,

/.+r

,i1

PRETATA
lviculture on the ecosystemic bases ildbau auf dkosystemischen Grundlagen

.....
.-....11

l.l.Definifiapldurii 1.2. X'ormarea silviculturii 1.3. Concepgii privind silvicultura

l'4.MijIoacetedeac[iunealesilviculturii...
I

14 16

',r

ls

1.5,

Silviculturain cadrul qtiinfelor

forestiere f,r;'/' p6triFl/or ' europene ...:

......

1.9

20 22

1.6,

Principii fundamentale ale gospodiririi

l.6.2.Principiulnaturalit4ii 1.6.3. Principiul multifunclionalitElii . l.6.4.Principiulselectiviteui

1.7.1. Silvicultura gi 1.7.2. Silvicultura gi

....-.26
27

. .

29

ecologia genetica
cicluri

3l
33

1.7.3. Ligniculturile industriale (cu

scurte) .. ..'...
. .'

35
36 37

l.T.5.Conservareagigestionareadurabil6ap[durilor . .
2.

BLZELESILYICULTURII...:.........
2.1, Baze taxonomice qi genetico-ecologice 2.2.Bazedemecologice (de ecologiea populafiilor)

39
39

....

. . . . f :.'.'. .

43

2.2.2.Dinamicapopulafiei
2.3. Baze ecosistemice

...." .....
;.

M
45 47 48 48 49

2.3.1.Bibcenozaforestier[ 2.3.1.1. Biocenoza forestierd ca sistqm

. .

sBN ,973-27-0581-7

,
l

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

R 76117, Bucuregti, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector S

2.3.1.2. Structura biocenozei forestiere 2.3.2. Staliunea forestierh gi biotopul forestier 2.3.2.1. Structura general[ a staliunii 2.3.2.2. Relieful, determinant ecologic principal al staliunii'biotop ; , component principal'al staliunii-biotop . . . 2.3.2.3, (Topo)climatul local 2.3.2.4. Solul, geo-gi edafototrt in ecosistemul foresder 2.3.2.5. Caracteristici stafioqale folosite in descrierea ecosistemelor forestiere

5l
51
.

'

52 53 54 58

.l

&

*t

,lt

2.3,3. Ecosistcrnul forestier

2.3,2,6,'l'ipurirc dc hunrus, incricut,aro cic biouctivitute u eeoerrtemurtrr rir restier. Carucrerele lclr morfologice gi chirnice de iclonflflcnri
,

66

2-,1.3.4. Procese,

.......' ?,31!Nigaecotogic[ ?13-? Relaliiteinireorganismegi mediutabiotic', : . : : : . : : . : : :, : : ?.3,3,3. Relaliile inrre organisme . .-..
fluxuri [i circuire ecosistemice
.

7t
11

4.4,2,1,'l'r'uturnentul t[icrilor succcsive pe suplulir[tl 4,4.2.2. Trutamcntul tlicrilor succesive ln benzi 4,4.2.3. Tratamentul tllicrilor succcsive in ochiuri 4.4,2.4. Triltamcntc combinate pe baz[ de t[ieri succcsive 4.4.2.5. Tratamcntul tdierilor cvasigrddinlrite (ardinatorii) 4,5, lteglmul de codru. Codrul grddintrrit

139

144

t49

r5l
153

74
78

154

for"rti".. . .-l 2,3,3.6.Clasificarea(tipologia)ecosistemelorfo."rti......:.:........

2,4. Baue geografice (geosistemice)
3,

2.3,3.5. Dinamica ecosist,ernului

80 82 84

4.5.l.Clasil.icareaarborilorinarboretedecodrugrtrdindrit
4,5.2. Structura dimensional[ gi fondul de produclie in arborete de codru grtrdintrrit

r55
156

PADUREA VIRGINA $I PADUREA CULTIVATA

3.

l.

86
86

Pddurea virgini

3,1,1. Structura, regenerarea, productia $i stabilitatea paOr.iio. r.;r;;"ip;r; . . 3.1.2. Structura, regenerarea, producJia gi stabilitatea pddurilor de molid 3' l '3' structura' regenerarea. produclia gi stabilitatea pddurilor de amestec de fag cu rdginoase 3.1,4. Structura, regenerarea, produc(ia qi stabilitatea pddurilor de fag . 3' l '5' structura, regenerarea, produclia gi stabilitatea p,duriror de stejar in amestec cu alte foioase

87
88

Condifiile speciale din codrul gr[din5rit. Modificdri in concepfia $i tehnicile silviculturale obi gnuite 4.5.4. Unitdti ecosistemice gi categorii structurale de arborete in care se poate aplica codrul grddindrit 4,5,5. Tehnica de aplicare a tratamentului t6ierilor grddinlrite. Organizarea tdierilor.
4,.5.3,

r59

l6l
t62 t64
t66
167

4.5.6. Tdierile de transformare

9t
96 99
100 103

4,6, Regimul de

cring simplu

4.6.1. Tratamentul t[ierilor rase in crAng simplu 4.6.2. Tratamentul crdngului simplu cu tezerye 4.6.3. Tratamentul crdngului simplu grddinlrit
.

r69 t69

L6. CAteva concluzii privind pddurea virgini 3,2. Pldurea cultivati

3.

Cornpozilia arboretelor 3.2.2. Structura arboretelor 3.2.3. Modul de regenerare a arboretelor 3.2.4. Reglarea densitdlii arboretelor 3.2.5. Producfia de lemn gi sortimentele

3.2.

l.

104
105
.

4,T.Regimuldecrffngcompus 4.7.1 . Tratamentul tdierilor in crAng compus 4.ti.Aplicareatratamentelorincazurispeciale

4.8.1. Aplicarea tratamentelor in conversiunea arboretelor de
zdtoare

106 106 107 107

.

crAng

.....,169 , , 170 .....,172 . . . . 172

173

4.8.2. Aplicarea tratamentelor in refacerea $i substituirea arboretelor necorespun4.8.3. Aplicarea tratamentelor in lucrdrile de conservare a arboretelor de vdrste inaintate

3.2.7. Rezistenfa la impacturi gi capacitatea de autorefacer"

....

t08

t74
175
175 176

4.

REGENERAREAARBORETELORNPAOUNPA

CULTTVATA

....

109
110

lntcRt"rrnra SI coNDUCEREA ARBoRETELoR

5.1. Sistemele clasice de conducere a arboretelor 5.1.1. Doctrina Hartig privind ingrijirea qi conducerea arboretelor 5.1.2. Evolulia ideilor despre lucrdrile de ingrijire qi conducere a arboretelor in Germania, la sf6rgitul secolului al XIX-lea gi inceputul secolului al XX-

4.1. Evolu(ia concepfiilor qi practicii in domeniul regenerdrii arboreteror . 4'2' Metodele actuale de regenerare naturald derivate din modalitdf,e de rege-

nerare in pidurea virgind

120 124 125 126 128

4.3. Regimuri gi tratamente 4.3. 1. Regimuri forestiere 4.3.2. Tratamente forestiere 4.3.3. Perioada de amenajament, perioada de regenerare gr perioada speciald de
regenerare

lea

178

5.1.3. Rdritura de sus francezd 5.1.4. Rdritura de sus danezd

..

r83 t85
187
I

5.1.5. Cercetlrile sistematice asupra r[riturilor in sistemul Uniunii InternaEionale a Staliunilor de Cercet[ri gi Experimentalie Forestierl
5. 1.6.

4,4. Regimul de codru. Codrul regulat

4.4.7.Tratamentecut5iereunicdpeaceeagisuprafate....
4.4.1 .2. Tratamentul

130
131

Riritura

de

jos qi mixt5 elvefiand

..

tttt

4.4.1.1. Tratamentul tiierilor rase pe suprafatd.

mentul ,,tlierilor progresive,') . . . 4.4.2. Tratamente cu tdieri repetate pe aceeagi suprafagd

4.4.r.3. Tratamentul tiieriror rur" i" o.r.riu.i gr nou*.nri *.ntin*,i,ei._' rilor rase in ochiuri gi al tdierilor in benzi la margine de masiv (trata-

tdierilor rase in benzi

-'

..

5.2. Sisteme moderne de

132

'

Ei conducere a arboretelor 5.2.1. Rdritura metodic5 de Belleme (Franla)

a)

ingrijire

I89
r89 r89 192 t93

' 133

5.2.2. Sistemul Schadelin (riritura selecti vd) (Elvefi 5.2.3. Contribuliile lui H. Perrin
(Fran1a.1

r36
139

5.2.4. Contribufiile lui A. Heger (Germania) 5.2.5. Contribuliile lui H. Leibundgut (Elvelia)

t94

5.2.6. (lorrtribu(iilc lui

Il. Maycr (Austria)

viitor"
.

l9tr 200
202

5.2.7. Rhritura cornbinatd (rlritura liberd)

.5.2.tt. Rilriturile seleclive baz;rte pe "arbori de

5.2.9. Rrlritura schernaticd gi rdritura schematico - selectivd 5.3. Conccp(ii actuale privind ingrijirea qi conducerea arboretelor de molid, de f'ug Ei de cvercinee
5.3.

209
215

PRETATA

l.

Concepfii noi in conducerea arboretelor de molid

215

5.3.2. LJncle concep[ii gi metode privitoare la rdrirea arboretelor-tle

.5.3.3. Concepgii gi metode actuale

f"g

219
223

in ingrijirea gi conducerea arboretelor de

cvcrcinee
-5.4. Sistemele de

ingrijire

qi conducere a artroretelor, folosite

in Rom6nia

230

(T. S'I'RUCTURI $I TRATAMENTE INDICATE PENTRU PADURI CU DIFE.

Dez.voltarea in ritm accelerat a societdlii um.ane tn epoca induslriald o provocat profLu'tde nxodificdri {Legative in mediul de via1d, dar a getterul inerent Si o cottstientizare ecologicd a populatie| o preocuparc tot nlui pronunlatd pentru ocrotirea ;i conseruarea mediului. Pddurea, coruponentd importantd a mediului de viayd, a fost Si este tn

ITIIEFUNCTTT... (r. l. Structuri qi tratamente pentru pidurile cu func(ii multiple, dar cu funcfie prioritari producfia de lemn (r.2. Structuri qi tratamente pentru plduri cu func(ii multiple, dar cu funclie prioritari antipoluanti
Structuri gi tratamente pentru arborete cu funcfii prioritare hidrologicd Ei
antierozional6 nitar-igienice

24A 244 245

conlinuare putenxic afectatd de evolulia social-economicd. Pe de o parte conlinull in ritm catastrofal defrisarea Si stprasolicitarea pddurilor tn ldrile subdez,vohute, pe de alta au loc fenomene tngrijordtoare de degradare Si tn pddu.rile din ylrile

(r.3. (r.4. (r.5. 6.(r.

6.7

255
272 275
Ei rezer-

Structuri qi tratamente pentru arborete cu func(ii prioritare climatice qi sa-

Structuri qi tratamente pentru piduri cu funcfia prioritarl recrea(ie agrement

Structuri Ei tratamente pentru pdduri cu func{ii estetice, Etiin(ifice vafii naturale

276 276

Conchi2ii asupra modalitlfilor de aplicare a tratamentelor in raport cu func(iile ce le indeplinesc pidurile

societdli civilizate. De aceea, s-a creat un puternic curent de opinie pililnt conservarea pdderilor, pentru men{inerea Si chiar %mplificarea cupat:itd.1ii lrsr de produclie, de generare Si de protec{ie a mediului tnconjurdtor. Accsl curent cle opinie s-a manifestat pregnant Si tn documentele prezentdte {i adoptate la reuniuni internalionale de m.are amploare Si tnsemtrdlalc, organizate tn ultimii ani (Congresul IUFRO, organizat tn 1990 in Canrulu, Conferinla Paneuropeand a Ministrilor Silviculturii de la 'Strassbourg clin 1990,^Congresul Forestier Mondial, desfdsurat in 1991 la Paris.). In Rom1nia, problema conserudrii pddurilor constituie obiectiv de dezbatere tncd de la tnceputurile silviculturii. Codurile silvice, incepdrul cu cel din anul lBBl, au cdutat sd stdvileascd procesul de reducerc il suprafeyei pddurilor Si de aherare a func{ionalitdlii lor, cu pulin succes insd. Presiunea economicd asupra pddurilor a crescLtt treptat, colrcretizfindu-se tn pierderea a cel pulin I 30A 000 ha pddure, expropriate pentru d crea pdsuni comttnale. dupd primul rdzboi mondial. In celelalte pdduri, depdsirea frecverutd a posibilitd{ii prin explouttiri supradimensionate tn perioada 1920-1940, dar nxai ales tn perioa(ld 1950-1980, a dus la epuizarea treptatd a resurselor de lemn exploatahil (pdduri de vArste mari, peste 100 ani). Amplasarea necorespunzdtoare u tdierilor a dus la despddurirea de bazine tntregi, la dobordturi de vAnL devenite cronice mai ales tn pddurile de molid, dar din ce in ce mai frecvent Si tn cele de fag sau de gorun. Masivele forestiere au fost fragmentate tot mai putenlic prin construclii diverse (drumuri, lacuri de acumulare, amplasamente industriale Si turistice, lmlde industriale S.a.). Odatd cu industrializarea a apdrut fenomeruil de poluare a aerului Si a solului carei, corelat ca stresurili ctimitice Si biotice id"foli"r"a pdduril,ir de cdtre insecte), a accentuat destabilizarea ecosistertrelor .forestiere Si. tt generat procese catastrofale de uscare parliald sau totald a populatriilar de arbori din tot mai multe specii.

al alterdrii mediului de vtatrd. Fdrd o proporlie rezonabild de pdduri sdndtoase pe glob, cd \ti lr( z.one Si regiLu'Li naturale, este inevitabild amplfficarea deregldrii mediului inconjurd.tor, care sfAr;eSte prin a deveni impropriu pen,tru viala u.nti
industrializate, ca efect al poludrii Si

t0

Sllvlcultura po bazc ccoslstcmlcc

.,.''"'F
1.

Astdz| fondul lorestier al Rom.dniei, putentic redus ca suprafald (acoperind numai 27Vo din teritoriu), afLat tntr-un accentuat proces de aherare a structr,trilor sale ecologice, se afld la limita supravieluirii. Dacd nu se tntreprind mdsuri radicale de redresare Si de protejare existd pericoLul reul dc a pierde aceastd bogdlie naturald inegalabild, dar mai ales de a destabiliza ntediul de viald de pe teritoriul ldrii, cw consecinye imprevizibile ctsuprp dezvoltdrii Si chiar a existenlei viitoare a societdyii noastre. ln ntarea Si dfficila ac[iune de refacere a pddurilor, pe care nu numai silvicuLtorii, ci Si toli cetdlenii Rontdniei trebuie sd o prontoveze, este intportant sd se aleagd Si sd se foloseascd mdsurile de gospoddrire adecvate, verfficate Si validate afit tn silvicultura europeand, cAt Si tn silvicultura rontdneascd. S-a considerat de aceea util Si necesar sd se prezinte tntr-o lucrare nt.ai cuprinzdtoare aspectele privind evolulia metodelor de regenerare naturald, de tngrijire Si de conducere a arboretelor pe plan european Si la noi tn lard, din care fiecare specialist sd poatd alege Si folosi tn trtrat:tica curentd metoda cea mai potrivitd ecosistemelor in care lucreazd, stdrii actuale a arboretelor. Silvicultura europeand s-a fundamentat, incd de la inceputuri, pe o bazd
a ecosistemelor, silvicultura, care lucreazd cu cele mai complexe ecosisteme de pc glob trebuie sd capete o bazd ecosistemicd mult mai largd. De aceea, tn lucrare se prezintd mai amplu aceastd bazd, aldturi de bazele taxonomicd, geneti.co-ecologicd Si demecologicd. S-a incercat ca materialul sd reflecte, tn nrdsura posibilului, legdturile Si relayiile din ecosisternul forestier, precum Si
modfficarea lor sub inJluenla intervenyiilor gospoddreSti. Titlul lucrdrii sugereazd de alfel aceastd orientare ecosistemicd. Dupd prezentarea teoriei moderne asupra pddurii ca fenomen'ecologic,

pAnunpa gr sIvICULTURA

1.1. Definifia pldurii

Definilia datd pddurii s-a schimbat in cursul timpului in raport cu functiile ce i-au fost atribuite, dar gi cu gradul de cunoagtere a specificului ei. 'De la definilii sumare, cum este cea date de Popovici (1922): "asociatio str6ns6 de plante lemnoase ale cdror produse principale sunt lemnul 5i coaja," se ajunge, treptat, la definilii din ce in ce mai complexe gi de esen[tr. M. DrIcea, in cursul de silvicultwd (1924), aratd cd definilia ptrdurll se poate da din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere natural, pldurea este "o asocialie strAnsl de plante lemnoase sdlbatice, care pot' l5sate ln voia lor, s[ atingd cu timpul inil[imea de cel pulin 8 m". Se la astfel in considerare criteriul desimii qi al indlgimii pentru a se definl pldurea. Din punct de vedere economic, pddurea este definitS ca "o suprafald apreciabilS de pimdnt, acoperitd cu arbori sdlbatici. care cresc str6ns gi al c[ror produs principal este lemnul sau coaja". In aceastd defini[ie se introduce criteriul mdrimii suprafelei, consistenlei gi produsului.p5durii. M, Dr6cea precizeazd cd suprafa[a acoperitl cu arbori trebuie sd fie at6t de mare, incdt in interiorul ei s[ se formeze un climat diferit de cel din cAmpul deschis, climat care influen(eazd puternic portul gi procesele fiziologice ale arborilor qi dezvoltarea celorlalte organisme, plante qi animale, din toate etajele de vegetalie, precum Ei starea qi evolu(ia solului. Privitor la produsele pldurii se arat[ c[ acestea pot fi lemnoase (trunchiuri, cr[ci, coaj5, agchii etc.) sau nelemnoase (frunze, fructe, iarbfi, v6nat etc.). In decursul timpului importan[a diferitelor produse s-a schimbat, Dacd in epoca vAn[torii gi culesului pe primul loc se aflau animalele de vAnat, fructele, rldicinile, in epoca plstoritului, allturi de acestea, capetd importan(d iarba, ghinda sau jirul. Mai tArziu pe primul loc trece qi rlmdne lemnul de foc gi construclii, sau derivatele lemnului (mangalul, cenuga). G. Morozov (1952), incd de la inceputul secolului nostru, concepea pldurea ca pe o "totalitate de plante lemnoase, modificate ca formE exterioard sub influenta acliunii unora asupra altora gi a tuturor asupra solului ocupat gi asupla atmosferei ambiante" sau ca un o'complex de plante interdependente qi in acliune reciprocd atat intre ele c0t gi cu mediul inconjurEtor". Mai t6rziu, acelaqi autor ajunge la o definilie mai complet5: "o totalitate de plante $i animale in acliune reciprocd intre ele cdt gi cu mediul inconjurltor", asimildnd p[durea cu o "biocenozd", (in sensul nofiunii introdus6 in gtiinll incd de Moebius in L877).

ecologicd mereu amplificatd. Odatd cu dezvoltarea ecologiei moderne, ca Stiin[d

specialistilor romdni. Un capitol special este consacrat discutdrii structurilor Si ntetodelor de gospoddrire a pddurilor cu funclii speciale de proteclie, datd fiind cre1terea importan[ei acestor pdduri pentru econoruia nalionald. Regenerarea artfficiald a pddurilor, care din punct de vedere ecosistemic reprezintd o problemd cu totul diferitd, nu este tratatd in lucrarea de fa1d. Contribulia fiecdrui autor la elaborarea textului este unlxdtoarea: I. Vlad capitolul 1 (cu exceplia sec{iunii 1.6 redactatd tmpreund cu N. Donild), capitolul 3, capitolul 4, capitolul 5 (secliunea 5.1 Si parlial 5.2), capitolul 6; capitolul 2 (secliunea 2.3.2.); N. Donild C. ChirQd - capitolul 2 (secliunile capitolul 5 (secliunile 5.2., 2.1., 2.2., -2.3.1., 2.3.3., 2.4.); L. Petrescu parlial, 5.3., 5.4.). Dupd decesul primilor doi autori, coordonarea lucrdrilor cle reducere a rnanuscrisului, actunlizare a referirqelor bibliografice Si corectare pentru procesarea tipograficd au fost efecnnte de dr. N. Donild, cdruia ti adreshn mullumirile Si recunoStinla noastrd.
Prof. Valentin I. Vlad, Membru corespondent al Academiei Romdne

ca ecosistem Si a unor aspecte generale privind pddurea ca obiect al silviculturii, se prezintd pe larg concepliile Si metodele 'de regenerare naturald, de conducere Si tngrijire a arboretelor ce s-au cristalizat tn dczvoltarea silviculturii europene Si rezultatele ce s-au obginut cu aceste ntetode tn'lard. Se prezintd Si contribuliile teoretice Si practice ale

ru

,-sJlyrculnlAPEgtzEEcosr%-

!', r'la'{l}Ii!!!rymilEJ;Elu{ylEltlETur,R,lf,lr' t

"=

Ultima definilie dattr de G. Morozov se apropie mult do doflnlllilo actuale, degi s-a cristalizat la lnceputul deceniului al 3-lea al secolului nostru. G. Morozov acordE importanl6 gi factorilor darwinigti ai evolu[iei ln constituirea gi evolulia p5durii, indeosebi concurenlei. A, Dengler (1936) considera pldurea ca o comunitate de via[d (I-ebensgemeinschaft) dar o definea totuqi numai prin arborii componen(i; care, realizAnd o desime mare gi o anumitl indllime (5 m), trebuie sd acopere o suprafa[E destul de mare incAt climatul stalional qi, in general, conditiile stalionale ale comunit[$i, sI difere de cele ale .mediului exterior pldurii. In completare, el arattr ins6, c5 aceastl comunitate de via$, echivalentd cu "biocenoza", cuprinde pe lfingtr arbori, arbugti, ierburi gi animalele qi microorganismele ce vieluiesc in pldure, deasupra solului gi in sol. Dengler menlioneaz[ qi faptul cI intre organismele vegetale gi animale din pldure se creazl legdturi variate mergAnd de la comensalism, mutualism g.a. pdnl la parazitism. $i acest autor admite ideea darwinistd a "luptei pcntru existengl" ardtAnd c[ concurenla, ajutorul reciproc dintre organismele unei comunit5li, constituie for[a care ii mentine echilibrul dinamic. Definiliile ulterioare ale pldurii se axeazd toate pe conceptul de comunitate complexd. Astfel, L. Tscherrnak (1950) definegte pddurea ca o grupare densl de arbori, cu o anumit[ indl[ime, in corelalie cu pdtura vie, cu animalele, inclusiv cu microorganismele din sol gi de deasupra solului, formdnd o comunitate de vial5 (o biocenozd) gi care ocupd o suprafa(5 corespunzltoare. Ca gi A. Dengler, L. Tschermak aratd cd intr-o astfel de comunitate, for{a motrice (die treibende Kraft) care influengeazE toate fenomenele vitale ale componenteior este lupta pentru existenld gi ajutorul reciproc intre organisme. H. Leibundgut (1970) fdr[ a da o definilie propriu-zis5, arati c[ nurnai atunci cdnd arborii gi arbugtii formeazd o grupare densi, influen[Andu-se reciproc, cdnd suprafa[a ocupat[ de ei este destul de mare qi cdnd se formeaz[ mediul interior diferit de cel exterior al suprafelei ocupate, deci cAnd efectul prezenlei comune a plantelor gi a animalelor pe suprafalh ocupatl de aceastl grupare este evident, se poate vorbi de o comunitate de via[d corespunzltoare conceptului de "p5dure". H. Leibundgut (1970) ca gi A. Dengler (1935) qi I . Tschermak (1950) atrage aten[ia cd pldurea nu este un organism, intrucdt relaliile reciproce intre componente sunt de altl naturl decdt relaliile dintre organele unui organism. Acelagi autor subliniazl cd arborii trdiesc in raporturi de vecinltate, folosind impreund acelaqi spa[iu de nutrilie. Consecinta traiului in comun este concurenta pentru spa[iu, lumin5, ap5, substanle nutritive. Lupta este cu atAt mai intens[ cu cdt se glsesc mai mulli arbori cu cxigente apropiate pe aceeagi suprafatl gi cu cAt condiliile de modlu sunt mai favorabile pentru specia sau speciile respective. AcoastI oompetllie se manifestl printr-o ac[iune mecanicd de inghesuire gi c0pl6ilre elnr rii printr-una fiziologicd. Competilia din atmosferd esto dublatH de cen rlin sol. Intre arbori cu diferite exigenle gi ritmuri rlo vla1H, e0neurenln i'ii pierde din intensitate. Pentru pldure este caractcrlstle6 eoxlftnta de rpecii toarte diferite. Spaliul pe care nu-l foloscsc srborll sltt geUpet de rrltc plante gi organisme. Pldurea natural[ esto do rgtulS en:tllultH dln urhori de mlrimea I (molid, brad, larice, fag, stoJar oto,), dl mtrlmcc II (cnrpen,
- .-.,E-.*hasEn!..:'

tei, paltin etc.), de m[rimea III (ugastru, arlar etc.), sub care se instaleaz[ dlveigi arbugtl. Cu c0t speciile componente sunt mai numeroase cu attt devin mai complexe relatiile lor reciproce. Rela[iile dintre diferitele specii componente ale ptrdurii nu se rezum[ numai la concurenl[. Prin asocierea lntr.o comunitate de viaftr, se realizeazd gi un ajutor Si o protectie reciproc[ contra factorilor adverqi (v6nt, z6padI, insola[ie, uscdciune, animale etc.). H. Leibundgut (1970) aratd c5, atAt timp c6t divergii factori care ac[ioneazl in pddure nu deplgesc anumite limite, considerate normale, intre compo.nen. tele sale se creazd gi se men[ine un "echilibru biocenotic". Acest echilibru este supus lnsd continuu unor fluctualii gi modificlri sub influen[a varia[iilor condigiilor de mediu gi a evoluliei diferitelor componente ale comunitl1ii. Desf[gurarea proceselor gi modificarea relatiilor din pddure, depinde de fenomenele vitale la nivelul organismelor, de relaliile dintre ele 5i intre acestea gi condigiile de mediu. In structura relaliilor dintre componentele pldurii apar permanent noi acliuni qi reacliuni caracteristice acestei categorii de ecosisteme. Acestea se reflect[ in dinamismul continuu al transform[rilor qi al innoirilor ce au loc in pddure. DupE H. Leibundgut (1,970) "in pldure, fiecare arbore, arbust, animal gi fiecare plantl nu-qi tr5ieqte propria viat[; p[durea trdieSte ca un tot organizat...". "structura relaliilor din pldurea naturalS este insl expresig fidel[ a condi[iilor mediului inconjurltor". Pldurea este definitl ca o comunitate de vial[ qi in literatura silvic[ rom6neascd. E. Negulescu gi colaboratorii, in "Silvicultura" apdrutl In 1973) definesc pldurea ca "o grupare deasl de arbori, care trliesc in str6nsl interdependen!5 intre ei, cu celelalte plante gi animale precum'gi cu conditiile de mediu, realiz6nd astfel o complexd qi unitar6 comunitate de via(5, capabil[ sd indeplineascd o important5 func[ie social-economicd". Pentru a incheia scurta trecere in revistl a definiliilor pldurii, se poate ardta cd in cunoscutul tratat de "Silviculturd" publicat in 1977, H. Mayer defineqte pldurea ca "o comunitate de viatl in care componentele biotice intre ele, impreunl cu condiliile de mediu, se gdsesc intr-o retea complexl de rela[ii reciproce. Acest ecosistem se glsegte intr-un echilibru dinamic a clrui amplitudine variazd cu modificdrile condiliilor de mediu qi cu evolu[ia organismelor vegetale gi animale, cu actiunile unor factori din afar6, cu ritmurile de dezvoltare a plantelor gi animalelor, precum gi cu efectul concuren[ei gi ajutorului reciproc dintre acestea." Dupd cum a reiegit din cele prezentate, in evolulia concepliei despre pddure, s-a ajuns treptat la constatarea caracterului ei complex, de ecosistem. Definiliile actuale consfinlesc acest lucru, admis in prezent de to[i specialiqtii. kr leglturl cu concep(ia despre pldure, mai trebuie precizat un aspect important privind caracterul sistemic al pddurii. Simpla constatare c[ p[durea este un ecosistem incd nu lSmuregte dac6 ea este un sistem in in[elesul teoriei generale a sistemelor. intr-adevdr, analizdnd pldurea prin prisma acestei teorii se constatd c[ aceastd entitate cuprinde un sistem biologic qi mediul nemijlocit cu care aceasta se afl5 in permanentd - biocenoza, staliunea. Pldurea este deci o alcdtuire suprasistemicd care interacliune cuprinde un-sistem gi mediul aferent acestuia. findnd seaml de aceasti precizarc, pldurea ar putea fi definitl astfel: "Pidurea este o unitate func[ionald a biosferei, constituit[ dintr-o biocenozd

SILYICU,I,TURA PE EAEE EQSSISTEMICE

.".".''*

PADUIIJ*A'Et EUrYiICULTU RA

edificattr de arbori gi staliunea pe care aceasta o ocuptr, ambele legate printr-un permanent schimb de materie, energie gi informa[ie." Pentru silvicultor este de mare importanld in[elegerea corectd, a caracterului sistemic al pldurii pentru cd toate intervenliile in p[dure trebuie sI [in6 seama, pe de o parte, de complexul de relalii biotice intre organismele biocenozei $i, pe de altd parte, de complexul de relalii stalionale, intre aceste organisme qi staliune. In acest sens nu trebuie uitat c[ statiunea are caracter primar gi de control asupra formlrii, structurdrii gi funo[iondrii biocenozei forestiere, dar gi cI aceasta, prin relaliile biotice din cadrul ei gi prin circuitele energetic Ai material, pe care le pune in miqcare, este capabilI sI modifice destul de puternic statiunea. Asupra acestei probleme se va reveni mai detaliat in capitolul privind p[durea ca ecosistem.

1.2. Formarea silviculturii

decursul timpului, raporturile omului gi ale societSlii omene$ti cu in raport cu dezvoltarea economici gi social5 a omenirii, cu evolu[ia cerin(elor fagd de pddure. ln faza inilialS de dezvoltare a societ5tii, bazatl pe cules gi vAnat, omul era un component organic al p[durii care nu influen[a sensibil desf[gurarea proceselor ecologice. In aceastl perioad[ el devine numai accidental distrugltor al pldurii (prin incendii), integrAndu-se insd, in general, in calitate de consumator I (de plante) sau II (de animale) in ecosistemele forestiere. Trecerea la plstorit gi agricultur[, formarea oragelor, dezvoltarea navigaliei, a condigionat masive defriglri gi o cregtere puternicl a nevoilor de lemn. P6durea, consideratd in general ca proprietate colectivi (uneori ca "res nullius") era folosit5 fIrI reglementdri deosebite sau cu un minim de reglement5ri cutumiare. Primul mod de utilizare a fost cel bazat pe extrageri individuale de arbori, a c5ror dimensiuni gi calitate era in funclie de nevoile concrete ale locuitorilor. Regenerarea pddurilor nu constituia o preocupare, producAndu-se natural din sdmdnld, dar gi din l5stari (in cazul foioaselor). Acest mod de folosire, care nu poate fi considerat inc[ mod de gospod[rire, a clpltat denumirea de "grddin[rit primitiv" qi el s-a practicat p6n[ ln evul mediu iar in unele regiuni gi pdduri pdnl in secolul XX. DupI ce lemnul devine o marfI, extragerile prea intensivc qi repetate de pe aceleagi suprafe[e, nefin0nd seama de ritmul dc rcgcneraro din s5mdn[5, au dus la degradarea puternicl a pldurilor accesibile, ajungAndu-se fie la desfiinlarea lor, fie la transformarea in ltrstlriguri, cu 0mcstsc de specii piogiere, invadante, in cazul foioaselor, fie la p6durl conBtltuite in mare parte din specii pioniere, in cazul r[ginoaselor, Criza de lemn ce se face simlit[ ln Europa, mal alec dln evul mcdiu, obligd pentru inceput, la fixarea unor reglementdrl do oxplotttaro (ln Franla, Germania, incepdnd din secolele XVI-XVII, la noi tnccp0nd dln aecolul al XIX-lea). Acestea se refereau mai mult la volumul oxploatat 6l la arlgururea continuitllii productiei de lemn gi mai pulin lo roglement6rl aerc $ 0!ilgure
ptrdurea au suferit transformdri radicale

ln

modific[rilor ce se produc in pldure tn urma exploatlrii. Astf'el, pe baza constat[rilor cE speciile de foioase se regenereaz[ ugor din l[stari sau drajoni, la v6rste mici, ctnd se poate produce lernn de foc pi coaj[ de t[bdcit, s-a ajuns la un regim de gospodXrire bazat pe regenerare vegetativ[ regimul crdng. Pentru asigurarea continuit[1ii producliei, s-a preconizat imp[4irea pddurii intr-un num[r de suprafege egal cu v6rsta de t[iere a arboretelor, destindndu-se pentru exploatare cdte o suprafaf[ (parchet) pe an. Tdierea fdcdndu-se de obicei ras, s-a n6scut odatd cu aceasta gi tratamentul t[ierilor rase. Observalia c[, dup[ cdteva tlieri in crdng, I[stirirea sl5begte in urma epuizlrii sau putrezirii cioatei, a v[dit necesitatea de a inloeui cel pulin o parte din cioatele vechi prin exemplare provenite din s[m6n[6 (rezerve) care s[ refac[ starea de masiv qi din care s5 se oblin[ apoi lemn gros, prin p6strarea lor de-a lungul c6torva generafii de cr6ng. S-a ajuns astfel la formarea unui al doilea regim de gospoddrire al pidurilor regimul cr6ng compus, cu regenerare mixtd din ldstari qi din simdn[6. Nevoia tot mai mare de lemn de luc* Ut acumularea de observalii asupra modului cum se produce regenerarea din sim6n![ a condilionat incerclri de a obline regenerarea arboretelor bdtrdne din simAn[[, fie pe cale naturali, lEsdnd in parchetele t[iate ras un numSr suficient de seminceri sau tdind arboretul in etape, fie pe cale artificial[, prin semdn[turi cu s[m6n[[ adunati din alte arborete, sau prin plantafii cu puiefii_ produgi ?n pepiniere sau provenili din seminituri gi regener[ri naturale. A luat na$tere in acest fel cel de al treilea regim de gospodlrire a pidurii regimul codru bazat pe regenerarea numai din simdngd gi care presupune implicit conducerea pidurii la v6rste mari, c0nd arborii incep sI fructifice abundent, gi c6nd se obgine o cantitate mare de lemn de lucru. Intruc0t s-a constatat ci regenerarea naturald, la specii lemnoase cu ecologie diferit[ se produce gi se dezvolt[ mai bine in cantl aplicirrii unui anumit fel de tdieri, s-au format mai multe tratamente de regenerare "sub masiv", in principal tratamentul tlierilor"succesive, al tdierilor progresive gi al tbierilor grddindrite. Astfel spre sfdrgitul secolului al XV[-lea se conturaser[ deja primele reguli empirice de exploatare qi regenerare a p[durii. Acestea au stat la baza unor reglementlri de inceput (ordonanfa Colbert din 1669 in Franfa, apoi diferite reglementbri regionale in Germania). Formarea treptati a unui corp silvic, care avea in atribufie aplicarea sau supravegherea apliclrii acestor reguli, a dus la o acumulare de noi observafii 5i constatdri privind modul de regenerare al arboretelor, in urma folosirii diferitelor modalitdli de tiiere, felul in care se dezvoltb puielii din regenerlri naturale pi artificiale. S-au acumulat insd gi constat[ri asupra rolului p[durii in naturl (protec(ie hidrologici, antierozional[, climatic[ etc.). Nevoia preg[tirii agenfilor corpului silvic duce la infiinfarea primelor qcoli de silvicultur[ in cadrul c[rora se dezvolt[ treptat cercetarea gi experimentarea forestierd. Se redacteazil primele manuale, incl foarte sumare (de exemplu "Anweisirngen zur Holzzucht" de G. Hartig, 1791 sau "Course 6l6mentaire de culture de bois" de B. Lorentz gi V. Parade, 1837). Dar deja in aceste manuale, pe lAngd problemele de regenerare, sunt tratate $i

regenerare&, Acestca s-au conturat treptat, pe cule empiricE, prin observarea

profileaz6 tot mai mult tendinla de a studia modul de- desfdqurare a proceselor de regenerare, de eliminare, ca gi a altor procese din p6durea natural[, ca bazd pentru dezvoltarea unor mlsuri silviculturale, inspirate din mersul acestor procese. Dictonul "Imiter la nature, hdter son oeuvre, telle est la maxime fondamentale de la silviculture", capdtd, audienfd largd. $coala lui K. Gayer in Germania, gcolile francezd, elvelianI, dane2d, promoveazd ideile "reintoarcerii la natur[", adicd alg aqezlrii silviculturii pe cunoagterea mai aprofundatl a proceselor din pldurea natural5. Acest curent s-a perpetuat qi s-a dezvoltat in paralel cu conceplia strict economicd asupra pldurii, promovatl de gcoala germanl qi aplicatd pe scarl larg[ in [lrile de limb[ germanr. conceptia a avut o influen15 deitul de puteinicd asupra silviculturii europene. Dar catastrofele de amploare care au afectat culturile de rlginoase, create in ideea ratei maxime a profitului, f[r6 a se [ine seama de riscurile ecologice, au fdcut ca marea masr a silvicultorilor str renun[e aproape in totalitate la aceastd idee. Nevoia de cunoagtere mai aprofundatl a vielii pldurii, a speciilor lemnoase gi culturii lor, a problemelor de proteclie a pldurii, a economiei forestiere, a determinat crearea de staliuni speciale pentru cercetlri gtiinlifice legate de aceste probleme. Uniunea international5 a staliunilor de cercetdri forestiere, care s-a constituit la sfdrgitul secolului al XIX-lea, a avut un rol deosebit in promovarea de cerceteri gi mai ales de experimentlri, care au pus de fapt bazele gtiin[ifice ale silviculturii moderne. Deja de la sf6rgitul secolului al XIX-lea cdnd intrd in exploatare pldurile create de om, Iemnul devine un produs a clrui calitate poate fi determinatd in mare parte, de modul de gospoddrire al pldurilor.

acestea erau deja cunoscute qi aplicate empiric. In secolul al XIX-lea, cunoa5terea qtiinJificl a

pldurii progreseazfi.

Se

in sens rcstrtns, adic6 de intemeierea lor pe cale natural[-gi arttficialfl dc conduierea gi ameliorarea acestora gi de recoltarea lemnului gi_ a celorlaltc materii prime produse.,, Secolul al XX'lea aduce unele elemente nbi tn aefinilii gi in con[inutul silviculturii. A. Biihler (.12J-8), aratd c6 silvicultura cupriroe regutile de gyllutl ale pddurilor stabilite pe baza studiilor naturafistice. Ml Dr6cea (!SZ.+1* definegte silvicultura ca "disciplinl forestier5 care conline sistematlc r6nduite,. regulile care ne inva[r a folosi for[ele naturii, in iqa fel ca pe o bucatr de teren sE producem suslinut, peimanent gi cu cea mai mictr cheltuial5 de timp, de muncr qi de cipital, cel mai mdre venit in bani sau ln materie, frr[ a d.gqry4u terenul, chiar ameliordndu-l cu timpul.,, L. Tschermak (1950) considera cE silvicultura, ca ramurr'a qtiinfelor ?restie-re, cuprinde cunogtinlele despre ecologia prdurii, tehnica tucreiitor de imp6durire, de regenerare, de ingrijire gi colduierea aiboretelo, ln scofui realiz[rii unei adecvate reparti[ii in plin orizontal gi a stratifictrrii'pi vertical[ a arborilor, cu luarea in considerare a coirdiliilor naturate El a
economice.

.. ocupE E. Ncgulcscu.gi colaboratorll (1973), silvicultura "sc numai de cultura proprlu.zlotr ptrdurilor,

puPI

1.3. Concep(ii privind silvicultura

Concep[iile privind conlinutul gi definiliile silviculturii au evoluat odatd cu formarea gi dezvoltarea ei ca practicd, apoi ca gtiin[d. Pentru a se ilustra aceastA evolulie se prezintd in continuare cdteva din multiplele defindii date silviculturii qi concep[iile pe care s-au
fundamentat.

pldurilor. La scurt timp, Hundeshagen (1821) cuprinde in "silviculturl" principiile gi regulile de aplicat pentru regenerarea naturalI gi artificialS a pldurilor, precum qi ingrijirea acestora. Se poate constata deci, cI incl de la inceputuri silvicultura era conceputd ca qtiinlr qi practicd a regenerlrii gi ingrijirii arboretelor (H. cotta include insd in silviculturd qi exploatarca pddurilor). In intreg secolul al XIX-lea, aceastr conceplie r[mane aproape neschimtrat[. $i ea se mentine in secolul al XX-lea. Astfel, de exemplu, dupd A. Dcngler (1935) "silvicultura" este o 'ramuid a gospodlriei forestiere care rlr0 ca scop sE cultive metodic p[durea, incdt prin produselc resllznte str fie satisfAcute c6t mai plenar cerin[ele popula[iei.
regenerarea, ingrijirea gi exploatarea

"silviculturi"

La inceputul secolului al XIX-lea, H. Cotta (1817) inlelegea

prin

definitl astfel:

accentuat caracter biologic, care tnglob"azi pe de-o parte totalitatea informagiilor privitoare Ia structura, organizarei gi funcfionarea icosistemelor forestiep, ia, pe de- altl parte, ansamblul lucrlrilor tehnic! de aplicat in aceste ecosisteme, ln scopul crelri celor mai bune condigii ecologice gi structurale, in vederea inOeptiniiii {uncliilor social-economice ce li-se atriduie. Elementele noi aduse de aceste definilii se refer5, in_ primul rdnd, la fundamentarea ecologic[ a mrsurilor de culturi a. pddurilor gi in al doilea r6nd la lelurile ,u ,uti'ui r"ororni., .i !i sociale ale gospoddririi lor. - finand seama de definigiile date panr acum, silvicultura poate'fi

-di care, in limitele condiliilor naturale, urmdreste realizarlea lelurilor gospodlrire a pldurii. H. Mayei (1977) in[elege prin silviculturr o tehnic5 fundamentatl ecologic, aplicatr in scopul realizrrii [elurilor economice gi supraeconomice, ln limitele. potenlialului stalional gi il cadrului posibilitalitor. in titlu " P". altfel,_ majoritatea tratatelor de silvicuiturr conlin chiar Rubner, referire la fundamentarea _ecologicr gi geograficr a silvicuiturii (K. !23_!; !_ Dengter, 1_Z{; I.. fsCnermlt<, tlS0; e. Bonnemann qi n. n<inrig, 1972; H. Mayer, 1,977). I. vlad (1977_), definegte silvicultura ca o disciplinr tehnico- gtiinlificr, cu

Dupd J. Kdstler

(1?il

silvicultura este o tehnicr, condilionattr biologic,

silvicultura este qtiinla gi tehnica regenerrrii (infiinlrrii), ingrijirii gi conducerii arboretelor seminaturale gi artificiale, consideiate'gi riuiute ca prrli ale ecosistemelor forestiere, in scopul asigurdrii, c0t mal depline, a funcliilor pldurii necesare societdlii umane. Silvicultura, ca gtiinlE, trebuie sr cuprindr deci, descrierea principiilor gi. tehnicilor de regenerare sau infiingare, de ingrijire gi de conducere a arboretelor, apeland la intregur arsenal de inforriaiie uiotogicr, ecologic6 gi geograficl necesar pentru fundamentarea lor $tifitificI.

@ilviculturl,

Lito, BucureEti.

16

STLYTCULTUnATEEAEqECq!,EW
insecte. se lntreprind gl m[eurl do rtlmularc a unor popula[ii folositoarc ln protecfia arborilor cum sunt pEudrllc, furnicile etc. un rol important tl au gi mljloacele de ac[iune pentru asigurarea materialului de lmpldurire (s6m0nt6, puie[i). principalele acliuni in aceastl direclie sunt culegerea gi conditionarea semingeror, lucrrrile de pepinierl

Con[inutul tratatelor de silviculturl este destul de diforit dc la autor la autor, ln primul rAnd in func[ie de concep[ia autorului, dar qi de specificul fondului forestier, de tradiliile silviculturii in fara respectivl, de nivelul cunogtinlelor acumulate privind pddurea gi de rezultatele oblinute prin aplicarea diferitelor tehnici de culturl a pldurii. In tratatele recente (mai ales cele de limb[ german5) se prezintd detaliat speciile de arbori, insugirile lor ecologice qi silviculturale, modul de culturl. La noi, in invdlimdnt s-a acreditat uzanta de a trata insugirile speciilor lemnoase, inclusiv cele ecologice, in cadrul dendrologiei, iar regenerarea artificial[ face obiectul unui curs special de implduriri. De aceea, in lucrarea de fall se trateazi numai problemele regenerdrii naturale qi ale lucrlrilor de ingrijire gi conducere a arboretelor. Deoarece pAn[ acum obiectul de lucru al silviculturii, ecosistemul forestier, a fost mai mult subinteles decAt cunoscut, se face gi o prezentare ceva mai ampld a caracteristicilor acestuia.

pentru producerea puie[ilor (semrnare, repicare, scoatere etc.). Se foloseqte gi in aceastl direclie tehnicl variatl. Alte mijloace de ac[iune sunt cele prin care se influenleaz5 direct starea solului. Este vorba de prelucrarea mecanic[ a solului pentru regenerarea naturalS gi artificialS, de lucrEri de fertilizare, amendare, desecare, irigare. Fiecare din aceste categorii de lucrdri se face cu tehnica
corespunz6toare.

Este de subliniat

c[

1.4. Mijloacele de ac[iune ale silviculturii

Sarcina silviculturii, potrivit definiliei de mai sus, este deci de a asigura regenerarea, ingrijirea gi conducerea arboretelor. Principalul mijloc de ac[iune prin care se poate inflptui aceast[ sarcind este reglarea numlrului de arbori, in spaliu gi timp, linAnd seama de criterii ecologice, genetice qi economice, gi folosind mijloace tehnice adecvate. lntr-adev5r, dac[ se analizeazd ce intreprinde silvicultorul pentru regenerarea pEdurii, se poate constata c[ prin alegerea gi extragerea arborilor intr-un anumit fel pe suprafali (to!i arborii in tlierile rase sau numai o parte din arbori rlspdnditi pe toatl suprafa[a, ca in t[ierile succesive gi cele grldin6rite sau grupali in ochiuri, ca in tlierile in ochiuri) gi intr-o anumitd succesiune in timp, se asigurd condi[iile necesare pentru formarea gi dezvoltarea noului arboret. Aceste condilii sunt: suficientd lumind, cIldurS, apd, o anumiti stare a solului, sdmdn[i indestuldtoare gi calitativ bunl care si asigure o descenden[5 valoroasE. Conducerea arboretelor se face deasemenea prin alegerea gi extragerea arborilor, dirijatd intr-un anumit fel pe suprafa[d qi in tim[, pentru realilarea compozi[iei gi structurii orizontale gi verticale dorite a arboretului. Prin reglarea num[rului de arbori, silvicultorul modificd intr-o anumitl m5surI qi complexul de factori ecologici, in primul rAnd lumina. Dozajul luminii are o extrem de mare importanlE pentru formarea gi dezvoltarea semin[elor gi a seminligului, ca gi a arboretului in toate fazele de vArstil De aceea unul dintre marii nogtri dascdli, profesorul T. Bil5nic6, sus[inea cI silvicultorul este "inginerul luminii". Desigur, se modificl gi al[i factori: umiditatea, clldura gi chimismul solului, clldura gi umiditatea aerului din arboret, miqcarea aerului etc. Silvicultorul aclioneazd gi prin reglarea num5rului altor popula[ii din ecosistemul forestier sau din culturile forestiere pentru a proteja arborii. Aga de exemplu, in regenerlri, plantagii, pepiniere, se ac[ioneaz[ pentru reducerea populaliilor de ierburi concurente, a populqgiilor de animale (qoareci, vdnat, insecte) ca gi de ciuperci ddunltoare. In arborete se iau mlsuri pentru reducerea efectivului populaliilor dlun[toare dc v0nat qi de

qi geneticii precum gi a modului cum aclioneazd acestea ln ecosistemele forestiere gi in cazul arborilor, este o obligalie profesionaltr
ecologiei
fundamentali pentru silvicultori. Silvicultuia eficientd nu se poate face decfit actionand potrivit acestor legi gi nu impotriva lor.

gospoddrirea prdurilor sunt de naturr ecologic5, unele av6nd $i componente genetice (de exemplu alegerea arborilor de extras qi a arborilor de valoare, producerea materialului de impldurire etc.). De aceea, cunoasterea legilor

toate mijloacele de acliune ale silviculturii tn

1.5. Silvicultura

in cadrul Etiinfelor forestiere

1.5.1. Probleme de terminologie Definiliile prezentate se referi toate Ia ceea ce E. Negulescu gi colab. (1973) numesc "silviculturr in sens restrans", pentru ce in timba rom6n[, a$a cum constatau aceeagi autori, termenul de silviculturr este folosit qi lntr-un alt sens, larg, care "imbrdligeaz[ problemele privind crearea qi ingrijirea prdurilor, recoltarea gi valorificarea produseloi oblinute, precum qi organizarea qi .administrarea intregului proces de gospodirire,,. lntr-adevdr, in lara noastrS, prin silviculturr se-denumegte nu numai qtiinta gi tehnica regenerrrii, ingrijirii gi conducerii arboretelor, ci gi intregul complex de qtiinle forestiere, ceea ce se reflect[ in denumirea gcoliloi qi facultSlilor de specialitate. Dar tot prin acest termen se denumegte gi .a*ura de productie forestier5. Termenul a fost folosit in denumirea ministerelor care au administrat pldurile. corectd in esenld dar qi din punct de vedere etimologic este folosirea termenului "silvicultur5" numai in sensul restrAns aritat mai sus. Pentru denumirea ramurii de^ Prociuclie este potrivit termenul de sector forestier sau gospodirie

forestierl. In denumirea unitlgilor administrative care gospodlresc fondul forestier este mai nimeritr folosirea termenilor silvic sau prdure (ministerul sau departamentul prdurilor (sau silvic), regia autonomi a prdurilor, inspectoratul pentru pdduri (sau silvic), ocolul silvic etc.).

SILUCULTURA PE EAZE

ECOSISTEIdCE"".".''qF

PADI'ilE*'M .IruUEULTURA

2t

1.5.2. Relatii cu alte {tiinle

ptrdurilor, exploatarea lemnului gi construcliile silvicuitura se incadr.eazd in "inginer^ia forestierf i $tiinlele forestiere mai cuprind economia forestier[ qi dreptul forestier. . $tiinlele -.forestiere au la bazd un complex de stiinte: ale naturii (matematicd , fizicd, chimie, biologie, ecologie, geografie),'sociale (economie, drept), precum gi unele Stiinle tehnice. silvicultura se fundamenteazd indeosebi pe biologie (botanicr, zoologie, microbiologie, fiziologie, genetic[), pe ecologie (-auto'ecololie, ecotolgia 'ecosisterielor, popula.[iilor, etologia,. ecologia qtiilga -comunit[1iloi qi pedologie, staJiunilor), geografie (g^eomorfologie, geblogie, climato"logii, .pe hidrologie, _landgaftologie, fito-gi zoogeografie, tartografief. biologice permit cunoagteiea organisrielor componente ale _ . $tiinjele ptrdurii qi. a proceselor ce se produc -in aceste-a. $tiingele ecoiogice oferi informaliile necesare asupra populaliilor qi comunitdliiior pe cale acestea le alcEtuiesc, precum gi asupra -stagiunilor. $tiinlele geografice dau cunostinlele necesare asupra componentelor mediuliri- (reliJf, iocE, climr, sol),. a repartiliei gi diferengierii-lor, c6t gi a distribuliei organismeior qi a ecosistemelor, in spaliul geografic. Din toate aceste gtiin[e, silvicultura folosegte informaliile referitoare la organismele pldurii, la ecosistemele qi complexele de ecosiiteme forestiere g.i la legile car.e le guverneazS. Aceste informagii sunt cuprinse in secliuni distincte ale gtiinlelor respe-ctive. Existr o botan1c6, o zooiogie, o gene'ticd, o ecologie gi o geografie forestier[. ce priveqte relagiile silviculturii cu celelalte qtiinle forestiere, In trebuie "9.tu discutate nlai detaliat relaliile cu amenajarea pedririlor gi cu
exploatarea lemnului.
Amenajarea prdurii, gtiinla^organizrrii gospodrririi pidurii pentru a asigura indeplinirea de cltre aceasta a funcfiilor soCial6 necesari, creazi cadrul in iare opereazd silvicultura. pupr Giurgiu (1988) amenajarea prdurilor este ,,stiinta organizlrii giconducerii pddurilor spre starea lor de maiimd eficacitate funcgionali, potrivit sarcinilor multiple economico-sociale gi ecologice ale silviculturii". Problema c.arg se pune in raporturile silviculturii cu amenajarea, este c6t de detaliatl trebuie sI fie organizarea gospodEririi pentru a nu ingr5di libertatea de acliune in aplicarea tehnicilor silvice. organizarea presupune stabilirea [elului sau [elurilor de gospodrrire, a structurii arboretelor, care pot asigura realizarca [elurilor piecirm gi a

restrans, este una dintre o silv-icultura, ln - sensprdurilor, auxologia gi gtiinlele Impreuntr cu amenajarea

forestiere.

dendiom-etria, proteclia -forestiere,

regimului qi tratamentelor prin care ie poate ajunge la structura necesarl. Pentru aceasta bste.necesard in primul rdnd-cunoagterea aprofundat[ a ecosistemelor forestiere sau a staliunilor (dacd aceitea sunt lipsite de biocenoze), a stdrii actuale a arboretelor gi a capacitrlii lor productive qi ecoprotective. sunt necesare apoi informagii piivind- politiia forestieri, conjunctura economicE (inclusiv cea prognozibiltr), asigurarea tehnicoadministrativd q.a. Organizarea gospoddririi are ca sarcinl principal[ stabilirea bazelor de amenajare qi anume: regimul, procedeul de regenerare (tratamentul, ln sensul folosit pan[ acum), compozilia-tel, posibilititea (cantitatea de lcmn ce se

poate recolta), exploatabilitatoa gl ciclul, Dc asemenea, organizarea indicl lucrlrile tehnice de cultur[, protccllo ql cxploatare necesare pentru realizarea comppzifiei-lel Si a structurilor urm6ritc. In lara noastrE, rezolvarca problemelor de organizare a gospodtrririi, este mult ugurattr de bogata experienltr acumulatd in ultimii 40 de ani, de cAnd ptrdurile Rom6niei sunt complet amenajate, de existenla unor fundamente gtiinlifice foarte dezvoltate qi a unor legi gi reglementlri suficient de detaliate. Amenajamentul, ca lucrare tehnico-organizaloricd, gi economic[, ecologic fundamentatd, constituie documentul de bazd in gospoddrirea pidurilor. Personalul tehnic din unitatea de gospoddrire gdsegte in amenajament, informaliile necesare asupra stlrii actuale gi viitoare a pddurilor, date asupra producgiei gi capacit5lii de proteclie a acestora, planurile tehnice pentru un deceniu. Desigur, in amenajament lucr[rile tehnice de executat sunt indicate in func[ie de starea arboretelor in momentul amenajdrii, evaluat5 ca medle pe unit5[i amenajistice. Situaliile concrete de teren pot fi insl variabile pc spa[ii mici gi se pot schimba destul de repede in timp, mai ales ln urma efectudrii unor lucr[ri, a producerii unor impacturi in cursul perioadei pentru care este elaborat amenajamentul. Nu trebuie pierdut din vedere c[ inter. valele de efectuare a unor lucr5ri silviculturale variazd de.la 1-3 ani, ln tlierile de regenerare gi sunt de 2-3-6-8 ani, in cele de conducere. Deoarece ele nu pot fi planificate cu precizie, intr-un amenajament care se revizuieqte la 10 ani, ci indicate doar orientativ, specialigtii de la ocoale care pun in aplicare amenajamentul sunt singurii in m[sur[ sd stabileasc[ exact, pentru fiecare an in parte, ce lucr[ri se vor executa concret, in vederea realizlrii obiectivelor stabilite prin amenajament, lindnd seama de starea arboretelor, verificate pe teren la zi, de posibilitatea efectivl de executare a lucrtrrilor gi de alte elemente. A fost profund gregitd gi ddunltoare pldurii, planificarea rigidl a masei lemnoase de exploatat anual gi a amplasdrii acesteia cu ani inainte, deoarece a obligat la efectuarea tlierilor de regenerare in multe arborete fdrd seminlig sau in ani fIrI sdmdnlI. Continuitatea produc(iei, principiu de bazd al gospod[riei forestiere europene, nu trebuie inleleasd ingust gi legat[ de perioade scurte de timp (un an) gi de suprafele de pddure prea mici. Continuitatea producgiei trebuie regdnditd in raport cu continuitatea celorlalte funclii ale pddurii, in raport cu legile ecologice care guverneaz[ p[durea, precum gi in func[ie de conjunctura economic5. In economia de piat5, in care prelul produselor fluctueazl, recoltarea lemnului poate fi devansatl sau intArziat[ in func[ie de pre[ul ce se poate obtine, dacd acest'lucru nu are urmdri nefavorabile asupra stlrii arboretelor gi a infdptuirii gelurilor de gospod[rire. Raportul intre amenajarea pddurilor qi silvicultur[ trebuie, de aceea, corect inleles gi respectat. Amenajarea creazd cadrul organizatoric prin care [elurile pot fi atinse. Silvicultura, in acest cadru, stabilegte ins[ cAnd, unde gi cum qrmeazl a fi folosite mdsurile indicate gi le aplicd efectiv sau aplic[ alte mlsuri ce se impun. in ceea ce priveqte pbzigia exploatlrii lemnului in cadrul silviculturii trebuie subliniat un aspect cardinal: exploatarea nu este numai o operatiune de recoltare a lemnului ci in primul

$LVIET'LruRA ?E BAfrE

ECqUIEW

WRA
peauil ln
nivelele; organizarca tn spallu pl tlmp a procesului de folosire a func[iilor ideea continuitlllh punerea de acord a lolurllor lmediate cu cele de lungl persPectiv[,

trebuie str foloseasc[ tehnologii adecvate acestui scop principal. bficienga exploatrrii trebuie apreciatr dupd calitatea seminliqutui gi a arboretel6r Parcurse cu tlieri de regenerare gi conducere gi nu dirpe economiile realizate la dobor0rea qi scoaterea lemnului din prdure. rje aceea este absolut necesarl revederea tehnologiilor actuale de exploatare gi punerea lor de acord cu ceringele silviculturii ecologice.

rAnd o tehnic[ de regenerare Ei conducere a arboretelor. De accca cxDloatgrea

de men!inere a stabilitltii

li

funclionalit[1ii complexe

a ptrdurii la

toato

1.6. Principii fundamentale ale gospodiririi pidurilor

europene
.Gospodrrirea prdurilor- (silvicultura in sensul larg) s-a n[scut pe continentul europ_ean, unde dezvoltarea economicr din ce-in ce mai rapihi din secolele xvII a fost pusr la un moment dat in fala lipsei de lemn. Aceasta - determinat mai- intdi o generalizare a legislaliei oe a .xvIII. conservare a p5durilor gi treptat a dus la organizarea gospodaiirii ior pe baza ocunoa$terii mereu amplificate a insugiriloi pddurii nituial" qi cultivaie. In cele doud secole de dezvoltare i gospbddririi p[duriloi europene s-au cristalizat cateva principii generale pe c6re^se fundamente azd in pr6,zent aceastr ramur5. de produclie din aproare toate [drile de pe continent. Aceste principii sunt: continuit[[ii, - principiul naturalitdlii, principiul - principiul multifunctionalitllii, - principiul selectivitdgii, - principiul stabilirdtii.*

1.6.1. Principiul continuitdlii .Principiul cardinal al gospod5ririi pldurilor europene este principiul continuitilii in produclia forestierl qi in asigurarea celorlalte funciii soiiuleconomice ale pldurii.(sau pe scurt principiul continuitetii). 'principiu pldurea trebuie astfel organizat6 gi Potrivit acestui gospoddritd,, incat sr asigure an ds an pe o duratr nelimitatd, froduclii c6l pulin constante sau crescande de lemn gi alte bunuri, qi'sE ex-ercite conc.omitent qi in condilii optime, funcliile de formare gi' conservare a mediului de viald. . Principiul continuitS[ii s-a conturat mai intdi aplicativ la producfia de lemn, dar treptat s-a dezvoltat cuprinz0nd insrgi ideea oe exiitenld permanentr a pddurii (doctrina "Dauerwald", a "pddurii permanente" a lui A. . Mdller). In ultimele decenii principiul a- devenit atotcuprinzltor extinz0ndu-se asupra. tuturor funcliilor p5durit (M. prodan , lg77): Traducerea in vialr a acestui principiu presupune printre aftele: . -. prstrarea unei suprafele de prdure iuficient5 li niver na[ional qi regional, peniru a se realiza in bune condilii funcliile de prochiclie, de protec[ie gi de alt6 naturS;
*
S: me.n_lioneazd qi alte principii ale silviculturii, de exemplu principlul ccolofllc, ccl al -fundamentale eficacitdlii funcgionale, al valbrificdrii ralionale a tuturor resurselor pildirrii !tc. (V. Oturghfi tuxxl.

folosirea de mlsuri de gospod[rire intensive, aplicate pe suprafete mici,- dispersate tn teritoriu; '- dotarea fondului forestier cu o relea de drumuri a cdrei densitate s[ permitd gospoddrirea intensiv[ a fiecdrui arboret; ' realizarea unui control permanent al evolu[iei fondului de producfie gi al-capacit[tii pedurii de .a crea qi conserva mediul de viatE; economic necesar pentru gospod5rirea pIdurilor - aslgurarea suportului oe baza conceptului de continuitate. ' ln continuare se dau detalii privind conditiile enuntate. Pdstrarea unei suprafege de phdure suficientd la nivel general qi local, este prima condigie pentru a aslgura continuitatea funcliilor multiple. pc care ie are pldurea ia parte a mediului de via!5 gi ca resursd economic[, Chiar dac[ prin creqterea accentuati a productivit5lii pddurilor s-ar putca satisface, la- un moment dat nevoile de lemn de pe suprafele mai miCi, micqorarea gradului de impldurire, sub anumite limite, nu poate fi pueE In discugie pentru cd ar avea urmdri dezastruoase asupra importantelOt hidrologic[, funclii di proteclie pe care le indeplineste p[durea - funclia sanitard qi de recreere etc, funclia antierozionalS, funclia climaticl, funclia Acest lucru este deosebit de important in teritoriile cu relief accidentat, cum este gi teritoriul lirii noastre. Se afirml pe dreft cuvdnt cd lemn se poate importa, dar pddure nu. intr-adevdr, acum mai mult ca oricdnd, a devenit evident rolul cu totul deosebit pe care il are pldurea in asigurarea apei qi aerului curat, f6r[ de care nu se poate dezvolta nici industria nici agricultura, nici colectivitatea uman[ Iuat5 in intregime. Dar pddurea nu-gi poate indeplini acest rol decAt in cazul cAnd ocup[ suprafele suficiente, amplasate acolo unde este necesar. Astfel, pentru ca-pldulea sI asigure un regim hidrologic echilibrat qi sd impiediCe eroziunea in bazinele de munte, cu pante foarte _mari, teritoriul trebuie sI fie aproape complet imp6durit. La dealuri, procentul de imp5durire poate fi mai mic in raport cu gradul de fragmentare a reliefului, cu mdrimea pantelor, cu friabilitatea rocilor etc. La cAmpie, funclia princip.ald a pldurii iiinA in special cea climatic5, procentul de impddurire poate fi 5i mai mic. Nu existE inc[ date certe privind procentul de impddurire, pe zone de relief, in funclie de climat, substrat !i atte condilii. Este insd incontestabil cI, in situaliile concrete ale ldrii noastre, in care zona de munte are un procent mediu de imp[durire db 6OVo, iar zona de dealuri de 32Vo, distribulia nu intotdeauna corespunzdtoare a p5durilor qi mai ales a claselor de vdrste pe bazine, nu asigurd peste tot impiedicarea declanglrii fenomenelor toren[iale (V. Giurgiu, 1982). brganizarea sfaliald gi' temporal5 a procesului de produclie forestier este o condilie de bazd pentru a asigura continuitatea, deoarece urmdreqte sd realizeze o structurd qi distribulie teritorial[ a claselor de v0rst5 care sI duci efectiv la o produclie continul de lemn gi la asigurarea neintreruptd a celorlalte funclii ale pddurii, ca parte a mediului de viat6. PAnI acum,

PADI,T!*II., SLYISUIJTURA

romAnesc, (I. Popescu -zeletin, L95i) a avut la uaza atesi mod de lulru, c3rg gll timpul a fost abandonat tocmai pentru cd funcliile de proteclie aie au in prezent tllylil ,y c5prtaser5 incd im.portanga pe care o rezolvarii gi nu erau aoordate la niverur de generalitate corespunzdtor lor. Pentru asigurarea concomitentl a continuitelii tutuioi iuncliilor pldurii, pentru viala social-economidl a 1trii, se i::::::,i:1ez_r Si in perspectivlsd rmpune deci ca amenajamentul se preocupe de organizarea,pu'1iuii gi temporalS a pEdurii qi sd fixeze [elurile iomplexe, de ati'ns la toate nivelurile necesare,.incepand cu u^nitatea -de produclie qi'sfargino cu marile bazine de receplie gi cu landgafturile. Politica forestierr qi- amenajamentul nu pot asigura continuitatea funcliilor pEdurii dac[ au in vedeie numai leluri'imeJiaB-li n, 1in seama de realizarea in timp a lelului .permanent de" asigurar. , ,luLilitagii maxime gi funclionalitEgii integrale optime a pddurii. Salrsracerea unor nevoi momentane de lemn prin reducerea vdrstelor pddurii pe terenuri care necesita'prot"clia antierozionald, 9:l3j::: etectivelor oepa$lrea 9:-flilrr?, optime de v0nat, a numdrului normat de vite ra pa$unai gi alte acgiuni de aceit gen degi .uiisfac nigte leluri iconomice imediate p,o,...,Lf.::l_1,.erios prin urmerite pe care te ,,i in timp, p.rrurrri-rf srrvrculrunr: rearizarea continuitdlii producliei de lemn-qi l.iuf L celorlalte func[ii ale pldurii. o condilie importantr pentru continuitatea producliei de lemn gi a tuturor celorlalre rulgii ale prdurii pe unitrli oe proauclie este folosirea inGnsive, ip.licate p" .uirur.ii"-.i.i, dispersate * _*:::j..de^g9lggdarire gospodSrire intensiv5 se- pot realiza' rn rerrtoflu. Numai, prin structrrile -mult-sau diversificate gi mai ryai.pug]r,r. p.rr*.ni.-ca-r! asigurr, flra --lridrot6gice, -anintrerupere gi concomitent, produclii rioi"it" gi tierozionale, climatice etc. mixime. Dar gi aceste ,aruri intensiv" "i"lt" trebuie p^..rq1qii mici, dispersate in teritoriu, pentru ; ;r;; tntrerule-sau lpl::.,..^ etectul funcfional ormlnua a1 prdurii, pentru a se folosi permanint la maximum potenJialul productiv it statiuriii. Dotarea fondului forestier cu o relea de drumuri adecvate, cu densitate suficientS, este o alt5.cojr_dilie importanir pentru a putea asigura continuitatea frrnsli.r.lir5tii p[durii. FSri o aremen.a retea nu se poate executa complexul de mrsuri de gospoddrire pe suprafelere- qi in p&ioadere de timp,' c0nd acest lucru este necesar, ceea ca impiedici realizdrea structurilor care poatr asigura continuitatea si punerei in valoare a intreguiui potenlial sa o. producgie a pldurii. circa 7 mlha de ^ _ Densitatea re[elei actuale de drumuri de cr este oiitriuuitupIdure este incr departe de un minim necesar mai ales neunitb* in fondul forestier. Din experien[a altor lrri rezultE cr-auia la nivelul de

func[iile r.*ogarturi iniriigi .hidrologic5 Ei aniierozionari pentru funcliile climatericE, ganilali qi de recreare etc. sistemul de amenajaie

de lemn. Se impune instr ca in funcliri ae necesitali, "re ,, tintr seama, concomitent, gi de asigurarea continuitdlii cetortalie iun"1ii.-ir';J;il: amenajamentul nu se poate limita la oiganizarea pro.ri1o, de produclie gi protec[ie a pddurii, ia niverul de unitaie o. pioo'uq[--g-i ocot, ci trebuie :r. r.. ocupe gi de teritorii mai intinse,.de eiempr,i ua-zin. de iecepgie,
intregi,^pentru

.r,

m drumuri la ha do pdduro uunt lntrunite conditiile pcntru o gospoddrire intensiv6 pc tntrcaga suprafalE cu atribut de continuitate (H. Mayer, L977), Acest nivel esto, deslgur, foarte ridicat gi nu se poate realiza decAt ln timp indelunsat. ln lara noastr[, Iipsa sau insuficienla drumurilor a determinat concentrarea tlierilor gi a dereglat structura claselor de vArsttr 5i deci gi a continuitl[ii producliei in multe unitlti de produclie ale fondului forestier. ln asemenLa iitualii, realizarea continuit5[ii producliei de lemn.gi a celorlalte funclii ale pddurii devine posibil[ abia dup[ intervale de timp foarte lungi gi comporttr pierderi de produc[ie gi cheltuieli insemnate. - Controlul permaneni al evolugiei fondului de produclie gi a capacitIlii mediogene gi medioconservatoare a pldurii este necesar pentru a constata modificlrile produse in structura fondului forestier Si a putea fixa judicios mlsurile de luat in continuare pentru ca func[iile de producfie gi de protecfie ale pldurii sI aibd caracter continuu. Controlul se tealizeaz[ in prez-ont prin .lucrlrile de revizuire decenale ale amenajamentului, dar ele se refer6 lndeosebi la produclia de lemn. S-a organizat qi este in curs de implemcntaro un sistem de moniioring forestier care are in vedere qi alli parametrl ai funcgionalit5[ii p[durii gi care rezolv[ mai complex problema controlulul evoluliei fondului forestier (N. Pdtrdgcoiu, 1991') Asigurarea suportului economic necesar pentru gospodlrirea pldurilOr este, deiigur, conO4ia primordialS a apliclrii practice a principiului continuit5lii. intr-adevlr, inflptuirea condigiilor expuse anterior presupune importante investilii gi acceptarea unor necesare reglementlri ale valorificlrii produselor pddurii. ' Ca orice sector de productie, sectorul forestier trebuie si-gi oblin[ mijloacele pentru lucrlrile de produclie gi de reproduclie l5rgitl din vaiorificarea produselor gi serviciilor pe care le furnizeazd societ[1ii. Problema nu este pe deplin reglementat[. PAn[ in prezent veniturile silviculturii provin aproape exclusiv din vAnzarea lemnului gi a altor produse (ciuperci, fructe etc.). Aceste venituri nu sunt totdeauna corect dimensionate Si suficiente pentru a susline o gospodlrie intensivl in spiritul continuitI[ii. Intervine aici gi un spe-_c$ic al pro.c.e.p.q[y;=-de-pfo-d-q.9jl9. fq-restier care ntiesitd invi:stitir aitieCiibne, cu'o'perio-adatioarte tunga de-iriiorti2are.. Nu este lnc5 rezolvatd plata serviciilor imense pe care le aduce permanent pldurea prin furnizare de aer qi apd curat[, prin asigurarea regimului hidrologic normal al r6urilor, prin impiedicarea eroziunii solurilor, prin protejarea diverselor obiective, social-economice, prin refacerea puterii de muncl gi a s[n6td(ii oamenilor. Aceste servicii rezritd din efectele pldurii, corespunzltor structurate, asupra factorilor de mediu gi nu pot fi asigurate decdt printr-un mod de gospoddrire special care presupune cheltuieli suplimentare apreciabile. Este echitabil ca sectoarele care beneficiaz[ de serviciile pldurii s[ suporte aceste cheltuieli. Printre acestea se pot aminti industria qi oragele care au nevoie de apd curat[, agricultura care foloseqte efectele hidrologice, antierozionale 5i climatice ale pddurii, turismul care apeleazd la efectele recreativ-sanitare ale pldurii etc.
30.40

si

europene..este: principiul fundamentdrii g6ografice gi jcoiogice u

un al

doilea

.principiu foarte important

al

gospoddriei forestiere

in

geografice (clim5, T"y.f, ,_o"^I): cAt _gi._ pe spalii mici datorit[ varialiei sta[iunilor. De atunci. dateazd indemnul"'Liriter'ta natr.., rrat.. son oeuvre,, care nu-gi-a pierdut nici astrzi actualitatea, chiar dac5 nu..t. vorba de o imitare in sens strict, ci de modelarea anumitor rtructuri si procese naturale ln ptrdurea cultivatd. practica.curturii paduriror u uritui;;;t;l;#;t";;; de a diferenlia m5surile. silvice pe regiuni. geografice gi stagiuni sau pe ecosisteme, dacr staliunile sunt otupatJ de blocinoze naturale stabile; . Principiul fundamentrrii geografice gi ecotogice a[ o importanld deosebitl pentru- silviculturl, pentru-ca aceaita r.rule a producliei niateriaie se bazeazd pe folosirea_cu precrdere a factorilor naturlli de'produ.ti.-qi rezultatele ce se obgin depind deci in mare mdsurd de constelaliile tlcaie 'ale acestor factori,'oe. varialia roi in spaliu Ei timp,-oe modul cum silvicultorul gtie s5-i foloseasct. Pentru aplicarea acestui principiu este necesard: - cunoa$terea rlspdndirii gi ecologiei speciilor forestiere, a ecotipurilor gi provenienlelor; - cunoa$terea structurii complexelor teritoriale forestiere de diferite ranguri, in leglturl cu clima, relieful, roca care le determinl; - cunoagterea unit5lilor elementare de mediu - staliunile cdt gi a unitEgilor complexe, ecosiitemice, care se form,eaza in aiieiite staliunii -cunoa$terea structurii gi modului de desfrgurare a pr:oceselor ecosistemice in pddurea naturallJ ._ diferenlierea .mdsurilor.. de gospoddrire in func[ie de insugirile speciilor forestiere, ale staliunilor, a-ie ecosistemeror naiuiate, ale iom_ plexe^lor teritoriale de ecosisteme. In Europa s-a frcut:nult pentru aplicarea principiului naturalit5[ii. prin cercet[ri care s-au desfrguraf in ultimele ddur sicole s-a ajuns .n ,e cunoascd bine rrspandirea, gi suficient, ecologia speciilor lemnoase principale,.a alto_r_specii de plante, a multor specii ie animate gi microorguri... de p5dure. Mai recent, s-a pus accent gi pe cunoaqterea ecotipurllor, iar de cateva decenii se acordr -importanlr dedsebitr p.iu.nirnl.loi valoroase care sunt promovate din ce in ce mai larg in culiurile de producgie. .S-au diferenliat qi caracterizat sub rapo-rtul climei gi a ceiorlalte condilii zonele, subzonele, etajelg,. su.betajele, regiunile, subregiunile dt forestierS, iar in unele. ";g;t.li. laf qi.unitrlile d-e rang mai riic, p6nd la n'iveiut sectoarelor. Aceste unitrli teritoriale sunt defmitate pe' h'dr1i ra aiieriie scrri. se cunoaste clima, relieful, roca; hidrologia g'i alti caracteristici geografice ale acestor unitdli. gi,regionarea ecologic[ au constituit baza pentru organizarea ,..- =4?nur?a selec[ie..gi. lucrdrilor de ameliorare a speciilor forestiere, gi anume pentru stabilirea de rezerva[ii de semjnle, de provenienge valoroasi pentru cultura, de "arbori plus" pe-ntru amplasaiea d'e praniaji- p.d;A;rie de senrirrle
.

J cu|111i,p,e1uliJgr, (sau pe scurt firinlipiul lncd din secolul trecut, silvicultorii au seiizat diferenlieiife ce se produc structura prdurii, atdt^pe spalii mari, ca urmare a schimbrrii conilgiitoi

naturaii,e?tl.

urinu;aiii

forestiere seleclionato. TstodBtE, seeuBts este $i baza pentru folosirea ln culturtr a materialului gonotlc amellorat' --"--p.lu-in.uputuf seEotutut al XX-lea, s'a acordat atengie sporit[ studierii sta[iunilor gi ecbsistemelor naturalc dc pEdure, ludnd nastere .diverse sisteme O.'tipotogi. forestier[. Treptat s.a adhncit studiul structurii 5i proceselor ce se produc in ecosistemele forestiere. Cunoagterea ecologiei speciilor gi a caracteristicilor ecologice a sta[iunilor a permis reafrzarea-de culturi mai stabile gi. mai. productive' Pentru a cunoagte legile de viagd ale pddurii gi a le folosi in vederea -procesului de prbducgie forestier, acordat o automatizlrii gi ieftinirii ^s-a (H. Leibundgut, L970; H' Mayer, aten[ie deosebii[ studiului padurilor virgine 1977, L984, 1987 etc.). Modul cum se froduce procesul de regenerare, aspectele structurii arboretului in diferitel e faze de dezvoltare a pldurii virgine, dinamica dintre diverselc fopulaliilor de insecte ddunitoare sau folositoare, relaliile pddure, au constituit.baze de plecare.pentru dezvoltarea ioiufu[ii in aceastl ir,ittor't"tnologii iniensive de gospoddrire a pddurilor (t6-ieri sub ad[post, lucrlri de ingiijire, procedee dE cbmbatere biologicd a d[undtorilor ctc')' -a aritut cI numai in anumite faze de dezvoltare, aceasta Studiul pedulii ur. tnrugiri acceptabile din punct de vedere al efectelor d9. productie gi dC proteclie necesare societdtii umane. Aceste faze qi insugiri servesc pentru Itr*tutut.u p[durii cultivate in care silvicultorul urmdregte s[- ob[ind d93-c.9-93.fermanent un maxim de efecte favorabile. Piq-Y-{-eqjfi"rgl-{I-1*-n.g"9p19 "sursd de- cunoa$tere un model de atins prin silviculturd ci numfr,o .pentru 'iul,tivat[ in- c-oncordanld cu potenlialul^ mediului 5i al a modela p[dufea sneciilot foiestiere. s-i- cu cerintele social-economice privinO funcliile p[durii,t inir"ugu eroiu'(I"- a sitviculiuiii europene. a fost indreptati sp.re diferenliere"a masuriior de gospoddrire in funcgie de realit5lile natu.rale. Abaterile vremelnice de I; iceasti evolu[ie, generate de insuficien[a cunoasterii sau de anumite teorii economice sau politice, nu au reuqit decdt sI demonstreze pe scarl mare, prin catastrofe costisitoare, cI silvicultura fundamentatd ecblogic este singura alternativ[ posibil5. ln consecin[d, se contureaz[ in prezeit tot mai mult un curent de opinie care cere adaptarea tehnicii qi tehnologiei la specificul ecologic al^pddurii,-1t:J in str[indtate (ff.- Vfuyir, tg77)i c6,t gi in lara noastrd-(V. Giurgiu, 1988 qi alli autori
romAni).

1.6.3. Principiul multifunclionalitdlii treilea principiu, abia acum definitiv conturat, este: principiul valorificdrii concomitente, cu eficieng[ maxim6, a tuturor func[iilor p[durii (pe scurt - principiul multifunctionalitltii). "- Foiriuit acestiri principiu, gospodaiia forestierd trebuie s[ organizeze gi sI conducl in aga fel paOurJa inc0t aceasta.s[-gi indeplineasci optimal gi concomitent toate funcgiile utile pentru societate. Aceasta deoarece in economia actualfl, pe lflnga produclia de lemn, devin importante, uneori chiar precump[niioare, alti funcgii ile pddurii, in special cea hidrologic['

Al

antierozionalS, cea recreativ-sanitarl etc.

noastre h.idrografice gi de--construilie de tacuri oe lcumuraft, rn satisfacerii nevoilor d! apx gi de energig,. g!firo.-a.-rr"o"r "#;;; cum p5durile din bazinele de receplie_iegriaz5 regim-ul'hidiorogi"-si irpi"oi.a scurgerile toren[iale gi eroziunea. Dace se are-in vedere re" inri.rtiite in constiuclia de baraje sunt foarte ridicate gi cr lacurile create tr.u,iil sr fie folosite un timp mai indelungat, e.ste di. prioritar irt.irr-cu-puauril. din bazinele de alimentare sa fie organizate gi iratate speciar p.ntri u urigura un regim hidrologic cat mai ,conitant si .upr cu suipensii cat mai puline, pentru a nu se ajunge Ia colmatarea ripida a lacurilor. Industrializarea gi urbaniiarea acceleratd a generat pentru mase de oameni, incomparabil mai mari ca inainte, n.uofi--a.-a iesi oeriodic in naturtr, pentru a respira aer curat, a se ieface iiri. gi p.=,Hi.'lr-:"rri centrelor urbane singurele colluri de natur5 care pot ruiiriu.,i u..urta nJuoi. sunt .pidurile, pu[ine c6te au mai rrmas. Este deci incontestabil cr aici func[ia recreativ-turisticr trebuie sr stea pe primul roc qi ca pddurea trebuie organizatE gi tratat[ special in acest scop. In ambele exemple menlionate, &ercitarea funcliei prioritare nu . inseamnr ncindeplinirea-celorlalte tunciii gi in prirnut ianJ'u...u producliei de lemn. Dar modur cum se reariziazi p.o'a;;iil -J"-rr*,r, a tehnorogiire aplicate, trebuie stabilite 1in6nd seama oe asigurai"u i"o"pii"irii in primul rand. a funcliei -prioritare. in cazur bazinelor-de acumurire, de exempru, constructia de drumuri va trebui dezvolta_tr. ,nui ;upfi-;;;rru a se purea realiza, prin mEsuri.adecvate..de g-ospodrrire, struit*ii. -inoi.at. p'"ntiu funclia hidrologic-antierozionale a iiecarui ar6oret tn pu.t.. Dar aceastE construcgie trebuie astfer frcutr inc0t sr nu constituie ,iri.a oe declangare a eroziunii gi alunecdrilor. chiar dac[ soluliite ce s-ai i;;;;. ar presupune inves.tilii ceva mai mari, acestea trebuie aiceptate 1in0nd'seama de funclia prioritar[.

Toatc cheltuiclilo suplimontaro logate do organizarea p[durii, dc cont-rcbuic structia suplimentar[ do'drumurl, do-apllcarca.-noilor. tehnologii sociale care beneficiazd ,rpoitrt, de sectoarclc oconomlcc sau lirstituliile gi de'una sau alta din funcliile p[durii. Aceast[ cerin![ s-a mentionat .ln accentuatl din Jir*tiu privitoare ta frini,ipiui continuit[[ii, dar ea tr.ebuie "deoarece de coiecta ei rezolvare depinde. posibilitatea gospodlriei nou, forestiere de a pune in practicl principiul vilorificlrii integrale a funcgiilor pldurii, spre folosul intregii societdli.

1.6.4. PrinciPiul selectivitdgii principiul caracterului'selectiv al lucrdiilor silvice (pe scurt

selec!ivitdgii).

Al

patrulea principiu important al gospod5ririi pSdurilor europene este:

principiul

In acest caz, aprecierea opor:tunitdlii construc[iei drumurilor gi calculul eficienlei_invesrigiilor nu trebuie fEcutriumai pornind o.-iu ,uru lemnoasr exploatatd, ci inainte de toate 1in6nd seama de ericienla protecliei lacului - ------"s- r' de acumulare. Probleme simila.re se ridicr gi in regdturd cu efectuarea Iucrdrilor s.ijvice, .$e imprdurire, ingrijirea Ei expioatarea uruo.rio., combaterea dlunrtorilor etc. Este inaoniisiuit, dd exemplu, ca in uazinete lacurilor de acumulare, s[ se facd exploatrri p. .upruf.i. ,uri,-.uirtorenlializeazd r.?gimll hidrologic, sr se utilizeze procedee industriale de scoatere a lemnului din p[dure, care afecteazd grav iniegritatea solului gi aectanglazd eroziunea. Economicitatea aplicrrii unor us.rJn., procedee, calculate doar la nivelul sectorului de exploatar.g, .rl:. n-uryai aparentl, in ieatitate prin colmatarea lacurilor fiind incomparabil mai mari lagubele proau* decat economiile
reatruale.

Principiul valorificrrii tuturor func[iilor prdurii are profunde implicalii gospodrrirea forestierr deoare". pi..upune diferen[ierea gi ;d;p6;; tehnologiilor existente sau crearea oe iehnotogii noi de'gosioa'arire i.il; p.ad.ureg multifuncgionalE, 1in6nd seama ae funlgia piioritu're,'oar outijatoriu de func[ia de produclie-. 5i

^ ln

In silvicultur5, seleclia fenotipic[, a fost introdus[ mai int6i in domeniul gi mai producerii materiaiului de impeOurire, apoi in tdierile de regenerare acest principiu tdrziu in tdierile de ingrijire.'in garite in care s-a respectat ln toate lucrlrile aptii"ate arboreielor de-a lungul cel pulin al unui ciclU de producgie, au fbst oblinute rezultate foarte bune, mai ales pe . linia tmbunatagiiii calitdlii trunciiurilor, dar gi a produc[iei cantitative de lemn' "----!.i.".tiu fenotipicd a cdpdtat un caractei sistematic prin reglementlrilc privind recoltarea, analiza gi certificarea seminlelor,' privind calitatea mai largd materialului sdditor utilizat in culturl, prin folosirea din ce in ce a arboretelor (sub forma selec[iei negaliy9 a lucr[rilor de ingrijire selectivd ln arboretele tinere gi a selec[iei pozitive in cele de varsta mai mari) (W' negativl Schiidelin, 1936; H. Leibundgut, iSAA1, gi in sfargit prin seleclia prin tratamente cu perioadl qi pozitivd fdcutd cu prilejul Jxtragerii'arborilor lung[ de regenerare. Dezvoltarea ceicet[rilor de ameliorare a speciilor forestiere a contribuit Ia promovarea selecliei genotipice in domeniul producerii seminlelor qi materialului slditor fpuieti butagi), (V' Enescu, 1975; V' Stlnescu' 1?84)' Se impune .u q)'in-i,6r.rurt.i iir.iari de culturS, respectiv in tdierile de ingrijire qi iele de rJgenerare, sd se introducd principiile selecliei genotipice' elest tucru este deolebit de necesar pentru t[ierile de regenerare care duc la formarea noului arboret. Dat[ fiind importanga ecologicd qi economicl a promov[rii regenerdrii naturale, este oe mare interes ca t[ierile de ,.g.n.rur. qi celJ de ingrdire in primele faze ale seminligurilor s[ capete cu- orioritat e o bazd geneticl adecvat5' "" nili.!;;"ia .i, ..Eri^i?r*rpi,i-t"titrebuie subliniat un aspect important' Lucrlrile cu caracter selectiv nu se pot executa dec6t de cltre un personal foarte bine calificat. $i aceasta la toate nivelele - incepand cu personalul pldure' ln de conducere gi sfdrqind cu muncitorul care execut[ lucrlrile in de flcut gi in [ara noastrl, mai ales in aceastd privinld mai sunt multe de muncitori ceea ce privegte calificarea p[durarilor qi formlrea unor cadre F[rd personal calificat nu se forestieri permanenli, corespunz[tor calificali. va putea iace silviculturd cu caracter selectiv'

1.6.5. Principiul stabilitdlii

;,ltlii!,,'i

un ultim nrincipiu de bazd ar gospodrririi prdur,or -o'..rii'".importan1a 'deosebitdeuropene, ffia

care

secorurui trecut, cand extinderea exageratd a rdginoaselor, a avut ca urmare ooboraiuri gi utu.r.i-Jr'iii".,. catastrofare, a inceput sE se afirme ideea cr ptil; culiivatr trruri" sr aibd o srabilitate ridicatd fatr de ,a-"iisI-pffi a se putea asigura conrinuitatea 1113 funcliilor ei sociarmente necesare. Nu este nevoie oE o argumenta[ie deosebitr in sustinerea acestei idei. Este evident .a-o-pao-r." care se usucd la cel mai mic impact ctimatic,-eJ#.,-ui"irc';;ft; Iftl"nu,ure, nu poare asigura nici continuitut", p.oau"ri.i li; protecliei mediurui nici rambursarea cheltuielilor care s-au fliut cu i.gJr.ru..u gi ingrijirea ei. Probrema stabilit5lii ecosistemEto, a fost .urt"or..ult!"pe ptan teoretic, punandu-se in evidenli cAteva primtr condilie este oiversitatea ;;; care determind aceasti stabilitate. o "onoiiii -a;i,t*;l';":#il'n.r,",o, ecosis_ temului. A doua condilie .rt. .u--*.ste -c^ompbn.rt. ,i- iie prinse intr_o rerea de rerarii care sr isigure un .orLot eficale ;r';i#";lui gi activitrlii lor in ecosisiem. ,elii pa.ii.r. caracteristicr qi desftrEurarea fireascd a proceseror de icumurare gi descompunere ce_i sunt proprii. Silvicultorii au,constatat de artfer mai demurt cr, p5durea cu arborete amestecate, avdnd diversitate ridicatr, este mai stabil,.ta-iouersit,li dec6t ptrdurea format5 din arboret. p*i.l-Ei au Ei ac[ionat pentru diversificarea Oro*ovarea amestecurilor, i-n-troo'u..r.r'.rt.,r;ului g.a. cu :gHlX[, o,ul:. Asigurarea stab^,itrlii p,duriror, a devenir in Europa mai ares in urrimlirb--3ii'dJ uri, .o probremr de prim rang c6nd efectere porurrii mediurui s-au fdcut simlite pe scar5 continentald,-ri."iar['g.;ffi;.:ri;ete foresriere. In situalia aituald, stabilitarea piauriio, nr-';ui;;;e" fi abordata cu procedeele folosite de sirvicultori iani acum. sensibilitatea deosebitr a speciilor lemnoase ra poruanli, tr"prir.,-r, unere situagii, schimbarea com_ pozigiei arboreteror. ceea ce duce ra'modiri"eiir..i#; iili#;gur ecosistem. Stabilitatea viitoruiui r.*iri.r- r.tiiifr"ut a avea siguranla cE pddurea .. uu ,.niil trebuie .uururie corecr pentru ;;r;-i;G,;';i: interne. In orice caz asigurarea.stabilit5lii'piiru.ilo. r, ,iiili* L-r,, o probermd care se poate rezorva de silvicurtori prin metode specirili. Ea este regatl strans Ei poate fi solulionata n,r.*i in iuo.ur p.;;rrH;i;.i'.rur. a protecliei contra polulrii aerului, solului, apelor.

Incr de ra sfdrgitur

rl[l}:l'

este: principiur

din [drile cu t'ond forostier mocllfleut prin cxtinderea masiv[ a moliclului gi pi'irului silvestru, Po baza lor eo profileazd silvicultura multifuncfional[, iingura alternativ[ posibil[ tn condlliilc unei lumi industrializate, - Silvicultorii roin8ni, care prin idei gi realizlri au aderat din totdeauna

la principiile europene de gospod[rire a p[durilor, trebuie str. le pr.omovege coriqtienf gi ln viitor pentiu a lasa genera[iilor viitoare-pdduri sln[toase, productivel capabile s-e asigure in tel mai inalt grad. funcliile. social' -parte esenliall, de neinlocuit, a mediului de bconomice- ce'le revin, ca via[5 al poporului nostru.

1.7. Tendin(e actuale

in silviculturl

1.7.1. Silvicultura Ei ecologia

Pe mdsurd ce silvicultura a evoluat de Ia o simpl5 tehnic[ la gtiint6, ecologia a cdpdtat o pondere din ce in ce mai mare in fundamentarea interven[iilor in pldure. La inceput, aqa cum era de altfel firesc, atenlia s-a indreptat asupra arborilor, a insugiiilor lor ecologice (raporturile cu lumina, clldura, . apa etc.) gi asupra meAiutui in care lceqtia trliesc sau urmeazd a fi cultivall (stagiunea cu catacteristicile ei, relief, sol, climl etc.). Aceastl compone.nl[, iutecologic[, combinat[ gi cu elemente fitogeografice. (rdspAndirea.speciilor Ei pddurllor qi legdtura l,or cu inveligurile geografice) 3-.!olt dominantl tn irafatele de sitviculturl pdnd la mijlocul secolului al XX-lea SlocupE un loc important qi in tratitele mai iecente (A. Bonnemann qi E. Rdhrig' 1972; E. Negulescu gi colab. 7973; H. Mayer, 1.977). bupa fi00 devine insl din ce in ce mai evidentx o noue modalitate de aboidare a pddurii, sineeologicd, care pune accent p_e comunit6lile forestiere, pe legiturile qi proceseli ce se produc in .aqestea. Teoria tipurilor de pddure,- formulatl da e. Morozov in 1903 (1952), dezvoltat[ _apoi de A. bajander (1909) gi alli autori, este primul jalon pe aceastl cale nou6. in definiliile cie inc'eput si pune accent pe 4rboret sau vegetalia in ansamblu qi pe staliune, dar treptat incepe sd fie intgl,easl tot maj^!i^ne. co_mplexitatea Uiocenotice a tipuriloi de pddure. Tot'G. Morozov in 1928 (191?).este cel ce relevd pentru prima datl caracterul biocenotic al pldurii: '(Pddurea nu este numai o convieluire de plante lemnoase, ci rcprezintl o convie[uire -nu numai plantele sunt adaptate una la alta de ordin mai larg; in- aceasta ci qi animalele la plante; totul este reciproc adaptat gi se gdsegle luq influenla mediului ambiant, sub imperiul cerului qi al pdmAnlului"*. Acelaq.i autor, ieferindu-se in continuare la termenul deja existent de "biocenoz6", subliniazd cd "p[durea'nu este altceva decAt una din formele biocenozei", Aceastd id'ee este vehiculat5 gi in literatura german5 (A. Mriller, 1"922; H. Lemmel, 1,939). Ea igi glseqte expresia teoretic[ cea mai complet[. in considerarea bioceno2ei de-pldure ca sistem, dupl ce ^a fost formulatl teoria sistemelor de citre L. Bertalanffy in 1932 (1942). ln "Handbuch der Biologie" (1942), K. Vanselow ardta in acest sens: "Pddurea bogat structurat[ ilf"r-.
pr.r*,trti *.".te idee figureazd in edilia a IV-a a "studiului P6durii" din 1928. Este insd posibil ca'ea sd fi fost formulatl gianterior, in ediliile a doua sau a treia.

ytf!:_l;rri.

il;;;;;

..i;.,a,rr,"ii,*d:,td,",ii:f[i:,1$t,Xr,ffiT,:iiii:;",TJltli.iilTJ"J cerinlelor sociai- .ronori.. *t;;i;"i, perspectivE fa[tr de aceste p6duri, Pe baza
lor sunt in curs de renaturaiLui,

."r,,,lliri,llll.,li"g.ru

ale gospoddririi
.

prdurilor europene,,crasice,,,

s_au

"o.pozilia

Ei structura p[cruriror

sumativtr,

ostc o adevtrrattr .comunitate de via[tr, o biocenozS cu raporturr ugor de dovedit lntre diverse componente, - itraturi ,o.iutr,-lnaiuiri alcltuitori, totalitatea indivizilor g-i_ meoiul. intregul este intr_adeul, mui mult dec0t prrlile.; noi for[e,se._e-libereaze gi oerTin u.tiu. ia.ani'Iint.-o comunitate

'tf;ffi[tilufiftelrtrt
1,7.2. Silvicultura gi genetlca

tur

33

introouie".ui'iruinte (Tansrey, 1936), au fosr larg vehicurate in disculia'priuirJ-iipoilgia forestierr Ia congresur Internationa_r de gotanice 1tvto,itr.it, 1959): 'st;;ctura gi funcliile biocenozei forestiere. sunt apoi ,;pil ;;;r;;;i.-';."i: Sukaciov si N. Dilis (1e64) ca si l)."il-rio"g.urnur rnternationar f.^ Duuigrelrd B-iologic, desfrgurit.din 1965, r.-ir.ui1".c studiile complexe asupra pddurii considerate ca ecosistem. simpozionur organizat in 1973la Gdttingen (RFG), prilejuiegte primele sinteze privind datele obginute in acesi program, pubricate apoi in numeroase volume.

Aceasttr noliune, aiEturi'de cea'de ecosistem,

o adevEratd comunitatd de via!I.,, v, sukaciov (,1:47.) definegte o noud noliune: "biogeocenoza forestierr,,.

iit

La noi orimere cercetdri complexe asupra pddurii in spirit fost organizaie in p"osri e.b.d;i,-i, rq6'0,- ili ,.rrri.i.rl"u, ecosistemic au fosr pubricate dupr un deceniu (r. popescu- zntJiin, tgTtt: d;p;ffi;;;el noliunuor si ter_ minologiei moderne atd .cotoglei ?il. (N. n o tnEii* ) o?"lt}:: i:'i:},:Jff ;:f,X organizeazd in anur 1971 consfdtuiiea .Noi oir..(ii i,n-;.i..riurru ecorogicr a padurilor" (cuprinzdnd mai multe referate consacrate definirii gi studierii prdurii ca ecosistem). Deceniul 1970-19g0 aduce o serie. de.contriuriii=t acest domeniu, publicate in Revista ra-o31itg (a se vedea inocaiiii--uiuriig*n.. in articolur semnar de C..Chiril5 gi N. DodilI, 1995). uonceprla ecosis,temicr .a pddurii este tratat5 detariat in vorumul "Ecologie Forestier5".(N. o9{re ji .oiuu., toza;, ramurinou-.. si probremere principale ale aplicrrii teoriei iisiemetor in aceit domeniu. Alte contribulii pe aceastd linie aduce_v..strnescu (19g1). ir. rqg3,-ir"Juorrt A;a;;i;;; c' .chirila-.organizeazr .simpozionui i.con..pd $i' ;.i; sistemicr in silviculturd", in cadrur cdruia se rimuresc mutie aipecte legate de reraliile silviculturii cu ecorogia modernr. ar tr:o :';pd;lr;"i;;ea .,Tipuri de ecosisteme forestiere din Rom6nia]'-$. Donilr, b. crrr.iir, v. sttrnescu gi colab.) in care sunt prezentate unitalil. Aceastr lucrare, .r.Ji. "zonarea^Ei"regronarea ".oriii.nit. ,ir'piarriror noastre. ecologicr a prdurilor din Romdnia". (N. Donitr-si corab., 19g0) aieste deosebita varietate a pdduriror gi a condifiilor lor ie vial5. silvicultura a ajuns intr-o fazr de dezvoltare cdnd"nici o probrem[ teoreticr gi nici o tehnicE de lucru ny s9 poate trata, perfecgiona sau dezvolta p.rr o.rargr.impricar.e a- *nosiin1.ior";;';;;;;iofie, oe ecologie a populaliilor qi de sine-ologie forestierl. In dezvoltarea viitoare Jste necesar ca intregul inventar de tehnologii silvice existente si fie reanalizat, iar tehnologiile noi s[ fie elaborate numai prin prisma concordanlei.cu.legile ecologiei. Pentru din punct de vedere ecorogic "crar gi din' punci J, cI este mai eficient tehnologiile..respective..sr.n-u op.r.r, impoiriva ".0.r. economic ca u.rrtoi-irii, ci str gi re punr in slujba atingerii leluriloi fixate in-gospodrrirea pddirilor.

'il;;;i;; ;i;k;il

U;j:'il'

Implicarea geneticii in silviculturd are o lungd istorie qi incepe prin culturi comparative de provenienle, care au evidenliat variabilitatea speciilor in cadrul arealului lor, in funclie de combinalia regional[ de factori ecologici. Pe aceastl bazd a inceput seleclia qi folosirea in culturl a provenien[elor cele mai valoroase sub raportul producliei de lemn dar gi a altor adapttrri de inleres pentru silviculturl. In a doua jumdtate a secolului nostru s-a trecut la altd etapl de implicare a geneticii in silviculturd, aceea de ameliorare a arborilor prin intervenlii active in genotipul speciilor. Scopurile principale urmlrite prin cercetdrile gi implementtrrile dc geneticl forestier[ sunt (V. Enescu, 1977; Y. St5nescu, 1984): - mlrirea produc[iei de masl lemnoasd gi a calitd[ii trunchiurilor prln fblosirea de material de impddurire selec[ionat sau ameliorat gi prin aplicarca selecliei de masd in conducerea arboretelor; sporirea cantitd[ii unor produse accesorii (rdgind, tanin, flori, nectar etc,),-prin introducerea in culturl de material selec[ionat sau ameliorat; - cresterea rezistentei culturilor silvice prin utilizarea de material de imptrdurire ameliorat, rezistent la boli, dlun5tori, impacturi climatice etc. Mijloacele prin care s-a aclionat in majoritatea lSrilor europene pe aceastd linie au fost: - seleclia in masd negativd sau combinat[ (negativl gi pozitivl) dup6 caracteristici fenotipice, flcut[ prin tEierile de regenerare qi conducere (curlgiri gi rdrituri); - selectia in masl pozitivl, dupl caractere fenotipice, aplicati puietilor produgi in pepinierl gi folosifi in plantalii; - stabilirea de arborete rezervalii de seminle, selectate dupd caracteristicile fenotipice ale arborilor sau dupI rezultatele din culturile de provenienlI gi impunerea folosirii in culturd numai a seminlelor provenite

fundamentarea silviculturii moderne, genetica este implicat6 din ce situ8ndu-se ca importanld allturi de ecologie. De altfel, existtr un vast c8mp de interferent[ lntre aceste doud gtiinle genetica ecologicd, care se refertr la studiul proceselor de adaptare ale popula[iilor la mediul lor de via!5, reprezentat tocmai prin ecosisteme.

ln ce mai mult,

ln

din aceste rezervalii; plantaiii semincere (plantaje) de familii cu descendenl[ matern[ sau biparentald, realizate din seminte cu polenizare liberl sau controlat6;

inginerie geneticl (producere de haploizi, de linii pure, hibridare celular5 etc.)

seleclionat;

plantalii semincere de clone (arbori plus) create pe cale vegetativtr (prin-altoiri sau butlqiri); culturi clonale ob[inute prin micropropagare in vitro a materialului

In Romdnia s-a aclionat prin toate aceste mijloace. Seleclia fenotipici se practicd demult, atdt la materialul de impddurire cAt gi la arbori in lucrdrile de conducere gi regenerare a arboretelor. Prin cartirile semionologice efectuate dupd, 1962 gi revizuite apoi in anii L972 pe qi - 1973, baza zondrii regionlrii ecologice a pldurilor, s-au delimitat circa 65 000 ha rezervalii de seminle (34 374 ha pentru rdgin6ase,

FADUREA gI EILVIEULTUnA

31 037 !3 fflqu foioase) (v. Enescu gi.corab., 1976), tn afar6 de pe alte 65 000 ha s-au cons'tituit rezervalii o. cbnsrru'aio"u 'cesrca, national. Recent, rpi.n-jnfJgtarea unui numEr o. rs-p.r.rii rJnlrjrr'gr-riiiJ nafronare, pe o suprafald de circa +so ooo ha, se va putea pestra in condilii mai bune genofondul forestier montan. Din pdcate, pdna in prezent, numai o parte din seminlere recortate qi folosite in culturd provin'din aceste rezervilii. Trebuie relevat cr lara noastr5 oispun'e oe resurse genetice bogate pentru speciile forestiere, de mare valoaie nu p*tru gospodrrirea p[durilor noastre dar. gi p.!nt1u cea din atte lurri lari- etestliJ' u"..t rucru, v. Sttrnescu (1984) analiieaLd detaliat aceste resurse. 'Lonarea Ei regionarea. ec.orogicr constituie baza pentru transferul de material de impddurire dupi p-rincipii deasemenea, un sistem oe c-ertiricire gi control a materialelor ".orogi".rilil;. s-a instituir de imprdurire. o vastr activitate s-a-desfdgurat ientru crearea o. prrrtujii".";'il;l;."il decurs de 20 de ani au fost riatizatL asemenea prantagii pe 1 000 ha, in majoritate pentru .specii _de _rdginoase, autohtone.l.,irio, uirdf pin, rarice) sau exoticc.(duglas,.pin, strob). Multe aintre aceste plantalii iru.iinca, recolt6ndu-se cantitdli din ce in ce mai'mari de seminte serecgionaG. i, t..i; de descendenld se urmdresc performanlele realizare de puielii p."Gi;i, .eranp recortatr. cea mai mare.parte din sdmdn[E se folosegie in pioAr.ji.. In ultimii ani se desfrqoarr o'intens^r activitate de cercetare pentru implementarea .producerii ie materi;r de rrpe-Jrii* sereclionat prin micrqpropa_gare in vi^trg qi pentru promovarea meioderor In legrturr cu forosirea materialului d. dp;;;;ii. ingineriei genetice. p."oor. in prantalii s.emincere. s-a pus ._s! se discutr incr proui"n,u p"J"Jrrtri ingustrrii diversitlgii genetice (V. Giureiu. 1992). .. Popula[iile natuiale se 6aracterizleazd in general, printr-o accentuatl amesrecului iontinuu'ae uiotipuri prin f::::::X F:l-:li:3, rezuttat atIe asisurd o buni adecvare recundarea incruciqatr. Aceasta ta conoiiiite variate de mediu abiotic gi biotic,...ui. creazd Eunr. rpoiiie de srabilitate a arboretelor la adversitaii, chiar dacd nu. asigur5 intotJluunu producfia de biomasd la nivelut ma1im. g! poten(ialutui ,tilionuf. . _ Prin . selec{ia de familiii iau oe "arbori'pru.;; gi -!"n"ti"d, aceasta pe baz.d a plantaliilor semincere, ingusteaze a'iversitit.u"r.urea cu at0t ^se mai mult cu cdt numlrul de familir sau,de^ uril;i ?.te o,ai mic qi ;i; suprafa[a pknlaJiilor semincere mai redusE. ingustarei dlveisitalii g.nlii"l. este extremr in cazul cultivrrii unei singur. ci-on. p. .uri-.uprafefe, cum -.ur, s-a intdmplat cu plopii ,-u gi'i,regisirat, din aceastd .euramericani, ra cauzd, o puternicr instabilitate a arboretelor, atacuri rna"sive de dlunrtori, usc5ri in mas5. Acest serios inconvenient. poate fi contracarat prin executarea de culturi multiclonale, cu diversitate sufi;ient de mare a clonilor folosite. se opineazl chiar cr numrrul clonelor trebuie sr fie de ordinul miirorlv. dtanescu, Implicarea geneticii in silvicultur5 s-a r*ut in ,nule'riasu.e 1984), , pe linia producerii materialului de impldurire. s-a rr.*t ln.a;;d; in domeniile foarte. importante ale regeneirrii naturale qi or, .ondu.".rli arboreteror. Procedeele actuale de seleclie fenotipicd fdlosite i,, uc.ri. lucrtrri, degi eficiente, nu au o motiva[ie gineticd r,irici.nte. o..iil, u.r*to nu se poate

in timp scurt gi presupune experimcnt[ri ample, Dar este absolut Reccsar ca lucrlrile de regenerare natural[ qi de conducere a arboretelor, cnrc se executtr, comparativ, pe cele mai intinse suprafefe gi au o importanl[
oblinc

culturalE deosebit[, s[ capete o fundamentare geneticd mai bun[. Genetica rtrmAne una din marile speranle de viitor ale silviculturii gi nsta nu numai in domeniul producliei de lemn ci gi al asigur[rii stabilitllii pldurii, a apdrlrii ei de factorii dlundtori.

1.7.3. Ligniculturile industriale (cu cicluri scurte)

Nevoia tot mai mare de lemn, mai ales de rlginoase dar gi de foioase moi, pentru prelucrdri industriale care nu necesitl sortimente de dimensiuni mari gi de calitate speciald, a determinat sectorul forestier sd se abat[ de la doctrina clasic[ a silviculturii ecologice qi sd recurg[ la ligniculturi ln sistem apropiat de cel agricol. Este vorba de monoculturi conduse la v8rste mici (de la un an la 30-40 de ani), instalate in condilii speciale, cu provenienle sau clone de mare productivitate, qi cu utilizarea unor tehnologii intensive de stimulare a producliei de biomasl (prelucrarea solului, aplicarca de fertilizanfi, utilizarea irigaliei, combaterea sistematicd a dlun[torilor etc.), Aceste culturi se caracterizeazd prin productivitate mare, ca urmarc a cregterii rapide datorit[ insugirilor genetice dar gi favorabilit[1ii mediului creat[ gi intrelinutd artificial. Sortimentele oblinute, in general de micl dimensiuni, se folosesc pentru producerea de celulozS, chibrite, pllci aglomerate, impletituri, biomasl energeticl etc. Prin culturi speciale se produc gi pomi de iarn[, rigin5, plut5, substante tanante, gutaperc[ etc. Instalarea gi ingrijirea unor asemenea culturi presupune: condilii stationale foarte favorabile (teren mai mult sau mai putin plan,-soluri profunde, fertile, pe care sd se poatl efectua lucrdri agrotehnice mecanizate gi sI se utilizeze iriga[iile] i adecvate lelului urmlrit, de - materiale de impldurire cu calit[1i regul5 ameliorate genetic (con[inut mare de celulozl in lemn, produclie ridicatl de r[gind etc.); profilat pentru fiecare gen de cultur5; - sistem de magini special hidrocarburi, fertilizanli, pesticide, fortd consum relativ ridicat de de muncI. Nu se poate face abstraclie cd din punct de vedere al structurlrii qi protectiei mediului inconjurltor ligniculturile au multe aspecte criticabile. Ele determind in primul rdnd o monotonie extremd a peisajului forestier, datorit[ monoculturii in scheme rigide gi lipsei celor mai multe componente ecosistemice firegti ale pldurii. Aceasta le face inapte pentru funclii de recreere gi turism, dar qi din punct de vedere al protecliei mediului. Folosirea uneori exagerat[ de fertilizan(i gi pesticide ca qi a hidrocarburilor duce la poluarea aerului, solului gi a apelor, Irigatiile gi prelucrlrile mecanice modificd nefavorabil insugirile solului. in lara noastr[, pentiu asemenea "ligniculturi de tip agricol" cum le denumegte V. Giurgiu (1,982), existd pu[ine suprafete convenabile in fondul nostru forestier care, dupl cum se qtie, se afl[ in propor[ie de 85% pe teren accidentat de dealuri qi de munte. Mare parte din aceste suprafele a qi fost utilizald pentru instalarea de culturi pentru lemn de celuloz[ cu

FffiA
intensiv. Se poate considera cd suprafaga ocupatr in prezedt ac-itgnicuituiirl instalate, care se ridic6 la circa 100 000 hl, este maximum ce so poate folosi din fondul forestier in acest scop. Trebuie de asemenea subliniat c6 slaba utilare cu magini, insuficien[a frecventl a combustibilului, fertilizanlilor qi pesticidelor, slaba_ dezvoltare.a irigagiilor, ca gi folosirea, in multe situ;tii, de material impldurire cu performante productive neverificate gi rezistenli -de slabl la boli gi ddun[tori, au fdcut ca multe din culturile industriale creaie mai ales in ultimii 30 de ani, sr nu dea rezultatele scontate. Pentru lara noastr[ lignicultura industrialS poate contribui la rezolvarea ynor cerinle economice stringente (lemn de celulozd, material pentru impletituri), dar numai in condilii de foarte bund organizare, utilare gi aprovizionare materiald. Extinderea ligniculturii va rem6ne ins[ limitati, datoritl condiliilor speciale de relief pe care este instalat fondul forestier al Romaniei ca gi a problemelor legate de proteclia mediului inconjurdtor.

tI

gi prin utilaie adecvate de apropiere a ele drurnuri (20 - 40 nr la ha) lenrrrului exploatat la drum; *- existenla de telrnologii ecologic perfect adaptate modului de dobor0re
qi scoutcre individual[ a arborilor,
ee

.^- uccesibilitutea muxim6 0 srboretelor rcalizatl printr-o refea densl

f[r[

al'ectarea structurii gi funclionalit[1ii

*- pregltirea profesionali, special[, atat a tehnicienilor care organizeaz[ gi conduc lucrlrile prevlzute de tratament cat $i a muncitorilor care executd nceslc lLrcrdri; *-- norme de munci corespunzitoare cu dificultd(ile aplicdrii tratamentului luurca in calcul a costurilor mai mari de gospodlrire legate de aceasta. 6i Aplicarea codrului gr[dinirit presupune deci investilii apreciabile qi
c()sturi de produclie mai ridicate, cel pufin pe termen scurt. liste posibil ca valoarea producgiei de lemn s[ nu acopere aceste etrsluri, mai ales in faza de implementare pe suprafefe mari. De aceea, llt'on1ovarca acestui mod de gospodirire a pddurilor, de mare eficacitate ln prutt"'clia mediului, nu se poate face dec6t dac[ se ia in calcul gi se iltcuscazir cotele aferente indeplinirii funcliilor legate de aceasti protecfie (lutrctia hidrologic[, funcfia antierozional[, funcfia recreativ-turistic[ etc.). lnccrcarea de a extinde pe suprafeie mari a codrului grddindrit t{f$-" -ilnu poui" SX-Zuc[ existcnla unui nivel minim al condiliilt, "nun1ut" puternicX brdcuire rentllllcle s-Contate gi de regulS s ldrgegte printr-o 5i dereglnre structufal6 4- p6durii. Existi destule exemple in aceast[ privinll ln lura noastr5.. 'l'rebuie deci subliniat cu toati rlspunderea: codrul gr[dinlrit este tttotlul de gospod[rire cel mai indicat pentru cea mai mare parte a p[durilor nouslrc de munte constituite din fag, din brad, din fag gi brad, sau din lirg, brad ;i molid, in unele situalii gi numai din molid. Dar dac[ nu sunt Ittrlc;:linite condiliile necesare,'amintite mai sus, acest lucru nu se poate lhcr:, Silvicultorii trebuie sd lucreze intensiv pentru crearea acestor condilii r;i irr mlsura in care se ajunge la aceasta, sI extindi treptat modul de gospodlrire respectiv. Cele mai mari perspective de extindere sunt in hrrzilrele de interes hidroenergetic, unde, prin sprijinul financiar al sectorului encrgetic, s-ar putea reali",? mai repede cadrul tehnico-material pentru ruccirstir importantl acfiune. In acest sens, trebuie glsiti insl inlelegerea gi rerrlizatl colaborarea necesard. in fondul nostru forestier se mai glsesc arborete pluriene sau relativ plrrriene din formagiile ecosistemice amintite mai sus. In aceste arborete Ircrbuie aplicat, in primul rdnd, codrul grddindrit. Dacd nu sunt intrunite t'ondiliile necesare pentru aceasta, se impune conservarea arboretelor in c'irrrzl pAn[ ce se vor putea realiza condigiile respective.

usistcnrelor;

1.V.4. Promovarea tratamentelor intensive

in ultimii ani s-a discutat mult problema aplicdrii in prdurile noastre codrului cu trieri grrdindrite qi cvasigrddindrite. S-a aclionat destul de categoric qi pe linia introducerii prin amenajamente a acestor tratamente pe iuprafele mai mari. Au fost

a tratamentelor intensive de tipul

adaptate corespunzdtor qi indrumlrile de amenajare a prdurilor, de aplicare a tratamentelor.

diversificate in plan orizontal gi vertical. v. Giurgiu liozs;, discutdnd detaliat aceastr problemr, relevr ca avantaje ale aceitor iratamente: - stabilitatea mare la impacturi daioritl diversit5lii structurale qi capacit5gii ridicate de autoreglare; . - po]ifunctionaljtatea lor pronun[atr, care rezultd din permanen[a asigurlrii func[iilor de proteclie prin prdurea corespunzdtor structuratd precum gi a. funcliilor recreativ- turistice prin variatdliie de aspecte; produc[ia de lemn, in general adesea chiai mai maie dec6t in prdurile^echiene (este adev[rat, de calitate ceva mai pu[in bun[ datoritl unor defecte ca: elagajul mai slab, conicitate mai mare a arborilor etc.). Este incontestabil cI pldurile clrora li se aplicd tratamente intensive se lpropie.cel mai mult de pldurile naturale prin structur5, funclionalitate, stabilitate. In condigii de relief accidentat pddurile grldindrite reprezintdiea mai bun[ solulie pentru a se obline produclii mari de lemn gros, cu asigurarea concomitentr, -in cel.mai inalt grad, a tuturor celorlalte funclii ale prduiii (proteclie.hidrologicd, antierozionalS, climaticE, func[ii recreativ+riistice g.a.). Trebuie avut ins[ in vedere cr crearea 91 conducerea pddurilor cu structurd pluriend diversificatS, prin tratamentul grrdinErit, esta legatr de o serie de condigii esenliale dintre care se ielev[ in mod special: existenla de arborete constituite din specii de umbrl sau semiumbrd, singurele in care se pot realiza structuri tipice pluriene, plurietajate; controlul permanent asupra evoluliei structurilor $i a cregterilor;
_

tratamentelor intensive care au ca scop crgarea de structuii pluriene, puternic

Existr multe argumente gtiinlifice gi practice pentru promovarea

1.7.5. Conservarro Si gestionarea durabild a pddurilor

rolului extrem de important al pSdurilor in crearea gi calit[;ilor mediului de viaf[ de pe planeta noastr6, cdt gi a lrcricolului de destabilizarc a acestui mediu prin distrugerea 1or, a generat un curent de opinie in favoarea conserv[rii pddurilor care a inceput s[ se
Recunoagterea

rrrcn[inerea

tnrnspund

in plan tehnic gi politic.

SI],VICIII,TI]RA PE BAZE

EEOS lnll:lJlf|lE-E-'-

pe plan international problema respectivd. s-au formulat "principii pentru gestionarea durabild a pddurilor". Rezolufiile celei de a doua -conierinle ministeriale .pentru protec[ia prdurilor Europei (Helsinki, 1993) conline liniile de orientare pentru gesiionarea durabil[, pentru conservarea biodiversit[1ii lor, pentru. adaptarea lor la modificxrile climatice de lung[ durati. In urma acestei conferinfe cscE a organizat in acelaqi an un colocviu la Montreal in cadru.l ciruia s-a precizat iriterii gi indicitori ecologici qi social-economici pe baza cdrora sd se poat[ aprecia modul de dezioltaie al.p[durilor. precum qi sistemul informalional necesar. Se prevede ca in anii urmltori s[ se implementeze un monitoring pentru controlul gestionbrii durabile a pldurilor din toatd emisfera nordii[ in care sunt concentrate peste 507o din pidurile lumii. Punctele de vedere privind gestionarea durabilx sunt inc[ destul de diferite mai ales in 1[rile care dispun de resurse forestiere mari gi in cele cu resurse mici. Dar este neindoielnic cI treptat se va produce o convergenll axatd-pe conceptul european de "continuitate" vechi de dou[ secole,-caie se referi acum la toate functriile pddurii.

prima datd, elaborarea unei convenfii forestiere globale care sA regleminteze

l)us inci din l9B9 la cea__de a patra sesiune a Organiialiei Internrilionalc peritnr L.emnul rropical (oIBT). Aceeagi problemd pentru-prdurile Europci a l'ost discutat[ la conferinfa ministeriaii de la -strasbourg (1990). 'in urma conferinfei oNU pentru Mediu gi Dezvoltare din 199i s-a propus, pentru

Problenta conservi"trii ,si Lrtilizirrii dLrratrile a plclurilol troJlit:rrlcr ,\,lt

2,

BAZELE SILVICULTURII

Silvicultura, a5a cum s-a arEtat in capitolul 1., are contingente cu gi aplicative. Obiectul ei de lucru fiind ocosistemul forestier, qtiin[ele fundamentale care concurl la cunoagterea structurii, functionlrii gi evoluliei acestei unit[[i de bazd a inveliqului hiosf'erei asigur[ baza gtiingificl a silviculturii. Pentru cunoa$terea ecosistemului forestier, trebuie stabilitd inainte de loatc, compozilia biocenozei gi anume cel pu[in apartenenta specifictl u popula[iilor principale de producltori gi consumatori*. Pentru aceasta se lircc apel la taxonomia vegetal5 gi animald (la dendrologie in cazul arborilor). lntoreseaz[ ins[ nu numai inventarul speciilor ci qi adaptlrile lor la mediul dc via[I abiotic qi biotic, pe baza clrora se poate explica alctrtuirea hioccnozei respective. Adaptdrile sunt de resortul autecologiei dar si al gcneticii ecologice. Silvicultorul trebuie si cunoascl in continuare, cel putin pontru arbori, insecte gi vdnat, structura populagiilor prezente in biocenoz[. l)entru aceasta se folosesc principiile gi metodele demecologiei (ecologiei lxrpulaliilor)** Nu mai pufin importante sunt raporturile intre populalii in eldrul biocenozei, principalele procese biocenotice de acumulare qi descompunere a materiei organice, fluxurile energetic qi material intre biocenoztr rii sta[iune, dinamica biocenozei. Aceste fenomene sunt studiate de sinccologie. $tiinla sta[iunilor oferl informalii detaliate asupra mediului in -qi -biocenoza foreitierd. ln sf6rgit crlrc se deruott[ cu care interaclioneazl eunoasterea rdsp6ndirii ecosistemelor forestiere in legdturl cu inveligurile gcografice, a modului lor de combinare in unit[1i teritoriale de diferite nrilrimi, care formeazd obiectul geografiei, este indispensabil pentru a irrlelege diversitatea zonald qi regionald a ecosistemelor forestiere.
nurneroase $tiinte fundamentale

2.1. Baze taxonomice

$r

genetico-ecologice

Organismele care intrl in compunerea pddurii, ca de altfel toate rxganismele planetei noastre, se diferen[iazd dlpd infSligare gi insuqiri in grupe care au c5p[tat denumirea de specii biologice. Speciile sunt unit[tile tle bazd ale lumii vii care se deosebesc prin insugiri calitative, evidente de cele mai multe ori. Totugi, deqi sunt folosite in qtiinll de peste doul * Stabilirea intregii compozdii este o operagie foarte dificild, care nu a putut fi realizatE pAntr acum ln **
nici un ecosistem de p[dure, nici chiar in suprafele de cercetare detaliati. Demecologia sau ecologia populaliilor se ocupl de studiul structurii gi dinamicii populagiilor dc
organlsme.

,TURII

41

genetic,

unul sau qaj pu-tli .strdmosi comuni), un coicept tipologic (specia'.u tif al unei mul[imi de indivizi asemlndfori morfologic) qi ui con-cept geneti'c (specia ca mul[ime^ de indivizi interferrili gi iZotili reproductiv d'e alte a:emele^a mullimi). in realitate, specia este un concep't complex care trebuie sr satisfacd toate aceste puncte de vedere, coincidente pentru majoritatea speciilor. cazurile speciaie existente in niturr, a unor 'specii .o"rrotogi" asemdndtoare, dar reproductiv_ izorate, sau a unor specii mbrfologice foaite bine diferenliate dar lnterfertile, nu pot constitui urgurnerr" pentiu anularea noliunii de specie. Aceste cazuri nu reprezintd deI6t situalii temporaie in evolu[ia general5 a lumii vii. Ele trebuie abordate ca atare. Important penlru silviculturr, atdt din punct de vedere teoretic c6t qi practic, este modul actual de conturare a speciei pornind de la principiiie geneticii ecologice*. Se admite astrzi cE ecosistemur este c0mpul de evolulie al speciei in cadrul crruia se produc adaptarea, prin seleclii acelor exeriplare ile cdror gene _permit formarea de caractere care sd le asigure supravieluirea qi reproducerea normalr .in condiliile ecosistemului dat] specia' are de ..guld un polimorfism genetic destul de mare ceea ce ii permite sa ocupe -nige ecologice in ecosisteme^de diferite tipuri, cu constela[ii proprii de'factoii gi rela[ii ecologice. in fiecare din aclste tipuri de ecosiite,ir, specia este repreze_ntat[ printr-o mullime de organismi care formeazd, o 'populalie. Aceastd populalie este supusd selecgi-ei gi se adapt eazd la caraiteiistiiile nigei din tipul de ecosistem dat gi-prin aceasta capdtI o individualitate ecologicE gi geneticl, constituind o intitate distinctl in cadrul speciei. Astfel Picea abies (molidul), bine individuafizatd morfologic ca specie, poate ocupa in [ara noastrr nige convenabile in circa 25 de tifluri de ecosiitem, in care este prezentd prin populalii distincte. Toate aceste popula[ii se pot incruciga intre ele, dar au caracteristici populalionale deosebit., conoilionate in parie

'ceror delimitarea apropiate (din cadrur-irdcruiiiii'rien), _speciilor, mai ales a rtrm6ne inctr o problemE incomplet rezolvaid,. In modul de inlelegere a sp^eciei, se deosebesc dupr v. Enescu (19g5): un concept evolutiv (specia. ca gir de urmaqi cu o inumitr evolulie, du

ln popula$ilc marginalo, situatc la extrcmele ecologice, cclloneaz[ predominant solcclia dlrocllonal6, Individualitatea ecologicI qi gcnelictr a acestor populafii estc mai pronunlattr. In cadrul arealului speciei, varialia genetico-ecologicl a popula[iilor ponte fi continul (clinal5) sau discontinutr. [n acest ultim caz, in cadrul ipoeiei se pot deosebi ecotipuri sau rase ecologice locale, deosebite mai nles din punct de vedere ecofiziologic gi subspecii sau rase geografice care, po l0ng[ deosebiri ecofiziologice, vldesc gi anumite deosebiri morfologice ql 0u un areal intins. Pentru silvicultor cunoagterea ecotipurilor gi a rubspeciilor este la fel de importantl ca qi cunoagterea populatiei deoarece do toate aceste subunitdli ale speciei se leagd problema folosirii ecologice adccvate a materialului de impSdurire. Aga cum arat[ V. Stdnescu (1984), in condigiile speciale de relief $l ellm[ ale [Irii noastre se poate admite cI s-au format rase geografice gi esotipuri distincte, cel pu[in la unele specii de arbori. La molid (Picea abies) se admite existenta unei rase carpatice cu ere$tere mai activd, rezistenll mai mare la usc[ciune, la inghe[uri tdrzii gi llmpurii, dar mai mic[ la ger, precum qi cu conlinut mai mare de celuloz[ ln lemn. In cadrul acestei rase se indicl existenla mai multor climatipurl cum ar fi cel din Munlii Apuseni, cel din marile depresiuni intra-carpatlce, eel din Carpalii de Curbur[, cel din Carpatii de Nord sau cel de limit[ a pddurii. La brad (Abies alba) se vorbegte de asemenea, de existenla unei rase eurpatice, rezistent5 la ingheI qi la ddundtori biotici, cu creqtere foarte ttctivI gi duratl extrem de lung[ a perioadei de cre$tere. Climatipuri tleosebite exist[ in Munlii Apuseni, Banat, Bucovina. La larice (Larix decidua) s-a separat chiar o subspecie carpatica Sim. cu rapiditate mare de cregtere gi reTistenlI mai mare la cancer. La pinul silvestru (Pinus sylvestris), rasa geograficl din Carpa[i este rcparattr ca variant5 rumunica Svoboda, avAnd atAt climatipuri (Carpatii Orientali) cAt gi edafotipuri (de calcare, de turblrii) deosebite. La pinul negru (Pinus nigra) se recunoagte existenla unei subspecii rlistincte - banatica (Borb.) Novak. Fagul (Fagus sylvatica), este reprezentat in RomAnia prin doud varietfi[i sylvatica gi moesiaca. Varietatea sylvatica reprezint6 o ras5 carpaticl cu dcosebit[ vigoare de cregtere gi vitalitate. Climatipuri distincte sunt cele din Bucovina gi Munlii Apuseni, cu potenlial productiv mai redus, cele din Transilvania de Nord qi Banat, cu potenlial de producgie foarte ridicat, ccl de mare altitudine din Oltenia. La dealuri, in cadrul variet[1ii moesiaca, l'agul din Podigul Central Moldovenesc gi cel de altitudini foarte mici din Banat gi Oltenia, reprezintl climatipuri distincte. La gorun (Quercus petraea), reprezentant in Romdnia prin subspeciile pctraea, dalechampii qi polycarya, (considerate de unii autori ca specii), se deosebegte un climatip submezoterm, de mare altitudine din depresiunea Bragov, un climatip xerofil in Moldova, unul termofil in Banat. La stejar (Quercus robur) se admite existenJa unei rase geografice care l'ace tranzilia intre rasa vest qi sud-europeanl, de climl temperat-moderatl r;i rasa est-europeanI, de climd temperat-continental[. In afarl de aceasta, existd doul tipuri fenologice -..- stejarul precoce gi stejarul tardiflor (cu un
xupcrioard

siliicutoare, pc c8nd

in parte

fenotipic.

practicS.

potential interfertile, dar care prinleleclia indelungatl, oferat5 de mediul ecosistemic, dob0ndesc o anumit[ individualitate ecololicr qi'geneticr. ceea. ce se prezintE in manuarele de siliiculturX sau de dendrologie ca ecologie a speciei (autec.ologie) reprezintr intregul diapazon de ceriille gi toleran[e a tuturor, populaliiloispeci6i, stabilite de"regulS'la nivel generai. In realitate insr, silvicultorul nu iucreazd cu specia in" totalitatea ei-, ci cu una sau. cdteva populalii specifice, fiecare cu pirticularitdlile ei de adaptare care trebuie bine cunoscute gi {e care trebuie se lin5 sdu.u in activiiatea

S.pgqia apare astfel Ca un grup de populalii, morfologic foarte asemdndtoare,

i[

Dupr modul cum sunt localizate in cadrul arealului, popula[iile pot fi centrale.gi marginale. Populaliile centrale, care se aflr in bpiirnut ecologic al speciei, sunt supuse - de -regull unei selec[ii stabilizaioare qi div"er* Materialul ce urmeazl este prezentat dupd valoroasa
Enescu (1985).

lucrare "Genetica ecologici", elaboratd de V.

BAmI-E

glwrcUtn nil

41

provenientd.

stejarul de terasE,- stejarui dE ldcovigte etc.j cercetare gi practicE, sunt curent foloslte nogiunile de provenien(I , {r. gi origine a semin[elor forestiere, ca gi cea de regiuni (sau'zone)* de
luonctr,

de

^ Provenienla seminlelor se defineqte prin locul arboretului din care au fost culese, indiferent dacr acest arboret este natural sau artificial. De
respective. Despre originea semingelor se vorbegte numai pentru cele culeie din arborete artificiale gi se referl la locul arboretului naiural din care s-a cules inilial slmdnla folositd pentru crearea arboretului artificial. in exemplul

provine din arborete naturals sau artificialb aflate "in jurul iocalitdfii

exemplu cdnd se spune "sdmdn[a de molid de provenienld crucea,,, sdm0nla

provenienld are intindere mare la-cdmpie sau podiq, Tn schimb si restrAnge puternic .ca. suprafalr la munte. Fiind vorbi ae omogenitate climatic"d, materialul. d-e imp[durire din regiu.ne poate fi folosit in Iadrul regiunii, pe c6t posibil insl in stagiuni ecologic eihivalente. Folosirea acestui" material ln alte_ regiuni este supusd anumltor restriclii (Enescu gi colab., 1976). . -. Jinand seama cd popula[ia din cadrui unui tip cie ecosistem aie o individualitate genetico-ecologicr, ideol ar fi ca transferul de material de imprdlrire, chiar in cadrul aceleiagi regiuni climatice, sE se facd numai in limitele. aceluiagi tip de ecosistem. -Luciul este insr pe de o parte mai greu de realizat, iar pe de altr parte nu intotdeauna de dorit, deoirece popuialia genetico-ecologicd respectiv6, optima din punct de vedere ecologic,'poate s5. nu. fie qi .optipe din. puncf de vederb productiv. Aceasta pentru cI sele_c[ia naturali din ecosisiem actioneazr precumpdnitor pentru optimizare ecologic5 care nu este neaprrat legat[ gi de prodictivitate ridicatr. Iatr de ce, in cazul lnor populagii geletico-ecologice necorespunzdtoare din punct de vedere al- producliei cantitative sau calitative de^ lemn, poate aperea necesitatea inlocuirilor. cu populalii care, pe ldng[ o adaptaie'suficientd la condiliile ecosistemului respectiv, sd posede gi inlugiri productive mai bune. Pentru a se cunoaste provenienla mateiiatului dei imp5durire gi a se asigura o amplasare sta[ionald optim5 a culturii, s-a convenit cr este n6cesarl certificarea acestui material. Prin certificare se atestr provenien[a gi superiorita.tea silvoproductivr a materialului in raport cu nigte cerinie -iri,ir.. Astlzi, certificarea materialului.de imprdurire a devenii o obligilie legala in majoritatea l5rilor cu silviculturl avasatl. In_ folos.irea- provenienlelor, silvicultorul trebuie sI linr seama de constatrrile de pand acum, care se pot rezuma astfel (wri[ht, 1976 dupd @sitini1iallanoi,dargiinaIte!iri,trebuieevitatpentru,anuseconfunda ** cu zona de vegetalie. originea acestuia se mengioneazl,,originea necunoscut5,,. DacI nu se cunoaqte

in care.popula[iile genetic-ecologice ale unei ipecii manifestr anumite insuqiri adapfive - ta itima regioriala. Regiuned de
punc.t_de vedere edafic),

^mai . Regiunea de provenienlr este un ieritoriu intins, riai mult siu pu[in omogen din. qylct de vedere mai ales climatic (dar adesea gi din

culege dintr-un arboret artificial*x, altfefprovenieirla gi originea se suprapun.

de mai sus, srmanla de provenien[d crucea, poate fi de origine cnicea (dacE provine dintr-un arboret natural) sau de origine ,,austriacr,, dacr provine dintr-un arboret artificial creat 6u sdmdnla ad"usi din Austria. Deci, originea_.trebuie menlionatr alrturi de provenienle atunci cdnd srmanla se

V. Enescu, 1985): provenienlele sudicc au dc rcgul[ cre$tcrea mai mare, pornire mai tArzie primlvara gi lncetarea cre$terii gi colorarea frunzolor mai thrzie toamna, rezistenlfi mai micfi la ger. Silvicultorul trebuie str mai tin[ seama de faptul cI populatia cu care luueazd este expresia fenotipic[ a raporturilor dintre genotipul speciei gi mediul in care se dezvolt[. Un numlr de caractere fenotipice ale indivizilor populaliei sunt ereditare, dar altele nu. De aceea judecarea valorii populatiei dupl fenotip, este valabild numai pentru exemplarele ce o compun ln momentul respectiv, dar nu gi pentru descendenli. Pentru a distinge caracterele ereditare de cele induse de mediu, sunt necesare culturi de descenden(d gi urmlrirea in aceste culturi a eritabilit[[ii caracterelor. Cercetdrile de descenden[[ trebuie precedate de un atent studiu biosistematic al speciei. Modul de comportare al diferitelor popula[ii genetico-ecologico, ecotipuri sau rase geografice intr-un anumit climat, tip de ecosistem sau rto[iune, se poate stabili prin culturi comparative de provenien(e. Accsto culturi, mai ales in ultimele decenii, au permis deja stabilirea, pcntru nnumite regiuni, a unor provenienle de mare valoare cultural5. O problem[ care capdtd importanl[ din ce in ce mai mare ln silviculturE e$te conservarea polimorfismului genetic al arborilor, avdnd in vedere c[ lelec[ia artificial5 este practicat[ cu intensitate din ce in ce mai mare at0t ln crearea cdt qi in conducerea arboretelor seminaturale, dar mai ales a celor artificiale. Folosirea de semin(e seleclionate (din arbori izolali, din pluntaje gi chiar din rezerva[ii de semin[e), seleclia puielilor inainte de plnntare, seleclia practicatl in arborete prin lucrdrile de conducere, toate accste mlsuri contribuie la ingustarea polimorfismului genetic. O situalie cxtremI de ingustare a acestui polimorfism, se realizeazd cdnd in cultur[ te folosegte o singurl clonl (cum s-a intAmplat frecvent la plopii negri hitrrizi). Se preconizeazd de aceea, anumite mdsuri de evitare a scdderii polimorfismului genetic printre care se pot men[iona: interzicerea culegerii tle seminle din arborii izolali, crearea de culturi multiclonale (cu zeci de clone care s[ asigure o diversitate geneticd suficientl) etc. La menfinerea polimorfismului genetic poate contribui gi crearea de sul'iciente rezervalii naturale in care evolulia popula[iilor sd se fac[ numai rtub ac(iunea selecliei naturale gi care, cel pu[in la speciile anemofile, sd lnrpiedice reducerea polimorfismului in pldurile invecinate, prin diverr*il'icarea continu[ a fondului de gene.

2.2. Baze demecologice (de ecologie a populafiilor)

secgiunea precedentd s-a ardtat rolul crucial pe care urelrul speciei populalia genetico-ecologicS, produs al selec[iei

in

il joacl in

in cadrul

tipului de ecosistem. Aceastl popula[ie, care constituie obiectul de lucru nemijlocit al rilvicultorului, este o entitate cu structurl gi dinamicl proprie, str6ns legate dcsigur de natura ecosistemului in care s-a format, de condiliile stationale qi cle sistemul de relalii biocenotice ale acestuia.

IHIEEEUEVItrULTURN

-uni*nr. !1,-11l1Ti.ii pop.ula[iilor de arbori, de aibugti, de ierburl,'oe torosltoare sau ddunEtoare. De aceea el trebuie s5 cunoasci trgir" arpa care se structureazr gi se modificr popula[ia. Aceste legi sunt stibitite o rarnurl distinctd a ecologiei, demi:cologia sau ecologi"a populaliilor. ae 2.2.1. Structura populaliei
Structura populaliei este definitl prin urmltorii indicatori: num5rul sau ^ electlvul (exprimat gbignuit prin densitate), frecvenJa, distribulia spaliala, structura dimensional[, structura v0rstelor, structura iexelor, rati natatitalii, rata mortalitllii gi rata cregterii. popu,laliei, adicd numdrul de indivizi aceeagi specie -- ._l]y:::^rl^in cadrul unei biocenoze, este mai greu din stabilii. o'e ce se rntalneste de aceea, peryru a ardta mdrimea populaliei se folosegt." o"nriiut"a numdr de indivizi la unitatea de supraiall a biocenozei*. Toate mdsurile. de ingrijird gi de recoltare a arborilor, cele de proteclie impotriva drundtorilor ruy 9.: gospodrrire a vanatului au ca scop, de fapt, reglarea numrrului populaliiloi d'e interes pentru silviculturd. b. u..6u, . -.;;;;i cunoaEterea mdrimii reale a populaliilor pe'de o parte, iui si ; optime.a popula[iilo.r, pg. tipirri de'ecosiite., ,rtd o ir.,ni.a oorigatoiie pentru luarea unor decizii.corecte in gospoddiirea padu'rilor. apariliei indivizilor popltaliitor arate'cat oe-dr. ,. intalnesc .Frecvenga acegtia pe suprafalI. . Distribugia spalialS a populaliei in cadrul ecosistemului este un indicator lmportant deoarece de el d-epinde structura biocenozei qi raporturile de si.-interspecifice din ecosistem. Distribulia" orizbntata poaie ::lffj:ti:. :ltra_ r _rndrvrduarr (regulatr sau- intdmpldtoare) ori grupatr, in grupe de dit'erite IlliTl-?j:,li,b$i, verticalE este legatr'de siratiricur"u Sioi.nozei si de varsta rndrvlzilor populaliei. In arborete, distribu[ia_.arborilor pe orizontald poate fi foarte diferitd speciile dominate sunt distribuite obignuit individual gi regulat, celelalre specii p_ot avea distrib.ulie individualE regulatr sau intanipriidare'dar qi pe grupe:_ Multe populalii din stratele infdrioare ale pdddrii au aistriLuiia grupatr din cauza modului .de inmullire (prin rizomi; sau a distribu[iei neuniforme a luminii. La unele animale de pidure ,"uii.iuid de o distribulie mai mulr^sau..mai pulin reguiat5 prin o.ufuiea gi asemenea "" -enlineiea de crtre indivizi sau familii a unii animit teiitoriu oi rrrane (fenomenui

in
in

iruoii p"ri; fi distribuitl pe intregul profil vertical al biocenozbi. Diferitele stioii oe varste ale insectelor, se pot afla in diferite straturi ale biocenozei.
arborete.le pluriene, populalig unei sirecii"oe

unele din straturile biocenozei. Dir in func[ie oe' varsia, indivizii de vdrste mici qi mij.locii se por gesi gi'in arie-'iiraturi. Astfel,

terito^rialitelii). In structura verticalr.a biocenoze! populagia iqi are un loc bine precizat -temporar,

tmpldurire, alegerea metodelor de combatsrc a d[unfitorilor, a celor de lngrijire gi seleclie a vAnatulul ctc. - Struitura dimensional[ a popula[iei presupune cunoa$terea dimensiunii indivizilor (liniar[, volumetricd sau de greutate). Structura dimensional5 pentru arboii (inlllime, diametru, volum) este un indicator ecologic gi economic de bazd tn silviculturd qi in ind.ustria lemnului. Structuridimensional5 a celorlalte populalii (insecte, vAnat) este important[ pentru aprecierea vitalit5[ii populatiilor dar .are gi importanf[ economicd (ta vanaf de exemplu). StruCtura dimensional[ a popu.laliei sc exprim[ de iegulI prin medii gi coeficiengi de variagie cAt gi.prin distribulia pe' categorii iau cjase dimeniionale. Structura dimensional[. a popula[iei itepinde, pe l6ngI factorii de nutrilie, de distribulia vArstelor qi de presiunea concurengei intra qi interspecifice. Neuniformitatea dimensionall a populaliei este in primul rAnd urmarea diferenlelor de vdrst[ dintre indivizi, dar qi a polimorfismului genetic, a condiliilor de via[d pe care le-a avut fiecare individ (inclusiv a. presiunii competitive la caie a fost supus). De aceea chiar intr-o populalie .absolut echiend, indivizii nu au niciodatd aceeagi dimensiune, constatdndu'sc O clistribulie apropiatl de distribu[ia teoreticd de tip normal. Structuia vdrstelor populali-ei este un indicator de priml importanf[ ln judecarea populaliei deoaiece de raportul intre vArste depinde structurA climensionaie, fluttualiile populaliei !i chiar existen[a acesteia. Din acest punct de vedere se pbt diitiirge populalii mai mult sau mai putin echiene pluriene rna'i pirgin pturiene. in ii populagii mai muit sau indivi2ilor pe categorji cadrul celorde vdrst[. se a (sa.u . [odte^ face o distribulie ^clase) ' Tratamentele silvice aplicate arbbretelor, depind in mare m5surd de structura vdrstelor, unele fiind tratamentele pentru arboretele echiene qi altele pentru arboretele pluriene. Structura vdrstelor este foarte important[ in gospoddrirea populagiilor de vAnat. - Sfructura se*eior p-opulaliei, exprimatd prin raportul dintre exemplarele mascule qi femele, intereieazl in special la insecte qi vAnat dar Si la speciile cle arbori unisexuat doice cum sunt plopii, sllciile, tisa, gingko. De structura sexelor depinde inmullirea populaliei gi deci qi existenga ei_ permanentl. -cregierii, respectiv raportul intre numlrul Rata natalitdlii, mbrhliielii qi de indivizi ce apar, sau ce dispar fald de numdrul populaliei cdt gi diferenta dintre aceste raporturi, sunt indicatori de mare valoare pentru judecarea schimbdrilor ce pot interveni in mSrimea populagiei. Pe aceastd baz[ se pot face prognozi qi lua mdsuri pentru dirijarea mdrimii populaliei. 2.2.2. Dinamica populaliei
Dinamica populaliei reprezintl modificarea in timp a structurii sub ^sau multor indicatori structurali amintili. Obignuit, prin raportul unuia dinamicd se inlelege mai ales varialia numlrului populaliei. Dar, tot atAt de importante iunt- gi varialiile celoilalli indicatori, de multe ori corelate intre ele. a. Dinamica numdrului (efectivulul). Varialia sau fluctualia numfirului populaliei se produce anual ca gi de-a lungul mai multor ani.

intra gi interspecifice, dau- elemente pentru stabilirea formulelor

*
A nu se confunda

Ambele feluri de distribulie, corelate cu o cunoa$tere bunr a raporturilor

c1e

cu densitatea amenajisticl care este raportul intre suprafala rcal?i qi suprafala considerard normald a secliunii de bazd d arboriioi.

IAZELE 3ruVrcULflTRII

17

ciclu de vial6 este mai mic de un an gi ra celE multlanual;, cri cicru at via[tr de doi sau mai mulli ani. ^ La organismele anuale, num[ru] indivizilor cregte in fiecare an de la 0 pani la un maxim gi.scade apoi din nou p6nr ra 0. ciclul de viald al populaliei ' poate, avea lungime diferita cdteva la catevf - de laperene,s5ptrmani indivizilorluni. varia numrrul poate - La organismele _bianuale sau ln cursul anului in funclie de natalitate gi mortalitate fdrl a ijunge insd la 0.. Aga de exemplu dupr un an de slm6n[d, num[rul popuialili unei specii de arbori va creste prin formarea de puieli. Dar, in anii urmdtori, dacE nu se mai produce fructificalie, el va scldea c6ntinuu in urma eliminlrii naturale a unei pIrli din puieli, dar gi din arborii dominagi. Fluctuagia multianuald se produce de asemenea diferii la organismele anuale gi la cele multianuale.
La cele anuale, degi !n fiecare an numrrul popuragiei porneste gi ajunge la cr de la an la an, numdrul poputagiei nu este aceiugi p,itaro fi intr-un an mai mare, in altul mai mic. Aqa ie^intdmplr Ia unele iniecte ..cu -populalia inmul[ire ln mas5" Ia care la un moment dat, aie in caliva ani succesivi numere din ce in ce mai mari pAnI atinge un maxim absolut, urmit de descreqterea rapid6 a numerelor realizate anual. Aceastd "gradalie" incepe c6nd numarul populaliei cre$te. peste nivelul stdrii de echilibiu, caracteristii pentru faza de latentS, se dezvoltr printr-o fazd de crestere exponenlialr, atinge maximul absolut !n flza d9 _culmina[ie gi scade apoi rapid in iaza de depresiuie, ajung0nd iardgi la nivelul fazei de latengS. obiqnuit, .populalia te grsegte in ecosistem in faza de latenld avdnd un numlr relativ redus menlinut la acest nivel prin entomofagi. Daci dintr-o cauzd .oarecare, populalia a iegit de sub controlul acestoia, se produce grada(ia. Creqter,ea puternicd a numrrului, determind epuizarea reiurselor de hranE, starea fiziologicr a indivizilor devine precard, si dezvoltr epizootii care duc la scdderea numdrului. Pqpulatia reintri in faza de latenli. -este -in faza de depdqire a lateniei cdnd .Momentul optim de combatere numrrul populaliei este inc[ mic. combaterea in iaia de cregtere expone-nlialS este dificild gi neeconomic5, iar in faza de depresiune i-ru-gi are justificare deoarece numrrul populaliei se reduce oricum. in generai este de preferat combaterea biologic5, deoarece combaterea chimicf neselectivd distruge odat5 cu defoliatorul gi entomofagii, lipsind biocenoza de mecanismele de control necesare. . .La organismele multianuale, populalia se prstreazr de la un an la altul, numrrul ei crescdnd sau scizand dup6 cum prevaleazd aparilia de noi organisme, sau disparilia unora din cele existenie. La multe populalii multianuale, se pot observa fluctuagii ciclice, cu cregteri si sc5deri oe numir periodice. Aqa se intampl[ la unele populalii de pdsrri qi mamifere de prdure. La alte populalii, de exemplu la aibori, dupr iormarda unui seminliq numeros, urmeazd o scddere treptati a numSrului de arbori cu vdrsta, li inceput mai rapid5, apoi din ce in ce mai inceat5. sporirea sau reducerea numdrului populaliilor este funclie de rata cresterii (diferenla intre ra_ta natalitdtii qi iata mortalitdlii). Aceaita depinde de o seamr intreag5 de factori de ordin extern gi iniern. Dintre ciuzele externe, cele mai importante sunt cantitatea gi calitatea hranei, prezenla qi
0., se poate constata

numdrul dugmanilor, favorabilitatca factorilor climatici ctc, Cauzole cxtcrnc lnflucnleazl direct numlrul populatiei, dar au gi efecte indirecte, declang0nd la lndivizii populaliei st[ri fiziologice gi comportamentale care mdresc sau rcad prolificitatea pe de o parte gi mortalitatea pe de altd parte, av8nd ca Etbct final modificarea numlrului popula[iei. b, Dinamica producliei de biomasd. Varia[ia produc[iei de biomastr a populaliilor se produce atdt in cursul anului c6t gi multianual. Pe silvicultor il intereseazd in mod special varialia produc[iei dc blomasE lemnoas[. Caracteristicile acestui proces formeaztr obiectul ouxologiei forestiere (V. Giurgiu, L979), gtiinlI desprinsE din dendrometrie, oore investigheazd variatia dimensional[ a populaJiilor de arbori qi procesul de acumulare a lemnului in cursul anului ca gi de-a lungul eiistenlei urboretului. Indicatorii auxologici importanli pentru definirea producliei de lemn a populaliei de arbori sunt: inll[imea medie, diametrul mediu, suprafa[a de baz[, volumul de lemn, cresterea curentl gi medie anual5. Auxologia forestier[ a dezvoltat metode pentru determinarea exactE a ucestor indicatori. Pe baza cercetdrilor de auxologie s-a stabilit dinamica anualtr a cregtoril ln ln5llime qi grosime a populaliilor unor arbori, dar mai ales dinamica multianuall la toate populaliile de arbori. Aceasta este sintetizatl in tabelclc de producgie in care, pe vArste gi clase de produclie, se prezint5 inal[imca, dlametrul, suprafala de bazd, volumul masei acumulate in arbori c8t qi crc$terea curentd qi media anualS (V. Giurgiu gi colab., 1972). Tabelele de produc[ie nu sunt intocmite insd pe populalii geneticoecologice. Ele cuprind intreaga varia[ia a acumulSrii de lemn in toate populaliile unei specii rlsp6ndite infr-un teritoriu mai mare (cum este de exemplu tara noastrd). CAmpul de varialie, obginut prin cercetarea dinamicii acumul5rii de lemn, cu vdrsta, se imparte apoi intr-un numdr de clase "de produclie", in funclie de inllfimea medie a arboretului. In acest fel instr, nu se evidenliaz5 deosebirile de dinamicl a cregterii intre populaliile gcnetico-ecologice. Tabelele de produclie reprezintl un auxiliar bun pentru produclie. Dar, din punct de vedere ecologic, ele dau numai indicalii orientative. Se simte nevoia intocmirii unei noi genera[ii de tabele bazate mai mult pe criterii populalionale propriu-zise.

2.3. Baze ecosistemice

Silvicultorul lucreazl direct cu popula[iile genetico-ecologice, dar toate intervenliile lui se produc in cadrul ecosistemului forestier seminatural sau artificial. Ecosistemul forestier este unitatea de bazd a inveligului forestier constituitl dintr-o biocenozl edificatl de arbori gi mediul abiotic pe care aceasta il ocupl qi cu care interaclioneazI. Toate organismele gi popula[iile tr[iesc in ecosisteme. in cadrul acestora au loc raporturile dintre organisme gi dintre ele gi mediul abiotic, se desflqoard procesele ecologice fundamentale de producere gi acumulare de

EAMEBffBMSUIJTUETI

biocenozei, are roc rransformarea rocii rn- ioi gi; ;rffi;i-il' ecosistem se desftrgoar[ procesur de producli. r.*nuiui'gi a artor bunuri necesare societElii umane. IatE de ce cunoa$terea ecosistemului forestier este tot atAt de necesard silvicultorului ca- si cunoa$terea speciilor sau a populaliilor. pentru aceasta se face in continuare o prezentare a cetor dbuh fiili--.o.ponenre are ecosistemului biocene.za qi mediul ei de viage, ,ioi"-r, trec in revistl relaliile ce se-stabilesc_intre-.orgarisme gi -meaiu'"it-!i-intr. orguris*{ procesele principale, fluxurile. Ji circuitele ecosisteriice, dinaTnica ai . clasificarea ecosistemelor forestieie.

iJo.ffi"i,

2.3.1. Biocenoza forestierd

Biocenoza forestierr este o comunitate de organisme dominatd de arbori, formatd sub influenla unui anumit complex E iu.i"ri ai mediului gi a relaliilor intre comporGnte gi intre acestea gi mediu. 2.3.1.1. Biocenoza forestierd ca sistem

altora prin relaliile care existl intre ele. Aceasta inseamnr ci .silvicultorur, .care aclioneazd obignuit asupra anumiror populalii (a1bg1i, ins.ecre, pdsiri, mamiri,re etey, "rretuie sa glna s.eaTl de. reaclia posibild a biocenoiei intregi, in virtutei' integraritatii ei. Astfel, eliminarea entomofagilgl pril combatiri chimici neserective, a dus la permanetizarea atacurui oeforiaioritor gi aceasta, arte impacturi in ecosistem, la usclri de arborete pe iuprafele mari. ""i"irta'." b. Heterogenitatea este insugiiea uiocenizei ae a fi arcrtuitr din componente diferite structural Ei funclional. Faptul ce in biocenozr se realizeazd un circuit compret af materiei .organide, o. lu--rint. za pane 1i desfacerea ei in elementele abiotice constituEnt., ,. Juto..iie coe*isterlei de. organisme taxonomic deosebite gi cu frrnclii'ecofofic.-l'iferiter pi;;i;; animale,. microorganisme, fiecare av6nd o funclie i, li;;;l Je materie care trece prin biocenozf,. Autoreglarea este insugirea biocenozei de a reduce la un anumit nivel de echilibru toate abaterile intervenite in structuiu ii-pro.esele ce o caracterizeaz5. Autoreglarea biocenozei se.asigurr i" principir prin retagiile obignuite intre organisme gi mediul abiotic, Eat si i,itr.- oiiunirr.. Toate

melor^ gi popula[iilor co.mponente. Integrilitatea dii"rro-r"l-este doveditl gi prin faptul cd o modificare a unei -componente se repercuteaz.i asupra

caracter informalional. a. Integralitatea, este insuqirea biocenozei de a funcliona ca un intreg cu caractere proorii, diferite de cele ale iale. Integr"litrt;; -componentelor se asigurr prin sistemul^stabir de relalii intre'popuraliii.-.orporente si se manifestl prin punerea in migcarea a fluxu.il;.;;;;;;tice gi mareriare in ecosistem, prin modificarea mediurui ca gi. a infd[igrrii!i-irrl1iilo.
organis_

o simplr agromerare de organisme, ci o biologicr organizatd, care funclioieazd-ca un intreg. Ea are asemenea tuturor biocenozelor, caracter de sistern deschis d ildG.eturiie acestor sisteme: integralitate, heterogenitate, autoreglare, echiliuru fropiii oiirariic,
entitate

Biocenoza forestier[ nu este

rcla[ii au un pronuniat ceracter do rcglaj datoritd caractcrului limitat rcsurselor mediului abiotic, ca Ei al resurselor biologice din fiecarc ccosistem (popula[ii de plante cu un numtrr 5i o biomas[ limitat[) gi, eorospunzltor acestei baze trofice exist[ 5i popula(ii de consumatori gi deccompunltori de o anumit[ mlrime. Orice cregtere exagerat[ a unei populalii duce pe de o parte la epuizarea bazei trofice folosite de aceasta; llar pe de altd parte gi la inmullirea popula[iilor ce o folosesc ca hran[. Prin acest reglaj dublu se revine treptat la o mdrime a popula[iei normaltr pentru ecosistemul respectiv. ' Autoreglarea asigurl identitatea calitativd qi cantitativl a biocenozei pentru cI limiteazl la minimum varialiile ei de structure qi prin aceasta ttsigul[ o mai bund funclionare. In ecosistemele suficient de evoluate, autoreglarea funclioneaz5 normal ntAt timp cdt nu intervin impacturi deosebite care o pot anula, ducAnd la dcreglarea ecosistemului sau chiar la distrugerea lui. Problema autoregldrii in ecosistemele forestiere trebuie sI preocupe ln mod deosebit pe silvicultor, deoarece in acest fel se asigurd stabilitatea lor ql permanen[a funcliilor lor de produclie qi protec[ie. Este mai ieftin gl nrai eficient s[ se lucreze astfel incdt mecanismele de autoreglare sd l'unclioneze normal pentru cd altfel reglarea ecosistemului trebuie preluat6 do silvicultor gi efectuatd cu cheltuieli suplimentare. Aga s-a lnt8mplat utunci cAnd prin primele combateri chimice s-a distrus capacitatea de reglare a popula[iilor de dlunltori. d. Echilibrul dinamic este starea biocenozei realizatd prin autoreglare c0nd numlrul populaliilor gi volumul resurselor mediului abiotic fluctueazl ln limite restrdnse in jurul unor valori medii caracteristice pentru biocenoza rcspectiv[. e. Caracterul informalional rezultl din faptul cI in biocenoz5 se rcceplioneazd gi circul5, iar din biocenozl ies informalii adicd semnale de natur[ foarte diferitd care provoacd anumite reaclii ale componentelor lliocenozei. Informalia poate fi de naturl fizicl (radialie, apd, migcare, sunet, culoare, form[ a organismelor), chimicd (substange diverse din mediu, sccrelii diferite ale organismelor), fiziologicd sau comportamental5, Informatia receptat[ serveste pentru declangarea unor stdri sau acgiuni ale organismelor sau populaliilor menite sd asigure supravieluirea, dezvoltarea ili perpetuarea lor in limitele impuse de relaliile din ecosistem. Prin aceasta informa[ia apare ca element important al structurii qi funclion6rii biocenozei.
oceste

sl

2.3.1.2. Structura biocenozei forestiere Structura biocenozei forestiere cuprinde in principal dou[ aspecte: morfologic, de imbinare in spa[iu a elementelor structurale, qi trofo-energetic, de inldn[uire a diferitelor categorii funclionale de o.rganisme. Structura biocenozei are gi o componentd iniormalional[ qi una biochimica. a. Structura morfologici se constituie prin a$ezarea in spaliu a organismelor gi popula[iilor pe care acestea le formeazd, potrivit adapt5rilor pe care le au. Unitatea elementarl a structurii morfologice este organismul, dar el nu se manifestl ca unitate autonomd ci ca un component al popula[iei din

verticaltr a biocenozei. structura biocenozei forestiere, ca gi a altor biocen oze de uscat, are ca schelet. principal permanent fitocenoza, ansamblu de popula[ii de piante cu clorofilS, cele mai multe fixate in sol, parlial gi in siru'strat. Fitocenoza este stratificatr pe verticald av6nd o mojaicire destul de pronunfatr pe orizontald. Pe vertical[ se deosebesc: - un strat al coroanelor arborilor, ridicat la 10-40 m deasupra solului, cuprinzAnd eventual cAteva etaje; un strat al coroanelor arbugtilor, ce se inal![ pulin deasupra solului (1'6 - care de-asemenea.poate ivea subdiviziuni pe'verticald; m), gi ierburilor in de sol, (o,to-r,o - un strat al subarbuqtilor gi eventual un apropierelicheniloi,-pe sol; m;; un strat al muqchilor siraf al straturi de rlddcini in sol. - mai multestraturi reprezintd suprafe[e active ale fitoceno zei, prin Toate aceste care se face schimbul de gaze, de elemente chimice gi de energi. *.hi,rl existen[a !i in care au loc, proces.e de. importangr primordiale pen-tru"u biocenozei - fotosinteza gi respiralii, absorbgia apei din sot qi transpiragia. Fitocenoza forestierr are Ei o artr supraiale'activ[ localizatr i,i pil; in straturile amintite (pe.ramurf gi r5drcini), iar in parte gi in aceste strituri, pe tulpinile arborilor gi arbugtilor. Este 'vorba o-e camuiut care produce biomasa lemnoasr gi scoarga !i ceruia i se datore azd de fapt importanta func[ie de produceri a lemnului. Pe orizontalS, fitocenoza forestierr este mai mult sau mai pulin mozaicatS, distribulia plantelor putAnd imbr5ca diferite forme sau in grup, regulatd sau int6mplltoare etc. - individuill Pe acest schelet structural-fitocenotic se grefeazl celelalte populalii ale biocenozei - de insecte, de prsdri, de mailifere, de alte animale, ie ciuperci, de microorganisme. Rezultr straturi complexe formate din toate categoriile de organisme. Trebuie ar5tat cr o parte din popula[iile constituente ale biocenozei se aflI- gi in litierl gi sol adic[ in cornponentele nevii ale ecosistemului, unde alcdtuiesc straturi distincte. o asemenea structurd_ morfologicr complexr a luat nastere printr-o coevolu[ie a speciilor pddure, care gi-au format adaptrri speciale'pentru .de convieluirea in mediul interior foarte diversificat al prdurii. b. Structura trofo-energetic[ este reprezentatl irin raporturile trofice de. schimb energetic intre diferitele populalii, datoritl diferenlierii lor 5i func[ionale. Din acest punct de vedere, biocenoza forestierd ca qi orice altd biocenoz5, este compusd din trei .categorii mari de organisme gi populalii producrtoare de materie. organicr, consumatoare a materiei oiganici ;ii - moarte gi descompunrtoare a materiei organice moarte. Fincgia de sau producrtori.revine plantelor cu clorofilr care alietuiesc fitocenoza, iea de consumatori revine animalelor, plantelor fdri clorofilr gi microorganismelor, iar cea de descompunltori ciupercilor gi bacteriilor. Structura trofo-energeticE iste alcltuite din lanfuri trofice in care prima verigr este un producrtor, iar urmEtoarele sunt ieprezentate prin cagiva

consumatori care transtbrm[ vuriut blonrusa turnizatd de acesta, Ultimele vcrigi sunt reprezentate do dccompunltoril necromasei. -De-a lunlul lanlulul trofic, odat[ cu materia organic[, circulI energia captat[ de prdducdtoii din mediu care in final_ revine, treptat, din nou. tn m6diu sub iormtr de cildurfi produs[ prin metabolizarea materiei organice, Lanlurile trofice, prin inierconect[ri, formeaz[ o intreag[ re[ea. trofic[ care de fapt [ine laolilta popula[iile biocenozei, tegleazd num[rul lor gi conferd inteeralitate biocenozei. in biocinoza forestier5, cele mai multe lanluri trofice au ca prima scoar[a, lemnul, verigl un arbore, mai exact o parte din arbore - frunza, rddliina. in calitate de consumitori apar insectele, pdsdrile, mamiferele de ptrdure, ciupercile. Ca descompunltori funclioneazd ciupercile, bacteriile. ' Unii autori considerl drepi pdrli componente ale biocenozei zoocenoza, cuprinzAnd toate populaliile de animale gi microcenoza, cuprinzdnd toate populaliile de microoroganisme. Spre deosebire de-fitocenozd, aceste cenoze nu au ins[ nici unitOte structurall, nici unitate func[ionall at6t de pronuntate incdt sd poatI fi considerate p[r!i biocenotice bine conturate.

2.3.2. Staliunea forestierd gi biotopul forestier

2.3.2.1. Stuctura generald a staliunii Stagiunea, ca unitate fizico-geograficd cu un anumit specific ecologic-, -(altitudine-latitudine; forml de relief' cuprinde atat elemente de geolop expozilie qi pantl in cazul versan[ilor; configura[ia supr.afelei terenului; substrai liitrl<igic profund; depozit de suprafali; numeroqi constitucn[i ai solului gi unele insuqiri ale acestuia; prima pAnz[ de apd freatic[ pedofreaticl S.a., toate cu caracter de determinan[i ecologic.i), cAt gi elemente de ecotop, alcdtuit din factori ecologici climatici 5i edafici, form6nd mediul atmosferic (climatopul + gazele Oz, COz, Nz S.a.) gi mediul edafic (edafotopul). ' Bioiopul este acea parte principall a sta[iunii, care, intre limitele ecosistemului, se aflS in interac[iune cu biocenoza, fiind folositl de aceasta qi modificat[ in m5sur6 apreciabild atdt in atmosfera imediat ambiantl acesteia cdt qi in orizonturile superioare ale solului. Pentru denumirea staliunii cu funclie de biotop al ecosistemului forestier s-a propus gi termenul corespunzltor de staliune-biotop (C' Chirit5, 1987), nibtoput sau staliunea-biotop este consideratl in ecologie ca mediu intern sau micromediu al ecosistemului, in opozilie cu mediul extern sau macromediul acestuia, din afara limitelor conven[ionale ale ecosistemului. Este necesar si fie precizat cd, in cazul p5durii, separarea dintre microqi macromediu, in atmoifera ambiantl in special, nu este atAt de trangantl ium aratd acea linie imaginard de limitd a ecosistemului forestier (N. Doni[[ qi colab. L978; Chiri1d, 1980 $.a.). V6rfurile 5i pdrlile superioare- ale ioroanelor arborilor se afl5 in contact direct cu macromediul atmosferic, deci sub influen[a lui direct5: primesc direct radialiile solare luminoase 9i calorice, precipitagiile, vaporii de ap6, migclrile aerului (vdntului), gazel.e COz, Oz,-Nz q.a.,-toate acestea nemodificate sau pulin modificate - prin schimbul de substanle qi energie pe Suprafelele de contact cu coroanele

nigte rimbi in ecosistem, prln caro radialiire .ca pEtrund iirecr, nemodificai; ilpr;;'prtin innu.riui" ::tTi::.pt^precipitaliite oe stratul arborescent al biocenozei, pInE la diferite-aOanciini, in interiorul ecosistemului, in parte chiar p6nr la suprafala r"irrri-a.tr.i, ...u-..1r; considerl ca mediu intern siu micromediu atmosferic al ecosistemului forestier este influen[at de macromediur utro.r.ii.--u,nliunt, atat piin prelungirile. gi prtrunderile directe men[ionate, c5t $i p;i;- schimburile de substante gi energie intre micro- gi macromediu. Se vede din aceste constatrri ca nu numai ceea ce s-a numit ,,mediul biocenozei", in sens de mediu intern sau.micromediu (atmosferic joacr un..rol.important in^ via(a acesteia; o i.p"r,)rrr. mare si .arii"j revine gi 'si T.:l?.T.Si]]1,^(::lrl ltmgsleri.c in special, precum .irui ritorogic, frecverii Ir cerul nldrogeologic), tdrd de care micromediul nu qi_ar putia indeplini funclia de mediu de vialr al biocenozer $l nlcl n-ar putea exista ca atare. Astfel,..apare.necesarl o modificare de opiice in acest'domeniu al alcltuirii gi vielii ecosistemului forestier Aceste consideralii generale asupra alcdtuirii staliunii in cadrul ecosistemului gi in afara_rimiteror acestuia,. ad.yc gi pri,irere piecizari privind structura acestei alcrtuiri, adici a staliunii cf biotop gi a acelei ire4i a staliunii care nu se aflE in interacliirne directr dio""noru, ,'u--lrt, transformatr de aceasta (macromediul atmosferic, p.Jotogi",'ritorogll, ",i hidrogeologic). ' .. ca_ qi biocenoza _forestierr, alcrtuitr in spagiul suprateran in din mai multe straturi, stagiunea-biotop qi stajiu"neu ir'irtr.grr eimod clar prezintr in ceea ce privegte atmosfera ambianti intr.na, roiri qi-r*usorul, caractere clare de stratificare sau cel p!.1i1 de diferengiere p" ,i..ii.ura. Astfel, in atmosfera m6diului intern, rumina' qi Leiauru ajunsr prin radia(iile cosmice la limita. superioard a coronamentuiui arboretuliri, prtrunJ rl^l". ro,l, relinute de mul[imea barierelor int6lnite in r*riigui ::I.:ill:lilarDonlor.Sl ln parte dispersate in acesta. Migclrile aerului, vantul de diferite intensit5li, suferr de asemenea scrderi importante- in -.o.orurent, foarte frecvent ajungandu-se la calm atmosferic ,ierauaiqit ap;;;" oe supraiala solului. Structura stratificatl a gi in general diferengierea ei pe verticald _staliunii se constatd evident in arcltuirea pe oriionturi a soturui qi a substratului Iitologic al acestuia, frecv.ent gi fn. prezenla p0nzei sau ianzelor de apd (freaticr sau/qi stagnantE din piecipitilii) si u'rrun:rrri rrJuti". 2.3.2.2. Relieful, determinant ecorogic principar al stagiunii-biotop diferen[ele de altitudind, ex_ -regiuni pozjgie, inclinare, ambiangE. geomorfolbgita g.a., in cu ielief "ur., lccl.den^tat,.influenleazr.variai de-puterriic atat unii ractori ec'otogici impoitan[i, cat si gtti dererminanli ecologici. Aceste.influenle ,uni a."i.portln1r ecologicd principalr gi se po.t consiata pe mari intindeii i, 1u* noastrd, cu relief in ,nil joase luncile .mari trepte de. amfiteatru, av6nd in pdrlile rdurilor interioare, iar in cele mai inalte cuimiie qi ".r. marelui arc carpatic. o foarte dezvoltatd refea hidrograficr, - rrug.Lntano u"iiuriii "i.rt.r"

armosre'c se prerungeste

deulurilor gi munlilor, m[rcgtc mult suprafe[olo vcrsan[ilor de ditbrite ordine, gradul de inclinare, diversiiatoa oxpozitiilor, numlrul culmilor gi crestelor. - Prin cregterea altitudinii de la c0mpiile joase de lunc[ prin toate treptcle marelui amfiteatru gcomorfologic, relieful modificI climatul dc Btep[ $i silvostep[ pe care l-ar fi avut teritoriul t[rii noastre dactr acesta ar-fi fost in iniregime o c6mpie, determin6nd scdderea temperaturilor qi creqterea precipitaliilor, cu altitudinea. Climatele munlilor gi dealurilor au caracteristici de temperaturd, precipitalii, evapotranspiratie poten[iald, vdnturi, determinate nu numai de -de formele de relief* (in cazul versanlilor, gi de expozi[ie, hltitudine, ci gi lnclinare, pozi[ia pe versant), de deschiderea gi orientarea vdilor, de masivitatea gi gradul de fragmentare al mun(ilor gi dealurilor, de ambian[a geomorfologic[- g.a. Climatele, care depind ln variabilitatea lor de topografia terenului cu relief accidentat, au fost numite topoclimate. La diversele nivele altitudinale de mungi gi dealuri, expozitiile ver' B$n[ilor influen!0nd condigiile termice, de umiditate gi de v0ntuire, contribuic ln mod hotdrdtor la rdspAndirea speciilor gi formaliilor forestiere; elq condilioneazl altitudinea panA la care acestea se ridic5 pe versan[ii lnsoriti gi pe versan[ii umbrili, pe versan[ii v6ntuili sau addpostili qi chiar :- in regiunea dealurilor mai ales, schimbarea formafiei forestiere in func[ie dc cele doud expozilii principale gi de acelea de vdntuirB-addpost. Prin condiliile lor de inslinare, versanlii ,sunt expugi procesului do oroziune de diferite grade, cu deosebire c6nd nu sunt.bine addpostiti de vegetatie gi cu c6t energia reliefului (diferenla de nivel medie dintre culmi -fundul qi vlilor) este mai mare. Ca urmare a procesului de eroziune, irunsport gi depunere, pe versanli se formeazd depozite de suprafal[ de difcrite origini qi grosim,i, iar solurile au grosimi de profil qi de orizont humifer variate in func[ie de m[rimea pantelor, lungimea 5i forma versanlilor (convexd, concav[, t plan6). Existenta gi intensitatea scurgerilor de suprafa[d gcneratoare ale proceselor de eroziune pot agrava in mod diferit echilibrul hidrologic al bazinelor, cauzdnd torenlializarea in diferite'grade de' gravitate r regimului cursurilor de ap5. component principal al staliunii-biotop 2.3.2.3. (Topo)climatul local

,^_^-I:1,^*ll !?lp9yt qlinc.inaf al peisajului, esre prin excelenlr un oerermrnant..ecologic.a.l staliunii-biotop, prin

bioclimaticl (gi, corespunz[tor acesteia, rdspdndirea formaliunilor forestiere zonale), precum gi, particularitllile clirnatice locale, determinate de aqezarea gcografic[ a locului, altitudine, unitate de relief (pe versanli, expozi[ia, pilnta, pozigia pe versant), ambian[a geomorfologicd (umbriri datorate unui nrasiv vecin, canalizarea vdnturilor reci pe unele vIi etc.). Topoclimatul local, climatul local in cazul cAmpiilor, rezult[ prin nrodificfu.i ale climatului districtual (al sectorului ecologic respectiv) sub intluenlele factorilor locali mai sus menlionagi. Rezultatul acestor imbin[ri climatice se manifestl in mdrimile qi regimurile tuturor factorilor ecologici de natur[ climaticl (temperatur5, precipita[ii, evapotranspira{ie poten[ial[, urniditate atmosfericl relativf, vAnturi g.a.).
Sistematica formelor de relief, elementele lor morfologice gi caracterele landgaftice inclusiv particularittrlile lor stalional-ecologice sunt prezentate detaliat in lucrarea "Fundamentele_ naturali:tice gi metodologice ale tipirlogiei Ei cart[rii sta[ionale forestiere", (ChiritA qi colab. 1964), tabelele 2 qi 3'

rcvine condiliilor climatice, care determin[ atdt cunoscuta zonalitate

in specificul ecologic al staliunii-biotop, o importanl6 de prim

rang

,",1H8f,

EtrffIT'IUUtl'I.'RII

55

geotop.

-ii ecologic se . determintr mai iit6i valorle tempiraturit ii-iricrirt'i'i1iJ, altitudinea .de platou .a locurui, .cu ajutorul-giudi"niilor"-dintr.'oo,ia itufii -i. meteorologice .(altitudinal superioard- gi infelioara).' varoiile -expozilie, corecteazd apoi in funclie de "6ii*t. pantr gi poiigie pe versant, folosind pentru aceasta nomografele oficia[e ICpA. peniru caracterizarea evapotranspiraliei _potengiale ETp (in funclie de datele corectate de temperaturd), se folosesc abacele speiial intoimite. Pentru exprimarea prin formuie a condiliilor bioclimatice zonale in care.se aflr un tip de ecosistem sau un tip de'sta[iune, se folosesc abacele special intocmite. Pentru prin formure a condi(iilor bioclimatice zonale in -exprimarea care se afl5 un tip de ecosistem sau un tip de staliune, se folosesc cunoscutele notatii din lucrarea- statirJni fore_stieie (c. chirild gi col., 19971: Ss, FC, Flr, FDz, FDr, FD+, Ffr,fr,'eMr, FM3, Sa, )u, in caiiul unui anumit sector ecologic se .adaugr simbolul subregiunii ecologice gi at aceituia (exemplu: ar1) (y^zljn.l:"1scop lucrarel,Tzoygy"u- gii?gilnur"a ecologicl a p5durilor din RSR,, (N. Donild gi colab., 1980). s e 2.3.2.4. Solul, geo-Ei edafotop tn ecosistemul forestier Prin complexul sEu de factori ecologici in interacliune cu biocenoza, . solul are un caracter de edafotop, iar piin partea oe'pioiil qi suustratui din imediata continuare, precum gi- prin determinanlii ec6logici .. .up.inJ. (cu.influente asupra factbrilor ec'orogici) sotut, are'gi-caia&e.rr parlial de

Din in.slqi definigia generalr a sorului olvers moditicat antropic,. diferengiat pe verticair, format prin acliunea - corp natural nemodificat sau milenarl constructivl unei lungi succesiuni de uioc6noie, in fondul mineral -a de factoiii'climatici qi auend l] ljl::r:r:t de suprafa[r., in coidiliile dictate imaginea InsuSrrea tundamentald de fertilitate reiese alcatuirii lui dintr-o succesiune de "strate" (care sunt aga numitele oiizonturi si suborizonturi genetice-.9i, destul de frecvent, strite de material parenta"l in care s-au format diverse orizonturi genetice). Stratificarea materiei - solului' apare evident mai intdi prin prezenla pdlurii organice de frunze sau/$i ace moayg gi alte resturi orgdnice i,.gutui. mdrunte qi_ animale, alcdtuind litiera prdur'ii, mai precis iolul forestier. Aceastr defectuos numit5 "plturd moarid', (caie incluhrt inie bogata .,raune pril a clrei aciivitate, impreuni cu aceea a microorlanismelor, f,:^lr^rlr-11", lltlera este continuu atacatd gi tr-ansformatd in ,,humus de litierr--) poate fi de grosimi foarte variate, mai afdnatr sau mai indesatd, aui-intotl,r.?il; si L Tpl l"lmal separabild in trei sau dour strate ("suboriionturi,, orguni"'.

. . ol .- litierr proaspdtr, material organic netransformat prin procesul de humificare; oF - suborizont de-fermentare, litierd in curs de descompunere, resturi cu structurE vegetald bine vizibill; -organice oH suborizont de-humificare, cu materie organicd .,humificatd,, gi resturi organice in particule fine, cu structurr u.g.iile vizibild numai cu , lupa, de culori foarte inchise. Lipsegte in cazul liumusului de tipul mull, in timpul verii in special.

u) $l anume:

Sub orizontul dc litiorl urmeaz[ protilul dc sol propriu-zis, cu o succesiune de orizonturl genotlcc dlfcrlnd dup[ tipul genetic de sol. Urmltoarele orizonturi sunt mal caractcristice pentru solurile forestierc: la suprafaltr un orizont care, put0nd avea lnsugiri fizice qi fizico-chimicc diferite, este recomandabil ca cel pu[in in lucr5rile de specialitate ale pedologilor forestieri sE fie inclus in una din urmdtoarele variante: orizont mollic, ca in cemoziomuri, - Am slab acide,Abrune eu-mezobazice bogate rendzine, l[covigti, soluri brune in humus 9.a., de culori inchise, in stare umedl cu valori qi crome < 3,5* aspect pim6ntos, structur5 glomerularS, grdunloas[ sau subpoliedric5, slab-moderat acid, cu grad de saturalie in baze YaJ>557o; cAnd este mai sublire de 25 cm se noteazl cu (Am); Au - orizont A umbric, de soluri brune acide, humicosilicatice 9.a., cu caractere Am, dar cel mult slab structurat, cu reaclie acidd * puternic acid[ qi grad de saturalie in baze VeJ < 55Vo; cdnd este mai subtire de 25 cm se noteazd cu (Au); Ao gi soluri podzolite - orizont A ochric, de soluri brune de p6dure, acide, podzolicc - luvice strrace ln argiloiluviale luvisoluri albice, humus, soluri -gleice S.3., de culoare deschisi, in stare umedd cu crome gi valori > 3,5'. Cobor6nd pe vertical5, in profilul de sol poate urma un orizont do tranzilie AB, apoi un orizont B, in general brun cu sau fdrd nuanlE rogcat[, deloc sau prea pulin imbog[[it in argill (aga numitul orizont B de alterare sau cambic, notat cu Bv) sau accentuat-puternic imbogllit in argill iluvionatl (aga numitul orizont B argiloiluvial, notat cu Bt). La solurile podzolite (luvice) ,' podzolurile argiluviale (luvisoluri) gi podzolurile propriu-zise, sub orizontul cu humus (uneori sub un orizont de tranzilie AE) urmeazd un orizont eluvial E (notat odinioard cu A2), de culori deschise, pAnd la albicioasS, s[rlcit in argild qi/sau sescvioxizi gi materie organicd, imbogdlit in nisip gi praf de cuar!. Dup[ culoare gi alte insugiri fizice, s-au distins: Ea - orizont eluvial albic, de soluri podzolice argiloiluvisoluri g.a.; El orizont eluvial normal, de soluri podzolite urgiloiluvial luvice; Ee orizont eluvial podzolic, de podzoluri propriu-zise. Sub orizontul E ("podzolic"), frecvent dupl un orizont de tranzilie EB, poate urma orizontul argiloiluvial Bt, menlionat mai sus sau, in cazul solurilor de podzolire propriu-zisd, direct orizontul iluvial Bhs sau Bs orizont spodic, fost humico- feriiluvial sau feriiluvial podzoluri tipice, - de soluri podzolice brune qi brune podzolice - cu acumulSri de materie organicd qi/sau de sescvioxizi, de culoare negricioasl, brun5- ruginie inchisx*, nestructurat, gros de minimum 2 cm; obignuit, Bhs se continul cu Bs mai deschis la culoare, brun-ruginiu pAnE la ruginiu-g5lbui, mai s[rac in humus gi sescvioxizi, care trece treptat in materialul parental al solului care formeazd, un orizont BR (trecere la roca consolidat[ - durl R) sau BD (trecere la roca neconsolidate D). In solurile de step5, silvostep[ gi numeroase soluri de pldure, profilul de sol se incheie cu un orizont carbonato-iluvial sau calcic C, mai inainte
insugiri ale culorii, determinate cu ajutorul tabelelor cromatice Munsell (C. Chiri!I, l974,pag.455-458). Caracteristici gi limite cromatice dupl sistemul Munsell (C. Chiri$, 1974, pag. 460).

gleizare.total[ (orizontul gleic Gr, de reducere, permanent ud, vineliu alblstrui. Solurile forestiere formate pe roci sedimentare bogate in argilr (loess, material loessoid, lul, argil6) formeazd frecvent in o-rizontul E o p6nza prelungitr, de apd stagnantr din precipitalii, care deteimind !empo1a.rd,_divers (pseudo) gleizarea slabd-moderatE, cu marmorare itaUi Oiiuzd a orizontului B,_care {gyr_1. B(W) sau B(W) sau puternicd, orizontul B devenind BW sau Btw, evident marmorat. - aga numitele pseudogleiuri, stagnarea in prelungitr a apei de precipita[ii cu sau frrr acumulEri -din scurgEri de suprafal[, urmatr de zv0ntare sau uscare, conduce la formarea unui fluternic orizont pseudo.gleic w,_ in intregime puternic marmorat cu pete rogii, gdlbui, vine[ii-albdstrii, pete qi concre[iuni negricioase ferimanganice. ^ In regiunile cu relief accidentat, substratul litologic al solului este f91ma1 din aga numitele depozite de suprafalr .sau dJ cuverturr (eluvii, deluvii, coluvii) din dezagregarea rocil6r tari gi rrmanerea pe loc -provenite (depozite eluviale), antrenarea gi dipunerea pe pante (depozite deluviale), acumularea in strat gros a depozitului la baia pantei (aepozite coluviale). Prezentarea de mai sus a urmlrit oblinerea unei iniagini a diferengierii pe vertical5, cu dispunerea materiei in strate. deosebit compozili6nal, morfolbgic, fizic qi fizico-chimic a solului forestier, urmat de ^straiul de material parental sau rocr mami, iar acesta de stratul de depozit de suprafa[d, sprijinit pe roca sau rocile de fundament. Din aceast[ succesiune pedolitologicl a intregii staliuni forestiere pentru statiunea-biotop se ia in considera[ie acea parie a profilului de jol inclusiv litiera in intregul ei - care interaclioneazd, cu biocenoza forestierd predominant prin sistemele de r[dlcini ale vegetaliei lemnoase gi ierbacee -. pe aga numita grosime fiziologic util5 a profilului de sol, dar deosebit de activ in orizontul humifer superior Ah il solului, care cuprinde cele mai multe rdddcini absorQante gi f.ine in general. compozilia, structura, potozitatea gi insuqirile fizico-chimice qi biolbgice ale acestui orizont edafic fundamental, cu maximum de via(r gi dinamicr rnereu transforrnatoare in cuprinsul lui, impreuntr cu litiera, cu maximr participare la nutrigia prdurii qi' la circuitul biogeochimic al substanlelor, eite, in- coriditiile pirmise de climatul loc-al, expresia cea mai bine realizatd a acliunii mediogene a biocenozei forestiere, pe fondul mineral al solului. Co6orand in addncime pe profilul solului, pand la limita grosimii fiziologic utile, influenla modificatoare a biocenozei forestiere actuale devine tot mai slabr, in raport cu impulinarea tot mai inaintatl a sistemelor de r[ddcini. Este necesar sr fie preciTat gi subliniat cr staliunea-biotop actual[, cu sol de un anumit tip genetic, deci cu anumite insugiri fizicb-chimice gi trofice, este rezultatul indelungatei ac[iuni pedogenetice a unui lung lanl de biocenoze succesive pe fondul mineral al materialului parental-gi in condiliile clinnatului local, divers favorabile vielii biocenozei.- Aga cum s-a
_

In solurile cu aptr freaticr stagnantE, protitut are la bazd, un orizont cu caractere de hidromorfie moderat5 (exemplul Bv(Go), cu slabe pete vine[ii de-gleizare. sau de gleizare puternicr-(orizoniul'gleic Go -^ de oxidare-reducere, cu puternice pete -vine[ii, rdginii, negiicioase) ori de

neconsolidattr

D (loess, material loessoid g.a.).

procizat mai sus lnsE, lntluonto moellflcutoaro, creatoare de specific edafic ln ecosistemul forestlcr agtual, cgtc Bceca a biocenozei de tipul cel mal rccen^t, cu structura compozilionalE gi arhitectonic[ 4ctualtr. in func[ie de modul 1n care se asociaztr diferitele procese ale pedogenezei, ca urmare a condiiiilor de climd, forma[ie vegetald, relief' substrat litologic g.a., la suprafaga uscatului s-au format soluri foarte diferite sub raportul stadiului de dezvoltarea profilului pe o anumit5 direc[ie de evolulie geneticd. Au rezultat astfel categorii superioare de soluri, carac' terizate fiecare printr-o anumit[ direclie de evolulie, cu un anumit complex de procese pedogenetice; aceste categorii superioare cuprind categoril subordonate, reprezentdnd stadii de dezvoltare pe direclia de evolulie respectivd, iar acestea, la r0ndul lor, cuprind categorii de nivel inferior, cu anumite particularit[gi morfogenetice. Foarte numeroase gi diferite sub toate raporturile, solurile cu categoriile ee le formeazd at primit nomenclaturi (in continud perfeclionare) 5i incadrtrri in anumite sisteme de clasificare, diferite de la o gard la alta 5i chiar dC la un autor la altul. Trebuie remarcat efortul pedologiei americane gl al lnstituliilor FAO-UNESCO, de a elabora sisteme gi nomenclaturi c$t mal larg valabile pe plan rnondial. $i in lara noastrl existd o anumltl nomenclaturl "tradigionalI" qi mai multe sisteme de clasificare. Dupl prelungite eforturi, in largi colaborare, s-a realizat un sistem natiOnal de clasificare a solurilor la nivel superior qi inferior (ICPA, 1980), ameliorat pe parcurs gi apt de a incadra orice eventual5 unitate'noud' ' Acest sistern cuprinde la nivelul superior al clasificatiei 10 clase, 39 tipuri de sol gi 470 subtipuri genetice de sol. Citdm clasele de soluri gi tipurile pe care acestea le cuprind: - Molisoluri, cu 8 tipuri: sol bdlan, cernoziom cambic, cernoziom nrgiloiluvial, sol cernoziomoid, sol cenugiu, rendzind, pseudorendzind. - Argiluvisoluri, cu 6 tipuri: sol brun-rogcat, sol brun- argiloiluvial, sol brun-roqcat luvic (podzolit), sbl brun-luvic (podzolit), luvisol albic (sol podzolic argiloiluvial), planosol. ' Cambiioluri, cu 3 iipuri: sol brun eu-mezobazic, sol roqu (terra rossa), sol brun acid. Spodosoluri , ctr 2* tipuri: sol brun feriiluvial (podzolic), podzol. Umbrisoluri, cu 3 tipuri: sol negru acid, andosol, sol humico- silicatic. Soluri hidromorfe, cu 4 tipuri: lEcovigte, sol gleic, sol negru clinohidromorf (negru de fAnea[I), sol pseudogleic. Soluri helomorfe, cu 2 tipuri: solonceac, solonel. Vertisoluri, cu 1 tip: vertisol. Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate, cu 9 tipuri: litosol, regosol, psamosol, protosol aluvial (aluviune), sol aluvial, erodisol, coluvisol, sol desfundat, protosol antropic. Soluri organice (histosoluri), cu L tip: sol turbos.
S-* fIA-pr"pur,*t
brun.

bine documentate pentru incadrarea ca tip in aceaste clasl gi a solului podzolic

"t

In descrierile stalionale de suprafa[d se preiizeazd

pe pante slabe, - pe pante medii, eluvli gi depozite deluvii eruvio_deluviare; cu acumurSri suprapuse ra partea'irifeii";;t ;';;;;un,urui, coluvii, proluvii peste aluvii sau in altl ordine: erodate parlial sau totar, pe pante repezi gi abrupte, deseori cu roca la zi. sau pedologice, la fiecare indicare gi rocile din care acesta provine

caracteristici are substraturui sorurui condi[ionate de rerief. Intereseazr natura genetic5 qi cea tiiotogica u .uu.triiurui. p" versanli, substratul sorurui este formai oin aga de cuverturd, rezultate prin p.orrir nuiritete orp"rit, o, suprafalr sau oe aezajrffi., u'r,..u.. parliarr, eroziune, rostogolire-traniport gi a.pun.re' a ,olilo, formaliei georogice autohtone sau din u1g"tq, frecvent s, .rr depuneri eotiene'oe purberi. Strdns condilionate^ d'e relief, dJp*it"rr'o;-;U.ri.i; s_au separat in (C. ChirilI gi colab., 1964, modiii.uti,normale

surpare etc.

2.3.2.s. carac.teristici stalionare forosite tn descrlerea ec,sistemeror forestiere Din mur!imea cuno$tinleror despre rerief, solurilor de pEdure, care sunt mai frecvent' constituentii gi lnsugirile toiorii.- in caracterizarea ecosisJemelor forestiere, se prezintd urmEtoarele: caracteristici are i-etiefutui ijin]re acestea, mai frecvent folosite sunt: forme. de relief, expozigia, inclinarea gi forma versantilor. A. .Se disting buignuit urmatoaiert;;';;il:i;. a. In regiuni cu relief accideniat, d1;lrlii gi-ilrir.i, creste, culmi, platouri, versan[i, uli (acestea din urmr oitireirliinou-se dupr: formr, mdrime* inclinarea talvegului, regimul scurserii). D. m regruni curelief pt^at, qt cdmpii gi.iuncl: c,mpii inalte, piemontane, cdmpii tabulare in terase, cdmpii inter'fluvii largi, campii joase subsidente; lunci inalte (tdpqane laterale,'t.rur" -."unae, frinouii'ii,iuiur. Ei marine, grinduri continenra_le, 9y. g.a.), lunci..tg^. \vv'rvsvw, Jq (oun1cr9.11ritr si colab., r"qoi, .irpriii*j G;;;;;;,'l;pge, depresiuni) t5. Dupd expozilie, versanlii pot ir: cu expozilie insoritd _ suOiia si sud_vesticd /SV) cu expozilie semiinsorir' suo'-1stfg asEi-si"";(rca 1v; cu expozilie semiumbritl esticl.(E) cu expozilie u.mbritd _.nordica (Ni.{l I;"r=;_;;ii.a fNVl p. Dupd tnclinare, se disting u..irrg,, i,"ioiti.a.fNel in pantd linl s_au-slabe (sub"6"fiuu slab inclinali in pantd moderatl (6" moderar ir"rlirti -_ 15.i in pantr puternice (ts' ii'l-.uu put.rni.--ir.iii'ugi 45") Jau-repezr flpede (?i" rn panrd abruptl (pelle.45.)-sau abrupli D. Dupd fori2, s6 oisting iC. btiriii"gi colab., 1964) versanli: punll simptE dreapi'I,'ionue*a, .on.uuirn panra comprexd-v5lurat5, in trepte, cu fragmentare verticalS (ogase, ravene, rupturi liniare), cu terase, pseudoteras" "d. ;i;;care,

depozite eluvio-deluviale provonite din, gresii silicioase;-.depozite deluviale provenite din alternanle marne-gresii gi cu depuneri eoliene). r-Caracteristici ale'solulul, Dintre acestea, de interes deosebit sunt unele insugiri de naturE fizicd, identificate prin observafii de.t?re.l,.unele-insugiri 9i date analitice fizico- chimice gi chimice, precum 9i unii indici calculafi. Dupd grosimea morfologicd solwile pot fi: 15-30 cm 30-60 cm : Peste 90 cm dup[ grosimea.fiziologic util[ (limita este Aceeagi incadrare 9i p6nd la care pltrund peste 90 % din rdd[cinile arborilor, la care densitatea aparenti depigegte fiecvent 1,65), cu pr_ecizare -la. fiecare categorie a ^fiilologic al grosimii (exemple: fiziologic foarte superficial, caracterului fiziologic mijlociu profund etc'). oirpa volumul^edafic ve sau fiziologic util (pdn[ la limita grosimii fiziotogic utile, f[ri schelet qi r6dicini groase): ?, v- volum edafic nul pdnb la minim 0,0 0,15 m'/m'o ' cu - " '0 clasa de mdrime 0,15 volum edafic mic - I 0,30 clasa de mirime 0,30 volum edafic submijlociu -II 0,45 mirime clasa .de 0,45 cu volum edafic mijlociu -III 0,60 - clasa de mirime 0,60 0,90 cu volum edafic mare -IV - clasa de m[rime 0,90 volum edafic foarte mare

i;il;

..'.. superficiaie mijlociu profunde foarte Profunde valabil[

foutl"tup"rficiale

sub15cm

;;

ll f:f

il

tdpgane de

Dupd conlinutul de schelet (2 mm $), solurile forestiere pot fi: lipsite iau practic lipsite de schelet, cu sub 57o schelet

clasademirime

""'V -

solurile'in general se clasific[ in clase gi specii texturale, in funclie. de 0,002 mm) 9i nisip procentele de argila (<0,002 *P 9)t praf (0,02 ^(>O,OZ); acestor procente fiind 100, se lucreaz[ in general numai cu suma
suma argil5-praf (tabelul 1).
Tabelul

peste 75 Vo textura.pamantului fin Q *rn 0), Dup6 compozilia granulometric[ sau

sfabscheleiice.. semischeletice scheletice excesiv scheletice

2-25schelet
50 75

25 50

schelet schelet

Clase gi specii texturale

de depozit
(exemple:

Texturd grosierl lNirip Texturd semigrosier[ lNirip tu,o,

pind la l0%
pdnd

pdn[ la
pdnd

l07o
25o/o

la

157o

la

Clase texturale phnd la 20 Texturtr semimijlocie

Pref 0,02'0,002
pdntr

Soluri oligomczob azlee , Soluri mizobazicc

"

. . Q9'15- E:)

' (55'75 Vo)

pdni la

20-37

pana la 15

la

32

30
10

p6ni la

50-85

peste 65

Texturl mijlocie
Texturd semifini

p6nd la 30

10-30

Texturtr fin6

30-50 37-55 3A-43 43-55 43-61

65

32-50 50-70 pdnd la 15 15-32

pAnd

t5-32

32-50

la

32

Pentru delimitarea concretl a speciilor texturale in func[ie de datele analizei granllometrice, se foloseEte' un a$a numit .,t.iungt i" at textuiii;i sau dreptunghi american. ih desciieri se folosegte, dupl caracterul acestora, denumirea adjectivald la singular (sol nisipos, sol lutoi erc.) sau la pluratl(soruii-ni.iporit, i"r-ii
lutoase etc.).

si.Na; num{i-gi baze r"rri"iu"uiG (sny, ."rtri completarea cap,acitagii totale de schimb cationic riind o6irpai- Je cationii agizi H* gi Al***, suma acestora formdnd aciditate de schimb sau efectivr (As sau Ae) a solului. procentul in care cation ii bazici sature.azd complexul absorbtiv (argila coloidald + humusul) este exprimat p_rin indicele fizico-chimic ar iotutui numit gradul oe iaiuragie iri uur. (V, exprimat in %). Dupd mdrimea v sorurie r-uu n*ii !i grupai i, categorii: Soluri extrem oligobazice (10 7o)
paqe
1?

q,8 . 7,2 neutru ..slabalcalin 7,2-8,4 8,4 9,4 moderat ;i;;ii; 9,4 - 10,0 . ..puternic alcalin 10,0 . foarte irurernic ;i;ii; s.aturalia tn baze a solurilor. in funclie de s'tadiri a. dezvoltare geneticE pe o anumitr direc[ie'gi de uolagia in minirate bazice a materialului lor parental, solurlle iu complixut to, uoioiuti, saturat in mdsurr foarte variatd- (de. ra. cdteva pfnr ia 100 de procente) ; ;;iio;i bazici. (ca'*,.Mg'*, K

Aciditatea activd,. neutralitatea Ei alcalinitatea solurllor. Sunt insugiri fizico-chimice determinate. d.e .rap_o_rtul dintre ionii H. si- oH- in ioiujqiu solului. se.exprimr prin^indici pH,_care reprezintd logdritmul negativ al concentraliei ionilor, H^. jn s9lu1r9. Dupr vaiorarea pH"a extractul"ui apos al amestecului 1 sol: 2,5 apd, sblurile se grupeazl istfel: 3,5 . .l eitrem de puternic acid 3,54,3 foarte iuternic acid - 5,0 puternic acid !,? moderat acid !,9 - 5,8

. .^^(90-100-Eo) Soluri megabazice sau saturate Soluri carSonatic 'megaeubazice . . (100 + CaCOr) .. Incadrarea principalelir tipuri de soluri forestiere tn categorii de bazicitate. Rezervele de baze schimbabile gi mdsura in care aceastA satureaz[ complexul absorbtiv depind atAt de stadiul de evolutie genetiCtr pe o anumit[ direcgie, cflt gi de natura mineralogici a substratului - ln ionsecingl de rezervele bazice ale materialului parental al solului, format din acesi substrat. Ca urmare, gradul de saturagie in baze (Y Vo la pH 8,3 gi Ye Vo la pH-ul solului) iariazd pentru acelaqi tip de sol gi acelasi oriront genetic il acestuia intre limite frecvent atdt de diferite, incflt ins[gi citegoria de bazicitate (oligobazic, mezobazic etc.) in care se -solul se schimbl. Aceaita este explicalia pentru care unele incaireazi tipuri de soluri forestiere se incadreaz[ in doud, exceplional trei categOrii di bazicitate, iar la,cele mai multe categorii de bazicitate corespund mai multe tipuri de soluri. Se constat[ aqadar cE citarea categoriei de bazicitatc nu este suficientd pentru a se qti la ce anume tip de sol se refertr (exceplii podzolurile). incadrarea principalelor tipuri de. soluri forestiero in caiegorli de bazicitate sau satura[ie in baze se prezintl astfel:
Tipuri de soluri
Cernoziomuri

Categorii de bazicitate

Cernozioriruri argiloiluviale Soluri cenugii Soluri brune-rogcate tiPice

eu-gi mezobazice

. eu-gi

mezobazice

Soluri brune eu-mezobazice tipice qi molice

mezo-eu-qi megabazice

Solurioligobazice

...(101j0

vo)

mezo-gi eubazice Soluri brune luiice (podzolite) . . . albice (soluri podzolice Luvisoluri argiloiluviale) gi soluri pseudogleice oligomezo-gi mezobazice alSice (podzoliie) i. . . . Soluri brune acide tipice qi umbrice . . . . . . . . . oligo'oligomezo-gi mezobazice Brune acide criptopodzolice . .extrem oligobazice, oligo'gi oligomezobazice Brune feriiluviale extrem oligobazice 5i oligobazice (podzolice) Soluri pocizolice brune extrem oligobazice gi oligobazice extrem oligobazice Podzoluri Troficitatea globald potenliald Ei efectivd a solurilor. Troficitatea solului iste insugirea acesiuia de a fi trofic, adicd. nutritiv pentru.plante, condilionatd de: lonlinutul de elemente nutritive in unitatea de volum dc sol (exemplu: 100 cri3;, volumul total de sol folosit de sistemul de rldlcini al piantei, densitatea aparent[ a solului in acest volum, desimea rldlcinilor

BAffi LE

Str.,tnffi[Etr!!*-*, ..,QA-55 ...(55-75

Vo) Vo)

61

Lut
Texturi semimijlocie
Textur5 mijlocie
Praf

nisipos

Lut argilo-nisipos
Praf lutos
Lut

pdni la

20-37 pini Ia 30
10

pdntr

la

Soluri oligomezobazice . Soluri mezobazice

20

pdnd p6ntr

s0-85

la 32 la 15

peste 65

Lut pr6fos

pAnI la 30

10-30

Texturl semifini Texturi find

ArgilI nisipoasi Lut argilos Argili lutoasd ArgilI prlfoasl

Praf argilos

3A-43 43-55 43-67

J/-55

30-s0

p6ni la .1,5

15-32 32-50 50-70

15

32 32

pdnd,

32-50

la

Pentru delimitarea concretr a speciilor texturare in funclie de datele analizei granuromet:1::,- r. fotoseSte'un asa numit "triunghi ar texrurii,,, sau dreptunghi amencan. In descrieri se.fo^r_osegte, dupr caracteru.l acestora, denumirea adjectival, la singular (sol nisipos,.ot iutoll;.i;., Ia plurar (soruri nisipoase, soluri lutoase
etc.).

Aciditatea activd, neuffaritatea si arc.arinitatea -;;;;.irr-arri..';;il sorurl/or. Sunt insugiri fizico-chimice determinare d; solului. Se exprimI prin^ indici ptt, .rr_. reprezintr H"-"';i"oH in sorulia concentra[iei ioniror H* in sorulie. Dupd vaioru..u logaritmur negativ al al amestecului 1 sol: 2,5 apd, ,i,iurit.'.. grupeazd pii'u'exrracturui apos astfel: .;; . . exrrem de puternic acid _ ;,; _: a,J J,J foarte puternic acid

.(75-90Vo) Soluri megabazice sau saturate . . (90-100 Vo) . Soluri carbonatic megaeubazice . . (100 + CaCO) Incadrarea principalelir tipuri de soluri foresiiere tn categ6rii d,e bazicitate. Rezervele de baze schimbabile gi mdsura in care aceasta satureaz[ complexul absorbtiv depind at6t de stadiul de evolu[ie geneticl pe o anumitE directie, c6t gi de natura mineralogic[ a substratului - ln consecinlE de rezervele bazice ale materialului parental al solului, format din acest substrat. Ca urmare, gradul de saturalie in baze (Y Vo la pH 8,3 gi Ye Vo la pH-ul solului) variazd. pentru acelaqi tip de sol gi acelasi orizont genetic al acestuia intre limite frecvent atat de diferite, inc6t tnstrgi categoria de bazicitate (oligobazic, mezobazic etc.) in care se incadreazI solul se schimbS. Aceasta este explicalia pentru care unele tipuri de soluri forestiere se incadreazd in doud, exceplional trei categorii de bazicitate, iar la cele mai multe categorii de bazicitate corespund mai multe tipuri de soluri. Se constatl agadar cI citarea categoriei de bazicitate nu este suficientl pentru a se Sti la ce anume tip de sol se referE (excepgii podzolurile). Incadrarea principalelor tipuri de soluri forestiere in categorii de bazicitate sau satura[ie in baze se prezintd astfel:

Solurieubazice ..i.

Tipuri de soluri
Cernoziomuri

Categorii de bazicitate

cambicegicernoziomoide.
Cernoziomuri argiloiluviale

l,q_6,9 9,9 _ 7,2 - 8,4 7,? 9,4 9,1 9,4 - 10,0 . 10,0

1,q-I,8
!,3

5,0

....

..?..::::.:.: XH::H:il13
slab alcalin moderat alcalin .-puternic alcalin

stabacjd ".'-;.;;;

Soluri cenugii Soluri brune-rogcate tipice gi molice eubazice ,exceplional megabazice Soluri brune eu-mezobazice tipice gi molice mezo-eu-qi megabazice

..

.eu-gimezobazice eu-qi mezobazice . eu-gi mezobazice

$;;:ll'"oJ'"fJito,,u,. -0. -uoiati.-rr'rii.rrt. geneticd .p9 o anumitr direclie gi bazice a materialului lor parental, solurile iu comptexul lor adsorbtiv saturat in mdsurd foarte variatr_(de ra c,teva pane -;;tii' ig i,b ;; p.*r,rl cu carioni b-lzi-ci, (cu'*,.Mgr*, r' gi gi -.fd panr Ia complerarea capicitagii totale'de baze schimbabile (SB), restul schimb .uti*i. riind ocupar de cationii acizi H* si Ai***, ir*u ,.rJora formdnd aciditate de schimb sau efecriv5 (4r iau. aej ;-- ilrdi" procentul in care cationii bazici satureazi comprexur absor6tiv (argira prin indicele fizico-chimic ar iorirui coroidarr i iirr*rrl'este exprimar nu.ii-grua;i-;;";;irralie (v, exprimat in vo). oupa marimea'v sotr.ii. ,-uu-nuriii gi in baze grupat in categorii: Soluri extrem oligobazice (10 %) Soluri oligobazicJ . (10_30 %)

s.atiiisia'

i'

uoL.',i,oiuii

ii. l, r,,.ii j"t':'

Soluri brune luvice (podzolite) . . . mezo-qi eubazice Luvisoluri albice (soluri podzolice argiloiluviale) gi soluri pseudogleice albice (podzolite) oligomezo-gi mezobazice

*'ilit3':l".'."i0: .t'lt:: li. . origo-origomezo-s

Brune acide

mezobazice

criptopodzolice

.extremoligobazice, oligo.gioligomezobazice

extrem oligobazice gi oligobazice extrem oligobazice qi oligobazice Podzoluri . extrem'oligobazice Troficitatea globald potenliald Ei efectivd a solurilor. Troficitatea solului este insugirea acestuia de a fi trofic, adicl nutritiv pentru plante, condigionatd de: con[inutul de elemente nutritive in unitatea de volum de sol (exemplu: 100 cm3), volumul total de sol folosit de sistemul de rldlcini al plantei, densitatea aparentl a solului in acest volum, desimea ridEcinilor

(podzolice)

Brune feriiluviale

Soluri podzolice

brune

B ffilEffi;?'TUtTURII fine, absorbante,. consistenla (trria) sorurui rn timpur vcrll (esrivarS) gi umiditatea sotului (cea estivarl ir''sp.ciat); ;#il"itn'urmu punand in valoare bog5lia troiica a sorurui. S-uu orrtin. troriJimt.u porenliar[ _ independentr de umiditatea solului, gi troficitut u .il.tiii-' ugss6 a sotului bjne aprovizionat cu apa necesari prantei. D;;;; in sorur forestier sistemele de rrddcini ale arborilor forosesc un .u.r-rotum ae sor (aEa numit volum edafic),-in ecologia forestiera intrr..rura-troiicitatea intregului volum forosit de rddacini, .urE ,-u nu.ii ir;ii;iil;;r"urra a^solului, spre deosebire de cea specifici, a unitllii-de volum Oe sot"ltOO cm,). Se distins deci: troricitatea giobale potgltiaii siir;fi.i;;,; Indicile de tloficitarel qro^uar.r p.otrngiute ro ;h;il"erectiva. exprimd cantitativ aceastE importantr insugire a solulu'i, in intiegul volum'ae loi--iororit de rdddcinile se catcuteazd 1c. -rr?i1a, is;i,-a.-ai,irit, si cotab., 7e77) :lt?;'r*:,fcesta
x tn = suma indicilor diferitelor orizonturi ale profilului de sol folosit de rlddcini; y = fr"""rtrl"O. humus; orizontului sau suborizont,irri ;;;p;"il;"6;':' O = liosimea in dm a a.i.ii,fu"uparentd; 0,1 = factor de reducerei rv .= raportur dintre volumur _pdmdnturui (frrr rrdrcini gi schelet) qi volumul totdt ui r"i"i"i (0,t, 0,d;i..,".ii.a mai simplu exprimat, zecimile ocupate de prmdntut rin oin'uniiut"u li uotu,,, de sor) . DupE valorile indicelui Oe^ troficii
s-a'u*

63

acestui indice expriml deci soluri divcrs trofice, de la megatrofice. nucesar sE

troficit[lii lor globale potonlialo prln lndicele Tp. Clasele de mtrrime ale la extrem oligotroficc

Pentru cunoa$terea mai concret[ a semnificaliei acestor denumiri este fie precizat conlinutul gi clasa de m5rime a con[inutului de elemente nutritive accesibile principale (N, P, K, Ca, Mg) in volumul edafic comparabilitate, se ia in consideralie volumul edafic pe primii 50 cm ai solului forestier, indiferent de specia lemnoas[, iar cantitdlile de elemente nutritive se prezint[ incadrate in 5 clase de mlrimi qi de troficitate.
Tabelul 2
Rczervele de elemente nutritive Proprietatea solului

al

solurilor de diferite categorii de troficitate. Pentru simplificare

qi

I, = ) tp = H.d.G,.Vs,3.0,1.r, in care

in volumul edafic pe primii 50 cm ai solurilor forestieret

Clase de mdsuri

I (f. micl)
1,60
1.4,0

II

(mici)

III

(mijlocie)

IV

(mare)

(f.mare)
13,01 80, I 151

tiere

s'"p';';,

urmrtoareie

;;,;;f,l;, i'3:%1ffi:'f;:X,'?,r,ilf

roresl

Rez. Rcz. Rez. Rez. Rez, Rez.

N-NO3 kg/ha N"NH4 kg/ha P. mobil kg/ha

15,0

K. mobil kg/ha
Ca kg/ha

r20
3000 500

Mg

kg/ha

t21 3010 510 1,61 14,1 15,1

4,00 4,01 30,0 30,1 35,0 35,1

160 5000 1000

i61 5010 1010 -

6,50 6,51 40,0 40,1 75,0 75,1

300 7000 2000

- 13,0 - 80,0 - 150 301 - 500 7010 - 100m 2010 - 3500

eutrofic

501 10000
35 10

Soluri Soluri

soruii oiifior.rotrofice soluri Soluri mezotrorice

Soturi exrrem oligotrofice sau Soluri oligotroficJ ....

distrofice

Categoria de troficitate

oligotrofic

oligomezo-

mezotrofic

megatrofic

gi extrem
oligotrofic 15-30 si <15

trofic

TS

mi?ltrorice .:..
'

10-30

30-50

50-80

80

140

>

L40

"utiori.. meeatrorice

30-50 30-50 50-80 80-140

DupI lucririle laboratorului de

de Pedologie gi Agrochimie.

Ecopedologie forestieri de

la Institutul de cercettrri

S-a constatat prin numeroase cercetrri, limitativi, ca temneiatura, v6ntul, ronri.t"n1, cr, dacr nu intervin factori estival6 excesiv5 si mai ales umiditatea insuficientd, indicere de-iroricitate poten[iarr -se corereazr foarte bine cu bonitatea staliunii gi proouctiuiiut.u urr{o*;l;;. ir-;rmenea situa[ii indicii de troficitate.poten-1Lli au gi caiacter de indici de troficitate efectivr. Pentru a se eviia infiuen[a uiioi-.ongin"il;;;;;uri'0. humus acid sau saturat asupra valorilor Tp, s-au fScut corectrrile necesare la procentul de humus pdnr Ia rimita ruirrio*a- uomisibilr u h;;;;ui trofic, prin inmul[irea acesrui Drocent cu un factor de reduceie ;;;i;ii dupr tipur de humus, cobor,nd iana ru 'elaborare r,y"ru.riui-u.oi'ffio. (c. chirilr ".rri 9.a., 1982). Sunt in curs de indici Tf ,"r, l.' .Jr." gi de cifra bazelor schimbabite Sg-si"i, io.'0.-pro.#rr ,. line seama a. humus se folosegte cantitatea de N mineiarizat ii'mod naturar'1r;;;;l unei perioade .r vutrur anuale de vegetalie. Rezervele de eremente nutritive are sorwrilor ecosistemeror caructerizarea edafica a ecosisiemrio, roi..ti.;.1,;fiil; giforestiere. indicarea

rrr, frJ,'i*'+:

l;i:;;6"d;';.i

.u.',,'

"otl*i.u,,.,p,,ii",'rb111,, r,,

0l;

Tabelul 2 face astfel posibil[ trecerea satisflcltoare de la categorii de troficitate la interVale de conlinut de elemente nutritive, astfel nemaifiind necesar[ indicarea la fiecare descriere a cantitltilor acestora. Umiditatea solului tn ecosistemele forestiere. Ca gi troficitatea, umiditatea solului este un factor edafic fundamental, determinant de tip de ecosistem. Pentru caracterizarea ecosistemelor este important de cunoscut: gradul gradul sau treapta momentan[ de umiditate - Si anume: de umiditate vernald (in regiunile de cAmpie gi dealuri in primele doul slptlmAni dupl topirea zdpezii acumulate sau imediat inainte de infrunzirea pldurii de foioase, gradul de umiditate estivalS timpurie (e') - cel din prima jumltate a lunii iulie, gi mijlocie (e") din ultima jumltate a lunii iulie p6nd la finele lunii august, deseori gi- gradul de umiditate estivalI tirzie, din cursul lunii septembrie; regimul aerohidric in toatl perioada de vegetatie, in func[ie de regimul precipitaliilor, al evapotranspiraliei potenliale gi de drenajul natural (extern gi intern) al solului; (clasa) aprovizionlrii efective cu apd a vegetatiei forestiere - nivelul in perioada estivald mijlocie gi in perioada vernalS timpurie, in func[ie de intervalele de umiditate in perioadele respective gi de volumul edafic.

O+

EILVItrUUI,IIJBH'IHEAI'E"EWffi

""BffiII

6t

- umiditate moderat excesivl, HE - umiditate excesiv6. Pentru stabilirea gradului de umiditate U se folosegte urmdtoarea scar5: Uo -t- uscat, U1 reavdn-jilav, lJq - uscat-reavln, Uz - lhlssyfin, Ug - Us ud (saturat), jilav, Us jilav-umed, Uo umed, umed-ud, partial submers, Uro - submers. Uq Tabelul 3 Clase de aprovizionare cu apd a solului in funclie de gradul de umiditate gi volumul edafic Gradul de
umiditate

ridicat5, H(E)

minim[, H

Clasele de aprovizionare cu ap[ H sunt urm6toarclc: Hm umiditate I umiditate foarte scdzut6, H II umidftato scEzutE, H lll umiditate mijlocie, H IV umiditate ridicat5, H V umiditate foarte

mai mare, pe cAnd ln oolurllo glelee gl psoudogloice vernal-estival (martic. august la c8mpie qi dcalurl) osto dc p0n5 la 8 trepte, chiar lntre inundat (Uro) sau cu btrltiri periodicc (U',) gi uscat-reavln (Ur). Pentru caracterizarea hidrictr gi aerohidric[ a solului tn ecosistemele forestiere, este necesar sE se indice aprovizionarea hidric[ H (HI, HII... HV) gi intervalul de umiditate Ue" (din estival mijlociu), iar pentru perioada vernal5 timpurie, numai in cazul unui drenaj insuficient 6i al unui exces de ap[ se prezint[ indicele sau HE H(E) cu exces de apI stagnante numai in profilul solului cu exces temporar de ap5 stagnante gi la suprafa!5. Formula de caracterizare hidricl (gi aerohidric[) a acestor soluri cuprinde doi termeni, primul pentru vernal timpuriu (He sau H(E)), al doilea pentru estival mijlociu (HI, HII...HV).
Exemple:

Volumul edafic
m3lm2

Clasa cu aprovizionare cu
Indice Caracterizare

U Ur-o

minimi sau

nuli, indiferent
volumul edafic
0,15 0,15 0,30

temporar
de

HIII,Ue"2; HlI,Ue"2-L HE-I, Ue 2-1; H(E)-Il,Ue"2 Folosind o terminologie corespunzdtoarc aceleia care exprim[ gradul de saturalie in baze qi acela de troficitate, se vor adopta, pentru capacitatea de aprovizionare estival[ cu apI, gi termenii: pentru clasa H0 m termenul extrem oligohidric;

Ur

0,60 >
0,30 0,45

<

Hm HI

minimi
oarte' scdzutd

0,45

HI
HI HI

0,60 0,90 0,90 0,15 0,30

HII
Hm
mlntma

<
Uz-t
0,15 0,30 0,45 0,60

Ut-z

0,45 0,60 >

0,15 0,30 0,15

> <

0,60 0,90 0,90 0,15 0,30

0,45

0,45

HI HI

foarte scdzuti
scdzuti
foarte. .scizutl

HII
HII HI

HII HIII
HIV HIV HV

sqizuti mIlocrc ridicatl foarte ridicatl

mijlocie

0,60 0,90 0,90

Us-s

0,30 0,45 0,60

- 0,30 - 0,45 - 0,60 - 0,90 > 0,90

HIII HIV
HV HV
H(E) HE

ridicati
foarte ridicati
moderat excesivd
sxcesivd

Us-o Uro-s

Nivelul (clasa) de aprovizionare cu ape a vegetaliei in func[ie de gradul de umiditate a solului gi volumul edafic este prezentat in tabelul 3. In legdturl cu umiditatea vernale Si cea estival5 qi, deci, cu clasa de aprovizionare cu ap5 a vegetaliei H, trebuie relinut cI la solurile cu drenaj intern gi extern bun, umiditatea vernald este obignuit cu doud-trei trepte

pentru clasa HI . termenul oligohidric; pentru clasa HII . termenul oligomezohidric; pentru clasa HIII termenul mezohidric; pentru clasa HIV termenul euhidric; pentru clasa HV termenul megahidric; pentru clasa H(E) . termenul excesiv moderat; pentru clasa HE termenul excesiv. Stagnarea temporarl de ap5 in profilul solului sau/gi la suprafala acestuia trebuie subliniat[ gi prin cuvinte (de exemplu: oligohidric cu stagndri temporare de ap5 la suprafald). In nomenclatura tipurilor de ecosisteme forestiere se foloseqte o caracterizare comund, atat pentru troficitatea, cdt gi pentru umiditatea solului, prin termeni ca urmdtorii: trofic bine, hidric mijlociu aprovizionat, trofic slab, hidric bine aprovizionat g.a. Consistenla (tdria) sau compacitatea solului. Aceast5 caracteristic[ se foloseqte in caracterizarea staliunilor forestiere pentru situalii in care, la valori mari gi foarte mari, devine determinanttr pentru natura biocenozei gi productivitatea ecosistemului. In ecopedologie, consistenla se exprim5 prin rezistenga intdmpinatd de r[dlcinile plantelor, a celor lemnoase in special, in dezvoltarea lor in lungime qi grosime. Determinatd de condigiile de textur5, structurd, umiditate, aceast6 insugire vafiazd ?n timp (ca qi pe profil), obignuit fiind mai ridicatl (in functie de umiditate), in perioada estival[ mijlocie qi tdrzie. Se folosegte chiar termenul de consistenll (compacitate) estival[. Termenii consisten[[compacitate pot fi folosigi ca echivalenli in cazurile c6nd solul are gi o tcxture find gi este cel mult slab structurat. Consistenga-compacitatea se apreciazd sau se mlsoarl ca rezisten[[ la slpare, la penetrare (pdtrunderea unui vArf metalic), la arat g.a. S-au construit diferite tipuri de penetrometre. Deoarece, nu se conteazd pe existenla unui asemenea aparat, este recomandabil[ caracterizarea organolepticd a materialului de sol sub raportul posibilitd[ii de a-l dezagrega

"r

,.

ErwrcwnA

PE

E#

tGffiEwnrnlt

67

intre degete dac[ este u$or umed. (reavln panr la jilav) eau o,l rupa intre degete in stare uscat6. Dup[ rezisienla opustr de iol, ie foloscsc tcrmeni de caracterizare ca urmltorii: pentru solul ugor umed: mobil, foarte friabil, friabil, ferm, foarte ferm; pentru solul uscat la aer: mobil, slab coeziv, ugor dur, dur, foarte dur, extrem de dur (C. Chiri[d, 1,974, pag. 264-265). In general, la valori peste mijlocii, consistenla-compacitatea este factor limitativ.al.cregterii gi productivit5lii arborilor gi favorizeazd pdtrunderea cerului gi gArnilei in cvercete sau chiar formarea-de cerete, cereto-garnigete sau gdrnilet: purg. Solurile cele mai compacte (fine gi grele, indesite, tari) numite vertisoluri sau smolnige poarta in mod natural numai fitocenoze de
gArni15.

2.3.2.6' Tipurile de humus, indicatoare de bioactivitate a ecosistemului forestier. caracterele lor morfologice Ei chimice de identificare In lucrlrile noastre anterioare (C. Chirild, 1981, 1,982) s-a arltat importanta.tipurilor de humus forestier ca indicatori sintetici ai intensitalii bioactivit[gii ecosistemului, de descompunere a necromasei (masei organiie foqllg).revenite anual solului qi, prin aceasta, necesitatea ile intreliiere a f:rtilit[lii solului forestier. S-au definit urmltoarele corespondenle intre tipul de humus forestier gi intensitatea bioactivitdlii ecosistemului: mull intens bioactiv; mull-moder subintens bioactiv; moder . mijlociu bioactiv; humus

folosite ca un criteriu in tipologia ecosistemelor, acest criteriu. reprezentdnd procesul . general de mineralizare (descompunere) a materiei organice. moarte revenite anual solului (necromasd). fentru unitatea tipologicr de prim rang definitd pe baza acesiui criteriu, se foloseqte in aceaste lucrare termenul serie (de humificare) Considerdnd cunoscut[ teoria naturii gi formlrii humusului, in lucrarea de fald se prezintl numai caracteristicile morfologice qi chimice necesare pentru corecta identificare (pe teren in primul r6nd) gi diferen(iere a tipurilor de humus forestier men[ionate gi a principalelor varianie (forme sau subtipuri) in care acestea se prezinta in- natuil. In caracterizdrile ce urmeazr, in mod necesar se va face qi minimul de referiri la procesele gi condigiile de formare a diferitelor tipuri de humus forestier gi a legdturii acestora cu orizontul subiacent de- acumulare a humusului Ah. Mull-ul de pddure. Este tipul de humus forestier ideal, rezultat prin bioactivitatea intensi a ecosistemului forestier, in condigii termice, hidiice, trofice gi de aerisire favorabile activit5lii faunei gi microoiganismelor solului. Este bogat in substanle humice de culoare inchis5 cu mobilitate slabd (huminE de insolubilizarc, produs al humificdrii gi acizi humici), bine amestecate gi fizico-chimic legate de materia minerali a solului in complexe argilohumice, bine mlrunt structurat, in agregate glomerulare Oe O,t-t

mai indicate a

caracterizarea fundamental5 a ecosistemelor de pldure, acestea apar

. extrem de slab bioactiv Datd fiind importanta esenlial5 a tipurilor de humus forestier pentru

turbl

brut
fi

foarte slab bioactiv;

ia

cele

ffiffi, aproape in lntregima oxcrc[lunl de r0me. Este deci un humus predominani coprogen, rAmelo m6runlind litiera, transformtnd-o parlial gi amestecdnd-o cu solul mineral tn aparatul lor digestiv; procesul de humificare, cu formarea de acizi huminici Ei fulvici gi de humine de insolubilizare, se desIv6rgegte de cltre bacterii gi actinomycete, ln partea superioarl a orizontului Ah. Sub litiera afAnatd OL urmeaz[ un strat sub[ire (de c61iva mm numai) gi discontinuu, OF, de litierl divers fragmentat[ gi atacatl de faund, sub care vrmeazd, foarte bogat5 in mull gi foarte binc structuratd glomerular, partea superioarl a orizontului Ah. Nu se poate observa gi trage o linie clarl de separalie intre OF gi Ah, ca la alte tipuri de humus de pldure. Trebuie insl relinut cI chiar in cele mai bioactive soluri de pddure cu mull (ca in p[durea de fag pe soluri brune eubazice), prim5vara, sub OF existl un foarte sublire (1 - 2(3) mm) gi intrerupt strat de materii humice, mdrunt gi microglomerular, care in var5, prin intensificarea activit[[ii de humificare-mineralizare dispare, prin descompunere sau/qi prin amestecarea materiei humice cu particule de sol 'mineral, datoritd activitdlii viermilor de plmdnt. In funcgie de condiliile locale de humificare, in pdduri se formeazI urmltoarele subtipuri sau forme de mulll: mull slab- moderat acid, mull acid, mull calcic, mull hidromorf. Solurile cu mull slab-mode:rat acid. Morfologia de mai sus este specificl solurilof de pldure cu mull slab-moderat acid (cu pH in apd 6,0 6,5 (6,8), cu raporturi C/N de 16 gi L9) (cernoziomuri levigate-cambicedegradate argiloiluviale, brune roscate, brune cenuqii gi cenugii, brune eu-mezobazice cu florl de mull, toate av0nd un orizont Ah mai gros de 20 cm, cu > 5 7o humus intre nivelurile 5 - 15 cm, atingdnd chiar 10 o/o in primii 5 cm, cu gradul de saturalie in baze (Va,: > 55 %) gi cu structurl glomerulard bine format6). Un astfel de orizont, dup6 noua terminologie gi clasificare, se incadreazd ca orizont A mollic Am (sau Ahm). Solurile cu mull de pddure acid. Mull-ul acid este morfologic asemlnltor mull-ului slab-moderat acid, constdnd predominant din compugi humici de insolubilizare (humin[, acizi huminici), dar cu un procent mai insemnat de acizi fulvici. Solurile cu mull acid sunt brune acide gi brune slab podzolite, grad de net-puternic acide (pH in ap5 cobordnd intre 4,0 - 5,0), cu un satura[ie in baze Va,3 < 50 Vo. Orizontul Ah cu mull acid al acestor soluri se incadreazd astdzi ca orizont umbric Au (sau Ahu). Solurile de pddure cu mull calcic (rendzine, pseudorendzine, pararendzine). Sunt bogate in mull puternic saturat predominant cu calciu, constAnd din acizi huminici puternic polimerizali, huminl de insolubilizare qi, in mult mai mare proportie, huminl rezidualS, moqtenitd din materia organicl supusl humificlrii; OL foarte sublire sau aproape lipsegte, OH lipsegte, iar Ah, de culoare inchis[ negricioasl, cn 1,2-75 7o humus ln partea superioarl, este dezvoltat (frecvent pAnI la L00 cm) practic neutru (pH 6,8 8,0, V - 90 1.00 Vo), bine structurat grdun[os sau/qi glomerular. Se incadreazd ca-A mollic Am(Ahm). Raportul C/N = 16-19.

EIry

V.'\.l,'! I'tJltlt FE iEflTrE

',xr@RII
Stlruco in calciu gi cu slabl sctivitate biologic[, solurile cu moder sunt bogate in acizi fulvici gl alll aclzl humlci slab polimeriza[i ugor mobili; dc aceea sunt soluri acidc (cu pH ln ap[ de 4,2 5,0, cu grad de satura[ie ln baze cobordt (Vs,g = 55-30 7o gi chiar mai-cobordt), iar raportul C/N cste de 23-26. Acizii fulvici qi cei huminici (bruni) leagl fierul in complexe organo-minerale gi-l antreneazd, impreunl cu argila, din orizontul Ah ln orizontul iluvial B, cauzAnd dezvoltarea procesului de podzolire argiloiluvialE ql, in mlsuri mai slab5, chiar a celui de podzolire humico-feriiluvialtr. Existi mai multe forme de moder: moder propriu-zis, descris mai sus, moder calcic xeromorf, moder hidromorf, moder subalpin. Solurile cu moder calcic xeromorf, caracteristic solurilor humico-calcuroase (stadiu inilial al formlrii rendzinelor pe calcare slrace in argil[) prezintd un orizont Ah scheletic, cu moder negru-pr5fos, de valoare troficI redus5 printre fragmentele de calcar. Solurile cu moder hidromorf (hidrornoder sau moder gras) au regim hiclric de saturare temporarl cu apI stagnantl freaticd sau/qi de precipitatil, deci regim de anaerobiozl divers prelungitd (caracteristic solurilor pseudo. gleice gi unor soluri gleice). Condiliile de reducere ale fazei de anaerobioz[, lmpiedicdnd oxiddrile gi procesele de descompunere, a condus la acumularoa unui moder negricios, prelungit ud, de consistenlS plasticd. Solurile ci modei subalpin, din molidiguri de'limita gi tufdriquri do jncapln gi ienupdr, cu covor de Vaccinium qi mugchi acidofili, prezint[ orizonturile OL, OF, OH in grosime total[ de mai multi dm, cu OF bogat irr resturi vegetale parlial humificate gi cu multe r5d5cini, gi OH negricios, llogat in moder fin, cu agregate structurale mici, formate prin alipirea excrementelor de artropode. Procesele bioactivit5tii fiind lente, din cauza usprimii climatului, moderul subalpin descris se acumuleazd in strat gros lrt suprafala solului mineral. Orizontul cu humus Ah este de tip umbric (Au sau Ahu). Moderul cu humus brut. Tranzilia dintre moder gi humus brut, intAlnittr l'recvent la solurile montane de p[dure (brune podzolice gi podzolice brune), prezintd suborizonturi OF gi OH mai groase de 3 cm, intre[esute de hif'e de ciuperci de putregai alb, din care ins[ nu se pot separa buca[i indesate plate cu muchii, ca la humusul brut. Suborizontul OH plstreazd incd o I'inele qi af6nare de moder, dar se limiteazd tran$ant de orizontul Ah, ca qi humusul brut. Este puternic gi foarte puternic acid (pH 4 4,5), cu grad de saturatie in baze Vs,s cobor0t sub 30 % (30-10 %) gi-raport C/N de 26-27. Caracterizeazd ecosisteme forestiere slab bioactive. Humusul brut. Este tipul de humus prin excelen[d pulin evoluat, l'ormAnd un strat organic relativ gros (orizontul O) separat transant de solul mineral, bogat in resturi organice grosiere, pulin transformate qi in hif'e albe de ciuperci gi conlinAnd ca substanle humice humind mogtenit5, acizi

'

mode^r-humus.

"u solurile cu -ldg. prezinta o morforogie bine diferenliatr de aceea a solurilor cu mull. Sub brizontul de ritierr"netransf;;;; oL se afli un orizont oF, de litierr in curs de humificare, gil_d;'r:3* alcrtuit din resturi organice divers fragmentate gi in mare parte fin ",,, mrrunlite qi colorate in brun prin substanle hufrice (acizi hu.mi.i, riu.ire'moqienita;, in amestec cu excremente de artro.pode.brune-negricioase grrungif. ,irip. urmeaii, 5i destul de clar separabii, orizontul o"u oe irurirul oe "titiera, gros obignuit de 1'2 cm' uneori insr mai gros, de culoare brunE inchir,'uianut, purverulent in stare uscatr, format diri fragmente fine oe ,ratrriur -orguric, in mare parte cuprins in excremente de -artropode, .t.u.iuru oeletare vizibild cu lupa. Nu se poate desface in bucd^1i ca ra humusul "u brft gi ra tranzilia

(brune acide, brune acide andice, br*.;r,p;;fJo)oticr, andosoluri, unele soluri brune luvice-podzorite, soruri pr.roogili.iJr.l, d ,;;;i;;;; Ah de culoare in9.hr;a, brund-negricioasi, cu c6nlinut='Je humus relativ ridicat - pdnd ra 5 % - sau foa"rre ridicat - p-d.ni'l; is r, - in partea superioarS, cu structurd-gromerurard qi giaunp'uri, ;;r;ti" acidd-puternic acid,, rapoit C : N 26-?Zt.grad de saturalie in baze Va,s = cu aceste.insugiri, orizontul Ah-cu mulr- moder este un orizont 30-50 Vo. = A umbric (Au sau Ahu). Moderul. Face. prte din. categoria.tipurilor de humus pufin evoruate, cu conlinut insemnat de materie org-anicr ,t.u"tuia-".!.trra gi de humind mo$tenit5.

solurile cu muil hidromnrf (lyidromuil). Mull-ul hidronrorf este o tbrmtr de mull eutrofic_format in.conaigii og uir.ezire ,i'piii,i-"tiJ.ii.-i.*pii.iil prim5vara, urmatd de o aerisir. ui,na destur o. pr.iurlittr (in timpur verii). caracterut morforogic ..:rg.g. mur, iar cui";;d';;;;? iegricioasr. orizonturile cu muil hidromorf sunt uogat" in t ffi;, au grosime mare 5i sunt bine structurate glomerular. sunt" carait.iirii.; solurilor intens humifere, brune semigreicel semilrcovigti gi uii.-roiu.i-'r"rigr.ice, umezite in orizontal Ah rumai lemporar de api cipilar freaticl. Mull-moderur .de pdduie. Este un'tip o'" rr"ru. o. qi moder, caracter.izat-prin prezerla sub orizontur oF iranzilie intre muil ;-unui orizont oH obignuit mai subgire de 1 cm, de'culoare bund n.g.i.ioura, conlin6nd, ca gi mu.il-ul, substange humici - u;i;i'hr.l.i si r1i,n?r} de insorublizare dar qi o mare cantitate de. fragmente foarte ,ie-ri.- o. material vegetal inaintat- alterate, in cea mai mire parte sub form, de excremente de artropode qi alre animare mici din fauna ai- rG;;. fiermii oe pamant participd la procesul de humificare, folosind .u rr.*a'pariiculele de resturi procesur esre continuat vegerale. apoi de cstie In ansamblu, mull-moderul reariziazd un grad;i.;;";;;;il;;t ft;;[: de nuEificare mai redus decdt mull-ul, aspectur.rui este mai pulin pe*?"tor, iur-.iir.ruru gromerulard, la trecerea in Ah, mai pu[in consotiaata. Mull-moderui .uru.i.i**r'*irri montane din p5duri de foioase gi rrqinoase

I'ulvici de mobilitate maximl, mai putin acizi huminici bruni,

slab

In solurile cu moder trecerea de ra oH la orizontul cu humus Ah nu este net5, ca la sorurile cu humus brut, dar u..rt orlroni se delim iteazd, brusc fa15 de orizontul urmrtor. orizontur :air, o"- .utour. brunr qi nu prezinta.str.ucturd glomerulard .u,, greurlousi, iar humusul :,"111i?:bi-:n5, $r argrla nu se amestecr intim qi nu se leag[ in clmpt&e aigilo_humice.

polimerizali, de asemenea mobili. Format prin acliunea aproape exclusivd a ciupercilor, fdrl contribulia faunei de litierd capabil[ s[ fragmenteze resturile organice, sI le transformc parlial qi s[ le amestece cu solul mineral, acestea se acumuleazd la supraf'a[a solului, form6nd cele trei suborizonturi OL, OF qi OH bine distincte qi mai dezvoltate decdt in alte tipuri de humus, pe o grosime totalfl de 4-B

.ryilregETURII
organice mlrunte gi fine, apare stratifiiaf indesai aes lntre[eiut de hife albe. de ciuperci, putand fi_ separat in plrci gi fagii cu muchii sub[iri consistente, din care nu se desplind partitulele ce le formeazE. Humusul brut se formeazd mai'murt in prduri de rrginoase (molid, pin, mult mai rar brad), destul de rar in frgete gi amesteiuri, in ilimate relativ umede gi reci, pe substrate de roci acide, fiind caracieristic podzolurilor propriu-zise, numite candva "podzoluri cu humus brut". Humusul brut are in oH raportul clN>27, reac[ie foarte puternic acidd, pH-ul coborAnd gi sub 3,5, grad de saturalie in baze Vs,: < iS Vo, in multe cazuri chiar sub 5 7o. cu aceste caractere generale divers realizate, humus brut apare in forme diferite, in funclie de condiliile de climd, sol mineral, iubstrat litologic, drenaj vegetalie, v6rst5. Humusul brut tipic sau mijlociu - cu suborizonturile oF gi oH bine diferenliate, ultimul bogat in "humus fin" alcdtuit din huminr moqtenitd (reziduall), acizi humici bruni, slab polimerizaTi, acizi fulvici care migreazd continuu apa solului, gi material vegetal fin, impregnat cu sub-stange ^cu humice. Se formeaz[ in stagiuni fdrr excese sau defiiite-de umiditate. Humusul brut bogat tn humus fin, cu oH relativ gros, cu humus fin, unsuros in stare umed5, gi oF mijlociu dezvoltat, forma-i in stafiuni umede, dar nu cu exces de ap5. Humusul brut sdrac tn humus fin, cu oH srab reprezentat sau foarte bogat .in .resturi vegetale, pugin diferengiat de oF, indlsat, bine separabil in fdgii gi pl[ci. Fre-cvent in figete, pe soluri foarre puternic acide. Humusul brut lipsit de himus iin, pe sol cu Ah neg.u-cirbunos gi foarte rece. constd numai din oL gi 6F, acesta din uina prea pulin modificat qi impregnat cu substanle humice, foarte des intrelesut de rrdicini ale molidului, majoritatea fine qi prevlzute cu micorize foarie bine formate. S.eparat tranqant de Ah negru-cdrbunos, foarte bogat in materie humicd finI, probabil foarte veche. Practic toate rddicinile subliri gi fine ale molidului, cu geotropism negativ, sunt concentrate in orizontul organic o, in special in 6r' gaiuuibrun; nutrilia molidului este strict micotroficr, prin intermeaiul m"ullimii ciupercilor de micoriz[. A fost identificat de noi in masivul cozia in statiuni de presubalpin, pe versangi superiori umbrili gi reci, unde solul puternic acid gi inienj humifer in Ah gros, format pe substrat de resturj cristaline acide, este foarte_rece, cu temperaturi apropiate de o"c chiar in miezul verii. ultimele dou[ forme de humus brut, de foarte redusd valoare troficl qi cu extrem de slabr bioactivitate, se incadre azd in aqa numitul ,,humus brut inactiv". Humusul brut hidromorf, format in condilii de exces temporar de apr, pe terenuri plane practic orizontale, pe soluri podzolice semigleice, qi'pe versanti montani cu podzoluri avdnd orizont B insuficient permei'bil prizintd , un suborizont oH mult mai gros dec6t oF bogat in humus fin,' negruclrbunos, adeziv in stare umed[.

7t

;i oH, cel mai bogat in substanli humici prdprhi.ziso ql orizontul

ln

resturi

Humus brut xeromorf, formot po vcrsunli montani lnsori1i, pe soluri cu drenaj extern $i lntern cxocelv, const[ din suborizonturi OL gi OF gros, I'ibros, stratificat, des str[b6tut de rddtrcini gi de hife de ciuperci qi OH sublire. Are caracter de humus brut strrac in humus fin. Humusul brut calcic, cu mull ln OH, trece cu continuitate la Ah tot cu mull, pe roci calcaroase, in climate umede gi reci. Factorii climatici gi roca calcaroasd igi realizeazd fiecare influenlele, rezult6nd un tip de humus combinat, brut in OF, cu mull in OH gi Ah. Humusul brut afAnaf, nestratificat, cu aspect vag grdun[os, ca dc rumegul brun, sfdr0micios in stare uscat6, intAlnit frecvent in p5durile de molid. In mod corect, trebuie considerat ca o tranzi[ie humus brut-moder, de valoare troficd ridicat6. Turba. Reprezint[ aglomerEri puternice de resturi organice prea putin transformate prin procese "de turbificare" foarte slabe qi extrem de lente. Se disting: turba eutrofd sau calcicd, turba mezotrofd, de mlaqtinl joasd, cu rogozuri, graminee higrofile, muqchi verzi gi unele specii lemnoase (anini, salcii, mesteacln) gi turba oligotrofd sau acidd, formatl din mugchi acidofili-higrofili, predominant din genul Sphagnum. La baza stratului de turb5, de grosimi variate insemnate, de ordinul metrilor, se afld un orizont vineliu-alblstrui de glei de reducere Gr, saturat cu apd stagnant[. Soluri de pddure cu turbd. Sunt aga-numitele soluri turboase qi scheleto-turboase (podzoluri turboase, soluri humico-turboase acide, soluri turbo-gleice g.a.), cu acumuldri de turb[ in strate relativ subliri (10-30 cm). Cele mai frecvente, int0lnite mai mult in regiunea muntoasl inalt[, sunt solurile cu turb[ de mugchi acidofili din genurile Polytrichum gi Sphagnum. "Anmoor"-ul. Este un amestec intim de material aluvial gi p6ntr la 30 7o materie organicl bine humificatd (acizi humici de culoare negricioasl 6i produse intermediare de descompunere), cu umezire excesivd prelungit6 clin apa freaticl gi cu perioadl scurt[ de zv0ntare pAnI la 20 - 30 cm nd6ncime. Caracterizeaz5 unele soluri gleice, ldcoviqti si alte soluri humicogleice. in pEduri,sunt ocupate mai frdcvent de aniniguri.

2.3.3. Ecosistemul forestier

Ecosistemul forestier este unitatea suprasistemicd in care sistemul hiologic, biocenoza gi mediul acesteia (staliunea) interacfioneazl in permanent[.

Biocenoza, prin organismele care o compun, extrage din mediu energia materia necesarl vielii, sintetizeazd substanlele organice, le foloseste apoi ;i ln lan[urile trofice ca material energetic qi de construclie a organismelor qi le descompune in final in elementele componente. Procesele de sintez[, transformare qi descompunere a materiei organice se desflqoarl cu degajare do energie sub formd de clldurd, cu schimb de gaze, de ap5, de elemente chimice, cu eliminarea de produse biologice etc. Astfel intre biocenozE qi

mediu se produce permanent un schimb de energie gi materie care nu riimAne fdrd urmdri asupra statiunii, dar mai ales asupra acelei pdr[i a staliunii cu care biocenoza interac[ioneazd direct - factorii ecologici care Itrrmeaz[ biotopul (radialia, apa qi gazele din atmosfer5, apa $i substanlele

ffiRII
nu ram0n ln afara influenlei biocenozei, fiecare suferincl modlt'le[ri determinate de existenla ei. Ecosistemul forestier natural sau artificial* este cdmpul de acliune a silvicultorului _gi de evolu[ie a populaliilor de arbori gi a altor organisme componente. Silvicultorul aclioneazd in principal asupra arborilor, asupra insectelor, a vdnatului, dar adesea gi asupra solului. El modificr in acist fel gi biocenoza, dar gi staliunea. Problenia conex[ oricdrei intervengii este dacl gi in ce m5surI efectul ei biocenotic gi sta[ional este favora6il sau relaliilor gi proceselor ee se desflgoarl in ecosistem. Este vorba de relaliile organismelor cu mediul abiotic, de rela[iile dintre ele, de procesele ecoiistemice qi circuitele energetic gi material pe care organiimele le pun in miqcare prin activitatea lor vitall. 2.3.3.1. NiSa ecologicd Ecosistemul este casa comunr a numeroase popula[ii de organisme convieluitoare. in aceastr casd comunr fiecare pdpdralie' ocup5 Insd un spa[iu gi are o funclie a ei proprie, sistemul ei de leg5turi cu poputaliile cu care interaclioneazd qi cu partea de mediu in care trdiegte. Toate-acestea reprezint[ niga ei ecologic5.
Niga ecologicr este deci un fenomen complex cu o componentr spaliald, una funclionald qi una relalionall. Adapt[rile populaliei sunt str0ns legate tocmai de niqa ecorogicd in care trdieste. De aceea chiar in cadrul unui ecosistem mai mult sau mai putin omogen, adaptrrile diferitelor populalii gi deci gi evolulia lor pot fi foarte diferite deoarece se produc in nige diferite. Ecosistemui apa.e astfel ca intreg neomogen format dintr-o mullime de nige ecologic-e diferite, fiecare ocupat5 de o populalie de organisme. . Niga ecologicd a populaliilor de arbori este partea de sol qi atmosferd in care se dezvoltd acestea, funclia de producdtoi primar pe clre o au in biocenozl, dar gi relagiile pe care le au cu ciupercilL de micorizi, insectele care tr5iesc pe arbore gi se hrrnesc cu prrfi din arbore, mamiferele care
goJ-es9

13

Din acest punct de vedere este deci necesar[ cunoasterei temeinicr

defavorabil ecosistemului, este stabilizator sau destabilizator pentru acesta.

Interrelaliile colc mai lntcnslvc se stubilesc lntre mediul ubiotic gi populaliile de plante cu clorolllI deoarcce pentru acestea, factorii mediului abiotic reprezint[ resurse vitalo, Influen[a plantelor asupra mediului abiotic se manifesttr ln primul rAnd prin extragerea din atmosfer6 qi sol a radia[iei, apei, elementelor chimice necesare fotosintezei gi respiraliei gi eliminarea in mediu a apei, bioxidului de carbon, a oxigenului, a materiei organice moarte (frunze, ramuri, scoar[6, lcmn, flori, fructe) ca gi a altor compugi organici (fitoncide etc.). In al cloilea r6nd, plantele prin corpul lor gi indeosebi prin masa foliar5, au o ucliune puternic[ de ecranare a suprafe[ei prin reflectarea in atmosfer[ a unei pirli din radialia solarl (fenomenul de "albedo") prin relinerea gi redarea in atmosferd sub forml de vapori a apei din precipitalii (fenomenul cle "retengie") gi prin reducerea vitezei de migcare a aerului . (fenomenul "antieolian"). Plantele contribuie de asemenea la reducerea scurgerii de suprafat[ a apci din precipitalii gi la reducerea eroziunii solului. Prin aceste influen[e multiple, exercitate de plante, se produce o puternicd transformare a mediului abiotic, cu atAt mai puternic cu cAt l'itocenoza, ansamblul de populagii de plante verzi, este mai dezvoltatd ln spa[iu. Efectul maxim in acest sens il are fitocenoza de pddure. De aceea starea atmosferei gi a solului din ecosistemul forestier sunt foarte deosebite de cea din c6mpul deschis. Cantitatea de luminl si clldura este mai mictr, cilntitatea de apd gi de oxigen mai mare, miqcarea aerului foarte lent[ sau
nbsentS.

sau rod arborii etc. Niqa ecologic[

defoliatoare este coronamentul arborilor, iventual litiera !i solul in care se produce impuparea, funclia ei este de consumator, relaliile sunt cele cu arborii, cu prsdrile gi insectele care o consum[, cu microorganismele parazite care ii provoacd infeclii etc. A descrie qi a cunoagte niga ecologicd inseaml a cunoagte viala populaliei respective gi posibilitatea de a g[si cri pentru modificrrile pe care silvicultorul urmrreqte sd le determine in structura qi evolugia ei. 2.3.3.2. Relaliile intre organisme Si mediul abiotic Aceste relalii se desfdgoard in spaliul nigei ecologice qi imbracd forme deosebit de variate, dupd natura populaliilor. Efectuf lor lse integreazd la nivelul ecosistemului inscriindu-se printre caracteristicile acestuia.
capacitllile unui ecosistem natural, ih primul r6rid integralitate gi autoreglare.
Orice culturd silvicl cu caracter de pldure funclioneazl ca ecosistem, deqi nu are toate atributele
qi

a unei popula[ii de

insecte

Influen[a mediului asupra plantelor se manifestl in multiple feluri. in funcgie de specificul complexului de factori se selecteazd speciile care, potrivit adaptlrilor de care dispun pot s[ vieluiascd qi sd se perpetueze lntr-un anurtit mediu. De volumul de resurse disponibile (energie, 0p[, clcmente chimice) depinde cantitatea de biomasd produs[ de plante, intensitatea elimindrii naturale qi a competitiei intre populalii. Mediul poate avea qi efecte letale asupra populaliilor de plante, ca gi a tuturor populaliilot, prin impacturi deosebite (ger puternic, ingheluri, inundagii, secete, zipezi nroi, polei etc.). Relaliile celorlalte popula[ii de organisme din biocenozd cu mediul ttbiotic, degi nu sunt de naturd troficd direct5, rdmdn la fel de importante. Irtl'luen[a acestor popula[ii asupra mediului este insE mult mai slabE decdt cca a plantelor, pentru cd biomasa qi activitatea lor fiziologicd sunt comparativ mai reduse. Mai importante sunt consumul de oxigen qi ap[ qi rlegajare de bioxid de carbon, de apI gi de diverse substanle de excre[ie. 0 influen!5 mai puternicd se produce asupra solului (prin mdrunlire gi rloscompunerea litierei, prin s[pare gi translocare etc.). Influenla mediului asupra acestor populalii se manifestl ca gi la plante, prin selec[ia speciilor corespunzltoare adaptate, prin efecte letale a factorilor ctrre ating valori extreme (ger, inghe[uri, secetl etc.) asupra numlrului ltopu!,a!iilor etc. In relaliile dintre organismele biocenozei cu mediul abiotic, un rol tlcosebit revine caracterelor adaptive a speciilor la ac(iunea unuia sau altuia tlintre factorii abiotici sau la complexul acestora. Numai lindnd seama de ilceste adapt[ri, cdt gi de cele legate de relaliile dintre popula[ii, se poate

E!ffiI'TJTUNII
ce procesele din cadrul ei se desf[goar5 fntr-un anumit fil. In concluzie, se poate releva cI relaliile organismelor cu mediul abiotic sunt, in mare m5sur5, determinante pentru alc5tuirea biocenozei prin efectul de "selectare prin mediu", dar in acelagi timp ele au o influenir profundl $1 qsrlpra mediului, transformdnd ecotopul in biotop. Aceste retilii confer[ deci individualitate ecosistemului foresiier 2.3.3.3. Relaliile tntre organisme Dac[ se analizeazd procesul de ocupare de crtre organisme a unei suprafele de teren nou (aluviuni, teren arabil necultivat etc) se observd cI din seminlele aduse de vdnt sau transportate de ap5 siu animale, se instaleazd mai multe populagii de plante. De indatr apar gi animale (mai ales insecte) care se hrEnesc pe seama plantelor, ca qi microorganisme diverse legate de plantele gi animalele reipective. odatr cu formirea de material organic _mort, se instaleazr ciuperci ca qi bacterii saprofite gi se pune in migcare fluxul de materie organicl gi energie specific eiosistemului. In acest proces de constituire a biocenozei gi ecosistemului, pe l6ngr relaliile ce se stabilesc intre organisme gi mediul abiotic pe cafe l-au ocupat, se formeazl multiple relalii gi intre organisme. Tendinga fireascr de cregtere a numirului de organisme duce la o competitie pentru hran5, pentru spa[iu chiar in cadrul unei populatii. Iau astfel nagtere relalii intrapopula[ionale denumite gi intraspecifice. in icelagi timp, intre populaliile de plante qi cele de animare, intre populaliile di animale, intre toate acestea qi populaliile de microorganisme te- au populat statiunea, se formeazr gi multiple relalii interpopulalionale (interspecifice) prin consumarea plantelor de cltre animale, prin coniumarea'anirnilelor de crtre animale, prin parazitarea plantelor gi animalelor de alte plante, animale sau microorganisme, prin inhibarea dezvoltrrii unor populalii de crtre altele pe cale biochimic5 etc. In acest sistem complicat de relalii, o parte din popula[iile care s-au instalat ini[ial pe teren nou dispar, altele noi apar. Dupi un timp, destul de indelungat, rrman numai acele populalii care, pe langr faptul cr sunt adaptate la mediul abiotic, se dovedesc capabile sd infrunte gi relaliile ce se creeaz[ in cadrul populagiilor, dar mai ales intre acestea. Astfel se structureazl t{eptat un sistem de relalii specific care condi(ioneazd in final inf5ligarea gi func[ionarea biocenozei ca sistem integral inchegat, cu permanenld mare in timp. Avdnd in vedere rolul total deosebit al relaliilor intre organisme in structurarea gi funclionarea biocenozei, este necesard analiza lor mai
detaliatd.

ta

gea mai importantI este polenizarca. In afartr de putinele plante autogame, polenizarea se face irtcrucigat prln v6nt sau prin insecte. La animale, relagiile de trimullire sunt mai complicate gi mai variate, nv0nd atdt caracter direct cdt gi indirect. Pe lAngd rela[iile sexuale existl o mul[ime de relalii conexe. Aga sunt relaliile de clutare a partenerilor, cgre se pot realiza prin semnale sonore (c0ntecul plslrilor, stridulaliile unor lnsecte, zgomotele emise de mamif'ere) luminoase (licuricii), dar mai ales

La plante, relafiile de inmul!lrc^ sunt ildirecte. Relalia de tnmullire

'

Relafii intrapopula[ionale (intraspecifice) Specia fiind reprezentate in ecosistem printr-o populalie, este firesc ca intre indivizii din care este compusr, si se nasc[ anumite relalii. Relaliile de tnmullire sunt hot[r0toare pentru existenla populagiei genetico-ecologice. Desfrgurarea lor normalr, asigurarea polimorfismului genetic in ecosistem, presupune sr existe un numdr minim de indivizi, un anumit raport intre sexe qi v0rste.

chimice (feromonii). La multe specii se produc jocuri sau lupte nupJiale, cnre constituie de asemenea o relagie deosebitd in procesul inmullirii. Relatii laarte str6nse se stabilesc intre plrinli qi pui (hranI, proteclie, invSfare). Pentru silvicultor, dirijarea ielaliilor de inmullire se pune mai ales ln pluntagiile semincere unde trebuie asigurat un anumit numdr minim de gcnitori pentru a pdstra nivelul necesar al polimorfismului genetic. sau in Cazul popula[iilor de insecte qi vAnat c6nd se procedeazl la schimbarea raporturilor dintre sexe pentru a regla numdrul popula[iilor. Acesta prcsupune, desigur, o bun5 cunoagtere a modului cum se produce inmul[irea popula[iilor respective. Rilaliile dZ competilie sunt rela[iile de rivalitate intre indivizii populaliei pcntru hranI, teritoriu, partener de inmullire. Competilia imbracd diferite l'orme, unele indirecte, altele directe. La plante, competi[ia se realizeaz[ indirect prin folosirea unei cantitali nrai mafi de lumin[, ap5, substanle minerale de cltre exemplarele mai viguroase, in detrimentul celor mai putin dezvoltate. Diferenlierea exemplarelor se produce fie din cauze genetice, fie din alte cavze, de regul[ lnt0mplltoare (microhabitat mai favorabil, s[mAnla mai mare, germinare 5i rtlsiirire mai timpurie etc.). Accentuatd este competitia intre arborii bdtrdni qi puieli, ceea ce duce lu o eliminare foarte puternic5, chiar in primul an de vial[, a puietilor., in pddure, factorul ecologic principal in competilie este lumina. Se gonstatd insd frecvent $i competilie pentru ap5, iar pe soluri sdrace qi pcntru substange minerale. ' La animale, competilia pentru hran[ se manifestl in special prin ocuparea gi apdrarea unui teritoriu in care animalul igi g5segte resursele necesare de hranl teritorialitate). Exist5 qi o competilie (lu plsdri, mamifere - fenomenul de pentru femele etc. luptele masculilor pcntru inmullire ' Competigia -intrapopula[ionall este un important factor de selec[ie care elimind exemplarele neviabile qi promoveazd pe cele mai bine adaptate la biocenoz[ gi mediul in care se afl[. Relaliile de stilnjenire fdrd a avea caracterul acut al relaliilor de competilie, au totusi efecte negative asupra indivizilor populagiei. La arbori, litiera poate inhiba germinarea seminlelor prin substante dizolvate de apa precipita[iilor, iar grosimea ei poate constitui un impediment in formarea seminliqurilor, impiedicAnd rddlcinile sE ajungi la sol. [n masiv strdns, arborii au fotosinteza redusd gi cregterea mai inceatS. Creqterea peste o anumitl limitd a densit5lii la animale, chiar dacd existd suficiente resurse de hranE, modificd procesele fiziologice gi rata de cre$tere a popula[iei av0nd un efect de reglaj al num5rului.

Relaliile de favorizare se manifesttr destul ele freevcnl populaliei.

ffifficulTu-nrr
ln interiorul

77

Astfe.l lq- plante,. agregarea, degi intensific6 competitia intrapopulalionald, contribuii i-a foimarea unui microclimat flavorabil dezvoltrrii tuturor .indiviziror, conferd rezistenlr la v6nt, micgoreazr com_

, ln pS.dure puie.lii arborilor sunt favorizali in prima fazd de dezvoltare de acoperigur arborilor bdtrdni care oferd.proieclie'de irJuli" Efectul favorabil de grup se rcatize,ani' gi -iu";rrte gi ingheluri. animare ^ aglomerarea albinelor in colonii, a prsrriloi-i, =rioirri,'u mamiferelor in ciopoare prezintd ganse mai o,uii dr' supravieluir. u ii..a.ui individ gi a popula[iei in inrregime. Rela[iile intrapopuragionare de inmullire,.competi!ia, st6njenire, favori'are se impletis6 intie ete, aai gi cu cele interpopulalionare intr_un complex care insr contribu.ie pe ansamblu ra ,rtor6gr..u numdrurui populaliei, Ja men[inerea rui ra un nivel a acesteia in ecosistem, at6t timp c6t acesta nu se schimbd. permanenti "ui"-u.ilu* .".irl.rg, Silvicultorul poate contribui substanliar. 'trapopulalionale l; ;i.ij*;. reraIiiror inin sensur. micgordrii competiliei si iidnjeririi, men[inAnd efectele de favorizare reciproci a inoiuirilor.'irin.a arborerelor sau de serecgie a vf,natului er asigu; rr..iiir. de conducere i.rriiaii a se realiza cregteri mai mari Ia arbori, sandtaiea **riri,ii oprime pentru gi a padurii. *.Jrlil interpoputa(ionate (interspecifice) Relaliile intre popu.ragii, pe iondur'unui o,eoiu abiotic determinat, sunt Iiantul care line laoialtr 6io".noiu gi. asigurr desfdgurarea proceselor biocenotice principare de sintezr gi acumurare a biomasei 91 de descompunere
a
necromasei.

F;,[1,,ffi:.:lte

specii' Transpiialia

*ai sceruie,-"-"irrrr'riidratura si mrreqte

prtrdfitorului poate crea dc acoos sorioasc dereglaje in populalia-pradd. Astt'el climinarea completl a lupulul gl lnmul[irea exagerat6 a cerbilor qi c6priorilor duce la sltrbirea fiziologictr a acestora prin lipsa de hrantr, la trofee mai pulin valoroase, la epizootii care decimeazd apoi populaliile. Eliminarea

ptrslrilor din prdure prin combaterile chimice ale defoliatorilor, lipseqte

biocenoza de un element de control chiar a populagiilor de defoliaiori gi duce prin aceasta la permanetizarea defolierilor. Parazitismul este rela[ia prin care un organism se hr[negte pe seama

:.."i,t#]r.-d

\gtariile ^trofice sunt cele mai numeroase relalii interpopura[ionare. Ere in principal prin predatorism, parazitism, ,upi[riti..,
cooperare

unui alt organism fdrl a provoca insl direct moartea acestuia. Exemplu de parazitism in biocenoza forestieri sunt numeroase. Puricii gi plduchii de plante qi animale, viespile care provoacl gale la plante, gflndacii de scoarld la arbori, ciupercile de fiinare sau rugina, toate au caracter de parazili. Desigur atacul masiv de parazi[i poate cauza indirect Ei moartea gazdei prin epuizarea acesteia sau dereglarea unei funclii vitale (cum este de exemplu impiedicarea circula[iei sevei in cazul atacului g0ndacilor de scoarlS). Saprofitismrzl este rela[ia pfin care un organism se hrlnegte cu pdr[ile moarte ale altor organisme. Este cazul mai ales al ciupercilor care folosese drept hran5 frunzele qi lemnul mort precum qi a numeroaselor animale carc consumr litiera (detritivorii). Relafia degi pare unilateral[, are in fond efect indirect qi asupra organismelor de la care a provenit materialul organic ntort, deoarece impiedic[ aglomerarea acestuia gi duce la reciclarea elementclor chimice pe care le congine. Cooperarea troficd este rela[ia prin care organismele igi asigurl reciproc hrana. Aga se int6mpli cu arborii gi ciupercile de micorizd arborii furnizeazd, ciupercilor substanle organice sintetizate prin fotosintezd, ciupercile ajutl la absorblia apei gi elementelor chimice din sol. O relafie asemlnltoare se stabilegte intre anin sau salcAm cu bacteriile fixatoare de tuzot, intre microorganismele celulozolitice gi animalele in stomacul clrora
trtriesc etc.

Predatorismur esre rela[ia prin care un organism un organism din artr specie - prrdrtorul, consum5 prada, p.oroiard ,rouriru acestuia. pdsrri insecte, goareci-semin1e, vurpe-iepure, tup-caprior-sunt cupluri de prlddtor-pradI. Relaliile prddltor-pradr nu sunt simpre de. regurr un prdddror poate ave,1.ma! mulre specii-pradi, dupd cum .i - p*oi-;;;.; o vizatd mulli prdddtori. Exempru- primul caz este vulpea care poate de mai !n pradr diversi: specii de prsdri,'qoareci, iepuri .t..-H*ffiu-pentru avea ca al doilea caz este goarecele care poate fi consumat de vulpe, Ysr vr qv -'r-' au. qi ai diverse p5rr.i rrpitoare, gerpi etc. obiqnuit existr o corelalie intre v_arialia numrrului pradei gi a prddSlorului sporirea sau scrlderea numdrurui- pruoei prorou"a o varia(ie asemdnrtoare -la prrditor. Aceasta nu se p.roduce insa ro,rilrt,'"i cu decarajul necesr. pentru formarea de noi generalii Oe prddltori. intre, prid3,."_r gi. piadl nu a, numai caracter negativ ci gi ^^_,.,L.!li]le pradd. prrdrtorul esle adesea principarur pozrtrv pentru ructo. oE regrai al numdrului pradei qi sanitarur care asisurS qnagi'ea prin omorarea, de preferin[d u .*.rnpi"rreror bornave.popuiuli"i de pradE, Eiiminarea totara a

Relaliile de competilie se stabilesc intre organisme de diverse specii care folosesc aceeagi resurs[ de hran6, acelasi addpost etc. La nivelul urboretului exist[ o competilie destul de accentuatl intre diferitele populalii de arbori, sau intre acestea gi cele de arbugti sau ierburi pentru lumina, apa gi substanlele minerale din sol. Competigia poate exista qi intre preddtorii cirre consumd aceeagi pradd sau parazilii instalali pe aceeaqi gazdd. Relalii de favorizare, prin care existenga sau dezvoltarea unei specii este fuvorizatd, de prezen[a altor specii, sunt foarte numeroase. Astfel pe arbori, pe arbuqti gi pe ierburi isi gdsesc addpost multe insecte, p[srri, mamifere. Rrscolirea solului de cdtre r6me, goareci, mistre! favorizeazd germinarea semin[elor, imbun[tIlegte starea solului gi prin aceasta nutrilia arborilor. Multe raporturi trofice au gi caracter de favorizare. Astfel, animalele consumatoare de polen, fructe gi seminle, contribuie qi la rlspdndirea lor. Rrpitorii sau parazi[ii animalelor consumatoare de plante favorizeazd, men[in0rea gi dezvoltarea plantelor prin reducerea numdrului consumatorilor. Combaterea biologicd a d[undtorilor arborilor aclioneazd in acest sens, Albinele gi alte insecte consumatoare de nectar gi polen favorizeazf inmullirea plantelor.

trurYlUULI-UIA fE

'*{EilEfitnJI.TuRrr
usigurarea

79

la aceste relalii. Astfel prantele enromofile ., ;;;r;;; r'oapra.i are flor1or insectele,.gi ugureazd porenizarea. prs5riii-.ur. ,. hrdnesc ::^t:.1tr1gcu lnsecte .de scoarlS gi lemn, cele care desfac conurile p.nt.u a consuma seminlele, au adaptdri ale ciocului sau rim6ii (ciocrnitoarea, forfecuta, cojoaica i.a.). _specialede prima".ie-rrri*.r.'i]'rrr.tiricr piantere inainte de infrunzirea arborilor. Ierburile qi arbugtii o" paaul"='sunt -- r---'- "' rezisten(i la umbrd etc. 2.3.3.4. Procese, fluxuri Ei circuite ecosistemice in ecosistem fiecare igi .desfdgoarr activitatea vitard gi prin "org.anism aceasta intrr in rearlii multipre c,, *.diul abiotic si;;;il; organisme, aga cum a-reie$it din cele prezbntate anterror. Efectele acestor aciivitlli gi relalii individuale, se integreazd la nivel de ecosistem in cAteva procese ecosiitemic" il-;r;i"greteare anumite fluxuri si circuite de energie qi materie. - cele mai. importanti procese sunt cele de producere, consum gi acumulare a biomasei gi cei de descompunere a necromasei. pe ele sunt grefate fluxul de energie, apr gi gare gi circuitele a. .irrrrte chimice care se produc

Tipurile de relalii trecute in revistr.nu epuizeazl ce se creeazE in biocenozd...Important de relbvat ,rt. varietatea relaliilor ihptut ca retiliiii dintre organisme in biocenozi au ca efect variat. uouptaii are popuraliilor

organelor de inmul[ire,. o parte constituie t rura peniru-*o.garis.ere gi a "orp'utuicare consumr fitomasa vie, iar b_ parte se usucr gi intia in neciomasd servind ca hranr pentru organismele ce consumr fitomasa moartd. Totalitarea T3r:yorganice sintetizatr de .pranre constiruie f.oor.jir'primarr brurr, rar partea care nu se consumr de plante pentru nevoile eneigetice p.of.ii reprezintd produclia primarl netil brutd a ecosistemeror forestiere din zona temperatd este - ^ ^ _Produclia de 10-25 tlanlha, din care produc(ia primarr netr se ridicf ia 6_14 t/an/ha, iar produclia de lemn Ia 3-10 iluninu. Pe silvicultor il intereseazr mai ales produclia de remn a arboreturui, ca parte constituentr a^-ecosistemului gi mdsura in cu.e poate o modifica cantitativ sau calitativ fdrd a afecta .tauititateu u..r,-uiu- " ' *ii . PerfecJionarea continur a tdierilor o, .ig.r.iui" o. conducere a arboretelor, a metoderor. de curturd, incepind "cu sete"tJiea ji ametiorarea geneticr a s.eminlelor gi termindnd cu ftantarla ii tG;ii.a puie!ilor, a metodelor de proteclie contra dlunEtoriror, ur.--.u--piir.ipur obiectiv

substan[e organice, bogate-in energie, din'element. .rriri.q']olosind energia solarS..Acesre prante learizeazd [roducgia primaie J. ,ui.ri" organicr. o parte din aceasta se consumr pentru a sL intregin. pior.r.le vitare din " plante,

in ecosistem. Procesul de producere, consum Ei acumurare a biomasei. Este procesul care asigurd energia gi matert n.""rura p.ntru viala tuturor . organismelor gi existenla biocenozei ca sistem Procesul se bazeazd, p^e capacitatea plantelor cu clorofilr de a sintetiza

o parte este forositr pentru construirea

plantelor

cu continuituto u unol produclii de lemn, pe c6t posibil mai muri gi de calitate c0t mal bun[. O component[ lnsemnatd a procesului de producere, consum gi [cumulare a biomasei este aceea de consum a fitomasei vii sau moarte de clltre animale, plante f5r[ clorofiltr sau bacterii. Fitomasa consumatE servegte pontru acoperirea nevoilor energetice gi materiale gi pentru construirea corpului acestor organisme. Ia naqtere astfel produc[ia secundarl de materie organicS. Produc[ia secundard a pddurii este redusd in comparalie cu prodqctia primar5. Ea este de ordinul a 0,3 - 0,7 tlanlha. In ecosistemele forestiere, acumularea cea mai mare de biomas[ se produce in trunchiurile gi crlcile arborilor gi arbugtilor (aproximativ SQVo din produclia neta). Procesul de descompunere a necromasei. Este procesul care duce la eliberarea energiei acumulate in materia organicl qi la revenirea in mediu a elementelor chimice din care a fost sintetizat5. Procesul se desf[goard in etape succesive de consumare qi degradare B necromasei de cdtre microfauna, microflora qi flora bacterianl din litierl qi sol. in desflgurarea procesului, pe lAngI reaclii de desfacero a combina[iilor organice complicate in altele mai simple; se produc qi resinteze B unor compugi care dau nastere humusului. Acesta, dup[ cum a reieglt din cele prezentate la structura stagiunii, are un rol deosebit in formaroa qi menginerea fertilitSlii solurilor. Printre func(iile sale multiple, trebuie amintite cea de furnizor de azot pentru plante, care se elibereazd in procesul de mineralizare a humusului. in procesul de descompunere a necromasei, elementele chimice absorbite de plante din sol qi folosite in producerea biomasei sunt puse ln libertate gi revin in sol, in cea mai mare parte. Se produce astfel reaprovizionarea solului cu aceste elemente, ele putAnd fi din nou absorbite qi folosite de plante. Fluxuri Ei circuite ecosistemice. Din analiza modului de desfdqurare a proceselor ecosistemice principale rezultl cI in ecosistem existd un flux de energie venitl de la soare, absorbitd gi fixat[ de plante in compuqi organici purtltori de energie qi redat[ apoi in mediu prin degradarea succesivd gi descompunerea materiei organice. Fluxul de energie este grefat pe fluxul materiei organice care pleaci de la plante, trece prin consumatori qi descompundtori dizolvdndu-se in mediu. Concomitent cu aceste fluxuri se desfdgoard circuitele apei gi circuitele elementelor chimice (carbon, oxigen, azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, magneziu, diverse microelemente).

Ecosistemul forestier fiinleazl prin cele doud procese de bazdproducerea, consumul gi acumularea biomasei gi descompunerea necromasei. Desfdgurarea lor normal[ este o conditie de existenl[ a ecosistemului. Pentru aceasta insd fluxul de materie organic[ gi de energie, nu trebuie s[ scad6 sub un anumit nivel. Altfel, se deregleazd lanlurile trofice, este afectat[ stabilitatea ecosistemului. Iat[ de ce nu poate fi admis[ recoltarea integraltr

a producliei de biomasl gi nici mdcar a producliei totale de

lemn.

EU

STLVTCULTIRAPEEflq

'"rffill

EI

Pentru ctr natura Iucreaztr totdeauna cu suflclcnt[ nBlgur0re impotriva entropiei, produc[ia de biomasfi a biocenozei estc oblgnult-mai mnrd dec0t strictul p.entru existen[a ei. Aceasta biomastr iuplirncntar[ poate fi _ngge_sar recoltat5 fIrI pericol p.entru ecosistem. Stabilirea exactl I cantitAlii iecoltei, presupune-. insE o analizd detaliatr la nivelul fiecrrui tip de ecosistem. F pddurea gospod5rit[ dup5 principii ecologice'nu este necesarl folosirea de ingrlqlminte deoarece ciicuitui normal Il substanlelor nutritive gi p.roducerea contin-ud de_ humus asigur6, in majoritatea situaliilor, p6strarea fertilit5lii solurilor forestiere. Aceasta presupune ins[ ca din ecosistem sE nu se extr^agd malerial organic care conline multe substanle minerale cum este-frunzigul, sub[iri, fruclele, litiera. Lemnui face exceplie ^ramurile in aceastr-privin[i.fiind format numai din carbon, oxigen gi hidrogen.'3e cunoa$te din practica gospoddririi pddurilor germane cd recoltarea- an de an a litiere.i pentru. a fi folositr ca asternut la animale gi ingrrgrm0nt pe ogoare,. a dus, in timp relativ scurt, la scdderea accentuai[ a producgiei de lenrn gi la sdrrcirea puternicr a solurilor. Asemenea gregeli nu trebuie sd se repete. 2.3.3.5. Dinamica ecosistemului forestier ca sistem deschis, elpus unor varia[ii periodice gi neperiodice a mediului in care trliegte, biocenoza este o unitaie in continud transformare. unele organisme mor, altele se nasc, aspectul gi activitatea lor se modificr sezonal gi multianual, precum gi cu vdrsta. produclia de biomas[ qi descompunerea necromasei pot fi intr-un an mai mari, in alt an mai mici, in- f.gngtie de starea vremii gi starea producdtorilor gi descompunltorilor. Mediul este qi el supus varialiilor sezonale qi multianuale normale dar qi accidentale gi se poate schimba Ei sub influenla biocenozei. Ecosistemul in ansamblu apare ca o unitate in care se produc continuu modificdri de

Pentru silvicultor, cunoulter00 ritmurilor de via[[ a organismelor prezint[ interes in activitatca do vdn[toare, tn cercet5rile ef'ectuate asupra vie[ii plantelor gi animalelor dar, dc exemplu, gi ln colectarea plantelor medicinale la care conlinutul de substanfe utile poate varia in cursul zilei. Modificlrile ritmice sezonale se datoresc stdrilor fenologice deosebite trle plantelor gi animalelor pe anotimpuri, in zonele in care existl sezoane distincte din punct de vedere termic sau (gi) hidric. In zona temperatd in care se afld teritoriul t5rii este vorba de un sezon iarna) gi unul cald (primlvara vara). roce (toamna Modificdrile ritmice sezonale, apar in fenotipul organismelor, in manifest6rile vitale, in comportament etc. La plante este vorba de infrunzire, tnflorire, fructificalie, cdderea frunzelor, formarea cregterilor anuale (la orbori qi arbugti). La animale au loc fenomene ca hibernarea, ndp6rlirea, tmpuparea, zborul adullilor, construirea cuibului, activitatea legatl de lnmullire gi cregterea puilor etc. In funclie de modificlrile aspectul organismelor qi a activit5tii lor, cunoscute sub numele de fenofaze, biocenoza capltd inf5liqdri deosebite pc

structurl gi procese. Modificrrile sunt de mai multe feluri put0ndu-se distinge cel pulin patru categorii mari: modificdri ritmice - modificdri ritmice circadiene, - fluctua(ii anuale gisezonale, multianuale,

organismelor gi populaliilor biocenozei condilionat de alternare a in i4 de ore. a zilei gi nop[ii, de care se leagd gi schimbari de regim de luminr, crldurd, umiditate. In funclie de aceastr alternare, organisirele au ritmuri circadiene de activitate gi repaus. Unele organisme su-nt active ziua, altele noap.tea. in. cursul. perioadei ictive, intensita"tea acrivitalii ca qi a proteselor ecofiziologice variazd,. La plante de pildr, fotosinteza qi trarispirilia creqte de diminea[a. pa.nr la orele amiezei, apoi descre$te spre seirr.-Noaptea continu5 respira{ia. CorespunzEtor se schimbl in ritm ciicadian concentialia de oxigen, bioxid de carbbn gi vapori de apd din aerul cuprins in ecosistem. Deschiderea_qi inchiderea floriloi, zborul- intens al inseitelor gi prsrrilor se produce la anumite ore crednd stdri distincte al biocenozei.-inir-un fel se percepe biocenoza qi mediul prin organele noastre de sim! diminea[a, la prdnz, seara sau noaptea. Toate acestea la un loc const"ituie ritmui circadian al ecosistemului.

- succesiuni. Modificrrile ritmice circadiene se datoresc

ritmului de viald

al

Una este inflgigarea biocenozei de pldure iarna, alta la inceputul primlverii cAnd porne$te vegetalia sau la inceputul verii c6nd se atinge un maxim al activit5lii vitale la plante gi animale, alta toamna cAnd frunzele se coloreazl gi cad. Pentru silvicultor, cunoa$terea ritmicii sezonale a popula[iilor, ca gi a biocenozei in rtrtregime este foarte necesar[ deoarece o serie intreag6 de lucrtrri sunt legate de sezon qi de fenofaze: culegerea gi semdnarea neminlelor, scoaterea gi plantarea puielilor, recoltarea lemnului, a vdnatului, n altor produse, combaterea dlundtorilor etc. Flu^ctualiile anuale gi multianuale ale biocenozei rezult[ din conjugarea I'luctua[iilor populalionale care, la acest nivel, au de reguld un caracter compensator: cdnd unele populafii cresc numeric, altele scad. Acest lucru se referd mai ales la populaliile legate prin relatii trofice, dar se poate lntCmpla gi la alte populalii al cdror numlr depinde, de exemplu, de rcgimurile factorilor abiotici. in anii ploiogi, qe pot inmul[i cu precddere populalii cu cerinte mai mari fatl de umiditate, in anii secetogi cele mai rczistente la usclciune etc.
Fluctuagiile numerice ale populatiilor pot schimba temporar gi reversibil,
ln l'tr1igarea

sezoane, numite fenaspecte.

tubundentd

biocenozei gi aspectul ecosistemului. Astfel, regenerarea stejarului sau frasinului, schimbi aspectul seminligului. O

lnmul[ire mai accentuat[ a vAnatului, a insectelor defoliatoare sau de scoar[tr, inrpriml ecosistemului aspecte deosebite mai ales prin efectul asupra ttrborilor, arbuqtilor, ierburilor gi implicit asupra biotopului. Fluctualii multianuale de lungd duratl sunt tipice pentru popula[iile de tut'bori din p[durea echiend, in care numlrul acestora scade continuu de la sr:rnin[iq la arboretul bdtrAn, apoi cregte din nou brusc cdnd se ajunge la Icgenerarea acestuia. Asemenea fluctuatii, ca gi cele corelate ale celorlalte straturi ale pddurii gi ale biotopului determin6 inf[lig5ri deosebite ale ecosistemului forestier in raport cu v6rsta.

provoac5 oscilalii destul de mari ale numErului populaglllor nu cluc, de regul[, Ia distrugerea biocenozei gi a ecosistemului. ' Succesiunile, in schimb, reprezintr procese prin care o biocenoztr este lnlocuitd prin alta de alt tip, ceea ce duce gi la constituirea unui alt tip de ecosistem. Succesiunile se pot produce fie din cauza modificdrii profunde gi ireversibile a mediului abiotic (clim5, sol, relief), fie din cauze-biocenotice (distrugerea unei populalii de c[tre alta). uneori aceste categorii de cauze se pot combina. Modific6rile climatice (rdcire-tncllzire) se produc obiqnuit pe duratr lungl de timp gi determinE inlocuirea populaliiloi, adaprate ia climatul care s'a schimbat, prin altele care se pot dezvolta normal in climatul nou. in ultimele 9-10 milenii, pe teritoriul actual al Rom0niei, in urma modificdrii climei la altitudini mijlocii, s-au succedat pinete, molidiquri cu alun, stejdrete amestecate, c[rpinete, frgete, frgeto-brrdete. Acest lucru il atest5 analizele polen_ului conservat in turbrrii. Acestea sunt succesiuni de lungd duratd. unele-procese ce se produc in biocenozr, de exemplu inmulgirile in mas[ a defoliatorilor, pot duce la inlocuirea unor popula[ii domininte de arbori prin altele, schimband ecosistemul. Astfel, defo[ierile masive provocate de.Lymantria monacha in molidiquri duc la inlocuirea loi prin mestecdniguri. Dac[ in apropiere se mai prstreazr arborete de molid,-din sam6n[a adus[ de vant se poate forma sub mesteac[n o noud generatie de molid care, dup[ un timp, va inlocui mestecdnigul. Alternan[a speciilor lemnoase pe aceeagi suprafald adic6 inlocuirea unei- specii prin alta in generalii succesive, cum se intdmpld cu bradul gi fagul, reprezintl tot o succesiune. Dar, succesiunile pot fi provocate gi de om prin distrugerea unor populalii. Astfel tlierea rasr pe suprafele mari a molidiqurilor, neurmate de imp5duriri, duce tot la formarea de mestecEniguri. Extragerea continud a _cvercineelor din pddurile amestecate a dus la formarea de. cdrpinete sau
teiguri.

constituie biocenoze clestul de sproplute prin structur[ Ei prin procesele ce se procluc in cadrul lor. Acestca tll'Crlqz[ 5i biotopuri tn mare mlsur[ similare, ' obiqnuit in cadrul uncl rlgluni, mui mari sau mai mici, in care clima de ecosisteme Ei relieful sunt omogene, sc ilifllnegte un numlr determinat isemlndtoare care sd repetd tn spaliu, in funclie de alternarea formelor de -de cercetare gi- de productie, relief. Pentru a u$ura gi'a simplifica lucr[rile s-a preconizat ,eu-nirea-tuturor ecosistemelor suficient de asemdndtoare prin
Cnracterele biocenozei -'"'--irii".ai

gi ale biotopului in tipuri de ecosisteme. in natur["nu existd'de fapt nici condilii de mediu gi nici complet identice, tipul de ecosistem a fost conceput ca un model triocenoze care conline t"it. tt[t6turiie iomune ale ecosistemelor pe care le cuprinde.' Fiecare dintre acestea poate avea ins[ gi unele tr[sdturi proprii. Ideea de tipizare a ecosistemelor forestiere s-a n[scut la incep-utul secolului al XX-lea din necesitatea resim[it5 in Stiinla gi practica de a
clil'eren[ia, pe baze naturale, obiective, mdsurile de gospodirire. Modul cum

p5dure ce a ocupat inigial terenul. Aceste succesiuni de scurtr duratr sunt un fenomen curent chiar in condiliile unei silviculturi avansate. Potrivit teoriei climaxului (F. Clements, 1936), sub imperiul unei anumite clime, intr-o stafiune determinatS, se formeazd in final un anumit tip de ecosistem climax, cel mai bine adaptat la condigiile de climd respective. Toate succesiunile care se produc in aceste condilii duc la formarea sau refacerea tipului de ecosistem climax. 2.3.3.6. Clasificarea Qipologia) ecosistemelor forestiere
Diversitatea inveligului format din ecosistemele forestiere este extrem de mare. Totuqi o analizr atent[ arat[ cr, in condi[ii de mediu asemrndtoare se

sunt extrase, ele pot forma o biocenozl gi respectiv un ecosistem provizoriu, care va fi apoi inlocuit, mai devreme sau mai ldrziu, prin biocenoza de

De altfel, dupd orice deschidere a arboretelor prin doboraturi de v6nt tlieri pe suprafele mai mari, speciile pioniere (mesteacln, plop tremurdtor, salcie cdpreascr) se instaleazi gi se dezvoltd rapid. Dacr nu

sau

s-a f6clt' iipirurea, criteriile de clasificare a p[durilor .in tip-uri, -au fost dcstul de diferite. Degi inilial creatorul tipologiei forestiere, G. Morozov, ooncepea tipul de pldure ci fenomen complex biocenotic-biotopic, diversele qcoli 'tipologice c'e s-au format ulterior a9 p._us accentul fie pe criterii llir:cenotice, fie biotopice in clasificarea pldurilor. .(Z: $i la noi in girI, clasificlrile ce s-au intreprins dup[ 1'930dou6 Przemelchi, S. Paqcovschi, c. chirilS g.a.) au dus la colturarea a una bizatd mai ales pe criterii biocenotice, alta pe criterii de tipologii Degi incomplet corelate, aceste tipologii, care reflectau fiecare tliotopl clintr-un anumit punct de vedere realitatea obiectiv5, au fost de mare utilitate naturd situaliile l)ractic5, deprinzdnd pe silvicultor sE deosebeascS in 'qi sI incerce sd-gi particularizeze mlsurile de ircosisternice diferite uosoodlrire in functie de caracteristicile lor. "--'in-uttimut deciniu, pornind de la principiile ecologiei moderne, s-a preconizat crearea unei noi tipologii ecosistemice a pddlrilor, lin6nd l?aqa itAt Oe biocenozl cAt gi de biotop- qi punAnd pe prim plan criteriul calitativ in clasificarea ecosi-stemelor. Rec-ent au fost publicate criteriile qi metodologia clasificlrii ecosistemice a pddurilor . Pregum. qi descrierea principaleior tipuri de ecosistem din [ara noastrd (N. Doni15, c. chiritd, V. Stlnescu gi colab., 1990). Drept criterii de clasificare au fost admise: populaliile de arbori (mai ales cele edificatoare) qi celelalte popula[ii - 'uerii (mai ales iele indicatoare de biotop) ca qi popula[iile de planie principale de descompunltori, drept criterii biocenotice.

qi termic al solului,

tipurile de regim railiativ qi hidric al aerului, tipurile ionic, hidric drept criterii biotopice. Folosind aceste crit'erii, in inveligui ecosistemic forestier al RomAniei, au fost separate circa 150 de tipuri de ecosistem forestier, calitativ diferite' Modificlrile cantitative din cadrul acestor tipuri (cum ar fi volumul producliei de lemn q.a.) sunt evidenliate prin separarea unor subtip-uri de lcosistim. Tipurile di ecosistem edificate de aceeagi specie sau combina[ie de specii de arbori, se incadreazd intr-o formalie ecosistemic[ forestierI. in regiuni cu climat deosebit se int6lnesc variante geografice ale tipurilor

.ffiUT.TURII
?.4, Baze geografice (geosistemice) Biocenoza, pentru a se putea structura gi .funcliona ca unitate integrare, stabild in timp, ire nevoie a.;fi;;fa1r minimr pe care sd se insrareze toate populaliile componente, fiecare cu pentru a se purea perpetua_in condil_iile un numrr suficient de organisme relaliilor ;r-;;i;i;i;" popuraJii. De regutd insr bioceno_za-ocupr o. .upirilii ,ui"ru* ii ;;;; toatd suprafa[a pe care se reafizeazd ecolopur gi'respictiv bio!"pri'rrr"rr[ir existenlei ei. prin aceasta, ecosistemur, rormaiairti'-o este gi un fenomen spaliar, geografic, !ir.i;"r$'.u; ;t";;rl corespunzrror, .constituind" unimiJi erementarS din care se formeazd inverilur .g-eog"rafic'0. ,rfiuirie l"gr"urrui terestru. in acest invelig se inrrepatiunoE uiroii.*, ui,i.r..ui h;dr?s;;a, iar in cazur uscatului gi geosfera. suprafala uscatului este insr destur-de variatd at6t sub raportur climei cat Ei al reriefurui si substrarutri. Cti..'r, -iriiJtri-.rt"^.. o.larp," crima variazd cu latitudinea gi longituoin.a, "oroiiii prezentat prin suprafe[e prane, dar Ei prin depresiuni, fiind iaiut Jin ioc rar substrarur poate fi format din roesi, in'roc oe ral,'.u-,.ru." Ei arbii, nisip,. pieiriJ;.;" argile. varialia este mai mare ra deal gi ra munte unde schimuir.u i"ri.rurui, substratului produ-ce pe :,:":]lrr'^-reconstat, c5 distanle mai-m.ici. DacS se anarizeazd aceasrS va'aue, se ge_anumite spalii se;;;ir;;;'; mult. sau mai pu1in..l:g:il,d Oe conOiiii"fr*rr',.-i.riru arternan[, mai cAtva tipuri de ecosrstem care alcdtuiesc un mozaic.urr.t.rirti. p;rffi;.;ire respective. Astfel in cdmpia de la ,oro-;;-;;; ecosisremul o!" sr.u, cu peduncu,u,, ,.ti*il!,rl,ir, T.o?|:irrl: (crovuri), ecosistemut de. siejdret d 'p;&;;;;';;#;i"i'n vale mici cu apr stagnantr ecosistemur di. aninig dezvortare ecosisremere oe prolig;;i "u-rrr.rypteris, iar in v5ire cu runci ;; grindurile nisipoase, de srej'reto_ rutoasi, ie-?air.t. si sarcete

'

de ecosistem. Tiourire de ecosistem c[ptrlut cre,urnrrr ly accsrc caracterl'trci. i, r.unclie de caracreristicire roi gi coouii ;;;;;#i;.t6

85

o clim[ aspr6, usc$t[ gl cxcosiv de calcl[ sau rece. ln aceastl clim[, p6durile din zona tcmpcrat[ sunt lnlocuite cu stepe sau silvostepe. La noi in lare, la cAmpie, se reulizeaz[ condilii favorabile pentru plldurile de foioase (inlocuite, ln parte, spre sud-est, cu silvostepl gi step[). [,a dealuri gi la munte se succed lnstr zone altitudinale (etaje de vegetalie) gi anume etajul p[durilor de foioase, etajul pldurilor de molid, etajul jnepenigurilor gi etajul alpin. Condiliile deosebite ce se creeazd in teritoriile de la est de Carpa[i, uflate sub influenla climei mai reci qi uscate continentale, la sud de acegti nrunli, aflate sub influen[a climei mai calde gi uscate, subinediteraneene, It vest de Carpali aflate sub influenla climei mai calde gi umede din centrul Europei gi induntrul arcului carpatic cu climE subcontinental6, condilioneazd separarea in cadrul zonelor gi etajelor a mai multor unit[li tt*'ofi1li;,ou[ia
cle ocean au

tffi.fl''i,

asemenea alternanJr de. cateva tipuri de ecosistem, care se repetd in spa[iu, constituie un comprex teritoriaJ--oe ecosisteme. Suprafala unui asemenea comprex poate ri * -*"- -.1 mai redusd la munte qi. deal,'rui '.r.i, fa o,i "ai"ul'.ui.'.r, mii de km2, campie. complexere teritoriare r'. ti"p;;; in unitdli de intindere mai mare dup5 caracterur formagiilor ecoiist'.ri* care re urop.ra il care variala climei. Schimbarile crimei p. irtiiroir. o.irrri#a i"rilur.u dereflect[ unitdri teritoriale zonare (zona, s.ubzona), .#-ry rorgituoine':i";;l;;;i il,-ili;1: regionale (regiune,'subrl,giun.j.-X;r;;; iin urma se gi subzoneror mai ales -in rinclie ie-,lniruarit, separd in cadrur zoneror provocate de deplrtarea faJI de ocean. ln Europa se deosebesc, de la sud spre nord, o zond a ecosistemeror de prduri gi tufdriquri mediteran*.,-o iona oe paauii *urediteraneene, o zond de p.duri temperate cu frunza cdzercar.i, de r5ginoase gi o ,ona .u jurisii .d r"ia i. paduri boreale, si-triariguri de ,..rriri. lpre tundrr, o zon[ de rundrr fdrr arbori. pr4iie ,&i.. ar=. Atlantic, au crima dulce, mai 'ur.oe'!i-mai ;;;";;'#,"ai'n.p* oceanur caldr, cere-Lsiice inoepartate

II#iL?",.0:J.rT,X,J un teritoriu cu o

[.-io.u,ir. cu apd

iJ;rffi

teritoriatE a ecosistemelor forestiere gi gruparea lor in complexe teritoriale de diferite mdrimi are implicagii in gospodtrrirea ptrdurilor pe mai multe planuri. Silvicultorul trebuie sE cunoascl bine teritoriul in care se incadreaz[ ecosistemele forestiere pe care le gospoddreste, pentru cd activitatea lui depinde in mare mdsurl de clima, relieful qi substratul unitdtii respective rii pentru c[ el nu poate inlelege structura qi func[iile ecosistemelor pe care le conduce fIr[ acegti parametri. Complexele teritoriale de ecosisteme forestiere formeazd obiectul direct la lucru al amenajamentului silvic deoarece organizarea cu continuitate a producli-ei forestiere, mai ales in codru regulat, se execut6 pe asemenea complexe sau pe sec[iuni din acestea. Amenajistul face organizarea producliei in func[ie de caracterul formaliei ecosistemice, deci de clim6, ca gi de tipul de ecosistem sau de staliune (in cazul lipsei biocenozei) deci gi de relief, substrat gi sol. Parcelarul qi drumurile se proiecteazl in funclie de formele de relief, organizarea tdierilor in unele formalii ecosistemice (molidiguri) depinde de climl qi relief etc. Mai intervine'gi un alt element important de ordin genetico-ecologic. Complexele teritoriale de ecosisteme forestiere, la nivelul de regiune gi subregiune, reprezint6 regiuni de prbvenien[5 pentru seminlele forestiere, despre care s-a vorbit in subcapitolul de baze taxonomice gi genetico-ecologice. ln concluzie specialiqtii din silviculturd trebuie sE cunoascl la fel de bine inveligurile geografice: atmosferd, hidrosferE, geosferd, biosferd qi modul lor de interacliune ca qi biocenoza gi staliunea. Cunoagterea geografiei pldurilor creeazd cadrul necesar pentru infelegerea cauzald mai profundtr a structurii qi funclionalitltii diferitelor tipuri de ecosistem forestier, a particularitSlilor pe care le au in funclie de diferenlele regionale de clim5, relief, substrat. Aqa cum dovedeqte practica, silvicultura a progresat numai in mlsura in care a linut seama de diferenlele regionale ale ecosistemelor gi a populaliilor genetico-ecologice care intrd in compunerea lor.

4qlmtrF

PADUIEN'

T!f,ffilltFIEtNEA

CULIIVA?A

e1

3.

dutc privind structura, produc[ia, rogencrsroa gi stabilitatea unor categorii mari de ecosisteme forestiere virglne.

pAnunna vrRcruA gr r.[nuREA cutrrvarA

3,1.1. Structura, regenerarea, productia Ei stabilitatea pddurilor presubalpine

ln RomAnia, pddurile presubalpine (de limitE termic[ altitudinaltr) se afll ln munlii inalli, intre altitudini de 1650-1850 m gi sunt formate din molid, la cnre, in unele masive, se asociazd,laricele gi zdmbrul sau numai una din aceste specii. Fagul gi pinul silvestru edificd rar plduri de limitl termic5.
Pldurea virgin[ de limitd este constituit[ din ecosisteme cu aspect deosebit. Arboretul, este format din molizi cu inlllime redusi gi diametre mici chiar la v0rste mari (indllimi medii L2 20 m, diametre pdnl la 30 cm, volume de 500 m'/ha). Arborii sunt slab elaga[i, adesea r[u conformali (strdmbi, 100 fnfurcili, insibia[i la bazd). Pe mdsurl ce cre$te altitudinea se reduce inallimea 6i diametrul arborilor, densitatea arboretelor scade, incep sI aparl luminiguri gi poieni, apoi arboretul trece in pAlcuri de arbori de talie tot mai micl constituind rorigtea subalpin5. Arboretele sunt, de regul5, relativ pluriene gi plurietajate,

gi a cbnorii firesc-la modele naturare de referinl'. Astfer .-, "dutu.ru'0. direclie de cercetare av6nd ca obiect studiur pddurii "irtu.J'o'-iotr"uge -i.girr,-.u .roe structureazd gi cum trdiegie p'aaur.u-i, a, cunoa$tere a modului cum se care nu intervine omul.

o. r" i i, p l[1,], lr:lif T:. *,i? J'.: T,d :",r, IJ,# :,'",ff i"]1 l.:-11-: :i,,pre-plli.tili ra o sffi-a. dirijsrii psdurii, aceasts nevoie de cunoastere s-a accentuat
r

este mai. ares acum profund interesatS in mecanismelor ecorogice care cbndirioneazr existensa ::l$:?:H:?"r,1:1r.". " ^.

Silvicurtura

a fost gi

+#{*i

10 ani) iar peste jumltate din sdm6nf[ cleoarege fructificalia fiind rar[ (6 seacI, chiar in suprafe[ele dezgolite prin avalanqe sau furtuni, regenerarea completl

3.1. pldurea virgini

gi viala ei. Contributii

suficient de detariatr qiru

H. tribundeut. 1e70;. H, ll.'yl. fo.mriure;ffi;

:xJ..H:"#.rif :l: calamitdli in pddurile oe iaffis"^.Lu,, de om, in afara arearurui lor natural. IncepAnd virgind inceicdnd"r_G1yg{.frszsj, ,ri1i sp""iulijii'._u, oJupat de pddurea si siabireas"i""iiJ' este. structura ei, cum se produce frf:J."JT::i.j#1";?.,*':ij:*" arboreteror, cdt de .i',uira ",t" ii- i,-"" Dupr o perioadr incipient' de idearizare a prdurii virgine, cercetdrile gtiinlifice din ie in ce_mai 6xacte sl-rJcuprinzdtoire (ii. vrnr.row, 1931; I. Frcihlich' 1925' 1940;5'-irur.i,-$lii'L.-Tichermak, tbso; t. popescu-Zeretin gi L' Petrescu' r956; sr'qr$*;.ini-iirlrl.nschi, 1963; r. popescu- Zeretin si R. Dissescu, 1964: -rss4,'lrr', n 4,rri1rLl-i%;; H. zied, igt)iV., cirrliu, ts74*, .ts7s: .rurffiui. *'ioi, i,
constatari fundamentare privind strucrura "unousr... u"..t uuiorii citali. Din 1970
S

r,.,r.5it'i"::J;ffi

Interesul Dentru cllnorstprp. hxr,,. ,:,i#fl]t?.;rl,i":o*,J;1J.xlil,,ff

il^

;q'.Jil,i,r,

,.r,

lJ,".T,ili}l*r::stl?ft?iiT"lff;x,1iil:[,Jl!."*fi':#ffi fi de silviculturr la po'iite!::;' dj; profesor de silviculturd ra universitatea penrru f.. ip"i crri*l.soruiiliiii-vi*r.'i1u ,irporioanere organizate de aceasrr grupr^de rr"* f".t p."#,u," numeroase lucrari de interes oeosEuii. si*.i*,"tlirtiz, rqgij p#rru_aproape toat6 prdur,e virgine ce s-au mai pdstrat in rezervaliir. ror.rii..i o1 Eu'ropa'.,t*pr.!.r,ate

4&il

A^ii.filirr,

t1l*.i'

in timp indelungat, in mai multe etape. Arborii au longevitate mai redusd decAt in domeniul de optim ecologic ul molidului. Puielii au nevoie de mai multl lumind qi caldur[ gi se dezvolttr rnai bine in golurile mai mari din arboret, formate prin moartea arborilor deperisanli. Aici zlpada se tope$te mai timpuriu, perioada de vegetalie este mai lungd, astfel cI l[starii se pot lignifiea pAnI in toamnd. In general grosimea stratului de zlpadd are o importan!5 deosebit5 in regenerarea pddurii de limitd. Cdnd stratul de zlpadd este gr.os gi topirea sc prelungeqte pdnl in vard, semintigul gi tineretul este expus atacurilor de ciuperci (Herpotrichia nigra, Phacidium infestans g.a.). Sunt posibile qi ruperi ale ldstarilor laterali. DacE stratul de zdpadd este sublire sau lipseqte, in zilele insorite de iarnd sau primEvar[, puie[ii transpirl fdr[ a putea absorbi apa din solul inghelat. Ateasta poate determiiia usclri ale p5rlilor neacoperite de zdpadd, inclusiv a llstarului terminal. Vdntul este un puternic factor limitativ atAt prin ac[iunea mecanictr cAt gi prin ac[iunea fiziologic[ de desecare (formare de arbori steag cu coroanl unilaterald, de arbori candelabru prin ruperea vArfurilor). Factori de impact asupra regenerdrii sunt deasemenea inghelurile t6rzii gi chiar gerurile puternice in iernile cu zipzi putine. Adlpostul arboretului bdtr0n, dar gi cel creat de microrelief este, de aceea, hotlrAtor pentru formarea gi
se produce dezvoltarea semingigurilor.

1:,'::.; :, 1974' Particularit[[ile v' ururgiu' T",""*;-1paa,.ir.'I;;;;[(i;I+y.

i,,'

#;;i;;,,,

sugestiv de

se prezinrd

de crestere a arboretelor pruriene comparativ cu cele echiene, ICAS,

Laricele gi zAmbrul sunt mai rezistenti la clima asprd in care se dezvoltl pldurea de limit6. Laricele. poate avea rol de specie pionier[, care ocupd prima terenul dezgolit, dupd care la addpostul ei se poate instala molidul sau zdmbrul, realizdndu-se cu timpul arborete de amestec sau chiar pure,^ prin eliminarea treptat[ a laricelui. In cazul cAnd fructificalia arborilor nu coincide cu dezgolirea terenului, se pot dezvolta masiv subarbugtii (Vaccinium, Rhododendron) sau arbugtii (Pinus mugo, Juniperus sibirica), care pot intdrzia formarea semintigurilor

PAffiEULTIvATA
de arbori. ln aceste situalii, regenerarea molldulul sc produce mai ugor pe trunchiurile putrede dg. p. ' nasrere mollzl po i ptctoroaflgs,,. ' pedurii de .sol.-Jau limittr depinie tn marJmi.urfdi'r..to?i] externi, f,t.uo,,,itarea iin ^_ primul rdnd de cei climatici.amintili mai inainte. Totugi, comparativ cu prdurile de molid de Ia altitudini mai joase, prdurile ae"-iimite'sunt mai pu[in afectate de dobor0turi de vant, ditr riino inetlimea l,or mai micr qi. pozilia mai joasl a centrului de greutate al arboriloi.

e9

3.1,2. Structura, r-egenerarea, produclia gi stabilitatea pddurilor de molid

pentru ptrdurea cu structutl plurlenl narogulattr, are totugi alura generalE a acestei curbe (fig. 1). Pontru lnlltlml, alura curbei este mai atenuattr, pentru ctr, odat[ cu vArsta, difcron[olo dc tntrl[imc ale diferitelor categorii de arbori tind sI se micgoreze, lar arborit dc lnillimi mici sE fie eliminali (fig. 2), Se constatd o mare fluctua[ie de vArste, mai ales la arborii din categoriile de diametre mici (coeficien[i de varia[ie de 30-40 Vo) fagd de categoriile de diametre mari (15-20 Vo). Curba de frecvenll a claselor de v6rstd (fig. 3) prezintl mai multe maxime, dovedind existenla mai multor valuri de regenerare, care la rAndul lor prezintl varialii de v0rstI.

\^

.. Asupra pddurilor virgine de molid (din domeniul de favorabilitare climaticl pentru aceastd specie) existd relativ pu[ine date. Siructura acestor pEduri poate fi desrul de diferita. K. Zukrigt' (tg7o) menlioneaze atat structuri r.egulate (uniforme)_c6t gi structuri ne-regulute ineuniiormey, acest lucru depinz0nd de modul cre regenerare a arboietului -- intr-o perioadl mai scurtd.de timp pe supr,afele inari, in urma unor catastrofe (doboraturi si rupturi de v0nt sau zdpad6, incendii) sau intr-o perioad5 mai iung5, prin dezagregarea treptatr a arboretului, in urma crderii arborilor ajunqi tI iimita longevitSlii, a celor vrtrmali de insecte, sau a formrrii de ochiuri orin doboraturi. de vant gi rupturi. de vant gi zlpadd pe mici .rp.rrq". ln regenerrrii pe suprafe[e mari, in urma catistrof6lor, frecvent iu nugt".i ";;;i in prima faz[ un arboret de tranzigie compus din specii pioniere i lsatcie crpreascr, mesteacan), sub care se-instaleair apoi motiout timpul, le elimin[ reconstituind arboretul. gi biocenoza iniliate. Toate "urr, "u aceste categbrii de structuri sq p9l afla concomitLnt intr-un mas--iv mai mare o" paoui.. .. Y..9irlgit .(1.974), analizand datere recoltate din prduri prririene oe molid din Romania, aratd cd distribu[ia diametrelor, degi pentru unele categorii de diametre se abate substangial de la curba'Oe distiiUulie ideall
_

htnl

l1ig. 2.

RePartilia numdrului de arbori pe clase de lndl[imi intr-un arboret plurien (1) qi altul echien

(2) (V. Giurgiu,

1974).

Regenerarea molidului se produce ugor cu condi[ia

ca sI existe suficientl lumind (ochiuri destul de mari tn ar-

30
25

boretul bltrdn sau suprafele dezgolite prin catastrofe). In arboretele cu structura regulatd regenerarea

20

t0
t0

ln ceea ce privegte numlrul de arbori, dimensiunile lor qi produclia in arborete virgine de molid,
apropiate (tabelul 4) arattr variatii destul de mari, Fig. 3. - Distribulia arborilor pe clase de vArstd intr-undiametre de 16 - 100 Cm, arboret plurien din ocolul silvic Coqna (V. Giurgiu,rrmlr de ArbOri236_ 1565:
inele date existente pentru tara noastrd gi $ri cu condilii

lipseg^te.

Fig' 1.

Distribulia arborilor pe categorii de diametre in dour arborete, unul echien gi unul plurien, din ocolul silvic CoEna (V. Giurgiu, 1974),

re74)'

volume intre 244

700

ploffiEAeurmvArA
m%a. ln[l1imire, variabile gi ele, pot aringe tn mcdle ptn[ la 2.i.30 m.
Tabelul 4 Elemente dendrometrice pentru p6durea virginE (duptr divergi autori)

91

cs ln prczent gi docl stabllltator arhorotclor era mult mai mare, chiar tn cazul structurilor rclatlv rogulate. 3.1.3. Structura, regenerarea, produclia gi stabilitatea pddurilor de amestec de fag cu rdgionase'
P5duri virgine de amestec de fag cu r5ginoase s-au plstrat ln mai multe regiuni ale Europei $i sunt mai bine studiate. Din cercetlrile efectuate in plduri virgine de molid, fag gi brad ln masivul

Retezat

Cllimani
Ctrlimani

Penteleu (I. Popescu-Zeletin gi L. Petrescu, 1956; I. Popescu-Zeletin gi R. Dissescu, 1964) se desprind importante precizdi privind structura amestecurilor de molidfag-brad gi dinamica acesteia. Arboretele cercetate au avut urmltoarea compozilie: 0,55 brad, 0,14 molid, 0,3L fag $i 0,50 brad, 0,32 molid, 0,18 fag. S-a constatat in primul rAnd o mare varia[ie a vdrstelor la aceleagi

categorii de diametre (tabelul 5). intre varsta miniml gi maxim[ gi categoriiie de diametre nu existl o corelalie. Dar vdrsta medie cre$te cu diametrul,

cel pulin in intervalul de diametre 30

65 cm.

Tabelul 5

CarpaJii Sud-Estici
Pardng

Br Br

16M

1(

1.64

364

Sasso Fratino Otalia) Br Salajka (Cehosiovacia) Br Curcova uvala (Iugoslavia) Br CAlimani Mo CAmpulung Muscel Mo
ParAng

56

420
385
113

952
1162 482
11 13

iu,

1934
1970 1970

Varialia varstelor la molid, pe categorii de diametre de brad, molid, fag*)

Diametrul
30 J
1,43

in

pddurea virgintr

35 8 127

40
1.4

45

50
15

55
1.6

60 8 165 189

65
5

70 9 153

75 4 767

80
1

- 100 2L-1
10

8-145
M54

557 287 405

Plavsic, 1970

1970

Numirul
orborilor
Vdrsta

t4
145 175 223

568 665

bner, 1934 bner dupi

nrinimi
VArsta medie Vdrsta

145
1.66

t42
177

t34
189 223

t7t
219
267

660

10i3
630

iu,

1970
19

147 155

16r
207

t9't
237

2t0
289

175

2L9

225

232

Carpatii Sud-Estici
Carpali

Carpalii Meridionali
Banat

Fa Fa

t_

322

Rubner, 1934
RIdulescu,1937 RIdulescu,1937 RIdulescu,1937 Tirziu, 1,970

*) L

Popescu-Zeletin gi Petrescu, 1"956

Fa
Fa Fa

Pardng (14 arb.)

Banat (14 arb. pe

soluri profunde)
Banat (14 arborete pe

Fa Fa

31-40 M37-65 29-33

28,-

35

M50-

Papavd, 1977 Papavd, 7977

stabilitatea pEdurilor de molid virgine este relativ ridicatr in ecosistemele cu arborete neregulate, prurien{ in ca.re coroanelt aruoritoi sunt bine dezvoltate pe cea mai mare parte din trunchi, iar ieoacinile arborilor sunt mai bine ancorate. Pentru arboretele cu stru;tura relativ regulate, in care coroanele sunt mai mici gi dezvoltate numai spre varful trinchiului, stabilitatea depinde de asezaiea lor pe relief in raport cu v0nturile periculoase, profulzimea gi regimul trioric al solurilor'etc. Este probabil ^de cd^ in situalia pddurilor virgine lriginare, cand masivele forestiere erau neintrerupte pe mari suprafele, vdniurile nu atingeau vitez; at0t de mari

Analiza varialiei diametrelor a arltat cI arborii au o capacitate ridicatl de activare a cregterii c6nd ajung in lumin[. Astfel, fagul iqi poate activa creqterea gi la v0rsta de 130 140 de ani iar bradul la v6rsta de 100 150 de ani. Un brad de 465-de ani, cu diametrul de 130 cm gi inll[imea - 56 m, avea la 90 de ani un diametru de numai 6 cm. Un molid de de 326 de ani, cu diametrul de 105 cm gi inlllimea de 48 m, avea la 75 de ani un diametru de 16 cnl. Vdrsta tineretului total acoperit de arboretul bltrdn varia intre 20 120 de ani, al diametrelor intre 2 - 8 cm. Dar in cazul punerii in luminl cregterea acestui tineret devine din nou activ[. Numlrul de arbori (din toate speciile) este relativ mare (tabelul 6). Dar intr-un interval de 6 ani s-a putut constata o reducere substan[ial[ a numlrului de arbori (ot 23 pe - 42 Vo), in special seama fagului. Procesul de eliminare naturall a fost accentuat la fag, la categoriile de diametre mici. Arborii cu diametre mici, 3 eliminati in propor(ie - 10 cm, au fost la rnolid qi 56 66 de 82-98 Vo la aceastd specie, comparativ cu 78 92Vo Vo la brad.

,z

ETLUSULTUTRAPEBT'
Tabelul 6 Numtrr de arbori

__

PAD@CI'LTWATA

9I

ln

ptrdurea virgintr de brad, molld, fagr)

+)

Popescu-Tnleth gi Petrescu, 1956

curba de varialie a numrnrlui de arbori pe categorii de diametre (fig. a) _ aratr o pondere foarte mare a categoriilor 4 - 12 cm gi o ponder" c".,rJ*ui mare a categoriilor 40.-^70 cm. curba, in general, se ipropie de tipul curbei pentru codru grrdin5rit. In ce privegte inillimile, aceiagi autori constatd cd, frecvenla. arbolil,or pe clase de in6r[imi de 5 m scade de ta ina4imite mici spre cele mari. Astfel dacr in categoria de clase de inillimi mici sunt cuprinqi 4i,6 vo din numdrul arborilor, in categoria inalliniilor medii se afld, 32,4 vo'iar in categoria inallimilor mari numai z7,z vo din arbori. Arboretele nu prezintr insd un etaj al coroanelor ca in codru regulat ci un coronament unic pe intregul profil vertical, cu densitate descresc6ndl pe mlsura cregterii in5ltimii arboriior. Lungimea medie a coroanelor arborilor eite mai mare -dec6t in codru regulat. sub umbra acestui coronament bogat semin[iqul ce se instaleazd frecvenl, pe mari suprafele, dispare in cea mai mare parte.

40 50 60 ft)

E0 rt

Fig. 4.

varialia numrrului d9_ quori pe categorii de diametre din suprafelele de probr Tz, Tr (L Popescu-Zeletin gi L. petrescu, 1956).

yt, yz, ys,

Se men[ioncaztr c[ ln tlnoro[o fagul crogte mai repede in in5llime dec8t rlginoasele iar molidul mal ropcdo dcc0t bradul, ' Analiztnd dinamica strudturll, autorii citali arattr cE arboretele igi pdstreaztr, ln general, pe parloado lungi structura ar6tat5, datoritl "proceselor bontinue de iegeneraie, cregtere gi eliminare naturalI gi de auto'reglarc". Totugi ln intervalul de 6 ahi dintre inventarierile executate ln arboretelc respeitive, num[rul de arbori tineri care au intrat in categoria de grosimi -4 redus, din Cauza dezvoltlrii incetinite, din lipsa de de - 10 cm a fost lumin[. S-a inregistrat in schimb un puternic proces de eliminare naturalE (tabelul 6) atAt prin cdderi de arbori b5tr0ni, c6t mai ales prin uscarea tineretului prea des gi prea umbrit. Din constat[rile-altor autori care au studiat plduri virgine de molid, fug, brad sau fug, brad (L. Tschermak, 1950; L Frtihlich, 1951; H. Lelbundgut, 1970; K. Zukrigl, 1970; A. Hofmann, 1970; M. Plavsic gi colab., 1970; M. Wraber, L970) reniltd c[ structura arboretelor din asemenea tipicl (de ptrduri poate fi foarte diferit[ - de la neregulat[, neechiend plurietajatl. tipul grddinlritului), la ' L. Tschermak'(1950) a fosi primul care, in opozilie cu ideile anterioare privind neregularitatea pronun[atd a arboretelor de amestec de fug cu iiiginoase, a ardtat, inci din 1910, pe baza cereetdrilor efectuate in p[durilc viigine din Iugoslavia, cI dup[ b fazd de dezvoltare plurien5, cu structurd danlelat[ se ajunge treptat, prlntr-o relativ[ egalizare a inlllimilor arborilor de diferite v0rste, la un coronament cu inchidere pe orizontal[. I. Frtihlich, pe baza studiilor din Carpali qi Alpii dinarici, gdseqte cd distribulia diametrelor se apropie de modelul pldurilor grddin[rite, chiar dacd structura verticald nu corespunde pe deplin acestui model. Se remarcX volumul mare rul arborilor mor[i, ce se gEsesc pe sol qi grupele de semintiq care se instaleazd in golurile astfel create. K. Zukrigl (1970), A. Hofmann (1970), M. Plavsic (1970), K. P-rusa (1970) gdsesCfrecvent in pldurile virgine studiate structuri etajate (2 3 etaje)- de diferite inillimi (de exemplu un etaj de tineret de brad, fag sau ambele specii, un etaj de fag matur gi bltr0n, eventual cu un procent nu prea mare de r[ginoasi gi un etaj superior, cel mai adesea format din nrbori izola(i sau grupe de arbori de brad, molid sau ambele specii, deptrgind de fag. Aceqti autori aratd insl cI pe anumite suprafe[e cu 5 - 10 m etajul pot realiza qi structuri neregulate, pluriene tipice in care inchiderea se se I'ace pe vertical6, dup[ cum in sup-rafelele in care arboretul a fost distrus crlmplet de catastrofe se poate forma gi o structurl regulati, mai mult sau mai pu[in echiend. Este deci de refinut cI in pldurea amestecate de fag cu rlqinoase structura arboretelor poate imbr[ca cele mai diferite forme, dupl felul cum s-a produs regenerarea pe suprafald qi in timp, gi in raport cu impacturile la care a fost supus6. . Iiegenerarea in pldurea virgin[ amestecatd se produce tot at6t de variat precum este qi structura lor. Obignuit, seminliquri se formeazd frecvent qi ile mari suprafe[e pentru toate speciile. Dar in arboretele incheiate, din iipsd de luminl ele- dispar in mas5, rlm6ndnd numai grupele de puieli instalali in ochiurile mai mari sau mai mici, create prin clderea arborilor htrtreni uscali dar qi prin doborArea sau ruperea altor categorii de arbori. De aceea, majoritatea celor care au studiat regenerarea in pddurile virgine,

*orr'trrOt'r%,

Plffielf.flvaTA
?'abclul 7

o{'

frrd a urmflri procosul in dinamica multianualr, au sflrm&t c6 regenerarea se produce numai in.golurile din arboret. $i ln cazul arborctclor Incheiate, semin[igul poate persista un timp lndelungal dactr se afltr sub coroana altei specii (de exemplu s.eminligul de brad sub fagul btrtrAn sau seminligul de fag sub bradul batran). Acest fenomen de %lternan[d a speciiloii este caracteristic pentru prdurile 99 frg gi brad gi reprezint6 piobabil gi un factor de stabilitate a prdurilor respective. bercitrrile eiecutate di c. Ba:di.u (1977) au. demonstrat ca fenomen este legat de categoriile de _acesf radialie pe care le folosesc preferenlial aceste specii-(astfel de-exemplu prin coroana {e*fag trece mai multa- radiatie cu-lungriiiea <lid unde mire cale satisface nwoi a pure[rlor de brad etc.) AcBfffiIntiq, cu dez sezvolrare extrem oe inceatd, p-Tzle[g-Stagnantd, igi poate reactiva insa exrrem de lnceata, cre$terea imedi-at ce_ s-a creat un gol in coionament. fn asemenea goluri in care se de-zvoltr semin[ig preExistent sau seminlig instalat ulierior, fenomenul de concuren[r se manifest[ la inceput cu irioretul existent pe marginile golului pentru ca apoi, pe mrsura lnallarii semin[igului, sd ie dezvolte coxcurenta intre puieli. Numrrul de exemplar. re ."iu"e puternic cu v6rsta. De cele mai multe ori intr-un o^chi rrman 1--2 exempl ire cure treptat p5trund in coronamentul arboretului. tn lupta pentru spa[iu se mentin arborii cei mai rezistenli gi cu cregterea cea mai ictivd. Calitatea trunchiului poate sd nu corespundd cu cea doriti de silvicultor. intr-adevdr se constatA cr in p[durea virgin-r. proporlia de lemn de lucru este de regulr mai redusl dec0t in pddurea cultivatr. cantitatea totalr de lemn de luciu, poate fi insd mare atunci cand se exploateazr pdduri virgine mature, in care volumul existent este foarte ridicat datoritr-acumulrri-i indelungaie (timp de cateva secole). obignuit in pldurile de fag cu riginoase arboritele de iranzilie din specii pioniere nu se instaleazl. . Productia arborete-lor virgine de amestec (tabelul 7) este destul de variatd dar dep[g_egte destul de obignuit ar6t producgia molioiqurilor cdt gi a fdgetelor pure. Sunt frecvente volume intre 6b0 - itOO rnrlha dar evident in faza de maturitate a arboretelor cdnd se constatd existenla unui numdr relativ mai mare de arbori cu.,diametre mari, ceea ce condilioneazi qi suprafe[e de bazd mari. (70 m],',in rezervalia dorcoua uvala). irlu trebuL uitat cd faza de maturitate intervine la vhrste inaintate cuprinzand deci perioade lungi de crestere. De aceea, chiar la cregteri medii nu prea mari, volumul acumulat este apreciabil. Inal[imile cele mai mari la molid gi brad (intre 50 grsit in prdurile de amestec. Frecvente sunt inetimi de 40 m pentru - 60 m) s-au rlqinoase.gi 32 36 m pentru fag. stabilitatea prdurilor virgine de fag cu rlginoase este mare datoritd temperamentului speciilor care le permite sr reziste mult timp la umbrl gi, prin reactivarea creqterii, si completeze imediat orice gof produs in arboret. Alli factori ai stabilitilii iunt structura ,"r"gu6td, plurien[, inrrd5cinarea profundd a brad^ului qi fagului, alternan[a spJciilor-pe u.""ugi suprafal5 care asiglrl o bund folosire a resurselor energetiie gi a substanlelor nutritive.din sol. Spre deosebire de molidiguri, pddurile de fag cu rlgintase sunt putin afectate de dobordturi qi de rupturi-ca gi de atacuri in masd a unor diunltori sau de incendii.

Numlrul de arbori, suprrfrla do

Bmestecate

bul ;l volumul la hcctar, pe specii ln diferite arborcto de molid, brad, gl fag, motld cu fag gi brad cu fag din Carpatii Romtniei*
u.
a.

Ocolul
Ptrdurea

Nr. arborl/ha.
Mo
189

G/ha (m2)
Tot. 358
351

V
Tot. 50 44
38 38 45 60 25 46 29 29 33 26 40 53 50 43 JJ JJ 29 29 29 20
77

Br
58
64 109

Fa
111

Mo
27 24 10
13

Br
15 13

Fa

Mo.
364 324 132
151

Br. L99 176 237 242

155 533 L97

Fa.

Tot
644 571 540 468 425 880
297 527

l.

Cogna

60b 61b
L62a

8
7 8 7
1

81 7L
111

2. Co$na

t94
80

93 93 98
15

3. Stulpicani 4, 5,
Ostra Ostra

282
305

20
18 13 37 L6 31
11

169a 105
169b 399 38a
1b

to2
159

95 8

573 428

2l
9
3

262

6, Vifor6ta
7. Cheia

68 73

242
190 457
151

118 98

t4
6
15

t26
31

222
69

36t
822 362
32L 353

ll,
9.
I

Cheia Cheia

2d 10b
13a

365

363
116 2L

t64
360 L62
158

2tl
265
153

18 27
1,2

246 362
381

10. Cheia

56

2 21
T4

l.

Cheia

13b

300 134 178

190

267
180

429 338 604

801

12. Cheia 13. Glodeasa

l4a
63 7 8
11

t40 280
130 82 89 110 358

t2
22 16
13 11

18

257 538
503 J
5

347 263
198

14, P. ArsI
15. P. Arsi 16. P. Arsd 17. P. Arsd

272 262
246

JI 37

173
5 131

7ot

32
10

485

r66 654
388
353

32a 32b 34a 34b

4
3

168

t96
130

363 280 324

351
1

z5
20 6
11

L29 192 278

522 s18 358 343 339

IU. P. Arsd
19. P. Arsd

t47
240

t3
23

84

80
131

20. P. ArsI 21. P. Arsd 22. Zgarbura 23. Zgarbura

24. Curtea de Ag

183

t64
101

t7
21 L7

206 244

34c
2a 2b 69 67

229

330

8 3
1

95

258

L28 386 90
237

t74
203
38 618 108

264 440

t6
22 JJ 38

2t
35
1

43 38 39 40 44 52

302 301
35

oog 533

25. Romani 26. Romani 27. Romani 28. Ponor 29. Ponor 30. Rebra

282 320
9 627

498
11

68b
78 2b
1c

385

396 578
603 637

163 271 262

307

t7
t3
79 34

23

232 143
153

346 460 484 314

220
287

482 594

3t t9

21s

t46

244 390

53

564

678

Dissescu qi colab., 1968

IU
Jece.n!

'ETLYIEUETIJEA----'IEEM
Clasa de
diametre

PffitrUEMVITA
Diamctrul

YI
do

Din plcate acste plduri nu rezist[ la poluaro, CereetErilo et'ectuate ln cehia gi slovacia @. Pr0sa, 1987) air aratat ct tn ultlmul deceniu bradul gi molidul sunt pe cale de disparilie din cauza polutrrii.
3.1.4. Structura, regenerarea, produclia Ei stabilitatea pddurilor de fag . Plduri virgine de fag au existat pdnd de curdnd pe mari suprafe[e si in [ara noastrd (munlii Olteniei, mun[ii Banatului), gi se plsrre aie inCe in unele rezerva(ii din (ara noastrd ca gi din alte [iri. In RomAnia s-a realizat una din primele lucrlri de cercetare detaliatE a acestor plduri (V. Rddulescu, L937), din care se redau principalele constatlri privind structura. Analiza tabelului 8 aratl cI repartigia diametrelor corespunde curbei teoretice a codrufui grddindrit, dacl in categoriiile de diametre sub 16 cm, neinventariate au existat un numEr mare de exemplare. Repartilii asemlntrtoare a oblinut gi D. Tdrziu (1970) in fdgetele virgine din munlii ParAng, Aici, in afarl de maximul oblinut la diametrele mici se pun in evidenll si maxime intre diametrele de 36 48 cm gi 64 72-em.

Nr.

dc

Nr,

Suprafala categorii de diametre

Suprafata
pe

de bazl

arborl
ha

arborl

de baztr pe de baztr I12] t3714

8492
L32740

lml

clasa do
diametrc

clase de
diametre

Observalii

lm2l

IV

50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72

4
6
5 7

t2315
20494
1

virgin[

Ptrdure do

4 ,J
5 3

1308 15095

fag din
staliuni de
bonitate 23,3282

965t
69

4
3

L0263 L4524

mijlociesuperioartr cu numeroasc

74
76 78 80 8Z 84

4 2
5

rr544
t6284
L7200 22680 9556 L0052
5281.

exemplaro

bitr6ne

gi

2
2
1

lnchidcro

cvasiorizon.

talI

Tabelul 8

2 245 245

11082 36,024

Distribu[ia arborilor dupE diametru intr-o pidure virgini de fag* TOTAL

Clasa de
diametre

Diametrul de bazl

Nr.

de

Nr.

de

Suprafa[a

Suprafala

arbori
ha

arbori pe
clasa de
diametre

de bazl pe de bazh pe
categorii

* V. RIdulescu,
Observalii

1937

clase de
diametre ['n2]

lml

de diametre
lm2l

16
18

19
11

26t3
99

20 22
24 26 28 30 32

17 17 10 15 10 9

2794 5330 6460 4520 7950 6150 6354 6432

3,5817

virgini

PIdure
de

fag din
sta(iuni de
bonitate

mijlociesuperioari
3,8257
cu numeroase

II

8
9 8 8 9
5

34
36 38 40 42 44 46

42

8163

8156

9L72
1

1304

exemplare bdtrAne qi inchidere cvasiorizon-

III

48

6 7 8

35

6925 9120
11627

tali
5,2848

13872

Dar distribu[ia arborilor pe categorii de inilgimi aratl cd 69) Vo dinarborii cu diametrul mai mare de 8 cm sau 84 Vo din arborii cu diametrul mai mare de 15 cm, au inll[imi de peste 25 m, ceea ce indicd, cd inchiderea arboretului se face mai ales pe orizontald gi cd deci este apropiate de cea regulatd. Aceasta, 300 ani). in ciuda faptului cd arboretul este plurien (60 Faptul cd arborii cu diametrul'de 10 - 12 cm pot avea vArste de 60 80 ani, arate cA fagul rezistd mult timp sub masiv realizAnd insl cre$teri minime. Dup[ disparilia unor arbori din etajul superior, cresterile 250 ani, aceqti arbori se se reactiveaz[ astfel ca, la v0rste intre 100 pot ridica in coronamentul arboretului. Din cercet[rile asupra flgetelor virgine din Munlii Par6ng (D. T0rziu, 1970) rezultl cd varia[ia v0rstelor la arborii din aceeagi categorie de diametru 125 ani la este mare: inlre 25 50 ani la diametrul 8 cm, intre 50 diametrul 32 cm, qi intre 100 250 ani la diametre de-peste 72 cm. Exist5 insl o corelalie directd intre v0rsta medie gi diametru. O asemenea corelalie existd gi intre categoriile de indl[imi gi categoriile de diametre. Astfel, la inallimi de 22, 24,26, 28, 30, 32,34,36 m corespund respectiv, dianretre medii de 39, 42, 45, 49, 52, 59, 62 cm. Cercetdnd modul de regenerare a fdgetelor virgine din Mun[ii ParAng, D. Tdrziu (1970) constatd c[ arboretele cu o ugoard etajare pe vertical[, fructificd abundent chiar la consistente de 0,8 0,9. Existd ins[ o mare variabilitate a fructifica[iei de la exemplar la exemplar, ceea ce face ca numErul de semin[e cdzite sd varieze Ae ta O ia 260 300 buc/m2. -"10 Pierderile de jir din prima iarnl dup[ fructificalie au variat intre ].0

SILVICULTURA PE

EAJIEFilUT

PADUREf,

'MITPIDUNBA CULTIVATA

99

Vo fiind mai mari in suprafe[ele cu fructiflcalle slnb6. Ele s-au datorat special factorilcir biotici (goareci, veverile etc.), Pierdorilc de puieli in primul an de via[5 sunt mari (intre 40 - 83 Vo). Din alte cercetlri rezultd cI regenerarea se face pe suprafe[e mari in 4 ani la altitudinile ani de sdm6n[I care se succed la intervale de 3 gi de 6 8 ani, la cele mari. Puielii din golurile existente in mijlocii arboret se ridici -repede, cei afla1i sub masivul inchis se dezvoltE incet formAnd adesea un etaj intrerupt de 4 - 6 m indllime. DacI arboretul bdtrdn se rdregte treptat, tineretul respectiv se fortificl, igi reia cregterea gi reface rapid inchiderea. Dacd arboretul bdtr6n dispare brusc, in urma unei catastrofe de exemplu, acest etaj nu rezistd la insolagie, ingheluri, rupturi de zlpad[. [n acest caz se instaleazl un arboret de tranzilie din specii pioniere (mesteacdn, plop tremur[tor) in care fagul revine foarte lent, cu ajutorul animalelor care transportd toamna jir din arboretele aldturate. Produc[ia arboretelor din p[durile virgine de fag este in general ridicat[, variind desigur in raport cu tipul de ecosistem (A. PapavE, 1,977) (tabelul 4). Ea depinde de faza in care se gdseqte arboretul, fiind maximl spre sfdrgitul fazei de maturitate (optimal[). Ea depinde insl qi de numlrul de arbori (mai ales de numlrul celor cu diametre mari) care poate fi destul de variat pe suprafa[5 qi tn timp. Din tabelul 7 rezulta o impriqtiere destul 588 arbori, 322 de mare a numdrului de arbori gi a volumelor (160 1195 m3/ha;. D. T6rziu (1970) subliniazd cd, in arboretele virgine pluriene, la aceeaqi indllime, diametrele sunt cu 30-407o mai mari dec6t in arboretele regulate de culturl. Trebuie sI se tinl seama insl ca vdrstele la care se ating inll[imile qi diametrele respective sunt diferite. Studiind cre$terea, A" Papav[ (1977) gdsegte cI fagul creqte suslinut pAnd la 200 210 ani, cregterile la aceastd vArstd fiind comparabile cu 100 de ani. cregterile la 80 Sub raportul calitltii lemnului, A. Papav5 (1.977) constatd cd in 68 Vo) arboretele pluriene din Banat procentul lemnului de lucru (50 75 %). Acest lucru este decdt in arboretele echiene (60 este mai mic pus pe seama faptului cd odatl cu vArsta cregte numErul defectelor, in special inima rogie, ceea ce reduce mult calitatea lemnului qi respectiv procentul de lemn de lucru. Stabilitatea flgetelor virgine a fost deosebit de mare pdnE in ultimele decenii in ciuda iompoziliei s[race Ei a monodominangei. in afarl de dobor6turi de vAnt sau rupturi de zdpadl locale, f6getele virgine nu au fost afectate de alte calamit[li. Capacitatea ridicatl de regenerare qi de refacere a structurii arboretului prin dezvoltarea rapidl a coroanelor, in cazul c0nd se creazd goluri, a asigurat permanenla existenlei arboretelor qi ecosistemelor. Totuqi nu trebuie trecut cu vederea cI in lara noastrl s-au produs repetate dobordturi de vAnt in f[getele virgine din Oltenia. Deteriorarea puternic[ a calit5lii mediului prin poluarea atmosferei gi a solului a declanqat insl tendinle de destabilizare gi in flgete prin sldbire fiziologicl a arborilor, prin extinderea imbolnlvirilor trunchiului (cancer),. prin intensificareq atacurilor unor dlunltori (Orchestes fagi q,a.) care in trecut nu afectau sau afectau pu[in pidurile virgine.

ln

40

3.1.5. Structura, regcnerarea, produclia gi stabilitatea pddurilor de- steJar tn dmestec cu alte foioase
Spre deosebire de categoriile de plduri prezentate mai lnainte care, flind situate pe relief mai pulin accesibil, s-au pdstrat in stare naturaltr cel pu[in pdn[ la sf6rgitul secolului trecut, pidurile de stejar au fost de mult tlmp folosite de om gi deci mai mult sau mai pu(in modificate. Pddurile vlrgine de stejar nu s-au mai plstrat in Europa dar existl unele rezerva[ii lnfilnlate tncl din secolul trecut in care structura incepe si se apropie de cea natural5 oferind indicafii privind inflliqared pldurii naturale. O astfel de rezerva[ie este pldurea Bialowieza din Polonia, cercetat[ din punct de vedere al structurii inc[ din 1912 de Lautenschlager. Acest uutor aratl cd arboretele de amestec compuse din stejar pedunculat, carpen lci pucios, frasin, paltin de c6mp, plop tremurdtor gi molid sunt trietajate. Etajul inferior, continuu, dar cu consisten[I variabil[, este format din carpen, 28 m la 150 ani, limita longevit5lii acestei specii. In etajul utingAnd 25 grupe 35 mijlociu de - 38 m, nu intotdeauna continuu, se afld buchete, nuu pAlcuri de stejar in amestec cu frasin, tei pucios, paltin de cAmp, plop tremurltor. Etajul superior, discontinuu, este format din exemplare, buchete fluu grupe de molid care ajunge la in6l[imi de peste 40 m. Dacd se face abstrac[ie de molid, care in Rom6nia este legat dc ttltitudini mari, structura descris[ pentru pddurile din Bialoweza corespund ntructurii pldurilor de cvercinee amestecate (qleaurilo| (N. DonilS qi $t. Purcelean, 1,975). $i in aceste pdduri etajul inferior, obignuit continuu, are ca specie principalS carpenul, etajul mijlociu mai pulin incheiat, este constituit de regul5 din specii de tei, paltini, ulmi, sorb de cAmp, cireq iar etn.jul superior, mai pulin incheiat, din specii de stejari (stejar pedunculat, gorun, cer, uneori stejar brum5riu) gi de frasini, uneori asociindu-se gi excmplare de tei sau ulm. O structur[ mai diversificat5, cu inchidere pe verticale pot realiza numai speciile de amestec rezistente la umbrI. Stejarii qi frasinii, ca specii principale, heliofile, nu pot intra intr-o asemenea rlructurl, ci trebuie si se afle in etajul superior luminat sau, la vdrste linere, in ochiurile suficient de mari din arboretul b[trAn. Structuri trietajate e:onstatl G. Wolf gi U. Bohn (1987) gi in qleauri cu stejar, gorun (fag), cnrpen gi tei pucios din Germania. Se pune problema ln ce mod se realizeaz[ regenerarea stejarilor gi a lj'usinilor in acest amestec care contine specii de umbri cum este carpenul stu fagul, qi de semiumbrl cum sunt teiul, paltinii, sorbul de cAmp. S. l'rrqcovschi (L967) aratl cd mentinerea stejarilor in gleauri se datoreqte Iongevit5lii lor mari care deplqegte de cAteva ori longevitatea speciilor de nmestec gi in special pe cea a carpenului, cAt gi rezisten[ei lor mai mari Iu varialiile climei, incendii, pdgunat etc. De-a lungul unei generatii de stciari se succed 2 3 genera[ii de specii de amestec. Intrucdt stejarii I'iind'in luminl fructificd pAnd la vArste mari, in faza de schimbare a gr:nera[iilor de specii de amestec apar destule spalii goale in care se poate tlczvolta semin[igul gi tineretul de stejar. Acelagi lucru se int0mpld gi la I'rasin. Celelalte specii de amestec se regenereaz[ ugor intrucAt fructificl dcs qi abundent gi nu sunt atAt de preten[ioase la lumin[. DupI cercetirile lui N. Constantinescu (1.962) gi N. Donitd (1971) rczultd cd in anii de fructificafie medie la stejar pedunculat in qleaul de

trILYIrJULI'UTA TE

PAD@REACULTIVATA

IOl

pedunculat-tei argintiu-c.arp.e.n gi la .goru.n tn. gleaul cto gorun-tei argintiuj:b_i"r,",ina arboritor-semiicert cad'tnrrc S S panu-ri iiO gnrnoe pe h', din care lnstr numai circa 50 vo este viabilrl obignuii-o parte din aceastr ghindr este mAncarr de animaiiii s-eruatic. r.ipiiori, mistre[i, goareci, veverile) inainte sau dupr g;ili;;;.. -ceea ce rdmAne rrsare ln primtrv,ara gi formeazd semin[igul.' tit"i, c'. frJctificd abundent la intervale de 2 e ra 7g - 3 ani, numrrul de seminge pf roi fout" uiunggi corab. pe m2 dintre care 4r 4s z-ruri-'riiu-ir""1vil n.oea __1.18

:lf::,

1e68).

._ 4,g7,".uri.n"-ie,t0 _ fi;*; -(gorun) ?6,?0, rig o - o,s6/m'. cdrpJnri i rructiricat abundent gi in 1977, inregisrrandu-se in 1978 i,at;_llorprirli p"-#. i.;iii;;iii in anii I97g :t:!: qr^::ut carpenulgi 6,17 puieli _ I979'gi t5iri ir'.i", in anii 1977, 1978\ 1979 (intre 0,6 pe m2). In prdurile amestecate est,i poiiuiti qi iegenerarea naturalr vegetativr, . exemplu la teiul de .argintiu, in. condilii italiinare oin.ii..-n.generarea se face prin l5stari subterani, pornigi de ia colet. Date asupra producliei- arboietelor virgine de stejari sau de stejari in amestec- cu alte specii sunt puline Ei neconcludente. Stabilitatea pddurilor_virgine ae stejari in amestec cu alte foioase este ridicatr datorite diversitrgi.mari compoiitionate qi .iir.i*rie gi a *rrgi.ii de legrturi stabilizatoare dintre. popuialiiG..orpor.nL.- h ronu temperatd este vorba probabil de categoria o-e piauri cea'mai stabilr dac[ se au in vedere intervale de timp suficient de^ Iungi.
tei pucios 1,60

(15 in diametru)_se - 20 mm iar dupr i5 anidbzvoitr 4aestui ii;6J;,'atingana aupa i ani 1 1,5 2,5 rezistr- un numrr de ani av6.1d cresteri minime i"n inerli..]' .ur", - m inarlimil rrlllii dE sub *'rri", de regurl se pierd prin uscarea,lrstarilor.-siejarii pot rezista i-'J'4 u"i, ...pl?rr, jugastrul pd_nI la I 1ll.ytcd fructificalia 12 uni Oupt care puielii dispar. - speciilor oL aruori'." pi"or.J 2 _ Dat fiind tn gleaul de gorun-tei argintiir-carpen oin oouiof.a,-.uih*uriv 4 ani, exist6 fril":?1._lncare 1,90 puie[i care in medie se ridiia ta 23,61 .;.;irr; :l?., de gorun, 3,27 pe m', dintre carpen, 5,.1,2 frasin comu, gi cuu"r,riun, 3,93 tei argintiu, 2,80 jrigastru,3,79'n^oiOi"un, .t.. 1N.-Ooni1e, tOZt;. ni, ocest 5[6s, se pozte forma oricdnd un tineret care ri inlocuiiscl arboretul Pj,iul"i:::yl.gj'l.rigiei acestuia. G. wotf si u. bor,n ?rq8:?l inrrgirti..ri n t.e.li 9upa un an. de fructificalie_ buni ra stejar gi'gorun urm5toarere
ca.ntireli de. puieli:.rje]lr

reduce-re puternic6 a numirului de puieli in primul an, din cauza secetei sau a.d5undtorilor, puie(ii aflali in ochiuri oe merime suficientl

Dupr o

Arborete pure so roallzocz[ mui frecvent in staliuni cu condilii speciale ln care poate vielui numal o anumlta specie adaptat[ la condiliile respectivo (silcete, aniniguii, cvcrcotc xero(ile, cvercete sau pinete de st$nclrii, molictiguri de fimit[ etc.), dar gi lir staliuni cu condilii obignuite, ocupate de o specie foarte competitivtr, care eliminl alte specii (cazul fagului tn optimul ecologic), sau de o specie care nu are competitori in areal (de exemplu molidul in optimul s5u ecologic). Arborete amestecate se rcalizeazl in sta[iuni cu troficitate mai ridicatl, tn care sunt satisflcute exigen[ele mai multor specii, ecologic complementare sau reciproc tolerante. Asemenea arborete pot lua nastere qi la limite de areal unde competitivitatea speciilor este mai redusd (cazul amestecurilor de fag cu rdqinoase sau de fag cu cvercinee).

virgin5. Structura depinde de caracterul staliunii, de insuqirile ecologice ale

In privin(a structurii: nu existd un tip structural unic sau precump[nitor

ln pldurea

i,3z

spetiei sau speciilor lemnoase edificatoare, de fazele de dezvoltare, de catastrofe naturale cum sunt uraganele, zdpezile, inundaliile, incendiile etc. Obignuit, in staliuni extreme pentru biocenozele forestiere, din punct de vedere climatic (trecere spre clime prea reci sau prea uscate), sau edafic (soluri inmllgtinate, xerice sau cu volum insuficient), structura arboretelor este neuniforml mai ales in plan orizontal (arborete cu consistenli variabil[, constituite din grupuri sau pAlcuri de arbori, mai dese in condi[ii micro. $tationale mai favorabile, altern0nd cu porliuni rlrite sau chiar lipsite de urbori). Frebvent, se constatd qi o neuniformitate in plan vertical, deoarece exist[ suficiente spalii libere in care se poate produce regenerarea natural[ ;i dezvoltarea tineieturilor. Dar nu sunt rare cazurile c0nd structura verticald este uniformd in urma regener[rii simultane pe toatd suprafala, produsl dup[ dobor0turi de v6nt, avalanqe, incendii etc. Arborete pure cu asemenea structuri sunt formate de molid la limita golului subalpin, de pin silvestru, de pin negru, de fag sau de gorun pe stdnclrii, de molid qi de pin silvestru in mlaqtinl de turb[, de stejar pedunculat in staliuni ml[qtinoase, de stejar pedu4culat, brumdriu gi pufos in silvostepa uscatl etc. in sta(iunile favora6ile biocenozelor forestiere, structura depinde in primul rdnd de fazele de dezvoltare naturald prin care trece orice arboret. . H. Leibundgut (1959) deosebegte in evolu(ia pidurii naturale mai multe
l'aze, structural deosebite: 1) faza de regenerare, caracterizatd prin predominarea seminligurilor in structura arboretelor; 2) faza de tinere[e, caracterizatd prin predominarea arborilor tineri de diferite vArste, prin consisten(a ridicatl gi creqterea accentuati; 3) faza de maturitate (optimal[), caracterizat[ printr-o structurd stabil[ (pu1in variabild in timp), prin volum mare de lemn pe picior, prin modificare pozigional5 redusd a arborilor qi lipsa sau numlrul reduS al puielilor; 4) faza de bltrAnege, caracterizatl prin reducerea consistentei in urma slibirii poten[ialului de creqtere gi a influen[ei altor factori (boli, stressuri climatice etc.); 5) f.aza' de dezagregate, caraclerizati prin descompunerea rapidl a structurii, form0ndu-se adesea intinse suprafele goale din cauza atacurilor

3.1.6. Cdteva concluzii privind pddurea virgind

Dintre constatrrile sg. pot desprinde din numeroase rezurtate reieqite :e. prdurilor irebuie relevate urmdtoarele: rn Privinta .compozi(iei: "irgi'ne - In prdurile virgin-e compozigia arboretelor depinde de sta[iune, de insuqirile ec-ologice are-speciilor'rem'noase gi oe retaliiii-oirtr. acestea. In natur[ se gdsesc atatea ecosisteme cu arboiete pur.".at al ;;".tJ;; ;

din

c^ercetdrile asupra

arborete amestecate.

de insecte, a acliunii v0ntului sau a focului.

IOZ

SILVrcULTI.IMPEEAEE"ffi

PAffiCULTIVATA
in ftrgeto-brldete (A. Hofmrnn 1970, Plsvslc-Gojkavic gi colab, 1970, ln- f[-getele virgin] dln Oltenla gl dln Banat vblumul poate deplgt

IlI
g.a,),

. . Fazele de. regenerare gi tinerele se pot suprspune ln purte cu fazele de btrtrtne[e qi de descompunere. ptrdurile formate din specii de umbrtr (fag, brad) sc pot realiza doutr tipuri de structur5, in func[ie de modul de regenerare a arboretelor. Dactr regenerarea se produce in permanen(6, pe suprafele mici, iar eliminarea natural[, modificarea pozigionall a arborilor tineri qi maturi precum gi moartea celor bltrAni are loc continuu gi echilibrat, se creeazl o structurl plurientr tipicr (de tip grddindrit) care se poate perpetua pe durate foarte mari de timp. Arboretele se mentin practic in fazd de matuiitate (optimal5), celelalte faze fiind incluse dar mai pu[in evident, din cauzd cd se produc pe suprafe[e mici. DacI regenerarea se produce pe suprafe(e mari sau la intervale mai mari de timp, pe mrsuri ce arboretele inainteazd in vArstl deosebirile de indl[ime se estompeazd, majoritatea arborilor cu diametre mici este eliminatr, se formeazd un coronament unic, cu profunzimi variate, in funclie de temperamentul speciei. in faza de matuiitate arborii ating versta de 100 de de - 300400 ani (uneori gi 400 - 500grogiani), numErul loi fiind de circa 200 (600). Proporlia arborilor esie mare. Dupi atingerea fazei de maturitate urmeazd fazele de brtr0nele gi de dezagregire gi concomitent fazele de regenerare gi tinerele in care din nou structura vertical5 gi orizontal5 se diversificd. In pldurile formate din specii de luminl sau din amestec de specii de lumind qi de umbrI, nu se poate realiza qi men[ine timp indelungat o structurl pluriend tipicd. Aceasta pentru c[ speciile de luminl nu se pot mentine mult timp sub masiv, cum se int6mplS cu speciile de umbrl lar din aceastr cauzd se produce de timpuriu o stratificare a arboretului, cu formarea unui etaj superior in care se situeazd specia sau speciile de luminl (eventual cu amestec de specii de umbrl) gi a 1-2 etaje inferioare in care se glsesc specii de umbri sau semiumbr5 de talie mai micd. Se realizeazd astfel o structurl bi-sau tri-etajatl dar nu o structurd pluriend tipica. in multe situalii, arboretele formate din specii de Iumin5 rdmAn chiar monoetajate (cum se int0mpll in pinetele, laricetele, molidigurile sau
cvercetele pure).
Regenerarea gi mai ales dezvoltarea arboretelor compuse din specii de luminl nu se poate realiza dec6t in ochiuii sfficient de mari sau in suprafege goale mai intinse in urma dezagreglrii arboretului existent fie din ca:uza vArstei, fie in urrna unor accidente (v6nt, foc, insecte). Structuri absolut pluriene, in care vArstele qi dimensiunile arborilor sI varieze dupl schema codrului grldinirit, cu arborete puternic mozaicate pe orizontal6.qi desfdguratd in trepte numeroase pe verticall, se intdlnesc mai frecvent in staliuni de optim forestier. Dar in caz de catastrofe, chiar in asemenea condilii se pot forma, local gi structuri uniforme prin regenerlriechiene pe suprafele mai mari. In privin(a produc(iei: produclia de lemn in pldurea virgind este variabild in raport cu condiliile stalionale. Cele mai multe inregistrlri se situeazl intre 300 600 m'/ha in faza de maturitate gi bltr6nele dar ecartul este mult mai .de 100 mare. in staliuni extreme, volumul poate sE fie gi 200 m3lha iar in stagiuni foarte favorabile gi de peste L000, chiar de peste 1500 m3/ha. In Italia s-a gdsit un volum de 1.662 m'/ha iar in lugoslavia de 1113 m3lha

1000

m'/ha 1D. T8rziu, 1970; A. Papav[, 1977). Faia de maturitate roalizflndu-sc la vdrste destul de mari (300 - 400 <le ani), cregterea medie tn pfldure virgintr nu este prea ridicatfi pentru c[ perioada cu cresterea curentd mic[ este foarte lung5. ' ln ce privegte calitatea lemnului (considerat[ in raport cu cerintele pentru lemn industrial), lmprlgtirea esta destul de mare, in funcfie, -mai iles de condiliile sta[ionale,- de structura arboretului, de faza de dezvoltare

acestuia.

este numai in pu[ine cazuri continu[. Obiqnuit ea se produce periodic, din cauza periodicitdgii fructifica[iei, care in ecosistemele boreale sau poaie ajunge foarte maie (10 - 20 de ani) superioard spre golul alpin. De aceea' arboretele absolut bele de- la limita pluriene sunt rare predomin0nd ceG formale din cdteva genera[ii de puieti' iezultali din fructificagii succesive, intervenite in faza de dezagregare' regenerare. in caz de catastrofe, care distrug intregul arboret, regeneralea po-ate fi chiar echiend, sau constituitd din dou6+rei generatii de puieti.. Tot itin cauza periodicitetii fructifica[iei speciilor de bazd, in plocesul dc regenerare pot interveni faze succesionale cu specii pioniere (mesteaCln' pl6p tremui[tor, salcie clpreasc[) sau specii de amestec. (carpen, frasin, [ei,'acerinee). intrucAt ips8 timpul nu este un factor limitativ in pldurea virgind, dupd intervale mai scurte sau mai lungi se realizeazd uR moment lirv-orabil rdinstaldrii speciilor principale, astfel i[, pe durate mari de timp, ^ Compozilia rdmdne constantd. Aceste "deturndri" ale regenerlrii condilioneazl desigur modificdri in produc[ia de lemn ca 5i in celelalte l'unctii ale oldurii. in procfsut de regenerare se observl destul de frecvent alternan[a sPeciilor pe suprifale, cAnd uia din specii se regenercazd preferenlial sub adlpostul irrborilor maturi din cealalt[ specie. Fenomentul este bine studiat pentru amestocurile de fag qi brad, dar se produce, probabil, gi la alte specii.

in privin(a regeneririi: in pddirrea iirginl regenerarea

In privin(a stabilit5[ii: itaUitiiatea pldurii virgine, ca qi celelalte insugiri ptezentate mai 'diferit[ in-funclie de tipul de ecosistem. Ba depinde $us, este destul de
cle natura sta[iunii

gi de complexitatea compoziliei gi structurii, 5i mai ales u relelei de raporturi care asigurl coeziunea ecosistemelor. -stabilitate^ mai mare au -ecosistemele cu relea troficl bogatl gi cu crrntrol multiplu al efectivului populagiilor. Aceasta caracterizeazl mai ales ptldurile de amestec, dar existl destule, exemple de pdduri pure cu stabilitate ildicate (cazul fdgeielor). Stabilitate mare au qi ecoiisteme aflate in staliuni -constant chiar dac[ arboretele ln care r'egimul fictorilirr abiotici este foarte $unLpure-(cazul pinetelor de turblrie sau a aniniqurilor de balt[, etc.)

3.2. Pldurea cultivatl

inainte de a prezenta caracteristicile p[durii cultivate este necesar sI se facl c6teva precizdri privind aceastd notiune.

ru+

lrr-vr'vururtr,"ffi

P@cuLIIY+rA

1ot

cultivatS".
(din-.

inlelege ptrduroa . Prin_"p.!d.ure. cultivat[" tIieri.de-regenerarc,ln earo re exeeut[ intervenlii 1e de naturtr silviculturaltr tmptrdurlrl gi ,rtrnpeoriiii, 1ngrijirea,conducerea,protectiaarboreteloi gospodrririi in spa[iu gi timp, pentru a se asigura c6ntinuitatea frdurii qi a funcliilor pe care le exercitS. .,prdure . . Exploatarea, ca actiune izolatd, nu conferE pddurii calitatea de

Pidurea cultivat[ este seminaturald cdnd provine din regenerdri naturale srman[r sau l5stari) si este compusr diri specii ecolofic autohtone, qi artificialI cdnd provine din regenerEri artificiaie, indiferint dac6 acejtea sunt executatg. qu_ specii autohtone sau alohtone. Este insd de men[ionat cr o prdure artificialr, creat5 cu specii autohtone de proveniengd localr poate trecein. categoria- seminaturalr dacd, ulterior, este regeneratr natural. Prdurea cultivatr, se deosebegte, de cele mai ilulte ori radical, de ptrdurea. naturalr prin ,compozilia, structura gi modul de regenerare a arboretelor, prin produc[ia de lemn gi sortimentele ce rezuhd, prin Eficacitatea funcliilor de protec[ie, prin capacitatea ecosistemelor de a rezista ta impacturi gi de a se autoreface etc.

3.2.1. Compozigia arboretelor

spre deosebire-de compozitia arboretelor din pddurea naturalr, care ^ se formeazd sub influenla exclusivd a condiliilor gi ^factorilor de mediu, a ?nsugirilor adaptative a speciilor_ qi a relagiilor din ecosisteme, co*porigia arboretelor in pldurea cultivatd depinde gi de intervenlia silvicultorului care po1le aduce modificlri uneori radicale in aceastd privin16. Aplicarea teoriei realizrrii profitului maxim in silvicultura l5rilor europdi Centrale a determinat.de exemplu cea mai ampld modifiCare de compozilie a arboretelor "gorrr, in pddurea cultivat5. Pe suprafe{e imense p[durile de iag, -aceste stejar au fost inlocuite cu monoculturi de molid siu pin deoareie arborete asigura_u aparent un venit mai mare in conjunctura economicd a secolului al xlX-lea gi a incepuiului secolului al xx-rea. se citeazr (H. Mayer, 1984) exemplu unui ocol silvic din nordul Germaniei in cadrui crruia, in decurs de 120 de ani_(intre 1777 1894), suprafa[a ocupatr de rdginoase a crescut de la 9 la 86 v.o pai a_l9s - seama suprafe[ei ce ievenea stejarului pe (initiaf 17_ v:) fagului (initial t9 %) precum gi mdsteacenului qi piopului (inilial 25 .Vo). Dar instabilitatea monbculturilor la atacurile de'insecie gi de ciuperci, la.rupturile gi doborAturile de vant gi de zlpadr a arrtat ci modificarea radicalr a compoziliei arboretelor pr-ezintr riscuri mari, care nu numai cr poate anula plusul de venit scontit in urma unei asemenea actiuni, dar poate produce chiar pagube insemnate. Mqdificrri de cornpotie in peourea cultivatE au survenit gi prin schimbarea propor[iei speciilor in arborete. Aceasta s-a frcut dejib6rat, pentru a creste participarea _speciilor de valoare mai mare (de exemplu a bradului.gi in general a rdginoaselor in flgete) sau a avut ioc involuntar, prin aplicarea gregita a tratamentelor sau lucrrrilor de conducere a arboretelor care s-a soldat cu red.ucerea proporliei sau disparilia unor specii va.loroase (de exemplu, a spe_ciilor de stejari in arboretdte oe amestec) qi inlocuirea lor cu alte specii (carpen, tei, plop etc.).

Introducerea spcclllor cxotlco a condilionat de asemenea, pe suprafe[e destul de mari, modlflclrl tn compozllla arboretelor. $i ln Romtnia compozt[la pldurii cultivate este, pe suprafele insemnate, alta dec6t cea naturalE. Astfel, primele lncerc[ri de folosire in pldurile noastre de stejar a rcgimului cr0ng compus gi a tratamentului tlierilor succesive s-au soldat cu eliminarea, uneori totale, a cvercineelor din arboretele amesteg6te cresc6nd in schimb propor[ia carpenului, teiului argintiu sau a plopului tremurdtor. Dar gi aplicarea tratamentului tiierilor progresive necorelat cu anii de fructificalie a stejarilor a avut acelaqi rezultat. Exploatirile masive din zona montan[, neurmate de reimplduriri au dus la extinderea arboretelor de mesteacdn. Extragerea preferenlialE a bradului gi molidului din p6durile de amestec de fag cu r6ginoase a condigionat extinderea suprafetei ocupate de ftrgete pure,ln regiunea de munte, dup[ cum aceeagi practicd aplicat[ in cazul gorunului din amestecurile de fag gi gorun, a avut un efect similar tn regiunea de dealuri. Practica curent[ de a extrage cu prilejul curltirilor qi rlriturilor a speciilor de amestec a determinat formarea de gorunete, cerete gi gdrnileto Dure De suorafete aoreciabile. ' fn sfdigit, ixtiriderea salcdmului in anumite perioade iar in ultimele decenii a plopilor euramericani, a molidului, a pinilor, a laricelui, a cluglasului gi pinului strob s-a inscris tot pe linia modific5rii compozi[iei pldurilor Cultivate de la noi. Se poate aproxima ci pe circa 40 Vo din suprafala p[durilor noastre s-au produs modificiri de compozi[ie in urma actiunilor silvicultorilor. Cea mai mare parte a acestei suprafete apar[ine formaliei pldurilor de amestec de fag cu rlginoase, de fag cu gorun .S! dg gorgn cu alte foioase. ih leg6turd cu modificarea compoziliei in pldurea cultivatd s-au format dou[ moduri de abordare diferite: unul precumplnitor economic care preconizeaz[ extinderea speciilor mai rentabile pe seama celor mai pu[in rentabile gi altul precumplnitor ecologic care luptd pentru mentinerea sau reintroducerea speciilor autohtone.

3.2.2. Structura arboretelor

Structura arboretelor modificlri radicale.

in pldurea cultivatl a suferit de asemenea

Tratamentele promovate de silvicultura clasicl europeanl, bazate in special pe tlieri periodice a determinat transformarea structurilor neregulate pluriene, predominante in arboretele naturale, in structuri regulate, mai mult sau mai pu[in echiene, care caracterizeazl majoritatea arboretelor din p[durea cultivat6. Aceasta se refer[ at6t la arboretele regenerate prin sdmdntd cat qi la cele regenerate vegetativ din llstari sau drajoni.

Dac[ pentru arboretele din pldurea naturalI este caracteristic[ o structurl foarte variat6 merg0nd de la uniforml, echienl, la puternic diversificat[, plurien5, pddurea cultivat[ are pe mari suprafete o structurl uniforml echiend cu o distribu[ie dimensionall a arborilor de tipul clopotul lui Gauss. Aceasta este structura ce ia naqtere prin aplicarea tlierilor

PADffiEACULTIVATA
periodice Pentru rcgenerarea arboretelor fic dln r6man15, fle din lfistari sau " acelagi timp-, -Asa creatc ^ p[durea naturalil. prin curturtr au fostcompusstructurl carc nu se regrsesc in "h este crAngul sau cr0ngul cu rezerve in cadrul ctrrora arborerur este alcrtult i3 princlpai-ain-'e?rrprare echiene provenite din llstari .dar gi dintr-un num5r de .erlrue ;;.it. udr.ti pr*.nii, fie din ltrsrari fie din simAn[I. in ptrdurea-cutti"ata-sr"i.r"g"r, in general o uniformizare a structurii nu. numai ln pran vertical ci gi oiizoniat. spr" A;;bi;. de naturale, destul de neuniforme La inchidere ,iu .r-aiJiluli" arborerere u .p;;iii;; (in arboretele de am.estec) arboretele cultivate sunt ae-iegura inchise, iar speciile sunt distribuite desrur de regurat ry if.1ir.-b". ",.i.,a gi situa[ii in care arborerele sunt rrrite cum se Intamplr in'cianlguriir-i.batranite sau ln arboretele speciar rdrite pentru stimulaie; ;;.it"riiil^irosime.
draioni.

107

corespunz[toare pcntru arborll cu acumulare mai mare de lemn gi cu trunchi ele calitate mai buntr, dln punct de vedere al utilizlrii ulterioare, str se

ohlin6 un maximum cantitativ de lemn de calitate cdt mai bun[. Tabelele de produc[ie ofertr date privind densitatea "normal[" pentru eodrul regulat, in func[ie de specie, vArst[, bonitate stalionalS, orient8nd pc silvicultor tn ceea ce privegte intensitatea interven[iilor. Evident densitatea unor asemenea arborete scade cu vArsta. ln cazul arboretelor pluriene cultivate, teoretic densitatea este constant6 dactr se intervine permanent pentru men[inerea proporliei dintre arborii de diferite verste gi diametre, indicatd de curba distribu(iei normale a arborilor, pentru ecositemul dat.

3.2.5. Productia de lemn Ei sortimentele

Produc[ia de lemn gi sortimentele in pddurea cultivatl prezintl importunte deosebiri fati de pidurea naturalS. Aceste deosebiri se referi atet la cantitatea de lemn produsd cAt mai ales la dimensiunea gi calitatea trunchiurilor. in general, cantitatea de lemn produs5 in pldurea cultivatS, gospodlrit[ pc baze gtiinlifice, este mai mare decdt in pddurea natural[. $i aceasta din mai multe cavze. De regul[ arborii din pddurea cultivatl echien6 sau plurienE, sunt recoltali la vArste mai mici, la care creqterea nu se reduce uccentuat, in timp ce in pldurea naturald mai ales in cea plurien[ tipicd se glsesc mulli arbori b[trtni la care intensitatea cresterii este mult mai sclzutS. De asemenea, in pldurea cultivati, produclia cantitativ5 de lemn $poreste gi pe seama lemnului recoltat prin lucrdrile de conducere in timp ce in pddurea natural[, acest lemn se pierde prin procesul de eliminare

3.2.3. Modul de regenerare a arboretelor

\ Rrdurea naturalr regenerarea arboretelor se face excrusiv pe cale natural5 din sImAn[E gi mai rar din llstari sau draioni. Prdurea cultivatd.-este regeneratd atat nuiurJ dir'srm6n[r, din Irstari sa.u.drajoni-$ar gi artificial pr'in semrndturi direct" .e,,'anii .ui.ura-0. silviculror din arborete surs6 de sdm0ntd, pril pru"iulii-J. p:ri.ii "u pi"orsi de silvicultor. in pepinierl*, prin plantalii' O^e UuiaSi'uaracte'stic este 5i faplul cd durata procesului-de regenerare in pddurea cultivatr se micqoreaze mut comparativ--cu cea oin pa8uiea naturalr, mai ales in cazul trierilor rase, urmat'e imediat o" pliluiii-Jru o" semdndturi directe. Dar qi in cazul regenerrrii naturale.din'seme'nja-oirrata procesurui se scurteazr pentru cr nu se agteaptr acoperirea irtiigrl ,rprut"g"'.u
f,.';,'{'l.Ti}i&s.!}'
corypuse.iin specii de foioase cu capacitate ... ridicatr de lrstdrie sau drajonare (itejari, carpeni, fi;ri,ri;-;i, arlari, castan; -;;ili 1lm-i, .RloRi, salcam etc.) iegenerirei veEetativi' a fost'un-'rdsit,"i, de indelungat gi in_mutfe laii mai este i"ncr, foarte-iaipanoita. In momentur d_:=tuJl qr din'ce i;-.;-il;i';ari se apricr .suprafele regenerarea vegetativE din butagi sau din puieli produSi prin culturi de celule sau lesuturi.

*- #i:H' lill J'!: "[:' "; d'i Pgntru_prdurile cultivaie

;
"

;!

luilli

"'" "i"iui";

in ce priveqte calitatea lemnului aceasta este mai bund in pddurea cultivatl datoritl selecqiei ce se execut[ prin lucr[rile de conducere a trboretelor. Lemnul ob[inut din arboretele cultivate este de asemenea mai uniform ca dimensiuni gi ca sortimente pretandu-se mai bine pentru
valorificarea industriald.

naturale.

3.2.6. Eficacitatea funcgiilor de proteclie

Eficacitatea func[iilor de protec[ie depinde desigur de structura arboretelor din pddurea cultivatS, fiind ridicatd in cazul structurilor de grldinlrit cultural dar variabil[ in cazul arboretelor echiene care se
r

3.2.4. Reglarea densitdlii arboretelor

prdurea naturalr densitatea arboretelor se sub influenla " 4 factorilor ecologici abiotici, a raporturilor dintre _regreazr celelalte organisme din ecosisteni. "ru"ii-Jiiintr" uruori--ii In pddurea cultivatd silvicultorul se ocup[ foarte atent de reglarea densitrtii, aceasta fiind principala.m^odalirate de a airi;, .rniit tiv gi calitativ procesul de acumulare a lemnului. intr-adevrr, prin iai.iir. se executS arUoretului, se urmlregt.'d. prin.r.f".ti. ,%;iil-i; "ur. l1*1o_,1.,_"ur:ll-vilg pozrtlva, pnn crearea unui

par in cazul arboretelor naturale eficacitatea func[iilor de proteclie poate fi ridiiatd dac[ acestea au structur[ diversificatl .mai ales in faza de maturitate, dupd cum aceast[ eficacitate poate fi gi destul de sclzutl in
faza de dezagregare a arboretului. Se poate sconta insd ci pldurea cultivat[, gospodlritl special pentru asigurarea unor funclii de proteclie, va fi superioar[ pddurii naturale sub raportul eficacit6lii func[ionale.

egenereazd, periodic.

spa[iu suficient

dir 5i a

unei imuianfi

din regenerdri naturale.

r{,!

.,ilUYIqUIj"TUffif,?EW 3.2.7. Rezistenla la impacturi gi capaciraaa de uulorcfacere

,

4,

c0nd prin m[surile de gospodrrire au fosi afectate mecanismele de autoreglare naturald qi echilibrul biocenotic sau ecosistemic. in ceea^ce priveqi-e autorefacerei arboretelor cultivate, situaliile pot fi diferite ln func(ie de structurile promovate qi de tratamentel6 apiicate. ^ Astfel, ln cazul structurilor echiene, arboretul are capacitate de autorLfacere ln cazul tratamentelor cu tdieri repetate dacd produclia de simanld este indestu-lltoare- gi .t[ierile se executr in func[ie de anul de sdmanld qi de cerin[ele de luminr ale puie[ilor. in cazul:tratamentelor cu tdieii unice autorefacere-a devine problematic[ gi este necesarr reimprdurirea pe cale artificialS. tn arboret6le pluriene, Lorect conduse, autoiefacerea este de regultr asigurat5. deosebire de prdurea naturald, in care timpul nu -. . Sprein autorefacerea arboretului, in prdurea cultivat5 seeste un factor limitativ urmlregte ca autorefacerea sr se produc[ cat mai repede, intervenindu-se de regule cu culturi in situaliile cand autorefacerea nu s-a produs intr-un num5r-de ani
determinat.

Din aceste puncte de vedere arboretele cultivatc sunt ln general inferioare arboretelor din biocenozele naturale, cu echilibre ecologice ne-alterate. Arboretele artificiale, echiene pure sunt cele mai vurnerabile. Dar multe alte arborete chiar pluriene gi amestecate pot avea rezistenla sclzutd

la impacturi in cazul

REGENERAREA ARBORETELOR

N PADUREA

CULTIVATA

Asigurarea permanenlei ecosistemului forestier pentru a beneficia neintrerupt de funcliile de produc[ie gi de protec[ie de care societatea are atdta nevbie, presupune reinnoirea continud a biocenozei, sistemul biologiC care condilioneazd de fapt existenla ecosistemului. Reinnoirea este un procs inerent pentru acest sistem deoarece elementele sale componente, organisnrele, au viala limitatd. Obiqnuit, inlocuirea organismelor care mor Prin cele chre se nasc, se face treptat, astfel c[ biocenoza igi pistreazd structUrA' ln anumite limite de fluctuajie. De altfel, posibilitatea de a avea o duratE de via![ extrem de mare, in comparalie cu cea a organismelor este O -sistem biologic deschis. Pot interveni insugire specificd a biocenozei ca ins5-gi situagii in care organismele componente ale biocenozei mor ln mas[ iar reinnoirea se face perlodic, la intervale mai mici sau mai mari de timp. in cazul ecosistemelor forestiere naturale reinnoirea se poate produCe atat continuu cdt gi periodic, fapt relevat de altfel in prezentarea proceselor ce se petrec in pddurea virgin[. $i in pddurea cultivat[ aceste doud moduri de reinnoire au fost adoptate, cu aplicare la componentul principal al biocenozei forestiere - arboretul. in cultura pldurilor reinnoirea sau regenerarea arboretului inseamnl inlocuirea arboriior ajungi la o anumitl vArstE, extragi obiqnuit prin tdiere, cu arbori tineri formali din organe generative (snmAnld) sau vegetative (llstari, drajoni, butagi etc.). ' Regenerarea arboritelor este una din preocuplrile principale ale silvicultorului pentru d[, de buna ei desfEgurare depinde existenga intregii biocenoze 5i a ecosistemului forestier gi, in m5sur6 insemnat6, structura qi funclionalitatea p5durii reinnoite. De aceea, alest moment crucial in viala p[durii trebuie preg[tit gi tnflptuit cu mult5 grUI Si pricepere presupundnd cunoagterea aprofundatS. a modului cum se regeieriazi pldlrea in mod natural, care sunt caracteristice arborilor cu care se lucreazd (temperament, mod de fructificagie, mod de llstlrire sau drajonare), care sunt exigenple puiegilor in primele stadii de dezvoltare, cum se-desfiioar[ competigia lntre puie[i gi intre acegtia gi alle organisme, care surtt insugirile staliunii-gi cum se modific[ acestea prin diferitele moduri de extragere a arborilor bltr6ni etc. Pentru a se ajunge la modalitdlile folosite astdzi pentru regenerarea pldurii, silvicultura a parcurs un drum lung, pres[rat cu- multe insuccese dar qi cu unele succeie din care specialigtii au invltat in egald . m[sur[. La inceput ldsatl la voia intdmplliii, regenerarea a trebuit s[ devin6 o preocupirea importantl a silviculturii pentru cI altfel continuitatea existentei

ITU

SILYITJUTJTURA TE EAZE

EuG

REOENERANEilTflMETf,IT

IADUBEA CULTIVATA

111

qi a produc[iei pldu.rii.ar-ti tbst periclitat[. Nu estc lipslt cle interes sd se treac[ in..revist[ principalele etape pe care le-a parcdrs ideca Ei practica
regenerlrii arboretelor de-a lungul timpului.

4.1. Evolu[ia concep[iilor_ Ei practicii regenerarlt arDoretelor

deosebesc

in domeniul

evolu[ia concepliilor gi practicii privind regenerarea arboretelor se doul etape distincte. -care Prima etapd, coincide cu inceputurile organizdrii gospodlriei . forestiere, se caracterizeazd prin simpla regiementare a-exploatdri padurilor ftrr[ vreo.preocupare pentru regeneraiea ar6oretelor. Atdt timp cat extragerile de material lemnos nu erau prea intense, arboretele se r"gen.rau na'lural, procesul desfrgurdndu-se aproape ca in prdurea virginr, cu totul intdmpl5toi in timp gi spaliu. ^ Desigur exploatrrile ulterioare influengau favorabil dar mai ales nefavorabil semin[igul sau tineretul existentl Efectele nefavorabile s-au amplificat atunci cAnd extragerile de arbori au devenit prea concentrate, iar prdurea s-a rlrit mult, solul s-a inlelenit sau s-a inmlrgt'inat gi seminligui lu s-1 mai putut instala., menline qi dezvolta. Situalia pdduriloi s-a agrivat in multe !5ri europeng !i ptin practicarea unui pdqunit intens, prin recoitarea mai ales a ghindei qi jirului qi prin adunarea litierei. In aceastd situa-lie _s-a impus reglementarea mai strictl a exploat[rilor gi aceasta a constat din limitarea extragerilor neregulate de arbori. AvAndu-se ins[ in vedere cd o astfel de reglemintare, chiai dacr prdurea nu se mai degrada evident, nu asigura qi continuitatea, dar mai aies posibilitatea de recoltare anuali a unor cantitEti de material lemnos cat mai constante, s-a trecut la exploatarea parchete cat mai egale ca intindere, de obicei prin _pe tdieri rase a materialului lemnos. Impactuf uman in aceasid situalie, prin dezgolirea unor mari suprafele de siratul protector al prdurii, cu eflcte profunde asupra. p[durii, a dus la inlocuirea r"g.n.ri.ii naturale prin regenerarea artificiala sau prin regenerare mixtd. Numai in cazul plduiilor de .cr0ng s-a mai putut realiza, in astfel de situalii, o regenerare naturall mul[umitoare din lSstari. Dar gi aceasta numai pentru Z-3-cicluri de crang. DupI aceea, .pe tulpinele (cioatele) imbltr6nite se instalau l5stari firavi !i in numlr redus, iar mai ldrziu, arboretele constituite din astfel de lastaii se rrreau qi iqi reduceau- puternic produclia de lemn. Mai criticd era situalia prdurilor formate din arborete imbdtrdnite de codru, care, dupr tiierea rair nu mai llstdreau. cum menlioneazr schupfer (1927), citat de N. Rucdreanu (1962) "impdrJirea pldurilor in parchete anuale, in vederea asigurdrii satisiacerii neintrerupte a nevoilor de lemn, este cea mai veche form-d de reglementare a exploatrrii prdurilo_r. sporadic ea a inceput sr se aplice in Europra centrald incd din secolul al XIV-- lea, devenino pe ta 1600 in multe regiuni o reguld de. gospodrrire. Mai t.drTiu a fost impusr prin ordonanle Ii instruciiuni oficiale.qi a r6mas panr in a doua jumrtate a secolului at xvitt-tea singura formd de reglementare a trierilor, atdt in cr6ng cat gi in codru,,.

!,

N. Ructrreanu (1962) mai uratl cA "pentru codru parchetatia reprezintE o nretodtr de amenajare cu totul nccorespunzltoare, in primul r0nd pentru c[ posibilitatea pe suprafattr oblig[ la tlieri ruse. In aceste condilii regenerarea Pe cale naturaltr este (pentru cele mai valoroase specii principale cu temperament clelicat din pldurile europene, n,n.) practic exclus5... In al doilea r0nd, faptul cl parchetele trebuie sd p6streze o anumitd mlrime, form[ 5i succesiune, ii dd metodei o anumitl rigiditate, din care rezultl insemnate sacrificii" (gi mari dificult[1i gi inconveniente de ordin cultural, n.n.). " Pe lAng5 aceste inconveniente au mai ap6rut unele destul de grave

cum este eroziunea ca urmare a descoperirii solului prin tdierile rase pe terenuri cu pante mari gi cdnd solul este format pe roci friabile. Degradarea se producea gi prin inml5gtinarea solurilor cu exces de apd (soluri pseudogleice, gleice, amfigleice etc.) ca urmare a disparigiei drenajului biologic al pEdurii. La acestea R. Troup (1928) mai adaugl gi dezavantajul inlocuirii, dup[ tlierile rase a unor valoroase qi rezistente arborete naturale amestecate, cu arborete pure, de obicei de molid sau de pin. Acestea erau expuse dobordturilor de v6nt gi rupturilor de zlpad[ gi au contribuit la degradarea solurilor formate pe roci acide. Dup[ 1-2 generalii, pe mdsurl ce solul s'a degradat productivitatea qi rezistenla la acliunea diferililor factori dlunEtori, a arboretelor a scdzut mult. Este insd interesant de menlionat cd atdt in Germania cdt gi in Franta s-au conceput $i aplicat unele metode de regenerare gi de ingrijirea a ptrdurilor inainte de a se proceda pe scard mai larg[, la inceputul secolului al XIX-lea, la reglementarea exploatdrilor prin amenajamente. Astfel, cum menlioneazl R. Troup (1,928), "sisteme de regenerare asemlnltoare cu tratamentul t[ierilor succesive (mai bine zis cu cele aplicate in cadrul tratamentului tdierilor succesive, n.n.)... par sd fi fost cunoscute de mai lline de 400 de ani", aqa cum rezultd dintr-o ordonanf[ datd in Hessa (Cermania), in anul 1761. In Franla, Tristan de Rostaing, gef al serviciului forestier, aproximativ in acelagi timp, recomanda pentru oblinerea regenerlrii naturale a pldurilor, aplicarea unor tdieri succesive, care sd inlocuiascl tratamentul "tire et aire" cleoarece prin aplicarea acestui tratament nu s-au obtinut rezultatele sgontate. Acelagi Rostaing recomanda aplicarea unor rlrituri de tipul rdriturilor de sus, adoptate qi aplicate mai tArziu in pldurile din Franla gi care au l'trcut obiectul cercetlrilor gi lucr5rilor lui Varenne de Fenille inc[ din anii

gi 1791. Dar cel care prin autoritatea lui covArqitoare de dascdl, dar gi de conducdtor al sectorului silvic din Prusia, a reugit sd impund aplicarea
1790

tirierilor succesive a fost G.L.Hartig. El descrie modul de aplicare al acestor tlieri, separdndu-le in tlieri de insdmdnlare, tdieri de dezvoltare 5i tlieri definitive (G.L. Hartig, 1791). Hartig prezintl nu numai descrierea lucrlrilor de exploatare- regenerare rii de conducere-ingrijire a pddurilor, dar in acelagi timp concepe 5i o <trganizare prin amenajament care sI asigure qi continuitatea exploaterilor gi recoltarea unei posibilit5ti cAt mai constante, calculatd pe volum, ca 5i regenerarea arboretelor. Astfel, se introduce in gospodlrirea pddurilor, odatd cu o anumit[ ordine in exploatlri, imp[rlirea p[durilor in serii de gospodlrire

rrz ;i

ErLyrsuLTURA

FEEAqFFET]I

REOENE

a acestora in af'ectagii, corespunzdtoare perioudelor ln cure crau imprrlite revoluliile (ciclurile),

Lypt0nd pe toate c[ile lmpotriva brdcuirii gi degradtrriipldurilor prin extrageri neregulate de arbori, Hartig a crutat in primul rdnd, pentru un- mai riguros control qi o mai atent5 supraveghere, sr localizeze trierile, dar gi regenerrrile, organiz6nduJe pe afectalii. Lucrdnd in plduri de fag qi de fag cu-gorun, qi avand in vedere temperamentul de umbrr al fagului gi toleranfa gorunului la d_eficitul de luminl, mai ales in tinere[e, in staliuni-de bonitate ridiiatS"gi mijlocie, Hartig propagr ideea "trierii inchise" aga zisul "Dunkelschlag" atat pentru tdierile de regenerare cat gi pentru cele de conducere gi ingrijire a arboietelor. Ideea realizdrii t[ierilor pe suprafele c6t mai reduse, a plstrlrii stlrii de masiv str6ns, a unei consistenle pline in tot cursul existen[ei arboretelor qi a unor tdieri de regenerare_ gi ingrijire prudente, strlbate ca u]l fir roSu intreaga sa doctrin5 privitoare la amenajarea gi la cultura pldurilor. in consecing5, tdieiile de produse principale gi lucr5rile de regenerare au fost concentrate p'e afectagii, generaliz6nduse aplicarea t[ierilor succesive c6t mai uniforme gi mai inchise. T[ierile de ingrijire a arboretelor, aplicate cu mare prudenld, incepeau tarziu, erau repetate la intervale mari de timp, qi vizau numai arborii domlnali qi cei deperisangi gi - uscati, chiar cnnd in etajul dominant se g[seau arbori cu defecte evidente. Este extrem de important sd se evidenlieze gi faptul cr Hartig, cum aratd qi M. Drdcea (1942), concepe totalitatea luciariloi silvotehnice ca fe u, sistem bine inchegat gi plecand de la leluri economice clar precizate (pioducerea de trunchiuri de dimensiuni mari, drepte, cilindrice, bine elegate) urm[regte inflptuirea acestor obiective, din aproape in aproape, bine inleles dupr concepgia sa proprie 5i la nivelul cunoqtinlelor privitoare la cultura pddurilor din acel timp, iecomlndhnd efectuarea tuturor lucrdrilor silvotehnice, de conducere-ingrijire gi de exploatareregenerare, cu cea mai mare pruden1[. acelagi limp, se constatd cI aceastl doctrinl, conceputl ca o dogmd

unor inconveniente Ei greqeli, constatate mai tArziu atdt in privinla amenajirii, c0t- qi a regenerdrii pldurilor. organizarea exploatdrilor prin amenajarea pldurilor a avut, pe l6ngd efectul pozitiv al introducerii unei ordini in efectuarea trierilor, gi unele consecinle nefavorabile asupra modului de aplicare a lucrrrilor silvotehnice, ca urmare a cadrului gi a condi[iilor ecologice de multe ori nefavorabile ce s-au creat pentru desfrqurarea in timp. qi spatiu a acpstor lucrdri. Astfel, a$a cum arati N. Rucrreanu (1962) tendin[a de a se uniformiza arboretele, pe parcele intregi gi chiar pe afectalii, deqi c.ondi[iile slalionale qi arboretele erau destul de neomogene, precum qi aplicarea uniformd a lucrrrilor silvotehnice pe suprafegele-parceielor qi afectagiilor explicd multe dintre insuccesele celor ce au aplicat doctrina Hartig, mai ales in arborete formate din specii de lumin5 sau in amestecuri de specii cu temperamente diferite. Tot N. Rucrreanu (1962) menlioneazr ci aplicarea metodei afectafiilor, mai ales c0nd acestea formau blocuri constituite din parcele mari aldturate (afectagii permanente dintr-o bucatl), aserveau practica silvicultural5 intereselor reglementdrii t[ierilor. - condiliile de aplicare a tdierilor succesive s-au putut totuqi ameliora, in oarecare mlsurd, prin trecerea de la metodele pe- afectalii permanente gi intr-o singurr bucatS, la metodele pe afectalii fragmentate, constituite

gi impusr de Hartig pentru toate formaliile forestiere, & constituit

sursa

clin parcele gi subparoOle Care nu mgl cruu vecine gi nu mai formau un bloc. Acestea erau rgportlzgte po perloadc, in raport cu_ vtrsta, cu starca gi cu productivitatea aiborctclor, flecare arboret exploalAndu-se la un termen iAt niai apropiat de v0rsta exploatabilit[[ii, stabilit[ pentru unitatea de qosoodlrire respectiv[. - ' posibilitdgiie de aplicare a tlierilor succesive au devenit 5i mli favorabile pri-n trecerea Ae ta metoda afecta[iilor revocabile la metoda afectaliilor unice. Ca 5i in cazul aplicdrii metodelor pe afecta[ii revocabile, in afectaliile unice erau incadiate qi subparcele continAnd arborete asemdndto-are ca vArst6, stare de dezvoltare qi productivitate indiferent de agezarea. in cuprinsul suprafe[ei periodice. Aceastd repartilie se modific6 cu ocazta revlzulnl amenajamenlelor. Dar spre deosebire de metodele afectagiilor revocabile, in cazul aplic[rii metodei afectaliilor unice,- repar' tizarei parcelelor gi subparcelelor se flcea pentru o singuri afectalie, lindndu-ie deci cont in mdsurl mai mare de evolulia arboretelor 5i a iegenerdrii, deci de interesele culturii p6durilor. - Aceste metode pe afecta[ii au fost, in intreg secolul al XIX-lea, aproape singurele metode da amenajare a p[durilor din ![rile vest-centrale europenc cu 1 culturl forestieri rnal inaintati (Germania, Fran[a, Austria, Elvelia, Danemarca g.a.). ExceptAnd p5durile de cr6ng simplu qi pe _cele de crang compus, care erau amenajate-prin metoda parchetaliei, celelalte plduri s'aU traniformat in mare majoritate in plduri de codru regulat. Metodele pe afectalii au dat qi iezultate bune cAnd in aplicarea lucr[rilor silvotehnice s-a dat dovaOa de mai mult[ elasticitate, acestea fiind adaptate condiliilor stagionale, caracteristicilor qi stlrii arboretelor respective, chiar qi in pddurile constituite din arborete amestecate. ' Un astfel de exemplu de reugit[ deplind a aplicdrii metodei pe afecta[ii il constituie, cum aratd-R. Troup (1928), faimoasa pddure Berc6 din Fran[a, in care prin practicarea unei silviculturi rationale, ca de altfel Ei in alte plduri din Fian[a (TronEais, Bagnolet $.a.) le ob[in regenerdri naturale bxcelente gi se produc sortimente de gorun dintre cele mai valoroase. A doua etapl in evolulia modului de organizare a produclier, c_u efecte asupra modalit[filor de regenerare, se profileaz[ prin lucrdrile lui H' Cotta, directorul qcolii de silviculturl din Thaiandt. El recomandd aplicarea metodei af'ectagiilor, dar in locul posibilitetii pe volum introduce posibilitatea pe suprafigd (H. Cotta, 1S04, 1820). in plus, la repartizarea arboretelor pe peiioade, botta [ine seama nu numai de vArst[, de natura qi sta.rea arboretelor, ci qi de pozigia lor in spaliu, clutAnd ca prin distribulia tdierilor in timp gi spagiu, sI asigure in deCursul unui ciclu gi normalizarea pldurii sub rapoitul'orhnduirii in spaliu, realizAndu-se deci si o structur[, consideratd de el, normall a pldurilor (N. Rucdreanu, 1,962). Prin uniformizarea arboretelor pe parceie (este adevlrat mult mai mici ca la Hartig), fdr5 a A. difereniele stalionale, s-au creat in multe situalii condigii se lind "oni nefavorabilb pentru cultura p[durilor. dintre cele mai in afar[ de uniformizarea arboretelor pe parcele, din punctul de vedere al compoziliei gi vdrstei, Cotta cluta sI distribuie arboretele in cuprinsul afectagiilor astfei incAt, la sfdrqitul primul ciclu sd se formeze succesiuni de v0rste prin care ia .. utigutt proteclia contra ac[iunii vAntului. in multe situalii distribulia arboretelor de diferite vdrste pe teren nu corespun'

rrq _

ETLYICULTURAPEEM.

REGBNERAnaITilIrE[mI

FADUREA

CULTIVATA

I 15

dea lnstr cu modelul imaginat de Cotta. Cu toato artlflellle lblosite, multe dintre aceste arborete erau-exploatate mult tnalntc cau mult dupd teimenul exploatabilitetii, totul soldandu-se cu pierderi de cregtcri gl dL calitate a materialului lemnos. Din punct de vedere silvicultural, aceastE lncadrare schematicr a arboretelor in afectalii qi tendinla de a se realiza in cursul unui ciclu succesiunile normale de vArste, au avut urmrri nefavorabile, mai ales cfind grlda[ia de vdrstd a arboretelor era la inceput departe de cea normalr. De altfel, din lucrrrile acestui autor se deduce cr ei era preocupat, cel pulin intr-o primr perioadr de timp, mai ales de reglementarea'exploatiriior pentru asigurarea recoltdrii cu continuitate a unor posibilitSli anuale cat mai egale gi a stabilitrlii arboretelor, Ei mai pulin de crearea "unor condilii propice pentru regenerarea arboretelor. ._^^_Qub-influenla tui G. Hartig gi H. Cotta, B. Lorentz Si V. parade (1837.), doi mari silvicultori francezi, dogmatizeazd tratameitul codrului regulat cu t[ieri succesive, pe care - il numesc ,,la methode de rdensemencement natural et des eclaircises periodiques". in Franla, cu plduri in majoritate de foioase, multe edificate de-specii iemnoase cu temperament de lumin5, in care pericolul dobordturilor de v6nt era redus, nu s-au manifestat preocupdri deosebite privitoare la constituirea succesiunilor de v0rstr in cadrul afecliunilor. Totuqi, parade adoptd pentru pddurile din aceaste [ar5 cea mai schematicr metodr a afectaliilbr permanente gi dintr-o bucatS, clutdnd ca pentru-compensarea anumitor sicrifiiii de exploaiabilitate, datorate unor incadrlri forlate a arboretelor pe afectalii sd ioloseascl in planul general de exploatare unele "artificii", d-ar mai aGs "transferul" unor arborete dintr-o afectalie in alta. Dar, cum aratd gi N. Rucrreanu (1,962) "modul in care s-a in[eles s[ se conducr prdurea s'pre starea normald priri aceste metode s-a dovedit. necorespunzdtor. uniformizarea arboretelof pe parcele sub._aspectul varstei ca gi ciearea in multe situalii qi in mod inuiil a succesiunilor de v0rste.orie_ntate dupl direc[ia vdntului ielui mai periculos, au impus sacrificii mari. Multe arborete au trebuit s[ fie exoloatate fie prea d-evreme, fie prea terziu, in raport cu vdrsta exploatabiliialii tor. ln plus, din cauzd cd arboretele trebuiau sd fie exploatate qi regenerite int.-o ordine determinatd Ei intr-o singurr perioadr, nu s-a pirtut line seama in suficientd mlsurl nici de deosebirile sta[ionale, nici de diosebiiile structurale ale arboretelor". Regenerarea naturalr a fost astfel ingreunatd (gi in foarte multe situalii total compromis5,.lrecandu-se de la regEnerarea din slmdnld la cea din lSstari, n.n.). speciile de umbrr ca brfrul gi fagul, au foit treptat eliminate qi in locul arboretelor amestecate s-au creat aiborete pure din specii de lumin6, ca pinul, sau de semiumbrd, ca molidul. Speciili de lumind ca stejarul qi gorunul au fost asemenea eliminate din arborete, mai ales cdnd acestea erau amestecate cu specii de umbrd sau semiumbrr, care fructificau des gi cre$teau mai repede. . totuqi in virtute-a unei traditii care exista in Franla de timp indelungat gi a situa[iilor speciale ale pddurilor din aceastE 1ard, silvicultorii franc&i, cum arat[ M. Drdcea (!94a1*, s-au abrtut de la dogma Dunkelschlag-ului lui G. Hartig qi a metodei afecta[iilor recomandatr dE H. cotta. B. Lorentz gi V. Parade (1837) adapteazd intr-o anumitl m5surI teoria autorilor germani

recomandau aplicaria numgi a fArlturil de jos tn arborete, Lorentz 5i Parade disting grade'de r[rituri gi prevfid sd se extrag[_ gi .arbori. dominanli care cgncuieiz[ arborii de eliti, <lar numai in staliunile de bonitate ridicat[, In

lu caracteristicile spccillor El p[durllor din Fran!a. Degi autorii

germani

ntl[iulile de bonitate sc[zuttr acesti autori nu recomandd interven[ii in etajul suferior al arboretului. tn staliuni bune ei recomandd inceperea lucrlrilor de ingrijire din stadiul de prljinig al arboretului qi nu de la vArsta de 2.5-40*ani ca Hartig; in staliuni sdrace implrtlqesc qi ei punctul de vedere al lui Hartig. De asJmenea, ei recomandS gi periodicitlli diferite ale lucrlrilor de ingrijirJ tot in raport cu caracteristicile speciilor S-r ale.sta[iunilor. Ei rnai 1i-n ieama qi de fblul arboretelor gi dau indicagii diferentiate in privin[a nplicirii lucrdrilor silvotehnice, dupd structura acestor arborete (regulate, nLregulate, pure, amestecate etc.). Dar, cum menlioneaz[ M. Dr6cea (1946), t]. iorentz $i V. Parade (1,537) consider[ cd atdt stabilitatea arboretelor cat qi creqteiea arborilor in inaigime sunt realizate numai in arboretele in care-etajui sqperior al acestora este bine incheiat, respectand deci dogma intangibilitdlii acestui etaj. Ei recomandl acoperirea permanent[ a solului
pentr-u evitaiea degraddrii gi a

@e

rarituri, Lito, Bucuregti.

inlelenirii, precum gi a instal5rii seminli5urilor irraintea tlierii de-regenerare, acestea constituind pentru Lotentz qi Parado reguli esenliale. in consecinl[, pentru plstrarea unei consistenle s-trense' Ci rcEomandd men[inerea in etajui superibr chiar de arbori r[u conformati. Cum s-a ar5tat mai inainte, metodele de amenajare a pldurilor pe tl'ectalii qi variantele cunoscute au avut in multe situalii efecte destul do nefavorabile asupra regenerlrii arboretelor gi, in general, a-supra procesului dc produc[ie forestierE. Degi metodele pe afectalii au fost inlocuite Ia sl'0riitul seiolului al XIX-lea cu metoda claselor de vdrst[, ele gi-au pus o anumitd amprentl pe pddurile europene, care s p[streazd qi astlzi. . in arboreiele de Tag din Danemaica s-au aplicat tot t[ierile succesive, urmlrindu-se regenerarel c0t mai uniforml pe suprafe[e periodice gi, in gcneral, cfearea de arborete pure de fag de tipul codrului regulat. Ceea ce I deosebit insl fundamental tlierile de regenerare din Danemarca de cele ale lui Hartig a fost modul in care se efectuau acestea, ca urmare a sterii arboretelor in momentul in care se trece de la lucr5rile de ingrijire la cele tle regenerare. Aceasta pentru cd rdritura danezd diferd atAt in ceea Ce priveqle conceptia cAt gi modul de aplicare de cea recomandatd de Hartig ir.ntru fdgetele din Germania. in timp ce Hartig recomanda menlinerea unei consistenle strAnse a etajului superior al arboretelor, practicandu-se o r[ritur[ cle jos, in general slabd, in Danemarca se efectui o rlriturd de sus. in plui, in pariea a doua a existengei arboretelor, rdritura era forte, pentlu a ie favoriza cresterea in diametru a arborilor de valoare aleqi. Deci, la inceputul-lucrlriior de regenerare, arboretele din p[durea danezd erau destul de iarE, iar instalarea ieminligului se producea parlial inc[ din timpul ultimei r[rituri. T[ierile de regenerare erau adaptate ca numir gi intensitate necesitdlilor semin[iqului insialat, dar qi credrii unor condilii cA1 mai favorabile pentru descompunerea litierei. Pentru instalarea cAt mai uniforml a seminligului se proceda la mobilizarea solului in anii de fructificafie. CAnd instalarea acestuia nu era satisfdcdtoare se recurgea gi la regenerarea pe cale artificiald prin sem[ndturi qi plantalii. Acolo unde arboretul matern

REOENERA

era pres rar, precum gi ln goluri se ptrstra subetujul pcntru protectia solului gi semin[igului, atAta timp c6t era necesar. - ..9prc sfarqitul secolului al XIX-lea, c6nd metodelc dc regenerare gi ingrijire a arboretelor au evoluat qi s-au diversificat mult, cagti!6ndu-se b

experien(i mai larg5

schematice cdt

arboretelor amestecate gi natural-pluriene cu arborete pure gi echiene, aceista at6t din cavza generalizdrii in aplicarea acestor trieri a unor variante

pe clase de vdrstd, s-a ficut a$a cum arati N. Rucrreanu (1962), "piimul pas spre inlSturarea dezacordului dintre amenajament qi siiviculiuri... dar gi recunoagterea adevdrului cr aceste doud activit6ti gospoddregti (una de organizare qi alta de aplicare a tratamentelor in vederea regenerlfli qi crelrii structurii arboretelor, n,n.) nu sunt chemate s[ se aserveascr una pe alta, ci sI contribuie impreunl, printr-o strAnsd colaborare la realizarea sarciniloi economice._ ale gospoddriei forestiere". Acelaqi autor (N. Rucdreanu, 1962) arat[ cd "Evolulia metodelor pe afectalii este o expresie a concesiilor treptate.pg. c?le principiul repartitiei le-a frcut principiului culturii p6n6 cAnd cel dint6i a trebuit sI fie p6r6sit aproape peste tbt...,, - Metodele pe afectalii, cu toate dezavantijele lor din punct de vedere cultural, au fost aplicate in mod generalizat aproape in toatd Europa. Au f5cut exceplie pddurile de crdng gi de crdng Compus gi cere de codru, in care s-au aplicat t[ieri rase sau succesive, care erau tot metode bazate pe principiul reparti[iei, dar in care se aplica metoda parchetaliei. Aceastd din urmr metodI, aplicat5 pe suprafe[e din ce in ce mai mari, cu deosebire in arboretele de codru din regiunea montanr, in lrrile din estul qi sud-estul Europei, spre sfargitul secolului al XIX-lea, cu continuare indelungatd in secolul al XX-lea, a avut ca urmare o adevdratd devastare a prdurilor. cand suprafege mari, descoperite, nu au fost reimp[durit^e dupr distrugerea vegetagiei forestiere s-a produs eroziunea solului qi dezvoltarea de forma[ii torenliale. Regimul apelor S;0 dereglat ducand la inundalii catastrofale. Conditiile de reinstalare a vegetaliei lemnoase in astfel de situalii au devenit foarte dificile, revenirea ia tipul fundamental de prdure reclamdnd timp indelungat qi mari cheltuieli. Aplicarea tiierilor succesive ca gi aplicarea metodei parchetaliei au avut ca urmare, in foarte multe situa[ii, inlocuirea pe mari suprafele a

neco]espunzdtor creat prin amenajarea pldurilor pentru desflgurarea acestor lucr[ri, precum qi unele conceplii economice nes[nrtoase au influen[at negativ posibilitdlile de aplicare a metodelor de regenerare in prduri. cand s-a trecut de 1a amenajarea prdurilor pe afectalii la imenajarea

in

aceast[ privin[r,

in multe situalii cadrul

pcdunculat fructific6 aprosPe ln l'lccurc an qi pericolul distrugenrii irominliEului acestei spccil prin lnghegurl s6u ger.este.ca.gi inexistent. nf6ct. gi mai n'ofavoiabllo usufra structurii pldurilor, ca qi asupra crntit[lii gi ialitlgii lemnului produs, u generat introducerea in gospodlria Itrrestierd a concepliei economice privind renta maxim[ a solului. La baza acesfor concep[ii a stit ideea cd pddurea reprezint[ un capital c$re trebuie sd aducl o rentd cdt mai mare. Deci, in pldure trebuie s[ se eultive acele specii lemnoase, sd se aplice acele metode de culturl qi str se urmlreascd iecbltarea cAt mai timpuiie a acelor produse, care s[ asigure realizarea unui venit maxim, cu minimum de cheltuieli. Modelul unei astfel de gospod[riri a padurilor din Germania l-a eonstituit sistemul economic bizai pe "ciclul financiar" 5i pe "exploata' bilitatea financiar[", adoptat de F. Judeich in L871 gi descris in manualul slu de amenajamenl din- 1922. Cele noud edilii ale acestui manual au avut o influenla indelungatl asupra modului de gospod5rire a unei mari pdrli tlin paduiite acestel 1[ri. Sistemul este cunoscut in literatura forestiertr germin[ sub numele ';Judeichs s?ichsische Bestandeswirtschaft", adicd "sisIcmul saxon de gospodlrire a arboretelor al lui Judeich". . Metoda de ailenajare adoptatl era tot a claselor de vArstd. InsI organizarea plldurii se flcea pe grupuri de proteclie (blo-curi). in fiecare grup erau incadratc irborete destul di ufropiut. ca vdrst6, care formau succesiuni normale de v8rStl ln descregtere spre Oir6clia din care b[tea vdntul periculos. Exploatabilitatea $i ciclul erau determinate cu ajutorul formulei lui Faustmann (formula rentei solului), uplicat[ pentru stabilirea valorii solului ca mijloc de produc[ie' In concepfia lui Jucteictr fi.car" arboret se trateazd ca o unitate separatd, independentl de pddurea din care face parte, qi se exploateazdin momentul in care, dupd calculul amintit nrai sus, a devenit eiploatabil din punct de vedere financiar (Ch. Wagner, 1"928)' Aceastf conceplie economicd qi mod de organizare a p5durilor, conduce cu timpul la renunlirea total5 la regenerarea naturall, recurg0ndu-se la tdierea ras6, urmate de regeierarea artificiall a arboretelor. Aceastd cale asigura cu uqurinll exploatarea fleclrui arboret la vdrsta rezultatd din calculul financiar amintit gi cvita complicaliile in gospodlrirea pddurilor pricinuite de tlierile repetate pen|rq

rr:alizarea unei-regener-[ri naturale. Cum speciile care se pretau mai uqor la astfel clc culturi e.uu .riolidul qi pinul, se explicl de ce s-a extins in Germania gi in llte 15ri europene cultura aiestor specii in arborete pure, de multe ori de mare intindere. Asifet se explic[ gi inlocuirea multor arborete amestecate, cu arborete

necorespunz[toare cu gospodrrirea ralionala a ecosistemelor forestiere. Astfel aplicarea in RomAnia a metodei tlierilor succesive schematizate dupd G. Broillard (1911), cu indicarea volumului de recoltat anual, a anului in care se fac tdierile, a intensitdgii acestora gi a suprafe[ei de pe care se recolteazr masa lemnoasr in fiecare otr, a avut ia rezultat eliminarea speciilor de valoare, mai ales a celor cu temperament de lumin5 din arboretele in care acestea se grseau in amestec cu specii de umbrr sau de semiumbr[. Metoda a fost aplicati insr cu succei in multe prduri din Fran[a, dar in cu totul alte condigii climatice Ei de sol unde stejarul

qi a promov[rii unor conceplii economice total

tlc molid gi pin. -cum o conceptie economic5, greqit aplicatd in gospod[rirea Iatd ocosistemelor forestiere, iezultat[ 5i din necunoagterea in acel timp a ccologiei speciilor qi arboretelor qi a rolului p[durilor in proteclia mediului inconiurdtoi, a dus ja dezmembraiea pldurii ca tot, in pdrlile ei constitutive =- arboretele considerate ca unit[1i de sine stltltoare sau incadrate cel - de protectie. IatI cum t[ierile rase gi infiin[area pe cale mult in grupuri lrtificialf a irboretelbr pure in locul celor amestecate au gdsit o justificare rii o baz[ practicd qi cum s-a ajuns ca prin aplicarea acestora qi prin cultura unilaterald a unor specii s[ se creeze acele intinse arborete pure cu toate marile dezavantaje ale acestora, atdt pentru productivitatea pddurilor, cdt gi pentru proteclia solului qi in general a mediului inconjurdtor'

RESENEffiR{IiADUREA
a pldurilor au devenit de neconresiat. gi 6tunci, pulln fnainte cte inui tgg0, a apdrut in Germania cartea de silviculturx a iui K, oayer (lg7g) i, caie acest autor a luat atitudine- impotriva concep[iilor g,reSiG apiicate in gospoddrirea- prdurilor, propag0nd cu argumente ionvingE'toare ideea necesit5!ii d9.a se re.specta legiie naturii in-toate fazele delflgurlrii procesului de produc[ie. Aceastr carte a constituit un strigrt de alarmr ^impotriva modului de. gospod5rire a prdurilor prin care se cieau arborete pure -expuse tuturor pericolelor, in locul celor amestecate, perfect echilibratb, stabiie gi rezistente la acliunea factorilor dEundtori. Gayer atrage atengia mai ale"s asupra protecliei solului, a menjinerii ameliorarii fertilitdgii icestuia prin -gi cultura celor mai indicate specii, justificdndu-gi preferinla pbntru arboretele amestecate, frr[ a exclude, in anumite imprejurhri, culturiie pure. Se mengioneazd cd Gayer descrie p6ntiu codrul regulat metoda de regenerare prin tEieri pe care insr, spre deosebirE de predecesorii -succesive, s.5i, lq adapteazd, condiliilor^stagionale, compozijiei gi strrii arboretelor. Spre deosebire de unii autori francezi din acbl timp,' el acordd o deosebitl importanl5 tdierilor preparatorii. Din aceasta rezuitd c[, in multe arborete din Germania, neingrijite sau ingrijite dupr metoda lui Hartig, arboretele B-*.ll consistentS..foarte str6ns[ p6nr aproipe de termenul expioatabilit5lii. ln privinla lucrrrilor de ingrijire, Gayer diferr insi pulin de- Hartig. Digi deosebeste trei intensit[ti ale acestoi lucrrri, ...o*urdand gi ex#agerea -el unor^arbori_codominali, rdmdne adeptul rliiturii de jos. regenerarea sub adrposf pe suprafele p"iiodice, ca urrnare a .. _h.r$lE.de apliclrii tlierilor succesive,'Gayer, sesizend incbnvenientele acestora c6nd arboretele gi staliunile .nu sunt omogene descrie gi recomandf, iegenerarea sub adrpost "in_grupe gi buchete", metodr ce-i poartd.numele in literatura de specialitate (Der gayerische Femelschlag). varianta regener5rii in ochiuri pe periodice pen{ry care se adoptd o perioad[ d"e regenerare lungd, he 11nr1r^ete 'zu, JU sau 40 ani, constituie astrzi o metodi de regenerare aparte care poartd in cartea sa numele de."regenerarea prin tlieri cvasigildin[rit.".'Varianta rigldrii pe toat6.suprafala unitdlii_de golpodlrire pentru care perioada de regenErare este egal5 cu ciclul poartr numel-e de "regenerarea prin tdieri grrdinXrite,, gi este, de fapt, varianta de astizi a t[ierilor pe grupe a tratamentrllui grldin5rii, recomandatd mai ales pentru speciile de lumin5. Gayer mai descrie metoda de .regenerare in benzi alrturate parcurse cu trieri succesive, asemlnrtoare tEierilor succesive in margine de masiv, e,xperimentatr gi. fundamentatr ecologic cdteva decenii mai tdrziu de ch. wagner (1915). Metoda trierilor rase in benzi alEturate, precum gi metoda trierilor succesive in benzi aldturate combinate cu txieiite in othiuri pe zone al5turate, cunoscutr astrzi in Germania gi sub denumirea de ,,metoda combinatl bavarezd" au fost descrise tot de bayer. , Ideile lui Gayer au un rarg ecou. pe plan european gi mondiar gi nu dupd mult _timp cartea sa a fost tradusr qi-in-limba frincezi, contribuind in rnoa hotdr6tor la.pdrdsirea schematismului de p0n[ atunci ?n iplicarea lucrdrilor de regenerare, la evitarea inlocuirii arboretelbr amestecate cu arborete pure gi la crearea prin culturr a unor structuri mai rezistente a .acestora. . Trecerea, cel. pulin in ldrile cu silviculturr mai avansatr, la metodele de amenajare pe clase de v6rstd, a deschis un c6mp *ui lu.g pentru

CUL'I-IYATA

llt

multiplicarea, diversificarea fl dezvoltarcu mctodelor de regenerare, acestea fiind din ce ln ce mal pulln tncEtugate ln schematismul impus mai lnaintc, prin prescripliile amenajamantelor, La aceste motive se adaug[ gi faptul cI spre sfdrgitul secolului al XX-lea s-au ini[at qi efectuat lucr[ri de experimentare pe scar[ din ce ln ce mai larg[, atdt in domeniul silviculturii propriu-zise cAt gi in domeniilo ritiintglor conexe. Intr-adevdr, de la inceputul secolului al XX-lea, se constat[ c[ s'a renun[at la regimul crAngului compus in multe dintre [[rile europene, iar la altele s-au redus progresiv suprafelele cu pdduri in care se aplic[ acest regim. Singura lar5 in care se mai aplicd, pe suprafege mari, regimul cr6ngului compus este Franla, fiind preferat in pddurile particulare, care ocupau pAnI nu de mult peste 40Vo din fondul forestier al acestei llri. S-a restr6ns mult gi suprafa[a pddurilor de cr6ng simplu, acest regim aplicdndu-se numai in pddurile constituite din specii care se regenereazl greu din sdmAn15, dar,ugor din ldstari qi drajoni. Se mai aplic[ regimul crAngului simplu in p5duri comunale sau in pdduri destinate a produce anumite sortimente din arborii de dimensiuni reduse. in mare majoritate a p[durilor din continentul european, dup[ mai bine de 150 de ani de silviculturd, s-a ajuns ca majoritatea arboretelor s[ aib[ structura de codru regulat. Pe suprafele reduse din pldurile europene de codru s-a urmdrit gl crearea unei structuri de tip grldinlrit sau cvasigr[dindrit, intre aceste l5ri Elvelia ocupdnd primul loc. Libertatea de acgiune creat[ prin adoptarea metodei claselor de vArstl a favorizat in mod hotirdtor aparilia unor metode de regenerare noi gi a unor variante ale metodelor vechi. Astfel, mai ales dupl traducerea silviculturii lui Gayer in limba francezd s-a introdus gi aplicat metoda de regenerare in ochiuri in pldurile de stejar qi gorun din Franla qi din Belgia. In Franla, A. Gurnaud (1890) concepe gi descrie, pentru pldurile de codru gr[din5rit, o noul metod[ de amenajare, pe baza cdreia H. Biolley (1921) dezvoltd metoda con' trolului. Astfel, s-a ajuns in curs de cdteva decenii qi la' o organizare a pldurilor de codru grddin[rit, preciz0ndu-se bazele metodei de amenajare, clile de realizare a structurii normale qi modul de exploatare in aceste pdduri, cu adapt[rile necesare in funclie de lelurile economice. Din punctul de vedere al regenerlrii pldurilor, aceastl metodl 5i-a dovedit eficienla deosebit5, mai ales in pldurile constituite din specii de umbr[ in care regenerarea se produce cu destul5 ugurin[d. Anumite adaptdri, s-au impus in cazul arboretelor in care apar in amestec specii cu temperamente diferite (L Schaffer, 1937). In prima jumltate a secolului al XX-lea s-a continuat ameliorarea metodelor cunoscute, dar in acelaqi timp s-au conceput qi experimentat, iar mai t6rziu s-au aplicat pe scard de produclie, gi unele metode de regenerare noi. De asemenea, s-au perfec[ionat gi metodele de ingrijire gi conducere a arboretelor de codru, mai ales pentru arboretele pure, mai pulin pentru arboretele amestecate gi foarte pulin pentru p[durile cu structuri grddindrite gi cvasigr[dindrite sau pentru cele in care se aplicd tdieri de transformare sau de conversiune-transformare.

REOENEWF,TDUREAGULTIvATA,.
pentru o mai mare concentrare a lucrtrrilor clo exploature gi regenerare, precum qi pentru o mai ugoar[ supraveghere a modutui dc ex-ecu[ie a acestora, s-a trecut de la dispersarea lucr[rilor pe supral'e[e periodice, la restrangerea ]o. p.. zone. Aceastr restrangere gi-a gesit gi b justificare de ordin ecologic, tdierile trebuind sr fie concentrate pe aga zisele ,,suprafele subperiodice", stabilite in funclie de temperameniul qi de periooicitatda anilor de fructifica[ie a speciilor, adicd in funclie de "perioadi speciald de regenerare" (I. vlad, 1.954), pentru a se asigura o reglnerare naturalr cat mai complet5 gi cu continuitate. T[ierile succesive s-au combinat apoi, fie cu tdierile rase in benzi allturat.e la marginea masivului, fie cu trierile in ochiuri deschise pe por[iunile cu semingig preexistent utilizabil sau in cele in care acesta s-a instalat in numrr suficient de mare, dupd trierea de insrmdn[are. O altl metodl de regenerare este cea care combind tdierile succesive pe suprafele subperiodice (zone) cu tdierile - rase sau succesive - in benzi alterne, metodl important[ pentru refacerea qi ameliorarea arboretelor degradate din pqlct de vedere a[ compozi[iei sau- al consisten[ei. De o deosebitr importanlE s-au mai dbvedit, in evolu[ia rietodelor de regenerare, metoda tlierilor rase in benzi allturate la marginea masivului gi a ttrierilor succesive pe benzi alSturate la marginea masivulii, adicd "tdierild in margine de masiv", studiate qi descrise detaliat de Ch. Wagner (1915). De asemenea, "metoda tlierilor in panI,, (J. EbeiharO, tO0g;, care combinr tdierile succesive pe suprafele subperiodice (zone) cu tdierile in benzi aldturate la marginea masivului, dezvoltate in pind. ' tn pddurile din s-udul Germaniei s-a mai aplicdt pi scara destul de intinsl gi cu mult succes metoda care combind tlierile'fn benzi de diferite l[1imi, alSturate la marginea masivului, cu tdierile in ochiuri pe zone
aldturate.

lzr

ln pepinier[*, sau produgl pc eulo vogetutlv[ din butagi (marcote) iar mai rccent din lesuturi sau colulo, Metodele de regcnarare naturul[ care se aplicl astlzi. in pldurea cultivat[, se pot clasifica dup[ urm[toarele criterii esenliale: A. DupE felul regenertrrii ptrdurilor, se deosebesc trei categorii. de -din strm0n1d, cu regenerare din l5stari sau drajoni mctode: cu regenerare 6i cu regenerare mixt6 din samdn!6 gi din l5stari sau drajoni. - B. Dupd caracterul teierilor se deosebesc de asemenea trei categorii de metode: tdieri rase, tlieri repetate la anumite intervale de timp qi tlieri
continue.

ucelagi timp

C. DupI mdrimea qi dispersarea suprafe(elor pe care se aplic[ in tlierile de regenerare se pot diferen[ia: a) faieri rase pe parchete mari aldturate, delimitate pe suprafe[e

boretelor gi la ecologia seminliqului instalat.

Toate aceste metode s-au aplicat Ei se aplicd in diferite variante, mai ales in ultimul timp, cand cerceterile ecologiCe s-au extins gi s-au ad6ncit, acumuldndu-se cunoqtinle pretioase privitoare la ecologia ipeciilor qi ar-

periodice sau pe intreaga unitate de gospoddrire. ' b) Tdieri- rase pe zone, benzi sau ochiuri localizate pe suprafefe pcriodice. " c) T5ieri succesive pe suprafele periodice sau pe zone, benzi sau ochiuri, localizate pe suprafele periodice. d) Tdieri de arbori individuali, extraqi pe puncte sau in grupe dispers.ate infreaga unitate de gospodlrire sau periodic, pe cupoane (tAieri in grldinIrite). - e) Tdieri de arbori extraqi pe puncte sau in grupe, benzi etc', dispersate pe suprafe[e periodice mari sau pe cupoane delimitate in suprat'etele periodice (tdieri cvasigrldinlrite). - D. Dupd condiliile ecologice ce se creeazl pentru tineret se pot cliferenlia urmdtoarele situalii: a) Suprafele mari descoperite prin tdieri rase, in care tineretul nu beneficiazl cte adaposf dec6t parlial qi lateral pe limitele parchetelor, beneficiind in schimb din plin de precipitalii, lumin[ gi clldur[, dar fiind in acelaqi timp expus ac[iunii tutuior factorilor advergi (geruri, inghe[uri, insolalie etc.), cu influenle, in multe situa[ii, favorabile sau nefavorabile qi asupra evoluliei solului. b) Suprafele reduse (benzi, ochiuri), descoperite prin t5ieri rase in care tineretul beneficiazd de adlpost lateral sau bilateral, in parte dezavantajat sub raportul disponibilitllii diverlilor factori ecologici (lumina, cdldura, precipitaliile cti.) cu influenle parlial favorabile sau nefavorabile qi in privin[a evolu[iei
solului.

4.2. Metodele _actuale de regenerare naturall derivate din modalit5file de reg-enerare in pldurea virgin5
Regenerarea natural[ ge produce prin procesele naturale de formare a unei generalii noi de arbori pe locul arboretului t5iat. Regenerarea naturall din sdman!5 rezultr in urma imprlgtierii naturale a semingelor produse de arboretul_brtrdn, a germindrii lor gi a formlrii de puie[i pe tocut viitorului arboret. Regenerarea naturall vegetativl rezultl piin tasiarire din cioatele sau drajonare din rldlcinile arborilor tliagi. Regenerarea artificialr se face de crtre om pe dour cdi: fie prin semn[turi directe executate pe locul viitorului arboret cu seminle recoliate din alte arborete, fie prin plantalii de puieli, produgi din simdnlI, de reguld

in prezent regenerarea arboretelor se face natural sau artificial.

c) Suprafe[e mari descoperite progresiv prin tEieri succesive pe care tineretul beneficiazd temporar de ad[postul asigurat de arboretul matem, inlSturat progresiv rii in mai multe reprize, suportand ins[ qi concurenta in sol gi deasupra solului a acestuia qi beneficiind numai in mai mic[ m5surI de luminS, c[ldur[, precipitatii etc. in compara[ie cu tineretul crescut fIrI addpost. d) Suprafele reduse (benzi, ochiuri) descoperite progresiv prin mai

multe tlipri, in care tineretul beneficiaz[ de adlpost de sus 5i de ad[post lateral, respectiv bilateral, fiind insI gi dezavantajat in privin[a acliunii factorilor ecologici (lumina, clldura, precipitaliile etc.), cu efecte neuniforme asupra suprafetelor in regenerare. e) Sriprafele mari (unitnti de gospodlrire, cupoane) parcurse cu t6ieri continue, pe care tineretul beneficiazd de addpostul de sus 5i 'lateral al
Se folosesc uneori qi puieli rezultali din regenerlri naturale sau din semdnAturi directe.

TEGEITIB
arboretului matern, dar in acelagi timp suportE pl eoncuron[u acestuia tn sol gi deasupra solului. - Sintetic, clasificarea ttrierilor de regenerarc dupE ocoste criterii esto redat[ ln schema ce urmeaz[:
Schema metodelor de regenerare Ei a modalititilor de recoltare a

VATA

lEt

gi ca - RegonornrgB nnturnlE tub odlpost dc sus pe l0tsralsau urmarc 0 pe zone tnl[tur[rll treptato t urborotulul dc exploatat
suprafole, prlma rou prlmele ttrieri succesive de regenerare fiind contlnuatc gl dozvoltato prin ttrieri rase sau succesive in ochiuri,
Regencrarea naturall sub adtrpost de sus gi lateral ca urmare a inltrturtrrii treptate a arboretului de exploatat pe zone sau pe rase suprafe[e periodice prin tiieri succesive combinate cu tdieri in benzi al5turate la marginea masivului. sau succesive Regenerarea naturali sub adipost de sus qi lateral ca urmare .a inldturdrii arboretului de exploatat prin tbieri rase sau succesive al6turate Ia marginea masivului combinate cu t5ieri in ochiuri rase sau succesive dispersate pe zone adiacente benzilor.

lemnului in pidurea cultivatl'

RBGENERAREA NATU-RAIA $I ARTIFICIALA DIN SAMANTA (REGTMUL CODRU)

firtr
Regenerarea adtrpost

Regenerarea artificiall pe parchete ca urmare a inldturdrii arboretului de exploatat prin tiiere rasil Regenerarea naturald sub adlpost de sus ca urmare a inliturlrii treptate a arboretului de exploatat prin tdieri succesive pe suprafele periodice. Regenerare naturald sub adlpost de sus ca urmare a inllturlrii treptate a arboretului de exploatat prin tlieri succesive pe zone (suprafele subperiodice). Regenerarea naturalS sub. addpost lateral ca urmare a inldturdrii arboretului de exploatat prin tdieri rase in ochiuri dispersate pe supralele penocllce. Regenerarea natural5 sub adlpost lateral ca urmare a inldturArii arboretului de exploatat prin tdieri rase in'ochiuri dispersate pe zone (suprafele subperiodice) in cadrul suprafelelor pdriodice.' Regenerarea naturalS sub addpost de sus gi lateral ca urmare a inlSturdrii arboretului de exploatat prin tdiiri succesive in ochiuri dispersate pe suprafe[e periodice. Regenerarea naturald sub adipost de sus Ei lateral ca urmare a inldturdrii arboretului de exploatat prin tlieri succesive in ochiuri dispersate pe zone (suprafele subperiodice). Regenerarea natural5 sub adlpost bilateral ca urmare a inldturdrii arboretului de exploatat prin tdieri rase gi benzi alterne dispersate

inllturlrii treptate a arboretului de exploatat prin tlieri

cvasigrldindrite pe suprafele periodice sau pe cupoane.

Regenerarea naturald sub adipost de sus gi lateral ca urmare

.

Regenerarea

apliclrii t6ierilor grldinlrite pe intreaga suprafali a unitdlii

gospodlrire sau pe cupoane,

Regenerarea naturalI sub adlpost de sus gi lateral ca urmare

de

sub addpost
lateral

de

sus sau lateral sau de sus Ei

REGENERAREA NATURALA DIN I-ASTARI SAU DRAJONI (REGIMUL CRANG)

Regenerarea firl addpost
Regenerarea naturali din lSstari sau drajoni ca urmare

a tdierilor

rase pe parchete.
Regenerarea naturald din rase in benzi alterne.

listari sau drajoni ca urmare a tdierilor a tlierilor

Regenerarea natuialE din ldstari sau drajoni ca urmare rase in benzi aliturate. Regenerarea naturali din
scaun.

llstari (sulinari) ca urmare a tiierilor in

pe suprafe[e periodice.

inllturdrii arboretului de exploatat prin tlieri

Regenerarea natural5 sub addpost de sus gi bilateral ca urmare a succesive pe benzi alterne dispersate pe suprafele periodice.

REGENERAREA NATURALA DIN LASTARI SAU DRAJONI $I sauANlA (REGTMUL cnANc coMPUS)
Rcgenerarea

Regenerarea natural5 sub adipost lateral ca urmare a inldmrArii arboretului de exploatat prin t6ieri rase pe benzi aldturate la marginea masivului. Regenerarea naturali sub adlpost de sus gi lateral ca urmare a inllturirii arboretului de exploatat prin tdieri succesive pe benzi dispersate pe grupuri de protec(ie (blocuri).

sub addpost
Regenerarea

in cring

Regenerarea din ldstari sau drajoni ca urmare a tdierilor grldinhrite

sub addpost par[ial pentru

clementuL crAng qi sub

aliturate la marginea masivului (tdieri in margine de misiv)

Regenerarea naturall sub adlpost de sus gi lateral ca urmare a inl5turdrii arboretului de exploatat la inceput printr-o tiiere de

adlpost de

sus

qi lateral
pentru cxemplarele din s5m6n[i

Regenerarea naturali din ldstari, drajoni gi din sdmdnlh ca urmare tdierilor rase pe parchete sau benzi pentru elementul crdng gi a extragerilor periodice pentru rezervele exploatabile.

ins5manlare pe zone (suprafege subperiodice) in cadrul suprafegelor periodice gi continuatd prin tdieri in margin-e de masiv.

rrt

trIu-vlEIEIUTIUHfifEEiUf

,'

REOENEM

FADUREA EULTIVATA

12,

I\4odalit61ile dc recoltare a materlalulul lomnor pontru aplicarea diferitelor metode de regenerare anterior prczentato, adlc6 tElerlle de produse principale tn cadrui diferitelor tratamente sunt trccutc ln schema altrturattr.
Schema t5ierilor de recoltare

gospodArire a arborotclor. Acertea au ca cfbct un anumit mod de regencrarc B arboretelor, o anumlttr gtructur6 a lor, un anumit sortiment de produsc

a lemnului
in
crAng)

ca $i o anumittr eficicnl[ ln lndcplinirea celorlalte funclii ale pldurii. Primul gi cel mai gencral concopt in acest sens este regimul forestier, Un al doilea concept subordonat regimului este tratamentul forestier.

pe parchete (in codru sau

4.3.1. Regimuri forestiere

Regimul forestier a fost $i este definit incd prin modul de regenerare generativ (din sImAnlS), vegetativ (din llstari sau drajoni) sau mixt. Regimul forestier in care arboretele se regenereazd natural sau artificial din sdmOnle dste regimul de codru. Regimul forestier in care arboretele se regenereazd din ldstari sau drajoni este regimul de crAng. Regimul forestier in care arboretele se regenereazd din sdmdnla qi din llstari sau drajoni este regimul de cr6ng compus. Este de mentionat cd E. Negulescu qi Gh. Ciumac (1959) introduc ln definilia regimului v6rsta gi dimensiunile arborilor ce se realizeazd in mod obiqnuit. Dar in urmdtorul tratat de silviculturl E. Negulescu Si col. (1973) definesc regimul numai pe baza modului de regenerare. I. Florescu degl eiteazd definilia mai largd din 1981, opineazl cd regimul trebuie definlt numai prin. modul de regenerare subliniind cd "el nu trebuie considerat sinonim cu regimul de gospodlrire, care include intregul complex de lucrlri specifice, adoptate intr-o pldure, pe intreg parcursul procesului de produclie". Aceasta ar insemna sI se admitd gi o a treia nogiune mai generalS decAt regimul gi anume regimul de gospoddrire. ln acest caz ceea ce s-a chemat pAni acum regim ar trebui denumit regim de regenerare. Este adevfuat cd in literatura de specialitate strlinl sunt folosite de asemenea trei noliuni. Aqa de exemplu in Terminologia silviculturalfi, E. Briinig gi H. Mayer (1980) insereazd urmdtorii termeni qi definilii

in ochiuri (in
Ttrieri unice
TEieri rase (in

codru)

codru sau cr6ng)

in benzi alterne (in codru sau in cr6ng) in benzi allturate la margine de. masiv (in codru sau in cr6ng) in scaun (in cring)
prin clzinire (in cr6ng)
pe suprafege periodice (in codru) pe suprafeJe subperiodice (in codru)

s arboretelor

Tdieri repetate

TIieri (in

succesive

codru)

in ochiuri (in

codru) codru)

in benzi alterne (in

codru) succesive

in benzi aliturate la margine de masiv (in

in

suprafele periodice sau

subperiodice Ei rase masiv (in codru)

in pand la margine

de

succesive pe-suprafe[e periodice sau subperiodice gi rase in ochiuri (in codru)

Tdieri repetate
Ei unice

Tiieri combinate (in codru gi crAng

compus)

succesive pe suprafege periodice sau subperiodice gi rase in benzi allturate la margine de masiv (in codru) rase in benzi alSturate la margine de masiv qi succesive in ochiuri in zone aliturate marginii (in codru) rase qi succesive in ochiuri imprigtiate pe 3 suprafele periodice rase

in

crAng gi succesive

in rezerve (in
crAng)

cr6ng

compus)

Tdieri continue

grddinirit (in codru sau in

4.3. Regimuri qi tratamente

in lunga evolulie a silviculturii de la o simpl[ reglementare a exploatdrilor la o qtiinld si tehnic5 a gospoddririi multifunclionale a pddurii, s-au concretizat practic gi s-au fundamentat teoretic anumite modalitdfi de

Betriebsart (sylvicultural system) concept silvicultural (metoda silvicultural5) care cuprinde infiin[area, ingrijirea, recoltarea gi regenerarea arboretelor, dupd reguli generale, silviculturale de bazd care duc la formarea de structuri specifice, determinate de modul de regenerare (codru, cr0ng compus, crdng). Betriebsform (sylvicultural system) subdiviziune a noliunii anterioare, adicd a codrului, crdngului compus gi crAngului, determinat[ de specia de arbori, modalitatea de t[iere, organizarea tdierilor in spaliu gi timp, [elul de produc(ie. De exemplu, pldure de codru grldinlrit, p5dure de codru regulat cu teieri rase, p[dure de codru regulat cu tlieri succesive, pldure te crAng pentru lemn de foc etc. Hiebsart (type of felling) mod de tliere a arborilor de recoltat (tdiere ras5, tIiere rasl in benzi-la margine de masiv, tliere succesive pe suprafete, tdiere succesivl in ochiuri, tliere grldinlrit5, etc.). Prima noliune corespunde f[r[ indoiall cu ceea ce la noi se cheam[ regim. Ultima corespunde tratamentului in sens restrAns. A doua pare sl corespundd tratamentului in sensul mai larg ce se acrediteazd tot mai mult.

corespunzdtoare:

126

SILVICULTUM PE

BA,EftMt,'
lnclude

[sopNts@h|

pAounra

culnvnrA

rzz

Regimul codru cuprinde, prin definilie, arborete rcgonerste din s[mdng[. Dar convenlional tot la regimul codru se incadreaz[ gi culturile de plopi seleclionali care provin din butagi. Pdduri de codru de rdqinoase qi cvercittee se infiinleazd pe scard din ce in ce mai mare, in ultimul timp, din puieti produgi pe cale vegetativ[ prin culturi de lesuturi sau celule. O practicl curentd in ingrijirea puie[ilor din regenerlri naturale qi artificiale este receparea. Arborii rezultali in urma recepdrii sunt l5stari deci au provenienld veget^ativ5. Dar ei vor constitui in viitor un arboret de codru, kr regimul de codru arboretele se conduc la vdrste la care se oblin in masl obignuit 100-120 de ani (pentru sortimente sortimente de dimensiuni mari speciale, cum este lemnul de furnir, 140-200 gi chiar peste 200 de ani). Culturile de plopi seleclionali se conduc pAnI la vArste mai mici 15-25 de ani iar cele de molid pentru celulozd qi cele de pin pAnd la 50-80 de ani. In ce priveqte crAngul, se cunoa$te cI pentru menlinerea vigorii arborilor se recomand[ inlocuirea cioatelor vechi, epuizate, prin noi exemplare din sdmdn!5, care vor fi tliate apoi in crdng. In concluzie, se poate spune ca definiliile regimurilor nu trebuie inlelese prea strict. Separarea lor numai prin modalitatea de regenerare pare a fi deplgitd. Regimul de codru se aplicl obligatoriu la r5qinoase care nu au facultatea de a lSst[ri sau drajona. Foioasele pot fi tratate toate in regim de codru. tn regim de crdng iu fost tratate iele cu capacitate ridicaiS de llstlrire sau drajonare (cvercinee, acerinee, tei, frasin, ulm, carpen, salcie, salcAm). ln prezent, numai sllciile rSchitele gi salcdmul sunt prevlzute pentru a fi tratate in crAng. Se mai trateazi, in crAng unele arborete de cvercinee special amenajate pentru v6nltoare. - Atat din punci de vedere cultural cAt qi economic, regimul codru este de preferat regimului crAng, mai ales in contextul dezvoltdrii actuale qi viitoare a economiei in general qi a industriei lemnului in special.

ln leglturl cu regimurile mai trebuie f[cute sAteva preciz[ri,

ln tratament toatc lucrErllc tchnice efectuate in pddure. Aceastl definilie a trat&mentului a fost preluatl gi de al[i autori de cfir[i de silvicultur[ gi de amenajament gi a fost dezvoltatd gi perfec[ionat6 pe_.mdsura gtiin[ei silvice. Intre aceqtia se amintesc: Ch, Wagner -evoluJiei (1928) in Germania, R. Troup (1928) in Anglia, W. Schddelin (1936) tn Elvelia, A. Poskin (1939) in Belgia, M. Di5cea (1942), N. Rucdreanu (1962), I. Vlad (1975; 1977), I. Vlad qi L. Petrescu (1977) in Romfinia fl.s. Dar ceea ce a contribuit in ultimele decenii mai hotdrAtor Ia definirea mui largl gi mai clarl a tratamentului, ca sistem complex gi integrat al luturor lucr[rilor tehnice, a fost trecerea de la o gospoddrire a p5durilor, orientat6 aproape exclusiv pe produclie de lemn, la o gospodlrire prin care rc urmdreqte inflptuirea unor obiective social-economice muitiple qi variate, at0t de produclie, cAt gi de proteclie qi agrement. La aceast[ evolulie gi-au udus o contribugie insemnatl qi originall qi specialigtii rom6ni (I. Popescu-Zeletin, 1954). IncI de la incepututl deceniului 1951-1960 a fost elaboratl prima clasificare a funcliilor multiple ale pldurii (I. Popescu- Zeletin, R. Dissescu, 1,964), precum gi clasificarea p[durilor cu diferite func[ii, ptoced6ndu-se la o zonare a pldurilor 15rii dup[ funcliile atribuite gi la stubilirea celor mai indicate tratamente de aplicat in pddurile ce indeplineau nceste func[ii (Hotdrdrea Consiliului de Miniqtrii L1,411,954). Clasificarea gi zonarea s-au perfeclionat in deceniil6 urmltoare. ln ncelagi timp, tot pe baza cercetdrilor, s-au putut stabili numeroase gi strdnse leglturi intre structurile arboretelor gi prdurilor gi capacitatea acestora de n indeplini diferitele funclii atribuite. Aceasta a contribuit la o noul l5rgire
u no[iunii de tratament gi la imbog5lirea continutului acesteia incdt tratamenIul in conceplia cea mai nou6, mai largi qi mai corespunzltoare gospodlririi

lntituleazl chiar cartca do sllvlcultur[ "Traitements des bois en France", El

4.3.2. Tratamente forestiere

Tratamentul forestier nu are incd un in[eles unanim acceptat. E. Negulescu gi colab. (1973) aratl cE tratamentul in sens restrdns este o'modul special cum se face exploatarea gi se asigur[ regenerarea unei pdduri, in cadrul aceluiagi regim, in vederea atingerii unui anumit scop". In schimb tratamentul in sens larg "include intregul ansamblu de mdsuri culturale, prin care aceasta (pldurea n.n.) este condus[ de la intemeiere pdnd la exploatare gi regenerare". Aceste doud sensuri ale tratamentului arat[ de fapt cum a evoluat noliunea odatd cu silvicultura. In f.aza de inceput, cAnd accentul se punea pe exploatare-regenerare S.0 conturat primul sens. Odatd cu cresterea ponderii lucrdrilor de ingrijire qi a legdrii lor tot mai strdnse de modalitatea de regenerare, s-a afirmat tot mai mult cel de al doilea sens. Deja la G. Hartig (1791) apare ideea cd tratamentul trebuie sd includl qi lucrdrile de ingrijire a arboretelor. Ideea se contureazd mai clar la B. Lorentz gi V. Parade (1837) care denumesc tratamentul tdierilor succesive "la m6thode de rdensemencement et des 6claircies periodiques". G. Broillard (1911) igi

votehnice de regenerare-ameliorare, conducere-ingrijire, protec[ie qi rocoltare indicate a se aplica arboretelor incadrate intr-o unitate de gospodlrire, in scopul credrii unor condigii ecologice qi structurale
horetelor respective" (I. Vlad, 1.975, a; L Vlad qi L. Petresay 7977). Se constatl deci cd sfera noliunii de tratament se ldrgeqte gi con[inutul ci se imbogSlegte, integr6nd sistemic, pe ldngd metodele de recoltare gi de Iegenerare, pe cele de conducere-ingrijire qi pe cele de protec[ie, dar gi e 11 aceste lucrlri formeazd un sistem unitar. Toate aceste lucrlri se conditioneazd, reciproc, iar efectuarea lor este orientatd spre realizarca clt mai integrald a [elului de gospodlrire stabilit. Conceptul de "sistem integrat" ul diferitelor activit5[i silvotehnice de regenerare, ingrijire, recoltare gi protectie apare nu numai ca o consecingl logic[ a intercondi[ionlrii ncostora- in scopul selecliei arborilor dupd valoare q, a promovdrii crtqterii, ci gi a irecesitSlii cre5rii celor mai indicate structuii, p-entru ca p[durea sI ittdeplineasc5 permanent multiplele ei func[ii: de produc[ie, de protec[ie a climei, solului gi apelor, cele sanitare qi recreativ-turistice etc. Tratamentele se grupeazd in trei mari categorii: tratamente cu tdieri pe o suprafa!5; - tratamente cu tlieri unice pe anumit[suprafag5; repetate aceeaqi - tratamente cu tlieri continue pe aceeaqi suprafalil
eorespunzdtoare exigen[elor speciilor cultivate

ptldurilor polifunclionale, se defineqte astezi ca "ansamblul lucrrrilor sil-

gi funcliilor atribuite

ar-

na

SILvIcULTUM

PE

BAgffi"

REOENre

FADUREA CULTIVATA

129

ln raport cu aceste categorii de tlierl, rogcnerureg se producc in teren deschis sau cu adlpost lateral ln cazul ttrierilor unlco gi cu adApost de sus gi lateral in cazul tEierilor repetate.
Schema general5 a regimurilor qi tratamentelor*
1. Tratamente cu tdiere unicl pe o
suprafaIi

20 sau 30 de ani (Norm6 tehnlcs pontru amcnajarea pldurilor, 1986) in

lunclie de durata porloodcl do regenerure. "Perioada de regcncrare" (dcnumit[ qi perioad6 generald de regenerare) reprezinte perioada dc timp ln care se realizeazl complet procesul de regenerare pe intregul arboret (Norme tehnice pentru alegerea gi aplicarea tratamentelor, 1.988), de la prima pdnd la ultima tiiere. Deqi nu se face o precizare expres[, rezult[ cE prin "intregul arboret" se in[elege arborotul dintr-o parcel5 sau subparcel5 care intrd in suprafala periodic6 gi nu aceast[ suprafal5 in intregime. Perioadele de regenerare admise prin normele tehnice flctuale de alegere gi aplicarea a tratamentelor sunt de 15-25 de ani pentru arboretele de cvercinee gi de 20-30 de ani pentru cele de fag gi brad. De fapt, intervalele de timp de la instalarea unui seminlig p6ntr la punerea lui completl in luminl pentru a se asigura dezvoltarea normal5 a viitorilor arbori, sunt mai scurte decAt perioadele de regenerare indicate mai sus. Aceste intervale, in condiliile ldrii noastre, sunt pentru stejarul pedunculat de 2 4 ani, pentru larice gi pin de 2 6 ani, pentru gorun, - 6 ani, pentru fag de 6 15- ani, pentru brad de 8 ccr, g0rnigl de 3 15 ani. Perioada de timp care corespunde acestor intervale a tbst denumit5 "perioadl special[ de regenerare" (I. Vlad ].948, 1954). Aceast6 perioadd se referi la fiecare punct de regenerare din cadrul arboretului sau clin cadrul suprafelei periodice. Agadar, legat de tratamente, existd o no[iune amenajisticd (perioada de amenajament) gi dou5 no[iuni silvotehnice (perioada de regenerare qi pcrioada specialS de regenerare). Perioada de amenajament este o perioadd de planificare care serveste la egalonarea tdierilor in funclie de posibilitatea stabilit[ gi de starea urboretelor gi a regenerlrii naturale. Aceastl planificare, a$a cum se subliniazd in literatura noastrE de specialitate, esle orientativ[. De aceea, planificarea propriu zisl se execut[ numai pentru o jumltate de perioadl ( l0 ani) gi poate fi schimbatl pe parcurs in funclie de starea arboretelor qi regenerlrii. Nu se prevede obligativitatea de a se realiza integral Icgenerarea pe suprafata periodicl in perioada de amenajament. "Perioada special5 de regenerare" este o perioadd cu caracter ggg!9g&, care depinde de fotofilia puiegilor. Respectarea acestei perioade este elllgarorie pentru a-ffi-SETtaSffizvoltEEF@nerdrii sau a nu se risca clfirr-pierderea ei in fiecare suprafa[5 concret5 (ochi) in care se executl ttrieri de regenerare. Regenerarea se instaleaz[ insl numai rareori dintr-o clatd gi uniform pe intreaga suprafatl a unei parcele sau subparcele. De rcgulS, de abia dup[ 2-3 fructificatii abunderte se obgine o regenerare nrul[umitoare sau bun5, pe intreaga suprafa[[. IntrucAt intervalul intre doutr f'ructificalii bune este, dupd cercetdri efectuate in tar5, de 2-3 ani pentru Bljaoase, 1,-6 ani pentn"- cvreinee, perioadete de regenerare amintite maTFus, prevdzute gi in normele de ruplicare a tratamentelor. De altfel, chiar dacI regenerarea naturald s-ar instala dupd o singurd fructificalie, pe intreaga suprafa([ a unei unitali urnenajistice sau intreaga suprafat[ in rdnd, nu s-ar putea extrage lemnul in ritmul dictat de perioada special5 de regenerare, in spiritul asigurlrii continuitelii producgiei de lemn dar qi a capacitSlii pielei de absorbire a lcmnului recoltat.

L. Tratamentul t6ierilor rase pe suprafald

2. Tratamentul tdierilor rase in benzi 3. Tratamentul tdierilor rase in ochiuri 4. Tratamente combinate 2. 3. 4. 5.
1. Tratamentul tiierilor succesive pe suprafald Tratamentul tdierilor succesive in benzi
Tratamentul tiierilor succesive

1. Regimul codru

2. Tratamente cu

tiieri

repetate pe aceeagi suprafald

in ochiuri

Tratamente combinate Tratamentul tdierilor cvasigrddinlrite.

3. Tratamente cu

tlieri continui
1..

1. Tratamentul tdierilor gridinirite. L. Tratamentul tiierilor rase

in

crdng simplu
cu

2. Regimul crdng

simplu

Tratamente cu

tiiere unici

2, Tratamentul tiierilor rase in crAng

tezewe.

3. Tratamentul cr6ngului simplu gr[dinIrit.

3. Regimul cr6ng 1. Tratamente cu

compus

tiiere

unicE

1..

Tratamentul tiierilor

in cr6ng

compus.

4.3.3. Perioada de amenajament, perioada de regenerare gi perioada speciald de regenerare

in aplicarea concretd a tratamentelor qi anume a t[ierilor de recoltare

a lemnului care se asigure regenerarea naturall a arboretelor, este necesaf sd fie clarificate cateva aspecte ale raporturilor dintre silvotehnicd gi
amenajament.

Procesul de produclie forestierl, pentru pddurile de codru regulat, se reglementeazl in Rom0nia, de mai mult timp, prin metoda claselor de vArstd, urmlrindu-se normalizarea acestora ca fond de produc[ie gi, pe cdt posibil, qi ca suprafa(5. Clasa de vArst5 admisi este de 20 de ani sau de 10 ani cAnd ciclul a vArstelor celor mai mari, este mai mic de 80 de ani. Ultima clasl - qi regenerate. Suprafala lor cuprinde arboretele ce urmeazffipToatate constituie suprafala periodig/ iar timpul in care arboretele respective exploateazd $ regenereETS-reprezinti perioada de amenajament. Perioada de amenajament cu care se ltcreazd in amenajamentul romanesc este de
Potrivit STAS 5381/1-90, privind terminologia in regenerarea naturald Qi tratamente, din denumirea tratamentelor s-a eliminat, cu o singurd eiceplie, termenut de "tiieri". Denumirile tratamentelol prev5zute in acest STAS sunt, in consecinli, urmltoarele: tratamentul regenerlrilor succesivc, iratamentul regeneririlor progresive, tratamentul codrului grldindrit, iratamentul codrulul
crlasigrldindrit, tratamentul cu regenerare pe parchete cu tdieri rase, tratamentul de crdng.

---

;.--.---.-.=,a.==EA-E--

REOENERAREA

AHSUMIT

FADURBA CULTIVATA

13r

Perioada de regenerare intervine tocm0i pentru s echilibra cerinlele ecologice Ei cele economice, cu c,ondilia dcsigur, de a fl corcct stabilittr, Perioadele de regenerare prevdzute in normele actuale sunt lnc[ in mare mlsurd empirice*. Cele trei no[iuni se referl qi la mlrimi diferite ale suprafe[elor: perioada amenajistic6 are in vedere o suprafaf[ periodic5 in rdnd, care la nivelul unitlgilor noastre de produclie poate fi ordinul a c0teva sute de ha, perioada de regenerare se referd la arboret care poate fi de ordinul he'ctarelor sau a zecilor de hectare iar perioada special5 de regenerare este legatl mai ales de "microarboret" a cdrui suprafa[d este obignuit de cAteva sute sau mii de metri pltrali. Planificarea tdierilor de regenerare se face in prezent pe volum, ceea ce, legat gi de caracterul orientativ al planificdrii, conferl suficientd elasticitate metodei de amenajare folositd la noi**. Dar acest control numai pe volum, nelegat gi de suprafalS, conline in sine pericolul de a se pierde

din

mAnE

necesar ca
te

ln care se execu
supraletele su

ieri in cadrul unite[ilor amenajistice

se afld

regenerlrii gi pentry
irebuie

stadii de

De 6ltfel, controlul pe suprafagl este deosebit de necesar in cazul arboretelor amestecate pentru a se ob[ine cry,Ii@5, ULiformJiSpAUUte Si pe*Uprafa![. Aqa de[ild5 in cazul amestecurilor-cu stejari, suprafa[a ochiurilor dupl l5rgire trebuie sd corespundd cu partea de suprafatd care urmeazd sd revinl stejarilor in amestec (30, 40, 50 %). ^Peiioadaderegenerare,perio6@egeirerare5isuprifa1a
subperiodicl sunt instrumente deosebit de eficace in mdna silvicultorului pentru aplicarea amenajamentului. Este necesar ins5, ca durata perioadelor sI fie stabilitl in funclie de condiliile de via[d concrete din fiecare subregiune gi sector ecologic qi desigur, in funclie de ecologia speciilor lemnoase. Pe plan regional trebuie fdcutl o corelare judicioasd a duratei celor trei perioade de amenajament, de regenerare gi rspecial5 de regenerare linAnd seama de condiliile stalionale, frecvenla. gi abunden[a fructificaliilor, fotofilia puielilor gi capacitatea lor de a rezista la umbrd. Pentru aceasta, observaliile necesare trebuie efectuate la nivel de ocol pe o duratd de timp suficientd.

qggllap-

Tio-di6-in care tdierile

in diferite

Fiind vorba de structuri principial diferite gi care se conduc gi prin tratamente rndical deosebite, in cadrul regimului codru, prima categorie de pdduri este cuprins5 sub numele de codru regulat iar cea de a doua sub numele de codru grldinlrit. De altfel, gi din punct de vedere al amenajirii, organizarea ;:roducliei in codru regulat se deosebeqte fundamental de cea in codru grtrdinlrit. Codrul regulat, caracterizat prin echienitate, structurd simplificatd Ei tuniformitate dimensional5 a arborilor relativ mare, este un produs al gospoddririi pddurilor bazat pe intervenlii periodice in arborete. Atat rtt0todele afectaliilor c6t qi cele ale claselor de vdrst[ folosite pe scartr lurgd in reglementarea gi apoi in organizarea producliei, asigurd continuitatea llroducliei nu prin extragerea continuI a cresterii acumulate din fiecare rurboret in parte ci prin extragerea periodicd a cre$terii acumulate in toate nrboretele unei unit[1i de produclie din numai cdteva arborete in care arborii tuu dimensiuni mari. Acest lucru se face prin tdierea in timp scurt a acestor lrborete, care trebuie apoi regenerate pentru a asigura permanenla p[duril qi continuitatea producliei forestiere. Se formeazl astfel arborete echiene irt care gi ingrijirile cap5t5 un caracter periodic, succeddndu-se in timp, in raport cu vArsta arboretelor. Ast5zi, cea mai mare parte a pidurilor Europei are structurl de codru tcgulat gi se gospoddreste prin tehnologii special concepute pbntru realizarea lunor asemenea structuri. $i in RomAnia arboretele de codru regulat sunt
rn

dc inmul[ire vegetativ[) qi se concluc p0ntr ln v0rste la care se realizeazl lemn de dimensiuni mari. Structura arboretului de codru poute fi fbarte diferittr. Totugi se pot tlistinge dou[ categorii mari de structuri: structura echientr, monoetajat[, sau cel mult bi sau trietajat[ $i structura plurien5, de regulE plurietajat[. -

a.ioritate.

ln aplicarea tratamentelor de codru regulat, o probleml dificil[ a fost rii r5mAne regenerarea arboretelor, din cauza multiplelor dificultdli legate tlo acest proces gi a implicaliilor pe care le are asupra viitorului arboret.
cutegorie de ecosisteme. De aceea silvicU[grul, cdnd a_lege tratamentul trcblie sa porneasca de la insusirile 6i6@jle specifi;idffiBom ll strucrura gi starea arboreffie condilrlle_stgltgale dar .,. ----:------+.. 5i de conditiile tehnice disporyibile (dru!0uri, utilaje de dobordre-scoatere,
l)crrtru a rezolva aceastd problem[ au fost imaginate gi dezvoltate numeroase tratamente gi variante de tratament, fiecare adaptat de regull, la o anumitl

i.hnolo ln cele ce urmeazd

etc.

se prezintl principalele tratamente folosite in

4.4. Regimul de codru. Codrul regulat

Arboretele care se gospodlresc in regim de codru se regenere azd mai ales din s5m0nl6 (dar gi din butagi sau puieli produqi prin alte procedee
Se pledeazi ast[zi pentru lungirea perioadelor de regenerare pentru a se crea structuri cdt mai
respectdrii in fiecare suprafal5 elementard a perioadei speciale de regenerare. Aceast5, elasticitate devine reald numai in cazul c6nd tdierile se planifici de jos, in funclie de starea arboretelor gi a regeneririi qi nu de sus, ca obligalie impusd de a scoate anual un volum de lemn dintr-o unitate de produclie.

pirdurile de codru regulat.

4.411. Tratomente cu tdiere ttnicd pe aceeagi suprafald

diversificate. Acest lucru se poate face cu condilia repartizdrii judicioase a tdierilor pe suprafagi qi

llboretul existent gi prin formarea qi dezvoltarea semin[igului fIrI adlpost siru cu ad[post lateral. Se deosebegte un tratament al tdierilor rase pe suprafele mari, un tratament al tdierilor rase in benzi gi un tratament al titierilor rase in ochiuri. Deosebirea intre aceste tratamente este datl de ruirimea gi forma suprafelei pe care se face tdierea. Legate de aceasta sunt

Aceste tratamente se caracterizeazd printr-o singurd taiere care elimind

r32

SILVICUIII'M
rezultate.

PE

BAMIMIT

qi structura arboretelor
Scop.

condi[iile ce se creeaz[ pentru instalarea gl dezvoltarou regenerdrii precum

4.4.1.1. Tratamentul tdierilor rase pe suprafald

ecosistemice care se aplicfi. Scopul tratamentului esto tliere unicd a arboretului de pe o anumitl suprafa[5, de regul[ mai mare gi de formi diversl, urm6nd ca reinfiinlarea arboretului s[ se facI, de regul5, artificial (prin semlnlturi sau plantalii), fdrd a excludo ins[ gi posibilitatea regenerlrii naturale. Tratamentul se aplicl curent in ecosisteme de molidiquri, pinete, laricete, cu exceplia celor de limitl Si in culturi de plopi euramericani, sllcii selectionate, salc6m, ca gi in arborete supuse refacerii-substituirii integrale a arboretelor necorespunzdloare func[ional, care nu pot fi regenerate din s5m6n[5 (obignuit flgete gi cvercete dar gi arborete din alte ecosisteme
recoltarea printr-o

Unit[[i

clominant, creAndu.sc astfol prln urborete tinere de diferite vArste un adtrpost lrtcral pentru arboretele mal ln v0rstE, periclitate de vAnt. Avantaje gi dezavantqle. Printre avantaje se numdr[: exploatarea arboriloi este simpl5, ugoar[, mecanizabil[ in proporlie marc-Ei comparativ ieftin[ pe metru cub de lemn; regenerarea se face rapid, pe intreaga suprafa![, in compozi[ia - din punct de vedere a speciilor, provenienlelor sau formelor ameliorate doritl dc arbori iar puielii nu suferl vdtlmdri ca in tratamentele cu tlieri repetate

CULTIVATA I5I REOENERAffiFTDUREA urborete, ln care alltUrureA purehgtolor se fuee contra direc[iei v0ntului

Descrierea tratamentului. Tratamentul se aplicl prin tliere intr-o singur[ etapl a tututor arboretelor de pe suprafala destinatd recolt5rii posibilit[1ii, inclusiv a seminligului preexistent^ neutilizabil, curdlirea parchetului qi impldurirea imediatl prin plantalii. In general, nu se sconteaz[ pe regenerarea naturald, dar aceasta este folositl dacd s-a putut pdstra Ia
exploatare sau se instaleaz[ ulterior. Efecte ecologice. Tlierile rase pe suprafal[ determind o transformare radicald a biotopului, in sensul cregterii brugte a cantit5lii de lumini, clldur[ gi ap5 ajunse la sol. Aceasta schimbl complet regimul de lumind, m[regte amplitudinile termice gi hidrice, din aer gi sol, creAnd pericolul de ingheturi, uscare sau inml5qtinare a solului, declangeazl scurgerea de suprafa![ in teren accidentat, produce intensificarea descompunerii materialului organic
mort

afectate de calamit5li).

po aceeagi suprafald; iau nagtere arborete echiene, regulate, mai ugor de condus qi care produc o masl mare de lemn, cu dimensiuni convenabile pentru in' elustrializare gi cu calitdgi tehnologice bune. Dezavantajele tratamentului sunt insl apreciabile: se desfiin[eazd pentru un timp (10-20 ani) mediul forestier ceea ce implicd reducerea drastici a intensit6lii funcliilor de produclie, de proteclie (climaticd, hidrologicl gi antierozionald) ca Ei a celor recreativ-turistice; asortimentul speciilor ce poate fi utilizat pentru culturi este limitat (specii lolerante la lumin[ plin5, inghefuri, argi[e, inmllqtinarea solului, secetE); qeazd arborete echiene qi monoetajate, adesea qi pure, pe - se suprafege mari, formdndu-se ecosisteme mai pulin stabile la impacturilc climatice qi biotice; costul instaldrii culturilor gi ingrijirilor pAni la inchiderea masivului este
Tratamentul tdierilor rase pe suprafe[e s-a folosit in Rom6nia pe mari incd din secolul trecut, in toate formagiile forestiere dar cu precddere in molidiquri. th aceastd formalie a fost practic singurul tratament aplicat. In sccolul trecut, tdieri rase pe suprafete mari s-au folosit gi in pEdurile de amestec tlc rliinoase sau fag cu rdqinoase din Bucovina, acestea fiind apoi inlocuite cu culturi de molid in afara arealului. S-a diminuat astfel suprafala ocupatd de ccosisteme de amestec, cu diversitate gi stabilitate mai mare. in prezent, tratamentul este utiliiat numai pentru. recoltarea lemnului in rnolidiquii, pinete, laricete gi in plantalii de plopi gi sal'cii selec[ionate, mai rar ln lucrdrile de refacere. S-a reugit sa se reducS mdrimea parchetelor intAi la 10 ha iar in prezent la 3 ha (5 ha in plantaliile de plopi gi sdlcii seleclionate). Numai iniaz de calamitate parchetele pot avea o suprafal[ mai mare.
suprafege

ridicat.

tolerante la lumin6 plind gi la extremele termice qi hidrice (molid, pini, Iarice, stejari, frasini, cireq, paltini, plopi, sdlcii, etc.).
Din cauza efectelor ecologice nefavorabile at6t pentru regenerarea arboretului c0t gi pentru calitS[ile mediului de via15, care sunt cu atAt mai accentuate cu cAt suprafala pe care se aplicl tlierea este mai mare, in silvicultura europeand s-a militat permanent pentru reducerea suprafetei parchetelor in vederea folosirii, pe cAt posibil, a adlpostului lateral al arboretelor vecine qi a crea posibilitlli mai bune pentru insdmantare qi regenerarea natural[, cel pu[in parlial5, a arboretelor. In acest sens, in centrul Europei, suprafata maximl pe care se aplicl tdieri rase este de 2 ha. Pentru a creea condilii ecologice mai bune pentru regenerarea naturald, s-au pus la punct tratamentele de tlieri rase in benzi sau in ochiuri c6t qi diverse combinalii ale t[ierilor rase cu cele succesive, descrise in continuare. Structura arboretelor Ei a pldurii rezultate. Arboretele rezultate sunt echiene, monoetajate, iar pldurea, in func[ie de mdrimea admisl a parchetelor, se prezintd ca un mozaic de suprSfe[e, mai mici sau mai mari, cu arborete diferite ca vArst[. La speciile afectate curent de dobordturi de vdnt (molid), este necesar ca prin amplasarea parchetelor sI se rea.lizeze proteclia arboretelor de vdrste mijlocii qi mari contra vAntului dominant. Acest lucru -se - face .prin organizarea succesiunilor de tlieri, adicl prin formarea de blocuri de

^existent In aceste condilii se pot face planta[ii numai cu specii

pe sol

etc.

4.4.1.2. Tratamentul tdierilor rase tn benzi

Scop. Unit5[i ecosistemice in care se aplici. Scopul tratamentului cste recoltarea printr-o tliere unicd a arboretului de pe benzi de anumitl lllime, in vederea asigurdrii, cel pulin par[iale, a regenerdrii naturale, precum qi a celei artificiale, in condilii ecologice mai apropiate de cele forestiere, asigurate prin proteclia laterald a arboretelor alSturate. Tratdmentul are doui variante de aplicare: in benzi alSturate, - in benzi alterne. Tdierile rase in benzi al[turate se folosesc de regul5 in molidiguri (cu excep[ia celor de limitl) dar qi in alte forma[ii. Cele in benzi alterne pot fi folosite numai in pinete, laricete, culturi de plopi gi sdlcii selecgionate, salc6m (adicd in formaliile rezistente la dobor6turi de v0nt). In Romdnia,

lt4
refacere-substituire.

SILVICULTURA PE

BAEF-^
de

REOENEffi

fiIDUREA CULTIVATA

115

t[ierile de benzi alterne s-au utilizate po suprat'c[e mlrri in lucr[ri

Descrlerea tratamentului. Tratamentul ln benzi al6turatc se aplic[ prin ttrierea, intr-o singur5 etapI, a arborilor de pe banda lat[ de t-2 indllimi de arbori (ldlime optiml 20-50 m) Si de lungimi variabile, ln funclie de necesitlgile de extragere a posibilit5[ii sau de agezarea pldurii pe relief. Benzile se pot amplasa la margine de masiv sau in interiorul masivului forestier. DupI regenerarea unei benzi se al[turd o nou5 bandd qi aqa mai departe, pdnd li lichidarea arboretului b[trdn. in cazul cAnd dupl L-2 fructificalii regenerarea naturald nu s-a produs sau este numai partiald, se procedeazd la regenerarea artificiall. La molidiquri, benzile se

a proteja de doborAturi arboretele de v0rstd mai mari, c0t gi pentru favorizarea inslmdntlrii parchetelor. La celelalte formalii forestiere, orientarea benzilor se face pe direcgia nord-sud, in regiuni umede qi reci gi pe direclia est-vest, in cele calde qi uscate. in cadrul unui masiv forestier mare, pot fi amplasate mai multe blocuri de tliere, fiecare cu succesiunea sa de t8ieri in benzi allturate (fig. 5). in
N

amplaseazl cu axul lung perpendicular pe direc[ia vAnturilor dominante, iar direc[ia de inaintare a tiierilor este impotriva acestor vAnturi, atat pentru

J '
Fig.5.

ilando deschisd lo

fructificolnlt
lll<

dnTnt'eilillk Ei-{qlhh4',

de evocuorc a mateiplului lemnas

0reclto

Schema tdierilor rase

in

**ii,ll;t"#rmrareine

de masiv pe versan[i cu diferite expozilii

uccste blocuri, marginilc stboretelor, stlute in bEtaia v0ntului dominant, se lntlresc din timp prln tllori do lzolaro gl prin formarea unei etajAri verticale, Materialul lemnos sc doboarE El se scoate prin banda tliatl sau prin urboretul b6tr6n allturat pentru a nu prejudicia seminligul din benzile deja -cu rcgenerate. in regiunile relief accidentat, pentru a facilita scoateraa muterialului lemnos, benzile se vor amplasa astfel incdt unul din capete str l'ie agezat pe vale sau pe un drum. Tratamentul in benzi alterne se realizeazd prin tlierea intr-o singurd etaptr a mai multor benzi, av6nd l5limea indicat[ mai sus; alternAnd cu benzi netliate care constituie culisele. Acestea din urml asigurd proteclia clirnaticl qi slmdnla necesarS, pentru regenerarea naturald in benzile t5iate. DupI regenerarea naturald (sau artificalE) se procedeazd la tdierea culiselor. Rcgenerarea acestora se face de regulS artificial. Se foloseqte gi seminligul Riltural ce s-a instalat eventual sub arboretul din culisd. ln orientarea benzilor au mai pulin[ importanlS vAnturile dominante. Pentru a creea condilii cAt mai favorabile regenerlrii, in regiunile reci qi unrede, benzile se orienteazd cu axi mare pe direclia nord-sud iar in celc uscate, pe direc[ia est-vest. Pentru regiunile cu relief accidentat rdmEno vulabilS recomandarea de mai sus. Materialul lemnos din prima serie de benzi se poate dobori gi scoate l'ic prin benzi, fie prin culise, cel rezultat din tdierea culiselor se doboarI pc suprafala culiselor gi se scoate prin ele, avAndu-se grij[ sI nu se distrugl remingigurile instalate ?n cuprinsul lor. Efecte ecologice. Tlierile rase in benzi nu modificd atAt de radical Itiotopul ca tdierile rase pe suprafa!5, datoritd protectiei laterale a arboretului Ittltr0n. Aceasta se exercitl pe toatl banda vecin[ dar cu intensitate diferitd ln funclie de distanld gi cu efecte variate in funclie de orientarea benzilor lir[I de punctele cardinale. Pe ansamblu insd, amplitudiriile termice gi viteza vflntului sunt mai reduse, umiditatea aerului qi a solului mai mari, regimul tlc lumind este variabil in funclie de deplrtarea fa[5 de marginile de arboret. lrr benzile al5turate, orientate pirpendicular pe direclia vdnturilor dominante, se realizeazl o accentuatl reducere a vitezei vdntului, suficientl totuqi pcntru a asigura transportul semin[elor pe toate lllimea benzii. Calmul rclativ poate duce la o cregtere a temperaturii (in funclie de orientarea lrcnzii fa[d de punctele cardinale) dar determinl in orice caz vn plus de untiditate din cauza evapo-transpiraliei mai reduse qi a captlrii integrale a lrloii gi zdpezii. Seminligul glseqte condilii variate de instalare (chiar in cazul speciilor cu temperament diferit). in arboretele alSturate benzii tdiate la margine de tnirsiv, pltrunderea lateral5 a luminii gi clldurii creeazd condilii favorabile pcntru fotmarea seminligurilor, chiar sub arboretul inchis, ceea ce scurteazi tinrpul necesar pentru regenerarea integral5 a benzii dupd tdiere. Structura arboretelor Ei a pldurii rezultate. Arboretele din benzi sunt mai mult sau mai pulin echiene, de regul5 monoetajate dar cu plafOnul ondulat din cauza dezvoltlrii neuniforme in indl[ime in diferite fdgii ale Itcnzilor. Blocurile de tliere se prezintl cu plafonul in trepte de inilfime tlil'crit5.

FADUREA CULTIYATA

cvercele.

AvantaJe El dezuvantqje P[strandu-se in bun6 parte avantajele enumerate la tEicrile rase po -avantajur suprafa[d se mai uauportuiui ru;r;r care atenueaz[ 1d.?uga schimbdrile nefavorabile-produse in mediii, pi.;;*-$i'i'vantajul regenerlrii naturale. "ulirrrii Dintre dezavantaje se menlin cele privind limitarea sortimentului d6 specii la care se poate fplica tiatamentul, crearea de aiborete ectriene Ei monoetajate, costul relativ ridicat din cauza necesitd[ilor de efectuare a unor completrri prin plantagii, sau chiar de executare a plantaliilor pe toatl suprafaga, dac5 regenerarea naturalr nu s-a produs, qi ,Jin cauza lucrrrilor de intrelinere a culturilor. Tratamentul t5ierilor rase in benzi a fost utilizat mai ales de refacere-substituire, efectuate pe suprafele mari in idgete,in lucrdrile qr.ur.1 li
4.4.1.3. Tratamentul tdierilor rase tn ochiuri Ei tratamentul combinat al tdierilor rase in ochiuri Ei ar tdieriror tn benzi ra margie de masiv (tratamentul,,tdierilor progresive,,)

. scop-.. unitrti ecosistemice in care se aplici. scopul este recoltarea printr-o tdiere unic[ a arboretului in ochiuri .- ,"p*rria "rJouse, in vederea, punerii in luminr a grupelor de naturalr ixistente in arboret, .regenerare sau a executdrii de regenerrri artificiale la addpost, atunci c6nd se urmaregte reinstalarea unor specii de valoare displrute sau chiar u rp."i.i din arboretul matur, care nu se regenereaz.d din Iipsd de slm6n!d. Tratamentul a fost imaginat in Germania de ltiortzfeld, care a urmrrit stejarii in fdgete, molidisuri- suu pinire-lr.iirut. in stagiuni ::..1:1111:d::i ra_vorabrle stejarilor. La noi, tratamentul a fost apficat de M. orecea 5i tvt. Rddulescu in qleaurile. rre cdmpie p.enrru r.introdr.LiLu ,1.iururri, eliminat de c,alPen 5i alte specii de ameitec'in urma tdierilor succesiire. Tratamentui, combinat apoi cu tdieri rase in margine de masiv, pentru iaigir., ochiurilor, s_-a generalizat. pen_tru toate pedu;ile de cvercinee, in tratamentul tarenlor succesive folosit anterior a dus la eliminar-ea in"ur. mai cele multe cazuri_a stejarului sau a gorunului. in care se aplic.a sunr cele edificate de specii srngure sau in amestec cu alte foioase, dar el se poate apliia qi ^,,^"Y:i,lqle..ecosistemice :u:l._y,:, altor specii rn cazut de lumind (frasin, pin etc.). Descrierea tratamentului. Apric^area tratamenturui incepe prin alegerea locurilor de amplasare a ochiuril<ir. in cazul cdnd sub mas^iv ^.*irra de seminliq utilizabil, ochiurile se amplase azd in u".ri, lo"uri. In [*f. cazul cand tratamentul se aplicd dupr o fructificalie, o.rriuiir.- se deschid in locurile unde exist[ seminceri de euercus curl uu frr.iiii.ut. DacI nu se poate conta pe regenerarea naturald a stejarilor, ochiurile se deschid in relea mai mult sau mai pulin regrrlale. Mdiimea'ochiuriloi este in func[ie de.mrrimea grupelor.de s-eminliqiar diametrul lor nu trebuie sd depdgeasc[ inallimi de arbore in rlgiunile uscate, dour inlllimi de arbore in . +: regrunrle suticient de umede, fiind diferitd in raport cu ipecia regenerata. Distan[a intre ochiuri nu trebuie s6 fie mai mita oe- o ffigi." di arbore. Forma ochiurilor este de.regurd-eripticE, cu oium.iiui,nur" p. oireclia E-v, in climate calde qi uscate gi N--S, in cele mai reci si ,ui u..[..

lntregul arboret, suburboret gi seminliE neutilizabil din ochiuri se extrage prlntr-o si-ngurI t[iere. Arboril so doboar6 spre arboretul btrtr0n inconjurltor il lemnut d6 scoate prin accst arboret. ln iazul reintroducerii stejarilor se [regltegte solul pe toat[ suprafata qi se execut[ plantalia. Se face ln bon'linuire ingrijiiea semingigului iau a plantagiei mai ales prin degajlri, climinarea ierburilor concurente etc. i1 RomAnia tratamentul originar a suferit o modificare prin combinarea cu trutamentul tdierilor rase in bet:zila margine de masiv. Prin acest ultim tratament r-u fdcut ldrgirea ochiurilor pentru a favotiza dezvoltarea seminliqului _ 6s P9 murgini Oe ocfri gi pentru ^a pune in luminl semin[iqul instalat sub arboretul bltr[n din jurut oitriirrilor. in practicl s-au aplicat 1,-2 asemenea t[ieri. Ldrgirea e-a t'5cut cu precSdere spre paitea umbritd a ochiurilor in climate calde gi uscate qi spre partea lor insoritl in climate reci qi umede. " ' Ociat5 cu ldrgirea ochiurilor iniliale se deschid altp ochiuri in arboretul blltr0n, care la iimpul potrivit se llrgesc qi ele. In faza final5, cAnd majoritatea arboretului esie acoperit[ cu ochiuri suficient regenerate natural gi artificial, care aproape vin in contact unul cu altul, se face t[ierea de -prin extragerea arboretului ce a mai rdmas intre iacordare a ochiurilor ochiuri, cu grija deosebitd insd pentru a nu distruge tin_eretul. DacE sub arboretul extias nu se afl[ semin[ig suficient, se fac plantalii cu specii principale sau de amestec. ' h legdturl cu aplicarea t[ierilor rase in ochiuri, combinate cu cele in -masiv, trebuie clarificat[ o problem[ de terminolo.gie benzi la i'rargine de li termenul "tlieri progresive". Tratamentul clasic al tEierilor referitoare progresive a fost dezvoltat in Germania sub numele de "Femelschlag" (K. bayeg qi este de fapt o tdiere succesivd in ochiuri, spre deosebire de tlierei succesivl care se executd pe intr'eaga suprafa!5 destinatd regenerdrii "Grosschirmschlag". Termenul de "tdiere progresiv5", prelu4t din silviCultura francezd, se refeiea tot la tlierile succesive, aplicate in Franla cu bune rezultate gi in pldurile de stejar gi gorun. In fapt, acest termen exprimd o progresivl rdrire a arboretului bItr6n, exact esenta tliirilor succesive pe m5sura formlrii gi dezvoltdrii- semingiqului. I,a noi, prin tlieri progresive atAt tdierile rase in ochiuri combinate s-au inleles lucruri destul de diferite cu cele rase in benzi la margine-de masiv, prezentate mai sus, cAt 5i tlierile succesive in ochiuri in diverse combinagii cu alte variante de tratament (de exemplu cu tdieri rase in benzi la margine de masiv sau t[ieri succesive la margine de masiv pentru l5rgirea ochiurilor etc.). De aceea, ar fi mai indicat s[ se renun[e la termenul ambiguu de tlieri progresive, folosindu-se dupd caz, termenii mai preciqi de tdieri rase in ochiuri sau tlieri succesive in ochiuri. Efecte ecologice. Tdierile in ochiuri, spre deosebire de cele in benzi 5i mai ales de cele pe suprafald, modificl in mai mic[ mdsura mediul pddurii, creand chiar condifii favorabile dezvoltlrii puielilor, mai ales a celor din speciile de lumin6, dar gi a celor de umbr5, in pdrlile umbrite ale ochiurilor. Cercet5rile efectuate de M.. Stegaru (1958) in gorunete dintr-o regiune caldd (Mih[egti), in ochiuri cu diametrul egal cu o inll[ime de arbore, au ar[tat cd temperaturile minime sunt cu 0,5'C mai cobordte decdt sub masiv qi cu 3'C mai ridicate decAt in afara pldurii. Temperaturile maxime sunt Lu 1,7'C mai mari decAt sub masiv qi cu 4'C mai mici decAt in afara

IIE

SILItrCULI'T'RA PE

EATIT-T

REOENEffi

HADUIEA CUTTI VATA

pure);

plafonul devine orizontal. Pe suprafala periodicd prdurea este formaid insd din arborete relativ echiene (cu airereirle pdnd ia l5-zo ani), din cauza atacrrii pe rand a suprafelelor subperiooic6. nesigur, la v0rste mai mari aceastd deosebire, ca gi cea de structura, se $terge. Din tratament rezultd deci arborete. de codru regulat. Problema pusr c.g insistenld in ultimul timp de a se lungi perioada de regenerare atdt in tdierile "progresive-" cat gi in cele "succesive,,, oeci gi in cazul t5ierilorin,ochiuri,preSupunemodific5rideconcep1ieinamenajament. Avantaje Ei dezavantaje. Tratamentul arb- marele avintaj de a se apropia, prin condi[iile de mediu create de situaliile care iau naqtere si in prdurea natural5, in perioada ei de bdtrdnele dezagregare, i"n care se produce de.fapt reintinerirea ac_estei pdduri. Ecologic, tiati'mentul poate fi adaptat cerinlelor oricdrei specii forestiere dacr sl cunosc bine cerinlele ecologice ale puie[ilor (pentru cd acestea sunt de reguld diferite de ale arborilor maturi). Regenerarea se ob[ine cu costuri relativ reduse. Dintre dezavantaje trebuie menlionate: dispersarea trierilor pe suprafa[i gi cregterea intr-o anumit5 mrsurE a vdtdmrrilor produse in arboret qi seminlig prin exploatare, ca gi cregterea costului exploatlrii; formarea de arborete echiene qi monoetajate (in cazul arboretelor -

ptrd.urii iar amplitudinea termictr cu 2'c mai maro elec0t sub masiv gi cu 6,4"c mai mare dec6t in afara p{durii. Duptr M, Badea gi colab. (l96gi ln cadrul ochiului, in .zite de vai[, marginei sudictr are o temperaturd ci 2,4'c mai mic5, pe cdnd cea vestic5 cu-2,2"c, cea esticl cu 2,b"c iar cia nordicr cu 3,4"c mai mare dec6t temperatura din centrul ochiuiui. t urma elimindrii a'rborilor, principalii consumatori, umiditatea solului din ochiurl cre$te, ceea ce determind, al5turi de luminr, dezvoltarea mai viguroasr at6t a pUi^elilor c6t gi a ierburilor, care pot deveni invadatoare. In ceea .ce privegte lumina, $t. purcelean qi colab. (1965) stabilesc cl ^ in centrul ochiului intensitatea luminii este de Sovo taTa de campul deschis. Aceastd intensitate se reduce incd cu S- 7vo p. rnurgirite ochiului, fiind oricum. de peste dour ori mai mare dec6t minimul n"ceJar pentru -en(ine.ea seminliqului de stejari (circa I\Vo din lumina plinl). D.esigur, modificrrile produse in mediul forestier prin deschiderea de -. ochiuri sunt mai accentuate in ochiurile mari. Prin alegerea convenabild a mrrimii ochiului se_ pot creea condilii foarte diferiie, corespunzdtoare cerinlelor si tolerantelor seminligului uneia sau mai multor specii lemnoase. structura arboretelor gi a pidurii rezultate. Arboretele di; suprafe[ele subperiodice sunt echiene gi, in tinerele au plafon- ondulat din cauza dezvoltdrii mai rapide a puielilor din centrui ochiurilor. in timp ins6,.

elutoritc nerespecttrrii accetel regull elementuro c0t gi a perioadei specialc de rcgenerare. Experimcntul, accst trutumcnt combinat a tost executat qi tn fflgete, amestecuri de fag cu r[ginoase qi ln molidiguri, fdrtr a se ajunge

Iu o utilizare mai larg[ ln practicl (P. Brega, 1968; P. Ciobanu, 1980). Din rezultatele cercetlrilor de pdn[ acum privind tlierile in ochiuri sunt dc relevat urmltoarele, privind tehnica de aplicare: ochiurile trebuie s[ aib[ mdrime diferitl in funclie de specie: la brad qi fhg 0,5--O,75 H,la molid 1,G-1,5 H, la gorun 1,-2 H, la stejar 2 H; puielii de cvercinee se dezvoltl mai bine in ochiuri (avdnd 2-3 cre$teri) decAt sub adlpost (unde se realizeazd numai o creqtere); puie[ii de fag in schimb se dezvoltl mai slab in ochiuri decAt sub
udi'rpost;

in condiliile tehnologiilor actuale de exploatare, vdtlmarea senrin[iqului poate atinge 35-62 %o, fdrd mlsuri speciale de protejare qi tl-20 Vo in cazul aplicdrii acestor mdsuri; seminligul din ochiuri este vdtlmat mai puternic de vAnat qi ciuperci, Irccesitdnd deci mdsuri speciale de proteclie.
4.4.2. Tratamente cu tdieri repetate pe aceeati suprafald
Tratamentele din aceast[ grupl se caracterizeazd prin r5rirea progresivl

n arboretului de pe o anumitE suprafa[5 gi prin formarea qi dezvoltarea sornin[igului sub adlpost de sus qi lateral. In cadrul acestei- grupe se deosebesc mai multe tratamente, dupl lungimea perioadei de regenerare, numlrul t5ierilor, suprafa[a pe care se
etc. Este vorba de tratamentul tdierilor succesive pe suprafalI, de lratamentul tlierilor succesive in benzi, de tratamentul tlierilor succesive in ochiuri, de tratamente combinate pe baze de tdieri succesive gi de tratamentul tdierilor cvasigr[dindrite. 4.4.2.1. Tratamentul tdierilor succesive pe suprafagd
tuplic5

Scop. Unitflfi ecosistemice in care se aplici. Scopul tratamentului cste regenerarea naturall sub ad[post a speciilor sensibile la insola(ie, pe o suprafald relativ mare, prin tlieri repetate. Tratamentul se aplicl mai ales in fdgete, amestecuri de fag cu rlginoase

sciderea capacitSlii de proteclie ca gi a func[iei recreativ-turistice pe. o oerioadr apreciatr Ia 30-50 ani (V. Giurgiu t97s). Tratamentul tlierilor rase in ochiuri, combinat iu tratam-entul tdierilor rase in benzi Ia margine. de masiv, a cdpEtat o largr aplicare in pddurile de cvercine_e qi cu cvercinee din Rom6nia dup[ ce1 fost introdus de M. Dr5cea la snagov. In practic[, rezultatele au fost bune acolo unde trierile s-au f5cut in arborete cu seminlig .instalat, sau in prima iarnl (cel mult in a doua iarnd) dupr un an de fructifica[ie. Frecvente au fost insd gi eqecurile,

a arboretelor

.-

tlar qi in cvercete. Descrierea tratamentului. Arboretele bltrAne din suprafa[a periodicl sc regenereazl prin trei feluri de tlieri: tliere de inslmAnlare, - tliere de dezvoltare (luminare), - tliere definitiv[ (de evacuare). inainte de tdierea cie ins[mdnlare arboretul trebuie pregltit pentru rcgenerare prin aga numitele tlieri pregltitoare (preparatorii). T5ierile pregltitoare, cum aratd K. Vanselow (1931), constituie o continuare a rlriturilor, prin care se trece treptat din stadiul ingrijirii arboretelor, in cel al regenerdrii acestora. De aceea, in alegerea arborilor cle extras prin aceste operaliuni, nu apare nici o diferenld falI de modul in care se procedeazd in cazul rdriturilor, nici in privinla calitllii arborilor, nici a cantit5lii masei lemnoase extrase, adicd a intensitdlii acestor inter-

EILUCULTURA PE

BAZEWilIffi

npoENeMH@ffiffifi
Hll se facd numai

pAnunm

eullvnrA

ut

venlii. Aceasta, binein[eles, in arborete in carc lucrlrilc de tngrijirc unterioaro au fost efectuate la timp gi ln condilii cofespunz[toarc, c0nd ins6^ mulli dintre silvicultori consider[ cI ttrierile pregtrtitoare nu sunt necesare. In lara noastrd ins5, unde lucrlrile de ingrijire a arboretelor nu s-au executat la timp, majoritatea autorilor rom0ni considerl necesarl efectuarea cel pulin a unei tlieri pregltitoare inainte cu 4 5 6 ani de t[ierea de inslmAn[are.' - $i aceasta nu atdt pentru a implini ceea ce nu s-a putut realiza prin lucrlrile de ingrijire in ceea ce privegte ameliorarea calit5lii gi activarea cregterii arborilor, cat pentru a pune in lumind coroanele celor mai valoroqi arbori ce se gdsesc in aceste arborete, in scopul promovdrii unor fructificalii cAt mai dese qi mai abundente gi pentru a se creea condi[ii cdt mai bune pentru regenerarea arboretelor respective (G. Ciumac gi colab., 1,967; D, TArziu, 1970; C. Ddmdceanu gi colab., 1980;* $t. Purcelean gi colab., 1980 S.a.). Se recomandd insI, ca prin tiierile preparatorii sd nu se scadl consistenla arboretului sub 0,8. Prin tdierile preparatorii se extrag in primul rAnd arborii rdu conformali din etajul superior, realizdndu-se parlial, ceea ce nu s-a realizat prin aplicarea tlierilor de ingrijire anterioare. Nu se extrage subetajul, eliminarea parliald sau totalE a acestuia, efectudndu-se prin prima t[iere de regenerare, adicl prin t5ierea de insdmdnlare. K. Vanselow (1931) considerl totuqi necesar s[ se efectueze 2-3 tdieri preparatorii, prudente gi de intensitate redus5, in intervalul de timp 6 10 ani dinaintea tlierilor de regenerare, astfel incAt, la sf6rgitul ultimei tlieri preparatorii, pe suprafa[a destinatl regenerdrii sd-qi facd aparilia o plturl vie firavl "verde cdnd este privit5 de departe qi cafeniu-gilbuie cAnd se privegte de aproape", semn sigur cE solul a devenit receptiv pentru slmanla arborilor a c[ror regenerare se urmdreqte. Scopul urmdrit prin aceste tlieri este, dupd acest autor, de a se pune in lumind coroanele arborilor gi a se crea condi[ii favorabile pentru fructificalia acestora. Ritmul gi intensitatea tiierilor se modificl dupl nevoile semin[iqului. Fac exceptie pdr[ile de arboret situat in statiuni nefavorabile (terenuri stAncoase, culmi cu soluri superficiale sau excesiv scheletice etc.), unde seminliqului i se asigur[ o ingrijire deosebit[, avdndu-se in vedere cd regenerarea in astfel de sta[iuni este foarte dificil5. Totugi, seminligul instalat pe portiuni cu arboret mai rdrit, care se dezvoltd normal, se poate prelua, cu ocazia aplic[rii primei tdieri de regenerare, gi folosi ca semintig preexistent utilizabil, credndu-i-se in continuare condigii de menlinere gi dezvoltare cAt mai normale. Tdierile de inslmdnlare fac parte din categoria tdierilor de regenerare, executandu-se intr-o priml etapl a acestora, atunci cAnd arboretele respective sunt incadrate in suprafala periodicd in rAnd gi cdnd produsele lemnoase, rezultate ca urmare a acestor tlieri; sunt considerate gi se inregistreazd ca produse principale. Condilia esenlial5, absolut necesar[ pentru aplicarea tdierii de insEmdnlare, este nu faptul cI un arboret este prevlzut in anumite acte normative s[ fie exploatat la o anumitl datI, ci ca aceastl tliere, mai ales pentru speciile a cdror fructificalii este greu previzibild (fag, stejar etc.),
in condigii mecanizdrii exploatlrii lemnului, ICAS,
C. Ddmlceanu qi colab., 1980, Tehnologii de regenerare naturalS a gorunetelor gi gleaurilor de deal
mss.

gi numal tntr.un 0n do fructificafie abundent[ a speciilor

multor pericole (secet5, inghe[, ger, insecte, inmldgtinarea sau intelenirea solului etc.), tdierea de inslmdnlare este indicat a se face cu multl prudenl[, dep6qindu-se cu pulin intensitatea tlierilor preparatorii, adic[ nereducAndu-se consistenla arboretului matern sub 0,7 pentru speciile de umbrE gi cel mult p0nl la 0,6 pentru speciile de lumin5, acope.rirea necesarl a solului asigur6ndu-se gi prin plstrarea unei p5rli din subetaj. In aceastl situa[ie 1ns5, se extrag, in primul rAnd, arborii cu coroane largi qi joase, rtrmagi ln etajul superior qi o parte din subetaj, incdt sd pdtrund[ la sol lumin[, ctrldurd gi precipitagii in cantit[li suficiente pentru a se meniine gi dezvolta seminliqul instalat'qi a se diminua gi concurenla subterand intre r5dlcinile acestuia gi ale arboretului matern. Consistenta se pdstreazl destul de mare pentru a se menline solul acoperit, in cazul unei nereuqite a regenerlrii naturale, sd se agtepte un nou an de fructifica[ie, c6nd solul trebuie s[ fie suficient de receptiv pentru insdmdnfare. ln cazul in care speciile de regenerat fructificd abundent ins5 solul nu este suficient de receptiv pentru a se produce normal inslmdn[area, fie din cauzd cI este acoperit cu un strat gros de litierl nedescompusd, fie ctr este pe anumite porliuni de arboret acoperite cu un covor continuu gi des de ierburi sau subarbugti, este necesar sI se procedeze la rdvSgirea litierei, la indepdrtarea cel pu[in parlial[ a pEturii vii existente (St. Purcelean, G. Ciumac, 1965; G. Ciumac qi colab., 1967; P. Brega, 1968; M. Badea gi colab., L966; D, T6rziu, 1970 g.a.). CAnd este necesar, se impune chiar mobilizarea solului, dupd indepSrtarea stratului organic sau a pdturii vii sau amestecarea stratului organic nedescompus integral cu solul mineral. Tlierile de dezvoltare gi tlierile definitive. DupI instalarea semintigului, in func[ia de temperamentul speciei gi de caracteristicile sta[ionale, este necesar ca arboretele matern sI fie in continuare rdrit, pentru ca seminfigul sa poat[ beneficia de mai multl luminS, cdldurd gi la sol sd ajunga o cantitate mai mare de ap5 din precipita[ii. In acest scop, K. Vanselow (1931) recomandl ca, in pddurile de fag, pin, gorun qi stejar, in care se aplicl tdierile succesive, sd se intervinl cu prima tliere de dezvoltare abia in iarna a 2-a dtpd anul ins[mAn(Irii. Aceasta, justificat de faptul cI abia dup[ doi ani se poate constata dacd seminligul instalat este destul de des, de viguros qi bine repartizal incAt sI poatl asigura o regenerare cAt mai uniforml gi mai completd. Pe locurile unde nu este indeplinitl aceasttr

cle regenerat. Fac excepllo, cufi s-a vHzut la ttrierile preparatorii, porliunile de arboret mai rare, in csrc s.a instalut qi s-a menlinut un seminlig utilizatlil, unde se intervine cu o t6iere de dezvoltare, pentru a i se asigura acestuia lumina, cdldura, umiditatea necesare dezvoltlrii sale in continuare. AvAndu-se in vedere cI, chiar dupl instalare, seminligul este expus

condili{ arboretul se menline cAt mai inchis pentru a se

regenerarea

completa

pe cAt posibil pe cale natural5. Deci, chiar dacd tlierea de inslmAntare s-a efectuat, in mod cdt mai uniform pe anumite suprafe[e, pe care arboretul are aceeaqi structur[, apare de la prima tliere de dezvoltare necesitatea ca tdierile sd fie adaptate exigenlelor seminligului instalat qi a crelrii unor condigii cAt mai favorabile pentru instalarea acestuia, unde
lipseqte sau unde regenerarea este incompletd.