției semințelor se împart în:
- aparate cu distribuție individuală (cilindru cu pinteni, cilindru canelat, cu lingurițe);
- aparate cu distribuție centralizată (aparate centrifugale, pneumatice).

30. Tipuri de brazdare utilizate pe masini de semanat in randuri (rol, tipuri, desene)
Brăzdarele au rolul de a deschide rigole (şanțuri) pentru introducerea semințelor şi
acoperirea lor cu sol. După unghiul de pătrundere în sol brăzdarele se clasifică în două categorii:
- brăzdare cu unghi ascuțit de pătrundere în sol (tip ancoră);
- brăzdare cu unghi obtuz de pătrundere în sol (tip cultural, tip disc).

31. Masini de semanat de precizie (parti componente si rolul lor )

-cu cadere gravitationala;
-cu transport pneumatic
Parti componente : cutie seminte, roti dintate pt modificarea turatiei discului distribuitor(transmisie cu
lant), angrenaj conic, roata dintata solidara cu discul distribuitor, disc distribuitor cu alveoli, razuitor
surplus boabe, dispozitiv evacuare seminte, tub conducere seminte.
Rol: asigură uniformitate de distribuție şi precizie în ce priveşte numărul de semințe lăsate în
cuib

32. Aparate de distributie utilizate pe masini de semanat de precizie (rol, tipuri ,desene )
Aparatele de distribuție a semințelor au rolul de a antrena semințele din cutiile de
alimentare, prin intermediul distribuitorilor şi de a le distribui în rigolele deschise de brăzdare,
asigurând semănatul de precizie în cuiburi, cu una sau mai multe semințe în cuib.
Tipuri :
-> aparate de distribuție cu distribuitori cu acțiune mecanică asupra semințelor:
- de tip disc (tambur) orizontal sau vertical cu alveole sau cu orificii;
- de tip bandă perforată;
- cu degete.
-> aparate de distribuție cu distribuitori cu acțiune pneumatică asupra semințelor:
- prin depresiunea aerului;
- prin presiunea aerului.

33. Tipuri de brazdare utilizate pe masini de semanat de precizie (rol, tipuri, desene)
Brăzdarele au rolul de a deschide rigole (şanțuri) pentru introducerea
semințelor şi acoperirea lor cu sol. După unghiul de pătrundere în sol brăzdarele se clasifică
în două categorii:
- brăzdare cu unghi ascuțit de pătrundere în sol (tip ancoră);
- brăzdare cu unghi obtuz de pătrundere în sol (tip cultural, tip disc).
34. Tipuri de roti de tasare si/sau actionare utilizate pe sectiile masinilor de semanat de precizie (rol,
tipuri, desene)
Roțile reprezintă organele de susținere ale plugului.

35. Masini pentru semanatul direct (caracterizare, particularitati constructive)

Semanatori pentru semanat in randuri
Însămânțarea culturilor în rânduri se realizează cu maşini universale care asigură
distribuția semințelor în flux continuu pe rânduri echidistante.
 O maşină de semănat în rânduri este formată din următoarele părți component : cadru,
cutia de alimentare cu semințe, aparate de distribuție, tuburi de conducere a semințelor,
brăzdare, organe de conducere, transmisie, dispozitiv de tracțiune, mecanisme etc.
Acestea pot fi :- cu brazdare tip cutit, cutit classic, cutit pivotant; -cu trei discuri

36. Masini de semanat special ( pe film de plastic)

(sunt folosite pentru o singură cultură sau grup de culturi cu cerințe agrotehnice asemănătoare)

Semanatoare de precizie (pt. porumb, floarea soarelui) pe film de plastic bio-degradabil

Semanatoare pentru orez boabe in pachete
Variante
• centrifugal
• in pachete (grupuri)- cu semanatoare specializata
• cu semanatori clasice in rinduri

37. Masini si tipuri de aparate de plantat tubercule de cartof (rol, tipuri de plantat, desene)

Aceste maşini au ca destinație plantarea în cuiburi pe rând a tuberculilor de cartof la

adâncimea şi distanța stabilită prin reglaje şi acoperirea lor cu sol, suprafața terenului rămânând
bilonată sau netedă.
Maşinile de plantat tuberculi, după modul de alimentare a aparatelor de distribuție
se clasifică în:
- maşini de plantat tuberculi cu aparate de distribuție cu alimentare manuală;
- maşini de plantat tuberculi cu aparate de distribuție cu alimentare mecanică:
Aparatul de distributie de tip disc cu cupe, aparatul de distributie de tip disc cu degete, aparatul
de distributie de tip lant cu degete, aparatul de distributie de tip lant cu cupe
38. Masini si tipuri de aparate de plantat rasaduri ( rol , tipuri, desene)
Maşinile de plantat răsaduri au ca destinație plantarea răsadurilor de ardei, vinete,
tomate, varză, tutun etc. cu sau fără udare, pe teren plan sau cu panta până la 6 grade.
1. MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI ÎN CÂMP : aparat de distributie de plantare, aparat de
plantare cu distribuitor de tip disc cu cleme, aparat de plantare cu distribuitor de tip lant
cu cleme, Aparatul de plantare cu distribuitor de tip cu discuri elastic
2. MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI ÎN SERE
3. MAŞINI DE PLANTAT PUIEȚI
Exemplu : cu cleme pe disc:

39. Metode si tehnici utilizate in protectia plantelor

Pentru protecția plantelor agricole împotriva atacurilor bolilor şi dăunătorilor se poate

apela la diferite metode:
- metode agrotehnice;
- metode fizico-mecanice;
- metode chimice;
- metode organizatorice.
SAU:

40. Pregatirea pentru lucru a cultivatoarelor pentru prasit ( prasila I culturi de camp)
La prima praşilă , când plantele sunt mici, adâncimea de lucru este mai mică, viteza de
deplasare a agregatului este mai redusă, de asemenea zona de protecție este mai mică, dar fără
să existe riscul de vătămare a plantelor.
41. Pregatirea pentru lucru a cultivatoarelor pentru prasit ( prasila II culturi de camp)
La praşila II, când talia plantelor este mai mare şi sistemul radicular mai bine dezvoltat,
adâncimea de lucru creşte, zona de protecție se măreşte, viteza de lucru creşte.

42. Pregatirea pentru lucru a cultivatoarelor pentru prasit ( prasila I culturi legumicole)
-se verifica cultivatorul pentru a fi complet, fara deformari sau jocuri mari si cu organele active
bine ascutite ;
-se verifica suruburile spre a fi asigurate cu inele elastice si se strang puternic suruburile de la
cadru si de la organele ca nu urmeaza a se regla ;
-se ung cu unsoare consistenta lagarele de la roti ;
-se regleaza ecartamentul tractorului in cazul filosirii pentru lucrari de intretinere la culturi
prasitoare in funtie de distanta intre randuri si schema de prasit ;
-se cupleaza cultivatorul la ridicatorul hidraulic al tarctorului.

43. Pregatirea pentru lucru a cultivatoarelor pentru prasit ( prasila II culturi legumicole)
La cea de-a doua se repeta ca la prasila I, si se va ține cont de lățimea de lucru efectivă a
lor este mai mare decât cea constructivă.

44. Organe de lucru utilizate pentru prasitul culturilor agricole (tipuri, desene)
Organe active pentru extirparea buruienilor: a. săgeată cu aripi egale; b. săgeată unilaterală;
1 - aripă săgeată; 2 – scut de protecție vertical; 3 – tăiş; 4 – pieptul săgeții; bl – lățimea de lucru
a organului activ; α – unghiul de atac; β – unghiul de înclinare a aripilor; – unghiul de tăiere; i –
unghiul de ascuțire.

45. Organe de protectie a randurilor de plante utilizate pe cultivatoarele de prasit (rol ,tipuri,
desene)
46. Combaterea buruienilor in culturile agricole
Se poate face cu : a)sape rotative(standard – pentru terenuri curate, cu putine resturi vegetale)
sau pentru terenuri cu multe resturi vegetale.

Lucreaza pre sau post emergent, cat timp saminta este la adincime mai mare decit
buruiana sau deteriorarea plantei nu este prea severa

47. Tipuri de masini pentru fertilizarea culturilor agricole

-purtate(în poziția de transport sunt susținute în totalitate pe tractor prin
tiranții ridicătorului hidraulic)
-tractate(în poziția de transport sunt susținute numai pe roțile proprii)
-semipurtate(în poziția de transport sunt susținute parțial pe tractor şi parțial
pe roțile proprii)
-autopropulsante(au motoare proprii care servesc atât la deplasare cât şi
pentru acționarea organelor active)
48.Metode de aplicare a ingrasamintelor chimice in culturile agricole( game si subgame, desene)
49. Aparate de distributie utilizate pe masini pentru fertilizarea chimica (rol, tipuri, desene)
Aparatele de distribuție au rolul de a doza şi distribui semințele la brăzdare prin
intermediul tuburilor de conducere. La maşinile universale, aparatele de distribuție realizează
distribuirea semințelor sub forma unui flux continuu.
Clasificarea aparatelor de distribuție a semințelor se face după următoarele criterii:
a. După modul de distribuție a semințelor se grupează în:
- aparate de distribuție de tip mecanic;
- aparate de distribuție de tip centrifugal;
- aparate de distribuție de tip pneumatic.
b. După tipul distribuției semințelor se împart în:
- aparate cu distribuție individuală (cilindru cu pinteni, cilindru canelat, cu lingurițe);
- aparate cu distribuție centralizată (aparate centrifugale, pneumatice).
50. Influenta inclinarii paletelor aparatelor de distributie centrifugale asupra latimii de imprastiere la
masinile de fertilizat chimic (desene)

51. Masini de fertilizat cu rampe de distributie

Principia de functionare : -rampe cu furtunuri (deflectoare, rampa, furtunuri, buncar )
-rampe cu deflectoare (buncar, tambur dozator, rampe intermediare,
ventilator, repatitor aer, capete de imprastiere cu deflectoare)
-rampa cu transportor melc ( buncar, banda transportoare, roata pt.
actionare banda transp. , dispozitiv pt. reglarea debitului, melc )
52. Tipuri de masini si aparate de imprastiere utilizate in fertilizarea organica cu material solid (desene)

53. Tipuri de masini si aparate de imprastiere utilizate in fertilizarea organica cu material semi-solid
(desene)