Sunteți pe pagina 1din 77

Partea I

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI, SEMANAT SI INTRETINEREA CULTURILOR AGRICOLE

TIPURI DE AGRICULTURA PRACTICATE IN LUME

agro-ecologie

?

agricultura

extensiva

agricultura

durabila

agricultura urbana/ periurbana

AGRICULTURA

agricultura

comunitara

agricultura

biodinamica

(ecologica)

agricultura

organica

agricultura de conservare

agricultura de precizie

Agro-ecologie (agro-ecology): •termen larg raspindit, studiaza rolul agriculturii in lume •este studiul relatiei
Agro-ecologie (agro-ecology):
•termen larg raspindit, studiaza rolul agriculturii in lume
•este studiul relatiei (relatiilor) dintre culturile agricole si mediu
•pune la dispozitie un cadru interdisciplinar cu care se studiaza activitatea agriculturii
•in acest cadru agricultura nu este o entitate izolata, este o parte a unui context ecologic
Agricultura durabila (sustainable agriculture): •se refera la abilitatea unei ferme de a produce hrana pe
Agricultura durabila (sustainable agriculture):
•se refera la abilitatea unei ferme de a produce hrana pe o perioada nedefinita, fara a produce
pagube severe sau ireversibile sanatatii ecosistemului
•acopera doua aspecte esentiale:
a. biofizic – legat de efectele de lunga durata ale practicilor agricole asupra proprietatilor
solului si asupra proceselor esentiale legate de productivitatea culturilor agricole
b. socio-economic – legat de abilitatea fermierilor de a obtine produse (inputs) si de a
gestiona resursele (precum munca)
•AD integreaza trei mari directii: mediu, profitabilitatea fermei si comunitati agricole prospere
Agricultura urbana/ peri-urbana (urban/ peri-urban agriculture): •termen ce defineste practica cultivarii, procesarii
Agricultura urbana/ peri-urbana (urban/ peri-urban agriculture):
•termen ce defineste practica cultivarii, procesarii si distribuirii hranei in sau de jur imprejurul
satelor, oraselelor sau oraselor
•este practicata pentru obtinerea de venituri suplimentare din vinzarea de produse agricole,
desi in anumite comunitati este utilizata pentru recreere si relaxare (prin munca
agricola practicata)
•contribuie la securitatea alimentara si siguranta alimentara in doua moduri:
a. creste cantitatea de produse agricole disponibila pentru populatia oraseneasca
b. permite fructelor, vegetalelor proaspete si produselor din carne sa fie disponibile
populatiei orasenesti
Agricultura organica (organic agriculture): •sistem de productie care sustine sanatatea solului, ecosistemelor si a
Agricultura organica (organic agriculture):
•sistem de productie care sustine sanatatea solului, ecosistemelor si a populatiei
•se bazeaza pe utilizarea proceselor ecologice, biodiversitatii si ciclurilor agricole adaptate
conditiilor locale, decit al utilizarii fortate a unor produse externe pentru obtinerea unui
profit din activitatea agricola
•combina traditia, inovarea si stiinta pentru a dispune de mediul local si promoveaza relatii
corecte (nu numai inter-umane) si o buna calitate a vietii pentru toti cei implicati
Agricultura de conservare (conservation agriculture): •concept care promoveaza obtinerea productiei agricole cu
Agricultura de conservare (conservation agriculture):
•concept care promoveaza obtinerea productiei agricole cu economisirea resurselor si care se
lupta pentru a obtine profit acceptabil, la un nivel inalt si durabil al productiei agricole,
concomitent cu conservarea mediului
•primul principiu de baza al AC: minima perturbare mecanica a solului (factor esential in
mentinerea nivelului mineralelor din sol), stoparea eroziunii solului si pierderea apei
din sol
•al doilea principiu al AC: protejarea solului (si in special al stratului superior) pentru a
obtine un strat organic de calitate, fertil, in care sa se dezvolte si sa creasca
organismele benefice acestuia. Organismele si microorganismele vor actiona asupra
resturilor vegetale, descompunindu-le, fapt care va duce la cresterea nivelului de
materie organica descompusa si va actiona ca un ingrasamint natural pentru suprafata
solului
•al treilea principiu al AC: practicarea rotatiei culturilor agricole cu mai mult de doua
culturi. Acest lucru nu va permite bolilor si daunatorilor sa se instaleze in
solul respectiv. Rotatia culturilor va actiona ca un insecticid si un erbicid naturale,
impotriva anumitor culturi sensibile
Agricultura de precizie (precision agriculture): •concept nou, tehnologie noua, care permite fermierului sa analizeze
Agricultura de precizie (precision agriculture):
•concept nou, tehnologie noua, care permite fermierului sa analizeze cimpul (cimpurile) sale
intr-un mod aparte, specific, fata de ceea ce se intimpla pina de curind
•permite aplicarea inputurilor (resurselor) intr-o maniera personalizata, in functie de necesitati
•conceptul poate duce la economisirea fondurilor, mentinind nivelul si calitatea productiei
•este o tehnologie care polueaza mult mai putin decit cea clasica
•utilizeaza ICT (tehnica de calcul si informatie) pentru a acoperi trei aspecte legate de
productia agricola:
•prin GPS (Global Positioning System) pentru colectarea de date prin satelit,
cartografierea electronica, monitorizarea productiei, controlul si comanda de la
distanta
•prin GIS (Global Information System) pentru analiza de date sau procesarea acestora,
luarea deciziilor, utilizind accesul la sisteme de inteligenta artificiala si sisteme expert
•diseminarea informatiilor intre fermieri, intr-un mod ultra-rapid
Agricultura biodinamica/ agricultura ecologica (Bio-dynamic agriculture/ ecological agriculture): •conceptul este o
Agricultura biodinamica/ agricultura ecologica (Bio-dynamic agriculture/ ecological agriculture):
•conceptul este o metoda a agriculturii organice bazat pe un concept filosofic asupra lumii
care trateaza fermele ca pe niste entitati (organisme) unificate, individuale, de sine
statatoare, in care inter-reactioneaza solul-planta-animalul in circuit inchis, fara aport
exterior
•se bazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale si a compostului natural, produs in interiorul
fermei (nu adus din exterior, chiar daca este natural) si pe totala eliminare a oricarui
produs chimic din exterior
•utilizeaza metode unice de utilizare a plantelor, preparatelor minerale, lichidelor, precum si
utilizarea calendarului lunar sau solar pentru semanat si plantat
Agricultura comunitara (Community Supported Agriculture): •alternativa la fermele de mici dimensiuni •fermierii
Agricultura comunitara (Community Supported Agriculture):
•alternativa la fermele de mici dimensiuni
•fermierii unesc terenurile agricole si produc in comun pentru o serie de actionari care se
obliga sa le cumpere o parte din productie si sa le dea fonduri pentru plata activitatilor
•fermierii pot obtine profit mai mare prin eliminarea intermediarilor
Agricultura extensiva (“taie si arde”): •extinderea terenurilor agricole prin defrisari de paduri sau terenuri
Agricultura extensiva (“taie si arde”):
•extinderea terenurilor agricole prin defrisari de paduri sau terenuri forestiere
•arderea resturilor vegetale
•poate aduce un aport de nutrienti in sol (prin cenusa rezultata din ardere)
•distruge microorganismele, daunatorii, focarele de boli
Rolul mecanizarii in agricultura
Rolul mecanizarii in agricultura

- usureaza munca in ferma – prin executarea lucrarilor grele, dificile si obositoare

- executa la timp (intr-un timp scurt) lucrarile agricole, in perioadele agrotehnice optime

- micsoreaza nivelul necesarului de forta de munca din anumite perioade aglomerate din an

- elibereaza forta de munca pentru alte sectoare economice

DEFINITII UZUALE

in MECANIZAREA AGRICULTURII

Mecanizarea agriculturii = agricultural engineering

Proces de productie agricol = totalitatea lucrarilor, operatiilor si fazelor, realizate intr-un cadru organizat, precizat, pentru obtinerea produselor agricole

Schema structurala (simplificata) a procesului de productie cuprinde:

(simplificata) a procesului de productie cuprinde: 1. Forta de munca 2. Dotarea tehnica 3. Materiale Se

1. Forta de munca

2. Dotarea tehnica

3. Materiale

Se coreleaza si se optimizeaza pentru obtinerea unor rezultate economice maxime ( = PROFIT)

Flux tehnologic = succesiunea lucrarilor, operatiilor si fazelor pentru obtinerea unui produs (in cazul nostru – cultura agricola) Tipuri de fluxuri tehnologice (in agricultura):

a. discontinuu – procesele de lucru se intercaleaza cu procesele de dezvoltare (caracteristic culturilor cerealiere),
a. discontinuu – procesele de lucru se intercaleaza cu procesele de dezvoltare
(caracteristic culturilor cerealiere), si apar timpi morti
b. continuu – caracteristic culturilor de sera si majoritatii proceselor din zootehnie
Exemplu: flux la cultura griului
Pregatire pat germinativ
Administrare
Aratura
Semanat
ingrasaminte
de baza
Intretinere
Pregatire pat
ogor
germinativ
Dezvoltare
Intretinere
Combatere
Dezvoltare
Recoltat
biologica
cultura
daunatori
biologica
Transport
Sortare
productie
Depozitare
Vinzare
conditionare
primara
Colectare
productie
Depozitare
Vinzare
secundara

Tehnologie de mecanizare = totalitatea proceselor, lucrarilor si operatiilor executate cu masini, instalatii, unelte, in vederea obtinerii produsului (produselor) agricol(e).

Obiective:

1. alegerea metodei optime pentru executarea fiecarei lucrari: analiza tipului de lucrare, conditii

de desfasurare, alegerea utilajelor, optimizarea regimurilor de functionare

2. optimizarea tehnologiei in ansamblu: determinarea influentelor dintre doua sau mai multe lucrari din tehnologie si corelarea parametrilor functionali si de exploatare ale masinilor utilizate in tehnologie

Sistem de masini = totalitatea masinilor, echipamentelor, uneltelor utilizate intr-o tehnologie de mecanizare

Agregate agricole = sistem tehnic format din:

a. sursa de energie b. una sau mai multe masini agricole, de acelasi tip sau diferite

Tipuri de agregate agricole:

a. mobile (toate care executa lucrarile agricole din cimp, formate din TRACTOR + MASINA AGRICOLA) *- atentie la masinile autodeplasabile

b. stationare (care utilizeaza, in principal, motorul electric pentru actionare)

In functie de cuplare:

- agregate agricole purtate

- agregate agricole semipurtate

- agregate agricole tractate

- echipamente si masini autodeplasabile

Cerinte impuse agregatelor agricole

1. AGROTEHNICE: capacitatea masinii de a executa lucrarea pentru care este conceputa, la indici calitativi superiori Exemplu:

a. arat – adincime constanta, rasturnare brazda, maruntire sol

b. semanat – norma impusa, adincime, distanta intre plante, densitate, uniformitate

2. DE EXPLOATARE:

- utilizarea la capacitatea maxima de lucru

- reducerea fortei de munca

- stabilitatea in lucru si in panta

- manevrabilitate usoara

3. CONSTRUCTIVE

- simplitate

- rezistenta

- montare-demontare usoare

- siguranta in exploatare

4. ENERGETICE:

- utilizarea la maxim a sursei de energie

- pierderi minime prin transmisie si prin priza de putere

- consumuri specifice reduse

5. ECONOMICE:

- costuri specifice mici

- productivitate mare

6. SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII:

- exploatare in conditii comode

- sa nu pericliteze sanatatea

Indici de exploatare ai agregatelor agricole

1. ENERGETICI

- viteza de lucru [km/h] / [m/s]

- puterea utila pentru tractiune si actionare Pu [kW] / [CP]

- forta de tractiune a sursei de energie Ft [daN]

- randamentul de utilizare al agregatului η

2. DE CONSUM

- consum orar Ch [kg/h] / [l/h]

- consum specific la tractiune Cs [g/kWh} / [g/CPh]

- consum specific pe unitatea de produs Θ [kg/ha] / [kg/t] / [kg/m 3 ]

3. TEHNICI

- numar de interventii la 1000 h de functionare

- periodicitatea interventiilor tehnice efectuate

- usurita executarii interventiilor tehnice

4. DE COMPORTARE IN EXPLOATARE

- calitatea lucrarii executate

- grad de tasare al solului

- coeficientul de utilizare al timpului de lucru

- siguranta tehnica si tehnologica

5. SECURITATE IN LUCRU

- stabilitate

- manevrabilitate

- vizibilitate

- comportarea la frinare

CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR AGRICOLE

a. MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI (sau asupra solului)

Pluguri Grape Cultivatoare Maşini pentru afînarea adîncă a solului Tăvălugi Freze agricole Maşini de modelat solul Combinatoare Maşini de săpat gropi

b. MASINI PENTRU SEMANAT SI PLANTAT

Maşini pentru semănatul culturilor de cereale păioase Maşini pentru semănatul culturilor prăsitoare Maşini pentru plantat răsaduri Maşini pentru plantat tubercule

c. MASINI PENTRU APLICAREA PRODUSELOR FITOFARMACEUTICE

Maşini pentru administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor (fertilizarea culturilor agricole) Maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

d. MASINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR AGRICOLE

Maşini pentru recoltarea cerealelor păioase

Maşini pentru recoltarea porumbului

Maşini pentru recoltarea florii-soarelui

Maşini pentru recoltarea leguminoaselor pentru boabe

Maşini pentru recoltarea plantelor furajere

Maşini pentru recoltarea sfeclei de zahăr

Maşini pentru recoltarea plantelor textile

Maşini pentru recoltarea culturilor hortiviticole

e. MASINI PENTRU CONDITIONAREA SI PASTRAREA PRODUSELOR AGRICOLE

f. MASINI PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE

g. MASINI SI INSTALATII ZOOTEHNICE

h. MASINI SPECIALE UTILIZATE IN AGRICULTURA

cu destinatie specifica, punctiforma, unicate pot fi pentru lucrarea solului, semanat, intretinerea culturilor, recoltat (sau orice domeniu al gamelor de mai sus)

Cuplarea masinilor agricole la tractor

Cuplarea masinilor agricole la tractor Mecanism de suspendare în trei puncte 1- axul cu bra ţ

Mecanism de suspendare în trei puncte 1- axul cu braţe acţionat de instalaţia hidraulică (nereprezentată); 2- tirant vertical; 3- tiranţi laterali; 4- bolţ de cuplare la tractor;

5- articulaţie sferică; 6- tirant vertical; 7- tirant central

Mecanism (cadru) de cuplare rapida în trei puncte

Mecanism (cadru) de cuplare rapida în trei puncte

Adaptor lateral de cuplare rapida (montat pe tirantii laterali) Adaptor central de cuplare rapida (montat

Adaptor lateral de cuplare rapida (montat pe tirantii laterali)

Adaptor central de cuplare rapida (montat pe tirantul central)

lateral de cuplare rapida (montat pe tirantii laterali) Adaptor central de cuplare rapida (montat pe tirantul
Adaptor hidraulic lateral de cuplare rapida (montat pe tirantii laterali)

Adaptor hidraulic lateral de cuplare rapida (montat pe tirantii laterali)

Adaptor electronic de cuplare rapida

Adaptor electronic de cuplare rapida

Mecanism (cadru) frontal de cuplare în trei puncte

Mecanism (cadru) frontal de cuplare în trei puncte

Dimensiunile standardizate ale arborilor de ie ş ire ai prizelor de for ţă

Dimensiunile standardizate ale arborilor de ieşire ai prizelor de forţă

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI

OBIECTIVELE LUCRARII SOLULUI

1. Dezvoltarea unei structuri favorabile a solului pentru diferitele tipuri de culturi.

- o structura granulara este extrem de favorabila pentru:

a. infiltrarea rapida si retinerea apei

b. punerea la dispozitia solului si semintelor a unei suficiente cantitati de aer pentru schimburile de gaze care au loc in sol

c. minimizarea rezistentei la penetrare a sistemului radicular

d. existenta unor particule fine de sol implica punerea la dispozitia semintelor a unei cantitati de apa suficienta pentru germinare

2. Managementul buruienilor (controlul buruienilor, indepartarea mecanica a acestora) sau indepartarea unor plante de cultura (rarirea culturilor)

3. Managementul resturilor vegetale (lasarea sau incorporarea in stratul superior de sol) cu efecte directe asupra eroziunii solului

4. Obtinerea unei configuratii a suprafetei solului pentru usurarea irigarii, cresterea temperaturii in sol sau usurarea recoltarii culturilor

5. Incorporarea mecanica a fertilizatorilor, gunoiului, compostului, pesticidelor, amendamentelor, pentru cresterea calitatii solului

Pat germinativ stratificat

Pat germinativ stratificat

CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR PENTRU LUCRARILE SOLULUI

Pluguri

Grape

Cultivatoare

Maşini pentru afînarea adîncă a solului

Tăvălugi

Freze agricole

Maşini de modelat solul

Combinatoare

Maşini de săpat gropi

CLASIFICAREA AMERICANA a masinilor pentru lucrarile solului

A. MASINI pentru LUCRAREA PRIMARA A SOLULUI

- creeaza conditii premergatoare obtinerii unui pat germinativ de foarte buna calitate

- lucreaza mai adinc de 18 cm in sol

- se aplica in momentul in care nu se poate obtine direct un pat germinativ corect

Echipamente sau masini utilizate:

a. pluguri (cu cormana sau disc) care, pe linga faptul ca taie si maruntesc solul, ingroapa si majoritatea resturilor vegetale, prin rasturnarea solului)

b. cizele, subsoliere, masini de afinat superficial care fractureaza (rup, fisureaza) solul dar nu il intorc si retin la suprafata majoritatea resturilor vegetale

c. unele masini actionate (freze, cultivatoare grele rotative): pot fi utilizate pe post de masini pentru lucrarea primara a solului. In anumite conditii favorabile, patul germinativ poate fi obtinut la o singura trecere.

B. MASINI pentru LUCRAREA SECUNDARA A SOLULUI

- masinile care pregatesc un pat germinativ de calitate

- implica (in cele mai multe cazuri) maruntirea si nivelarea solului, precum si tocarea si ingroparea majoritatii resturilor vegetale

- traditional, pregatirea patului germinativ se efctueaza pe intraga suprafata a terenului, dar se poate realiza si in banda

Echipamente sau masini utilizate:

a. uzual denumite grape

b. majoritatea sint utilaje tractate cu sectii de tip baterii (grupuri) cu gheare, colti, dinti, discuri sau combinatii

c. grapele actionate (mecanic, prin priza de putere sau cu motoare hidraulice) sint mai active asupra solului si pot realiza o calitate mai buna a lucrarilor (a maruntirii) decit cele tractate

C. MASINI pentru CULTIVATIA TERENULUI

- se ocupa cu managementul mecanic (controlul mecanic) al buruienilor si resturilor vegetale

SISTEME DE LUCRAT SOLUL

Sisteme conventionale de lucrat solul (conventional tillage)

succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului, utilizate in mod traditional intr-o zona geografica, pentru a obtine o anumita cultura

lucrarile asupra solului difera foarte mult, in functie de cultura urmarita

suprafata solului ajunge sa fie curata (fara resturi vegetale) inainte de semanat sau plantat

favorizeaza eroziunea solului (prin actiunea vintului sau a apei)

Sisteme de lucrari de conservare a solului (conservation tillage)

succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului prin care se urmareste obtinerea unei culturi profitabile, minimizind eroziunea solului

minimizarea eroziunii solului se poate obtine prin:

- lasarea pe suprafata solului a unui minim de 30% resturi vegetale sau alte plante de cultura

- mentinerea rugozitatii solului sau a permeabilitatii acestuia, pentru a controla eroziunea

se intilnesc urmatoarele sub-sisteme de lucrari de conservare:

-fara lucrari (no-till) asupra solului:

-solul este lasat nelucrat (nederanjat) de la recoltare pina la semanatul urmatoarei culturi -echipamentele de semanat sau plantat sint prevazute cu dispozitive de inlaturare sau de taiere a resturilor vegetale, pe zona de lucru (semanat sau plantat) -lucrari in banda ( sau in banda ingusta):

-aplicabile pe terenuri cu drenaj slab, pentru a permite solului sa se usuce si sa se incalzeasca -se lucreaza doar pe zona unde se va semana sau planta

- lucrari pe teren modelat (ridge-till):

-se lucreaza pe biloane sau pe straturi inaltate, formate dupa recoltarea culturii anterioare -straturile sau biloanele se intretin periodic, pina cind cultura atinge o anumita inaltime

- lucrari in covor vegetal (mulch-till): orice lucrare asupra solului care nu este de tip no-till sau ridge-till si care lasa cel putin 30% din suprafata solului acoperita cu resturi vegetale dupa semanat sau plantat

Sisteme minime de lucrat solul (minimum tillage)

succesiune de lucrari care implica manipularea minima a solului, dar care asigura o recolta buna

lucrarile asupra solului trebuie sa asigure un pat germinativ corect din punct de vedere agrotehnic

Sisteme de lucrari reduse asupra solului (reduced tillage)

orice succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului care este mai putin agresiv decit cel conventional

INFLUENTA TEHNOLOGIILOR DE MECANIZARE asupra COSTURILOR si TIMPULUI de lucru

TEHNOLOGIE CU LUCRARI CONVENTIONALE

TEHNOLOGIE CU LUCRARI REDUSE

TEHNOLOGIE CU SEMANAT DIRECT

FERTILIZAT

$

FERTILIZAT

$

   

ARAT

$

       

GRAPAT 1

$

       

GRAPAT 2

$

GRAPAT (GDG)

$

   

PPG (daca este cazul)

$

PPG (daca este cazul)

$

   

SEMANAT

$

SEMANAT

$

SEMANAT DIRECT

$

FERTILIZAT

$

FERTILIZAT

$

FERTILIZAT

$

ERBICIDAT

$

ERBICIDAT

$

ERBICIDAT

$

RECOLTAT

$

RECOLTAT

$

RECOLTAT

$

TOTAL

M

TOTAL

R

TOTAL

m

Pluguri

Scop: efectueaza lucrarea de baza a solului - aratul

taiere sol (vertical si orizontal, sau dupa un contur)

maruntire sol

rasturnare sol

deplasare laterala

Clasificarea plugurilor

A. Dupa destinatie:

a. Pluguri cu destinatie generala (pentru teren plan sau cu pante mici, pina la 6°)

- executa araturi superficiale si normale

- pentru majoritatea culturilor de cimp

b. Pluguri cu destinatie speciala (executa araturi intr-o zona ingusta)

- pluguri pentru vii

- pluguri pentru livezi

- pluguri pentru terenuri mlastinoase

- pluguri pentru desfundat

- pluguri pentru silvicultura

- pluguri pentru acvacultura

c. Pluguri cu alta destinatie decit aratul

- pluguri pentru deschis canale

- pluguri pentru defrisat

- pluguri pentru scos puieti

- pluguri pentru drenaj

B. Dupa adincimea de lucru

- pluguri pentru araturi superficiale (15cm – 20cm)

- pluguri pentru araturi normale (20cm – 30cm)

- pluguri pentru araturi adinci (30cm – 40cm)

- pluguri pentru araturi foarte adinci (40cm – 150cm) pluguri pentru desfundat

C. Dupa modul de rasturnare al brazdei

- pluguri normale – cu rasturnarea brazdei spre dreapta, in sensul de deplasare al agregatului de arat

- pluguri cu rasturnarea succesiva a brazdei (spre dreapta si apoi spre stinga, la treceri alaturate succesive)

- pluguri reversibile

- pluguri balansiere

- pluguri cu rasturnarea concomitenta a brazdei (spre stinga si spre dreapta, in acelasi timp)

- pluguri pentru vie

- pluguri pentru deschis canale

- pluguri fara rasturnarea brazdei (pluguri paraplough)

D. Dupa tipul organelor princpale de lucru

- pluguri cu trupite tip cormana

- pluguri cu trupite tip disc

- pluguri cu trupite speciale (pivotante)

E. Dupa numarul seturilor de organe de lucru

- clasice – cu un singur set de trupite

- pluguri reversibile (cu doua seturi de organe de lucru)

- pluguri reversibile (cu doua seturi de organe de lucru) - cu dispunere la 180° (in

- cu dispunere la 180° (in plan vertical)

- cu dispunere la 90°

- balansiere (dispunere la 180°, in plan orizontal)

- pluguri speciale – cu trupita (cormana sau disc) pivotanta – tendinta de dezvoltare rapida

F. Dupa modul actionarii organelor principale

- pluguri cu trupite fixe

- pluguri cu trupite actionate (cu trupite disc actionate sau pluguri cu trupite pivotante)

G. Dupa modul cuplarii la tractor

- pluguri purtate

- pluguri semipurtate

- pluguri tractate

H. Dupa sursa de energie utilizata (sursa de tractiune)

- pluguri cu tractiune mecanica (de la tractor, sasiu autopropulsat)

- pluguri cu tractiune animala

Exemple generale de pluguri

Exemple generale de pluguri Plug normal – rasturnarea brazdei spre dreapta

Plug normal – rasturnarea brazdei spre dreapta

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei – plug reversibil

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei – plug reversibil

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei – plug alternativ

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei – plug alternativ

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei – plug pivotant

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei – plug pivotant

Plug fara rasturnarea brazdei – plug paraplough (paraplow)

Plug fara rasturnarea brazdei – plug paraplough (paraplow)

Plug semipurtat

Plug semipurtat

Plug tractat

Plug tractat

Plug cu discuri purtat

Plug cu discuri purtat

Plu g cu discuri semi purtat

Plug cu discuri semipurtat

Plug cu discuri cu cadru pivotant

Plug cu discuri cu cadru pivotant

Scop urmarit – obtinerea de teren afinat

Suprafata brazda (teren arat) Fund brazda Nivel sol nearat Adincime aratura Inaltimea brazdei
Suprafata brazda
(teren arat)
Fund brazda
Nivel sol nearat
Adincime aratura
Inaltimea brazdei

Profil de sol rezultat in urma aratului

Procesul teoretic de arat

teren arat 1 2 5 5 4 3 a b 6
teren arat
1
2
5
5
4
3
a
b
6

a- adincimea de lucru a plugului; b- latimea de lucru a trupitei; 1- teren nearat; 2- peretele vertical al brazdei; 3- sectiunea brazdei (ABCD); 4- brazda de sol; 5- brazda de sol rasturnata; 6- fundul brazdei

Marginea terenului
Marginea terenului

Aruncarea terenului la plugurile normale (clasice) - inspre dreapta sensului de deplasare

coama sant sant a sant b
coama
sant
sant
a
sant
b

Lucrare de arat cu pluguri cu rasturnarea brazdei intr-o singura parte

a. la cormana – formarea de coame

b. in parti – formarea de santuri

marginea terenului
marginea terenului

Aruncarea terenului la plugurile pivotante - spre aceeasi parte a terenului

sant lateral teren arat
sant lateral teren arat

Lucrare de arat cu pluguri reversibile – uniformitate a terenului arat

Sectia de lucru a plugului = trupita

Trupita cu cormana

cormana virf brazdar brazdar
cormana
virf brazdar
brazdar

prelungitor de cormana

Procesul teoretic de lucru executat de trupita plugului

α – unghi de maruntire β – unghi de rasturnare γ – unghi de deplasare
α – unghi de maruntire
β – unghi de rasturnare
γ – unghi de deplasare laterala

Procesul de lucru executat de trupita plugului explicitat prin actiunea simpla a unei pene tetraedrice

Organe de lucru ale trupitei

a. Brazdare – pentru taierea fundului brazdei

a b
a
b

Trapezoidale a. clasice b. cu virf

a b
a
b

Trapezoidale cu virf a. amovibil lamelar b. cu virf tip poanson (bara)

b. Cormane – pentru maruntirea, rasturnarea, deplasarea laterala a solului - uneori ajuta la taierea peretelui vertical al brazdei

Tipuri uzuale de cormane

peretelui vertical al brazdei Tipuri uzuale de cormane Elicoidala Cilindrica U n i v e r

Elicoidala

vertical al brazdei Tipuri uzuale de cormane Elicoidala Cilindrica U n i v e r s

Cilindrica

al brazdei Tipuri uzuale de cormane Elicoidala Cilindrica U n i v e r s a

Universala (cilindro-elicoidala)

s a l a ( c i l i n d r o - e l

Tip cadrilater (sectiunea brazdei ~ rombica)

Forme vizuale simplificate de cormane: a. cilindro-elicoidale (universale); b. preponderent cilindrice; c. preponderent

Forme vizuale simplificate de cormane:

a. cilindro-elicoidale (universale); b. preponderent cilindrice; c. preponderent elicoidale

Pieptene Pieptene (Lemken 2009) Pivotanta (Huard si JD)

Pieptene

Pieptene Pieptene (Lemken 2009) Pivotanta (Huard si JD)

Pieptene (Lemken 2009)

Pieptene Pieptene (Lemken 2009) Pivotanta (Huard si JD)

Pivotanta (Huard si JD)

c. Cutite de plug – ajuta la taierea solului in plan vertical, pentru a usura munca cormanei

solului in plan vertical, pentru a usura munca cormanei Cutit lung a b Cutit disc a-

Cutit lung

a b
a
b

Cutit disc

a- cu tais crestat

b- cu tais continuu

Cutit virf sageata (si sub denumirea de brazdar cu virf si cutit vertical) Cutit lamelar

Cutit virf sageata (si sub denumirea de brazdar cu virf si cutit vertical)

Cutit virf sageata (si sub denumirea de brazdar cu virf si cutit vertical) Cutit lamelar incorporat

Cutit lamelar incorporat in cormana

d. Antecormane – pentru terenuri cu resturi vegetale in stratul superior (minicormana montata anterior cormanei principale)

a b
a
b

a. drepte ; b. curbate

c d
c
d

c .

universale ; d pentru cutite disc

.

e. tip disc

e. tip disc

e. Echipamente auxiliare

e. Echipamente auxiliare Calc îi Deflector (cormana suplimentara) Roata de sprijin (la pluguri moderne si roata

Calcîi

Deflector (cormana suplimentara)

Roata de sprijin (la pluguri moderne si roata de reglare a adincimii de lucru)

Calc îi Deflector (cormana suplimentara) Roata de sprijin (la pluguri moderne si roata de reglare a
Calc îi Deflector (cormana suplimentara) Roata de sprijin (la pluguri moderne si roata de reglare a

Mod de actiune pentru trupite clasice (proces de lucru)

cutit vertical plaz fund brazda
cutit vertical
plaz
fund brazda

cormana

brazda sol

Fisurarea brazdei datorita fo rmei cormanei (maruntire)

Fisurarea brazdei datorita formei cormanei (maruntire)

Profil de sol obtinut

Profil de sol obtinut Cormana elicoidala Cormana cilindrica Cormana universala

Cormana elicoidala

Profil de sol obtinut Cormana elicoidala Cormana cilindrica Cormana universala

Cormana cilindrica

Profil de sol obtinut Cormana elicoidala Cormana cilindrica Cormana universala

Cormana universala

Mod de actiune pentru trupite cu antecormane (proces de lucru)

Mod de actiune pentru trupite cu antecormane (proces de lucru)

Trupita tip disc

Trupita tip disc Pozitia trupitei disc

Pozitia trupitei disc

P o z i t i a c o r m a n e i

Pozitia cormanei racloare

disc cormana racloare
disc
cormana
racloare

Actiunea cormanei racloare

Mod de actiune pentru trupite tip disc (proces de lucru)

directie de deplasare cormana racloare rasturnare brazda rotire trupita disc formare bulgari sol taiere si
directie de deplasare
cormana racloare
rasturnare brazda
rotire trupita disc
formare bulgari sol
taiere si inceput fisurare sol
continuare maruntire
Profil de sol obtinut Pentru sol cu consistenta semi-plastica Pentru sol cu consistenta dura si

Profil de sol obtinut

Pentru sol cu consistenta semi-plastica

Pentru sol cu consistenta dura si friabila

Profil de sol obtinut Pentru sol cu consistenta semi-plastica Pentru sol cu consistenta dura si friabila

Evitarea tasarii excesive a terenului (limitarea numarului de treceri)

excesive a terenului (limitarea numarului de treceri) Transmiterea presiunii rotilor de tractor in sol – izobare

Transmiterea presiunii rotilor de tractor in sol – izobare

Evitarea tasarii excesive a terenului (limitarea numarului de treceri)

excesive a terenului (limitarea numarului de treceri) Scop: corelarea ecartamentului tractorului cu latimea de

Scop: corelarea ecartamentului tractorului cu latimea de lucru a plugului, astfel incit la doua treceri alaturate, urmele rotilor tractorului sa nu se suprapuna peste urmele anterioare, indiferent daca sint rotile din brazda sau cele de pe terenul nearat

Fig.1: Cazul clasic al aratului traditional

E

2

nb

2

b

0

2

2

c

aratului traditional E 2  nb 2  b 0 2  c E  nb
E  nb b  2c 0 
E
nb b
2c
0 

Fig.2: Posibilitati de trecere: A sau B (niciodata C)

Fig.3 Daca apare varianta C (cel mai dezavantajos)

B

l

nb

 

c

b

0

(

E

b

0

)

c

B nb  E l 
B
nb
E
l 

Fig.4 Varianta A

B

l

nb

 

c

La limita a=0

b  a  b  ( E  b )  c 0 0
b
a
b
 (
E
b
) 
c
0
0
0
B
nb
E
b
a
l 
0 
B
nb
E
b
l 
0

a= distanta impusa fata de trecerea anterioara

Fig.5 Varianta B B nb  E  b   c ( a 
Fig.5 Varianta B B nb  E  b   c ( a 
Fig.5 Varianta B
B
nb
E
b
 
c
(
a
l 
0
B
nb
E
b
a
l 
0

c

)

* Daca a = 2c

0 B nb  E  b  a l  0 c ) * Daca

relatia clasica de calcul

E  nb  b  2c 0
E  nb  b  2c
0

* Daca a = c (Fig.6)

B nb  E  b  c l  0
B
nb
E
b
c
l 
0

* Daca urmele sint tangente (Fig.7)

B nb  E  b   c l  0 B nb 
B
nb
E
b
 
c
l 
0
B
nb
E
b
l 
0

c

Pentru tractoarele pe senile sau de mare putere pe roti (cu ambele senile sau ro

Pentru tractoarele pe senile sau de mare putere pe roti (cu ambele senile sau roti pe terenul nearat)

Fig.8 Cazul clasic

nb

2

E

2

b

0

2

c

nearat) Fig.8 Cazul clasic nb 2  E 2  b 0 2  c B
B  nb  E  b 2 c 0  l
B
nb
E
b
2 c
0 
l

Observatii:

-din conditii de aderenta scazuta latimea plugului nu se mai poate distribui uniform si devine mai mica (Fig.10)

Fig.9 Posibilitati de trecere: A sau B (niciodata C)

B

Fig.10 Varianta C

b

0

2

b

0

nb

l

E

 

c

2

b 0

2

c

Fig.11 Varianta A

l

c

 

a

b 0

2

B

E

c

B nb  E l 
B
nb
E
l 
Fig.11 Varianta A l  c   a b 0 2  B E 
B nb  E  b  a l  0
B
nb
E
b
a
l 
0
Observatii: * la limita (a=0) – Fig.12 B nb  E  b l 

Observatii:

* la limita (a=0) – Fig.12 B nb  E  b l  0
* la limita (a=0) – Fig.12
B
nb
E
b
l 
0

Fig.13 Varianta B

b 0 B nb   c l  2
b 0
B
nb
 
c
l 
2

Observatii:

E

b

0

2

a

b

0

c

B

l

nb

E

b

0

a

* la limita (a=0) – Fig.14

B nb  E  b l  0
B
nb
E
b
l 
0

Observatii: Plugurile moderne au B l mult mai mari iar echilibrarea se face si prin intermediul cadrului, care este de tip grinda cu zabrele

Forta de rezistenta opusa la deplasarea prin sol (rezistenta la tractiune)

- formula rationala a lui Goriacikin -

R = fG + K 1 abn + εabnv 2

,

[N]

f – coeficient global de frecare care tine cont de diversele frecari ale plugului, la un moment dat (frecarea trupitelor pe fundul brazdei, frecarea in bucsele rotilor, rezistenta la rulare a rotilor)

NU DEPINDE de adincimea de lucru si nici de viteza de deplasare a plugului

G – greutatea plugului , [N]

K

1 – rezistenta specifica la deformarea solului, caracteristica pentru fiecare sol in parte , [N/m 2 ]

a

– adincimea de lucru a plugului , [m]

b

– latimea de lucru a unei trupite , [m]

n

numarul de trupite care se afla concomitent in sol

ε – coeficient care tine cont de forma suprafetei active a trupitei si de proprietatile solului , [Ns 2 /m 4 ]

v – viteza de lucru , [m/s]

Pentru relatiile uzuale se utilizeaza formula simplificata:

R = kabn

,

[N]

k – coeficient global de rezistenta specifica la deformare a solului