Partea I

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI,

SEMANAT SI INTRETINEREA CULTURILOR AGRICOLE

TIPURI DE AGRICULTURA PRACTICATE IN LUME

agro-ecologie

agricultura
extensiva

agricultura
i l
durabila

agricultura
i l
urbana/
b
/
periurbana

AGRICULTURA

agricultura
comunitara

agricultura
biodinamica
(ecologica)

agricultura
i l
organica

agricultura de
conservare

agricultura de
precizie

Agro-ecologie (agro-ecology):
termen larg
g raspindit,
p
, studiaza rolul agriculturii
g
in lume
este studiul relatiei (relatiilor) dintre culturile agricole si mediu
pune la dispozitie un cadru interdisciplinar cu care se studiaza activitatea agriculturii
in acest cadru agricultura nu este o entitate izolata, este o parte a unui context ecologic
Agricultura durabila (sustainable agriculture):
se refera la abilitatea unei ferme de a produce hrana pe o perioada nedefinita, fara a produce
pagube
b severe sau ireversibile
i
ibil sanatatii
t tii ecosistemului
i t
l i
acopera doua aspecte esentiale:
a. biofizic legat de efectele de lunga durata ale practicilor agricole asupra proprietatilor
solului si asupra proceselor esentiale legate de productivitatea culturilor agricole
b socio-economic
b.
socio economic legat de abilitatea fermierilor de a obtine produse (inputs) si de a
gestiona resursele (precum munca)
AD integreaza trei mari directii: mediu, profitabilitatea fermei si comunitati agricole prospere
Agricultura urbana/ peri-urbana (urban/ peri-urban agriculture):
termen ce defineste practica cultivarii, procesarii si distribuirii hranei in sau de jur imprejurul
satelor, oraselelor sau oraselor
este practicata pentru obtinerea de venituri suplimentare din vinzarea de produse agricole,
desi in anumite comunitati este utilizata pentru recreere si relaxare (prin munca
agricola practicata)
contribuie la securitatea alimentara si siguranta alimentara in doua moduri:
a. creste cantitatea de produse agricole disponibila pentru populatia oraseneasca
b. permite fructelor, vegetalelor proaspete si produselor din carne sa fie disponibile
populatiei orasenesti

Agricultura organica (organic agriculture):

sistem
i t
d productie
de
d ti care sustine
ti sanatatea
t t solului,
l l i ecosistemelor
i t
l sii a populatiei
l ti i
se bazeaza pe utilizarea proceselor ecologice, biodiversitatii si ciclurilor agricole adaptate
conditiilor locale, decit al utilizarii fortate a unor produse externe pentru obtinerea unui
profit din activitatea agricola
combina
bi
t diti inovarea
traditia,
i
sii stiinta
tii t pentru
t a dispune
di
d mediul
de
di l local
l
l sii promoveaza relatii
l tii
corecte (nu numai inter-umane) si o buna calitate a vietii pentru toti cei implicati
Agricultura de conservare (conservation agriculture):
concept care promoveaza obtinerea productiei agricole cu economisirea resurselor si care se
lupta pentru a obtine profit acceptabil, la un nivel inalt si durabil al productiei agricole,
concomitent cu conservarea mediului
primul principiu de baza al AC: minima perturbare mecanica a solului (factor esential in
mentinerea nivelului mineralelor din sol), stoparea eroziunii solului si pierderea apei
din sol
al doilea principiu al AC: protejarea solului (si in special al stratului superior) pentru a
obtine un strat organic de calitate, fertil, in care sa se dezvolte si sa creasca
organismele benefice acestuia. Organismele si microorganismele vor actiona asupra
resturilor vegetale,
vegetale descompunindu-le,
descompunindu-le fapt care va duce la cresterea nivelului de
materie organica descompusa si va actiona ca un ingrasamint natural pentru suprafata
solului
al treilea principiu al AC: practicarea rotatiei culturilor agricole cu mai mult de doua
culturi Acest lucru nu va permite bolilor si daunatorilor sa se instaleze in
culturi.
solul respectiv. Rotatia culturilor va actiona ca un insecticid si un erbicid naturale,
impotriva anumitor culturi sensibile

Agricultura de precizie (precision agriculture):

concept
concept nou,
nou tehnologie noua,
noua care permite fermierului sa analizeze cimpul (cimpurile) sale
intr-un mod aparte, specific, fata de ceea ce se intimpla pina de curind
permite aplicarea inputurilor (resurselor) intr-o maniera personalizata, in functie de necesitati
conceptul poate duce la economisirea fondurilor, mentinind nivelul si calitatea productiei
este o tehnologie care polueaza mult mai putin decit cea clasica
utilizeaza ICT (tehnica de calcul si informatie) pentru a acoperi trei aspecte legate de
productia agricola:
prin GPS (Global Positioning System) pentru colectarea de date prin satelit,
cartografierea electronica,
electronica monitorizarea productiei,
productiei controlul si comanda de la
distanta
prin GIS (Global Information System) pentru analiza de date sau procesarea acestora,
luarea deciziilor, utilizind accesul la sisteme de inteligenta artificiala si sisteme expert
diseminarea informatiilor intre fermieri, intr-un mod ultra-rapid
Agricultura biodinamica/ agricultura ecologica (Bio-dynamic agriculture/ ecological agriculture):
conceptul este o metoda a agriculturii organice bazat pe un concept filosofic asupra lumii
care trateaza fermele ca pe niste entitati (organisme) unificate, individuale, de sine
statatoare, in care inter-reactioneaza solul-planta-animalul in circuit inchis, fara aport
exterior
se bazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale si a compostului natural, produs in interiorul
fermei (nu adus din exterior, chiar daca este natural) si pe totala eliminare a oricarui
produs chimic din exterior
utilizeaza metode unice de utilizare a plantelor, preparatelor minerale, lichidelor, precum si
utilizarea calendarului lunar sau solar pentru semanat si plantat

Agricultura comunitara (Community Supported Agriculture):

alternativa
alternativa la fermele de mici dimensiuni
fermierii unesc terenurile agricole si produc in comun pentru o serie de actionari care se
obliga sa le cumpere o parte din productie si sa le dea fonduri pentru plata activitatilor
fermierii pot obtine profit mai mare prin eliminarea intermediarilor

Agricultura extensiva (taie si arde):

extinderea terenurilor agricole prin defrisari de paduri sau terenuri forestiere
arderea resturilor vegetale
poate aduce un aport de nutrienti in sol (prin cenusa rezultata din ardere)
distruge microorganismele, daunatorii, focarele de boli

Rolul mecanizarii in agricultura

- usureaza munca in ferma prin executarea lucrarilor grele, dificile si obositoare

- executa la timp (intr-un timp scurt) lucrarile agricole, in perioadele agrotehnice optime
- micsoreaza nivelul necesarului de forta de munca din anumite perioade aglomerate din an
- elibereaza forta de munca pentru alte sectoare economice

DEFINITII UZUALE
in MECANIZAREA AGRICULTURII
Mecanizarea agriculturii = agricultural engineering
Proces de productie agricol = totalitatea lucrarilor, operatiilor si fazelor, realizate intr-un cadru organizat,
precizat,, p
p
pentru obtinerea p
produselor agricole
g

Schema structurala (simplificata) a procesului de productie cuprinde:

1. Forta de munca
2. Dotarea tehnica
3. Materiale

Se coreleaza si se optimizeaza pentru obtinerea

unor rezultate economice maxime ( = PROFIT)

Flux tehnologic = succesiunea lucrarilor, operatiilor si fazelor pentru obtinerea unui produs
((in cazul nostru cultura agricola)
g
)
Tipuri de fluxuri tehnologice (in agricultura):
a. discontinuu procesele de lucru se intercaleaza cu procesele de dezvoltare
(caracteristic culturilor cerealiere), si apar timpi morti
b. continuu caracteristic culturilor de sera si majoritatii
j
p
proceselor din zootehnie
Exemplu: flux la cultura griului
Pregatire pat germinativ
Administrare
ingrasaminte

Aratura
de baza

Semanat
Intretinere
ogor

Dezvoltare
biologica

Transport
productie
primara
Colectare
productie
secundara

Intretinere
cultura

Sortare
conditionare

Combatere
daunatori

Pregatire pat
germinativ

Dezvoltare
biologica

Recoltat

Depozitare

Vinzare

Depozitare

Vinzare

Tehnologie de mecanizare = totalitatea proceselor, lucrarilor si operatiilor executate cu masini, instalatii, unelte,
in vederea obtinerii p
produsului (p
(produselor)) agricol(e).
g
( )
Obiective:
1. alegerea metodei optime pentru executarea fiecarei lucrari: analiza tipului de lucrare, conditii
de desfasurare, alegerea
g
utilajelor,
j
optimizarea
p
regimurilor
g
de functionare
2. optimizarea tehnologiei in ansamblu: determinarea influentelor dintre doua sau mai multe
lucrari din tehnologie si corelarea parametrilor functionali si de exploatare
ale masinilor utilizate in tehnologie
Sistem de masini = totalitatea masinilor, echipamentelor, uneltelor utilizate intr-o tehnologie de mecanizare

Agregate agricole = sistem tehnic format din:

a. sursa de energie
b. una sau mai multe masini agricole,
g
de acelasi tip sau diferite
Tipuri de agregate agricole:
a. mobile (toate care executa lucrarile agricole din cimp, formate din TRACTOR + MASINA AGRICOLA)
*- atentie la masinile autodeplasabile
b. stationare (care utilizeaza, in principal, motorul electric pentru actionare)
In functie de cuplare:
- agregate agricole purtate
- agregate agricole semipurtate
- agregate agricole tractate
- echipamente si masini autodeplasabile

Cerinte impuse agregatelor agricole

1.

2.

3
3.

4.

5.
6
6.

AGROTEHNICE: capacitatea masinii de a executa lucrarea pentru care este conceputa, la indici
calitativi superiori
Exemplu:
a. arat adincime constanta, rasturnare brazda, maruntire sol
b. semanat norma impusa, adincime, distanta intre plante, densitate, uniformitate
DE EXPLOATARE:
- utilizarea la capacitatea maxima de lucru
- reducerea fortei de munca
- stabilitatea in lucru si in panta
- manevrabilitate usoara
CONSTRUCTIVE
- simplitate
- rezistenta
- montare-demontare usoare
- siguranta in exploatare
ENERGETICE:
- utilizarea la maxim a sursei de energie
- pierderi minime prin transmisie si prin priza de putere
- consumuri specifice reduse
ECONOMICE:
- costuri specifice mici
- productivitate mare
SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII:
- exploatare in conditii comode
- sa nu pericliteze sanatatea

Indici de exploatare ai agregatelor agricole

1
1.

ENERGETICI
viteza de lucru [km/h] / [m/s]
puterea utila pentru tractiune si actionare Pu [kW] / [CP]
forta de tractiune a sursei de energie Ft [daN]
randamentul
d
t l de
d utilizare
tili
all agregatului
t l i

2.

DE CONSUM
consum orar Ch [kg/h] / [l/h]
consum specific
ifi lla ttractiune
ti
C
Cs [[g/kWh}
/kWh} / [[g/CPh]
/CPh]
consum specific pe unitatea de produs [kg/ha] / [kg/t] / [kg/m3]

3.

TEHNICI
numar de
d iinterventii
t
tii la
l 1000 h d
de ffunctionare
ti
periodicitatea interventiilor tehnice efectuate
usurita executarii interventiilor tehnice

4
4.

DE COMPORTARE IN EXPLOATARE
calitatea lucrarii executate
grad de tasare al solului
coeficientul de utilizare al timpului de lucru
siguranta
i
t ttehnica
h i sii ttehnologica
h l i

5.

SECURITATE IN LUCRU
stabilitate
manevrabilitate
bilit t
vizibilitate
comportarea la frinare

CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR AGRICOLE

a MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI
a.
(sau asupra solului)
Pluguri
Grape
Cultivatoare
Maini pentru afnarea adnc a solului
Tvlugi
Freze agricole
g
Maini de modelat solul
Combinatoare
Maini
Maini de spat gropi

b MASINI PENTRU SEMANAT SI PLANTAT

b.
Maini
M i i pentru
t semnatul
t l culturilor
lt il de
d cereale
l pioase
i
Maini pentru semnatul culturilor prsitoare
Maini pentru plantat rsaduri
Maini pentru plantat tubercule

c. MASINI PENTRU APLICAREA PRODUSELOR

FITOFARMACEUTICE
Maini pentru administrarea ngrmintelor i amendamentelor
(fertilizarea culturilor agricole)
Maini pentru combaterea bolilor i duntorilor

d MASINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR AGRICOLE

d.
Maini pentru recoltarea cerealelor pioase
Maini pentru recoltarea porumbului
Maini pentru recoltarea florii-soarelui
Maini pentru recoltarea leguminoaselor pentru boabe
Maini pentru recoltarea plantelor furajere
j
Maini pentru recoltarea sfeclei de zahr
Maini pentru recoltarea plantelor textile
Maini pentru recoltarea culturilor hortiviticole

e MASINI PENTRU CONDITIONAREA SI PASTRAREA PRODUSELOR

e.
AGRICOLE

f. MASINI PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE

g MASINI SI INSTALATII ZOOTEHNICE

g.

h. MASINI SPECIALE UTILIZATE IN AGRICULTURA

h
cu destinatie specifica, punctiforma, unicate
pot fi pentru lucrarea solului, semanat, intretinerea
culturilor, recoltat (sau orice domeniu al gamelor de mai sus)

Cuplarea masinilor agricole la tractor

Mecanism de suspendare n trei puncte

1- axul cu brae acionat de instalaia hidraulic (nereprezentat);
2- tirant vertical; 3- tirani laterali; 4- bol de cuplare la tractor;
5- articulaie sferic; 6- tirant vertical; 7- tirant central

Mecanism (cadru) de cuplare rapida n trei puncte

Adaptor lateral de cuplare rapida

(
(montat
t t pe tirantii
ti
tii laterali)
l t
li)

Adaptor central de cuplare rapida

(montat pe tirantul central)

Adaptor hidraulic lateral de cuplare rapida

(montat pe tirantii laterali)

Adaptor electronic de cuplare rapida

Mecanism (cadru) frontal de cuplare n trei puncte

Dimensiunile standardizate ale arborilor de ieire ai prizelor de for

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI

OBIECTIVELE LUCRARII SOLULUI

1. Dezvoltarea unei structuri favorabile a solului pentru diferitele tipuri de culturi.
- o structura granulara este extrem de favorabila pentru:
a. infiltrarea rapida si retinerea apei
b. punerea la dispozitia solului si semintelor a unei suficiente cantitati
d aer pentru
de
t schimburile
hi b il de
d gaze care au loc
l in
i soll
c. minimizarea rezistentei la penetrare a sistemului radicular
d existenta
d.
i t t unor particule
ti l fine
fi de
d soll implica
i li punerea la
l dispozitia
di
iti
semintelor a unei cantitati de apa suficienta pentru germinare
2. Managementul buruienilor (controlul buruienilor, indepartarea mecanica a acestora) sau
i d
indepartarea
t
unor plante
l t de
d cultura
lt
(rarirea
( i
culturilor)
lt il )
3. Managementul resturilor vegetale (lasarea sau incorporarea in stratul superior de sol) cu
efecte directe asupra eroziunii solului
4. Obtinerea unei configuratii a suprafetei solului pentru usurarea irigarii, cresterea
temperaturii in sol sau usurarea recoltarii culturilor
5 Incorporarea mecanica a fertilizatorilor
5.
fertilizatorilor, gunoiului
gunoiului, compostului
compostului, pesticidelor,
pesticidelor
amendamentelor, pentru cresterea calitatii solului

Pat germinativ stratificat

CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR

PENTRU LUCRARILE SOLULUI
Pluguri
Grape
Cultivatoare
C li
Maini pentru afnarea adnc a solului
Tvlugi
Freze agricole
Maini
Maini de modelat solul
Combinatoare
Maini de spat gropi

CLASIFICAREA AMERICANA a masinilor pentru lucrarile solului

A. MASINI pentru LUCRAREA PRIMARA A SOLULUI
- creeaza conditii premergatoare obtinerii unui pat germinativ de foarte buna calitate
- lucreaza mai adinc de 18 cm in sol
- se aplica in momentul in care nu se poate obtine direct un pat germinativ corect

Echipamente sau masini utilizate:

a. pluguri (cu cormana sau disc) care, pe linga faptul ca taie si maruntesc solul, ingroapa si
majoritatea resturilor vegetale, prin rasturnarea solului)
b. cizele, subsoliere, masini de afinat superficial care fractureaza (rup, fisureaza) solul
dar nu il intorc si retin la suprafata majoritatea resturilor vegetale
c unele masini actionate (freze,
c.
(freze cultivatoare grele rotative): pot fi utilizate pe post de masini
pentru lucrarea primara a solului. In anumite conditii favorabile, patul germinativ
poate fi obtinut la o singura trecere.

B. MASINI pentru LUCRAREA SECUNDARA A SOLULUI

- masinile care pregatesc un pat germinativ de calitate
- implica (in cele mai multe cazuri) maruntirea si nivelarea solului, precum si tocarea si
ingroparea majoritatii resturilor vegetale
- traditional, pregatirea patului germinativ se efctueaza pe intraga suprafata a terenului, dar
se poate realiza si in banda
Echipamente sau masini utilizate:
a. uzual denumite grape
b. majoritatea sint utilaje tractate cu sectii de tip baterii (grupuri) cu gheare, colti, dinti,
discuri sau combinatii
c. grapele actionate (mecanic, prin priza de putere sau cu motoare hidraulice) sint mai
active asupra solului si pot realiza o calitate mai buna a lucrarilor (a maruntirii) decit
cele tractate

C. MASINI pentru CULTIVATIA TERENULUI

- se ocupa cu managementul
t l mecanic
i (controlul
(
t l l mecanic)
i ) all buruienilor
b
i il sii resturilor
t il vegetale
t l

SISTEME DE LUCRAT SOLUL

Sisteme conventionale de lucrat solul ((conventional tillage)
g )
succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului, utilizate in mod traditional intr-o
zona geografica, pentru a obtine o anumita cultura
lucrarile asupra solului difera foarte mult, in functie de cultura urmarita
suprafata
p
solului ajunge
j g sa fie curata ((fara resturi vegetale)
g
) inainte de semanat sau p
plantat
favorizeaza eroziunea solului (prin actiunea vintului sau a apei)
Sisteme de lucrari de conservare a solului (conservation tillage)
succesiune de operatii
p
((lucrari,, manipulari)
p
) efectuate asupra
p solului p
prin care se urmareste obtinerea
unei culturi profitabile, minimizind eroziunea solului
minimizarea eroziunii solului se poate obtine prin:
- lasarea pe suprafata solului a unui minim de 30% resturi vegetale sau alte plante de cultura
- mentinerea rugozitatii
g
solului sau a p
permeabilitatii acestuia, p
pentru a controla eroziunea
se intilnesc urmatoarele sub-sisteme de lucrari de conservare:
-fara lucrari (no-till) asupra solului:
-solul este lasat nelucrat (nederanjat) de la recoltare pina la semanatul urmatoarei culturi
-echipamentele
p
de semanat sau p
plantat sint p
prevazute cu dispozitive
p
de inlaturare sau
de taiere a resturilor vegetale, pe zona de lucru (semanat sau plantat)
-lucrari in banda ( sau in banda ingusta):
-aplicabile pe terenuri cu drenaj slab, pentru a permite solului sa se usuce si sa se
incalzeasca
-se lucreaza doar pe zona unde se va semana sau planta
- lucrari pe teren modelat (ridge-till):
-se lucreaza pe biloane sau pe straturi inaltate, formate dupa recoltarea culturii anterioare
-straturile sau biloanele se intretin periodic, pina cind cultura atinge o anumita inaltime
- lucrari in covor vegetal (mulch-till): orice lucrare asupra solului care nu este de tip no-till sau
ridge-till si care lasa cel putin 30% din suprafata solului acoperita cu resturi vegetale
dupa semanat sau plantat

Sisteme minime de lucrat solul (minimum tillage)

succesiune de lucrari care implica manipularea minima a solului,
solului dar care asigura o recolta buna
lucrarile asupra solului trebuie sa asigure un pat germinativ corect din punct de vedere agrotehnic
Sisteme de lucrari reduse asupra solului (reduced tillage)
orice succesiune de operatii (lucrari,
(lucrari manipulari) efectuate asupra solului care este mai putin agresiv
decit cel conventional

INFLUENTA TEHNOLOGIILOR DE MECANIZARE

asupra COSTURILOR si TIMPULUI de lucru
TEHNOLOGIE CU LUCRARI
CONVENTIONALE

TEHNOLOGIE CU LUCRARI
REDUSE

FERTILIZAT

FERTILIZAT

ARAT

GRAPAT 1

GRAPAT 2

GRAPAT (GDG)

PPG (daca este cazul)

PPG (daca este cazul)

SEMANAT

SEMANAT

SEMANAT DIRECT

FERTILIZAT

FERTILIZAT

FERTILIZAT

ERBICIDAT

ERBICIDAT

ERBICIDAT

RECOLTAT

RECOLTAT

RECOLTAT

TOTAL

TOTAL

TEHNOLOGIE CU SEMANAT
DIRECT

TOTAL

Pluguri
Scop: efectueaza lucrarea de baza a solului - aratul
taiere sol (vertical si orizontal, sau dupa un contur)
maruntire sol
rasturnare sol
deplasare laterala

Cl ifi
Clasificarea
plugurilor
l
il
A. Dupa destinatie:
a. Pluguri cu destinatie generala (pentru teren plan sau cu pante mici, pina la 6)
- executa araturi superficiale si normale
- pentru majoritatea culturilor de cimp
b. Pluguri cu destinatie speciala (executa araturi intr-o zona ingusta)
- pluguri pentru vii
- pluguri pentru livezi
- pluguri pentru terenuri mlastinoase
- pluguri pentru desfundat
- pluguri pentru silvicultura
- pluguri pentru acvacultura
c. Pluguri cu alta destinatie decit aratul
- pluguri pentru deschis canale
- pluguri pentru defrisat
- pluguri pentru scos puieti
- pluguri pentru drenaj

B. Dupa adincimea de lucru

- pluguri pentru araturi superficiale (15cm 20cm)
- pluguri pentru araturi normale (20cm 30cm)
- pluguri pentru araturi adinci (30cm 40cm)
- pluguri pentru araturi foarte adinci (40cm 150cm) pluguri pentru desfundat
C. Dupa modul de rasturnare al brazdei
- pluguri normale cu rasturnarea brazdei spre dreapta,
dreapta
in sensul de deplasare al agregatului de arat
- pluguri cu rasturnarea succesiva a brazdei (spre dreapta si apoi spre stinga,
la treceri alaturate succesive)
- pluguri reversibile
- pluguri balansiere
- pluguri cu rasturnarea concomitenta a brazdei (spre stinga si spre dreapta, in acelasi timp)
- pluguri pentru vie
- pluguri pentru deschis canale
- pluguri fara rasturnarea brazdei (pluguri paraplough)
D. Dupa tipul organelor princpale de lucru
- pluguri cu trupite tip cormana
- pluguri cu trupite tip disc
- pluguri cu trupite speciale (pivotante)

E. Dupa
p numarul seturilor de organe
g
de lucru
- clasice cu un singur set de trupite
- pluguri reversibile (cu doua seturi de organe de lucru)
- cu dispunere
p
la 180 ((in p
plan vertical))
- cu dispunere la 90
- balansiere (dispunere la 180, in plan orizontal)
- pluguri speciale cu trupita (cormana sau disc) pivotanta tendinta de dezvoltare rapida
F. Dupa modul actionarii organelor principale
- pluguri cu trupite fixe
-p
pluguri
g
cu trupite
p actionate ((cu trupite
p disc actionate sau p
pluguri
g
cu trupite
p p
pivotante))
G. Dupa modul cuplarii la tractor
-p
pluguri
g
purtate
p
- pluguri semipurtate
- pluguri tractate
H. Dupa sursa de energie
g utilizata ((sursa de tractiune))
- pluguri cu tractiune mecanica (de la tractor, sasiu autopropulsat)
- pluguri cu tractiune animala

Exemple generale de pluguri

Plug normal rasturnarea brazdei spre dreapta

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug reversibil

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug alternativ

Plug cu rasturnarea succesiva a brazdei plug pivotant

Plug fara rasturnarea brazdei plug paraplough (paraplow)

Plug semipurtat

Plug tractat

Plug cu discuri purtat

Plug
g cu discuri semipurtat
p

Plug cu discuri cu cadru pivotant

Scop urmarit obtinerea de teren afinat

Suprafata brazda
((teren arat))
Fund brazda
Nivel sol nearat

Adincime aratura

Inaltimea brazdei

Profil de sol rezultat in urma aratului

Procesul teoretic de arat

teren arat

55

4
3

a- adincimea de lucru a plugului; b- latimea de lucru a trupitei;

1- teren nearat; 2- peretele vertical al brazdei; 3- sectiunea brazdei (ABCD);
4- brazda de sol; 5- brazda de sol rasturnata; 6- fundul brazdei

Marginea terenului

Aruncarea terenului la plugurile normale (clasice) - inspre dreapta sensului de deplasare

sant

coama

sant

sant

Lucrare de arat cu pluguri cu rasturnarea brazdei intr

intr-o
o singura parte
a. la cormana formarea de coame
b. in parti formarea de santuri

marginea terenului

Aruncarea terenului la plugurile pivotante - spre aceeasi parte a terenului

sant lateral teren arat

Lucrare de arat cu pluguri reversibile uniformitate a terenului arat

Sectia de lucru a plugului = trupita

Trupita cu cormana

prelungitor de cormana

cormana

virf brazdar

brazdar

Procesul teoretic de lucru executat de trupita plugului

unghi de maruntire
unghi de rasturnare
unghi de deplasare laterala

Procesul de lucru executat de trupita plugului

explicitat prin actiunea simpla a unei pene tetraedrice

Organe de lucru ale trupitei

a. Brazdare pentru taierea fundului brazdei

Trapezoidale
a. clasice
b cu virf
b.

Trapezoidale cu virf
a. amovibil lamelar
b. cu virf tip poanson
(bara)

b. Cormane pentru maruntirea, rasturnarea, deplasarea laterala a solului

- uneori ajuta la taierea peretelui vertical al brazdei
Tipuri uzuale de cormane

Elicoidala

Universala (cilindro-elicoidala)

Cilindrica

Tip cadrilater (sectiunea brazdei ~ rombica)

a.

Forme vizuale simplificate de cormane:

cilindro-elicoidale (universale); b. preponderent cilindrice; c. preponderent elicoidale

Pieptene

Pieptene (Lemken 2009)

Pivotanta (Huard si JD)

c. Cutite de plug ajuta la taierea solului in plan vertical, pentru a usura munca cormanei

Cutit lung

Cutit disc
a- cu tais crestat b- cu tais continuu

Cutit virf sageata

(si sub denumirea de brazdar cu virf
si cutit vertical)

Cutit lamelar incorporat in cormana

d. Antecormane pentru terenuri cu resturi vegetale in stratul superior

(minicormana montata anterior cormanei principale)

a. drepte ; b. curbate

c. universale ; d. pentru cutite disc

e. tip disc

e. Echipamente auxiliare

Calci
Deflector (cormana suplimentara)

Roata de sprijin
(la pluguri moderne si roata
de reglare a adincimii de lucru)

Mod de actiune pentru trupite clasice (proces de lucru)

cutit vertical
cormana

plaz
brazda sol

fund brazda

Fisurarea brazdei datorita formei cormanei (maruntire)

Profil de sol obtinut

Cormana elicoidala

Cormana cilindrica

Cormana universala

Mod de actiune pentru trupite cu antecormane (proces de lucru)

Trupita tip disc

P iti trupitei
Pozitia
t
it i disc
di

disc

cormana
racloare

Pozitia cormanei racloare

Actiunea cormanei racloare

Mod de actiune pentru trupite tip disc (proces de lucru)

directie de deplasare
cormana racloare

rasturnare brazda

p disc
rotire trupita
formare bulgari sol

t i
taiere
sii inceput
i
t fisurare
fi
soll

continuare maruntire

Profil de sol obtinut

Pentru sol cu consistenta semi-plastica

Pentru sol cu consistenta dura si friabila

Evitarea tasarii excesive a terenului (limitarea numarului de treceri)

Transmiterea presiunii rotilor de tractor in sol izobare

Evitarea tasarii excesive a terenului (limitarea numarului de treceri)

Scop: corelarea ecartamentului tractorului cu latimea
de lucru a plugului, astfel incit la doua treceri
alaturate,, urmele rotilor tractorului sa nu se
suprapuna peste urmele anterioare, indiferent daca
sint rotile din brazda sau cele de pe terenul nearat
Fig.1: Cazul clasic al aratului traditional

E nb b0

c
2
2
2

E nb b0 2c

Fig.2: Posibilitati de trecere: A sau B

(niciodata C)
Fig.3 Daca apare varianta C (cel mai dezavantajos)

Bl nb c b0 ( E b0 ) c

Bl nb E

Fig.4 Varianta A

Bl nb c b0 a b0 ( E b0 ) c

Bl nb E b0 a
La limita a=0

Bl nb E b0

a= distanta impusa fata de trecerea anterioara

Fi
Fig.5
V i
Varianta
B

Bl nb E b0 c (a c)
Bl nb E b0 a

* Daca a = 2c

relatia clasica de calcul

E nb b0 2c
* Daca a = c (Fig.6)

Bl nb E b0 c
* Daca urmele sint tangente (Fig.7)
(Fig 7)

Bl nb E b0 c c

Bl nb E b0

Pentru tractoarele pe senile sau de mare putere pe roti

(cu ambele senile sau roti pe terenul nearat)

Fig.8 Cazul clasic

nb E b0

c
2
2
2

Bl nb E b0 2c

Observatii:
-din conditii de aderenta scazuta latimea plugului
nu se mai poate distribui uniform si devine mai
mica (Fig.10)
Fig.9 Posibilitati de trecere: A sau B
(niciodata C)
Fig.10
g
Varianta C

Bl nb E

b0
b
c 0 c
2
2

Bl nb E

Fig.11 Varianta A

Bl c a

b0
b
E 0 c
2
2

Bl nb E b0 a

Observatii:
* la limita (a=0) Fig.12

Bl nb E b0
Fig.13 Varianta B

Bl nb c

b0
b
E 0 a b0 c
2
2

Bl nb E b0 a
Observatii:
* la limita (a=0) Fig.14

Bl nb E b0

Observatii: Plugurile moderne au Bl mult mai

mari iar echilibrarea se face si prin intermediul
cadrului, care este de tip grinda cu zabrele

Forta de rezistenta opusa la deplasarea prin sol

(rezistenta la tractiune)
- formula rationala a lui Goriacikin -

R = fG + K1abn + abnv2 , [N]

f coeficient g
global de frecare care tine cont de diversele frecari ale p
plugului,
g
, la un moment dat
(frecarea trupitelor pe fundul brazdei, frecarea in bucsele rotilor, rezistenta la rulare a rotilor)
NU DEPINDE de adincimea de lucru si nici de viteza de deplasare a plugului
Gg
greutatea p
plugului
g
, [[N]]
K1 rezistenta specifica la deformarea solului, caracteristica pentru fiecare sol in parte , [N/m2]
a adincimea de lucru a plugului , [m]
b latimea de lucru a unei trupite , [m]
n numarul de trupite
p care se afla concomitent in sol
coeficient care tine cont de forma suprafetei active a trupitei si de proprietatile solului , [Ns2/m4]
v viteza de lucru , [m/s]

Pentru relatiile uzuale se utilizeaza formula simplificata:

R = kabn , [N]
k coeficient global de rezistenta specifica la deformare a solului