CORECTAREA TORENILOR

TORRENTS CONTROL
CORRECTION DES TORRENTS

Morfometria formaiunilor toreniale

1. Morfometria bazinului hidrografic

2. Morfometria reelei hidrografice

1. Morfometria bazinului hidrografic

1. Suprafaa bazinului
Suprafaa de teren de pe care o anumit formaiune
hidrologic (ru, pru, torent etc.) i colecteaz apele
constituie bazinul hidrografic al formaiunii respective.

Separarea de bazinele hidrografice nvecinate se poate

face n dou moduri:

- prin cumpna topografic (cumpna apelor, cumpna de

suprafa) care, pe un plan de situaie, se reprezint
printr-o linie curb nchis, trasat n funcie de
configuraia curbelor de nivel, i

- prin cumpna hidrografic (cumpna subteran), care

ine seama i de alimentarea subteran din bazinele
limitrofe.
Dup suprafaa lor (F), bazinele hidrografice ale torenilor
pot fi : mici (F 100 ha), mijlocii (100 < F 1 000 ha) i
mari (F > 1 000 ha).

2. Forma bazinului

a bazine concentrate la partea superioar (n form de cldare, de plnie)

b bazine alungite, formate din versani relativ scuri
c bazine circulare, o enorm excavaie sub forma unei cldri
d bazine de tip ciuperc

3. Altitudinea bazinului
- minim (Hmin);
- medie (Hmed);
- maxim (Hmax).

4. nlimea bazinului
nlimea maxim sau energia de relief a bazinului:
Rmax = Hmax - Hmin
iar diferena :
Rmed = Hmed - Hmin
exprim nlimea medie a bazinului

5. Panta bazinului
condiioneaz declanarea i dezvoltarea fenomenelor toreniale
i st la baza stabilirii / adoptrii multor elemente de proiectare.

6. Lungimea versanilor
Important element indicator al fragmentrii reliefului
Constituie unul dintre parametrii de care depind timpul de
concentrare a scurgerii n bazin i cuantumul eroziunii pe
versant.

2. Morfometria reelei hidrografice

Ordin hidrografic

= un numr care se atribuie dup o anumit regul unei albii ntregi considerat de la obrie pn la vrsare - sau unui segment de albie cuprins
ntre dou confluene poart denumirea de ordin hidrografic.

n Romnia, se folosete sistemul propus de Strahler.

Dup concepia lui Strahler,

reeaua hidrografic a unui
bazin se sistematizeaz pe
ordine n felul urmtor:

- se atribuie ordinul 1 segmentelor terminale (elementare), care nu mai

primesc aflueni;
- segmentelor rezultate din unirea a dou segmente de ordinul 1 li se
atribuie ordinul 2;
- segmentelor rezultate din unirea a dou segmente de ordinul 2 li se
atribuie ordinul 3 .a.m.d.
- la unirea a dou segmente de ordine diferite, se pstreaz ordinul de
rang superior.