PREJUDICII REZULTATE ÎN URMA ACTIVITĂȚII DE

EXPLOATARE A PĂDURILOR
 Cuprins

1. Definirea noțiunii de prejudiciu de exploatare;

2. Prejudicii aduse solului (sisteme de clasificare);

3. Prejudicii aduse arborilor pe picior și semințișului;

4. Nivelul prejudiciilor (factorii care influențează nivelul prejudiciilor, estimarea

nivelului prejudiciilor);

5. Efecte negative ale prejudiciilor;

6. Metode de reducere a prejudiciilor,

7. Poluarea ca rezultat al activității de exploatare a lemnului

 1. DEFINIREA NOȚIUNII DE PREJUDICIU DE EXPLOATARE
PREJUDICIU – acea modificare a stării naturale a solului, semințișului și
arborilor produsă prin activitatea de exploatare care afectează în sens negativ
dezvoltarea ulterioară a ecosistemelor forestiere (Ciubotaru, 1997).
Poluarea sub toate formele ei (a solului, apei, aerului, fonică etc.) produsă de lucrările
de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet, poate fi considerată de asemenea, un
prejudiciu adus ecosistemului forestier (Horodnic, 2014).
ORDIN nr. 1540 din 3 iunie 2011 (pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele,
modalitățile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos
modificat cu Ordinul 815/2014) - prejudicii de exploatare - arborii neincluşi în actul
de punere în valoare, care au fost vătămaţi sau distruşi în derularea procesului
tehnologic de exploatare aprobat al partizii respective.

OUG nr. 85 din 8 noiembrie 2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a

pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora - paguba în
vegetaţia forestieră - din păduri sau în vegetaţia forestieră din afara pădurii constă în
modificarea aspectului, a integrităţii fizice şi/sau a caracteristicilor fiziologice ale
arborelui/arborilor ori ale arboretului/plantaţiei/regenerării naturale, după caz, rezultată
prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau
lăstarilor, urmate ori nu de însuşirea acestora, în condiţii ilegale.
 2. PREJUDICII ADUSE SOLULUI
Ciubotaru (1997): Horodnic (2014):
 Slabe:  degradarea suprafeţei solului
Compactarea (tasarea) ( modificarea (frecarea și laminarea zonei de la
structurii solului prin tasarea acestuia sub suprafața solului prin alunecarea și
urmele utilajelor forestiere) patinarea roților vehiculelor)

Răvășirea (scarificarea sau îndepărtarea  Compactarea solului

parţială a litierei și a orizontului A)
 Formarea ogașelor (prin trecerea
 Moderate repetată a utilajelor pe aceleași
Frământarea (îndepărtarea totală a litierei trasee)
şi parţială a orizontului A)
 Eroziunea solului
 Puternice
Rănirea (îndepărtarea totală a orizontului
A)
Denudarea (îndepărtarea solului până la
roca mamă)
 SLABE

Compactare Răvășire
MODERATE

Frâmântare
 PUTERNICE

Rănire Denudare
 3. PREJUDICII ADUSE ARBORILOR PE PICIOR ȘI SEMINȚIȘULUI

Rănirea arborilor se poate produce la:

 Recoltare – Doborârea arborilor – prejudicii în coroană (prin ruperea crăcilor), pe

trunchi (prin lovire) și la baza arborilor (cauzate de lama ferăstrăului mecanic);

 Colectare – prejudicii pe trunchi (prin lovire cu agregatul de tăiere, lama, șasiu și

semiremorca), la baza acestuia și pe rădăcinile proeminente (prin
târârea/semitârărea pieselor de lemn la formarea sarcinilor, prin acțiunea roților sau
şenilelor mijloacelor de recoltare (doborâre) sau de colectare.
CRITERII DE CLASIFICARE A PREJUDICIILOR

 După intensitate (suprafața rănii, profunzimea rănii, % din circumferința trunchiului)

 După localizarea lor la nivelul

arborilor: Petrescu (1974; 1980)
Meng (1978);
Rotaru (1984)
Ciubotaru (1997)
Petrescu (1974; 1980):

 răni (cicatrici) mici extinse pe mai puțin de 25% din circumferința trunchiului;
 răni moderate, care afectează 25 – 50% din circumferință;
 răni majore, care afectează mai mult de 50% din circumferința trunchiului.

Autorul diferenţiază patru clase de vătămare:

 arbori nevătămaţi;

 arbori slab vătămaţi - arborii cu vătămări la rădăcină şi tulpină care nu afectează

lemnul şi a căror mărime nu este mai mare de 25 % din circumferinţă;

 arbori moderat vătămaţi - arbori cu vătămări pe rădăcină care au afectat lemnul,

arbori cu vătămări pe tulpină, până la lemn, a căror mărime este cuprinsă între 25 –
50% din circumferinţă, arbori cu răni ce au afectat lemnul şi a căror mărime nu
depăşeşte 25% din circumferinţă;

 arbori puternic vătămaţi - arbori cu răni pe tulpină care descoperă lemnul pe o

lăţime mai mare de 50% din circumferinţă, arbori cu răni care afectează şi lemnul
pe o lăţime mai mare de 25% din circumferinţă, arbori rupţi şi retezaţi.
Meng, 1978;

 DC1 (localizate la o înălţime mai mare de 1

m, cu mărimea mai mică de 10 cm2, sunt răni
care afectează coaja)

 DC2 (localizate la înălţimi cuprinse între 0,3 -

1 m, cu mărimea de 10 – 50 cm2, sunt răni
rezultate prin strivirea cojii)

 DC3 (localizate pe cioată, cu mărimea de 51 –

200 cm2, sunt răni cu lemn vizibil dar
neafectat)

 DC4 (localizate pe rădăcini, cu mărimea mai

mare de 200 cm2, sunt răni cu lemn vizibil şi
afectat)
Rotaru (1984):

 gradul 1 – îndepărtarea cojii;

 gradul 2 – rană pătrunsă în lemn pe o adâncime de cel mult 1 cm;

 gradul 3 – rană pătrunsă în lemn pe o adâncime de cel mult 2 cm;

 gradul 4 – mai mult de 2 cm adâncime a rănii, arbore rupt sau dezrădăcinat.

Ciubotaru (1997):

 Slabe:

Zdrelirea - îndepărtarea parţială, de pe trunchi sau rădăcini, a cojii

sau a scoarţei fără a afecta zona cambială.

 Moderate

Cojirea - îndepărtarea, de pe trunchi sau rădăcini, a unor porţiuni de

coajă, până la lemn.

Aşchierea - îndepărtarea, de pe trunchi sau rădăcini, a unor porţiuni

de coajă şi lemn, ruperea unor crăci.

 Puternice

Ruperea trunchiului

Dezrădăcinarea - parţială sau totală.

SLABE

Zdrelire
 MODERATE

Cojire Așchiere
 PUTERNICE

Ruperea trunchiului Dezrădăcinare

 4. NIVELUL PREJUDICIILOR
Nivelul prejudicilor produse solului, arborilor și semințișului, depinde de următoarii
factori:
 specia (grosimea cojii, duritatea lemnului, forma coroanei, sistemul radicelar);

 dimensiunile arborilor;

 desimea arboretului;

 anotimpul în care se intervine (rezistența cojii este de până la 1,5 ori mai mare
toamna decât primăvara; prejudicile aduse rădăcinilor şi trunchiului sunt mai
puţin severe iarna când solul este îngheţat şi acoperit cu zăpadă, iar coaja puternic
ataşată de trunchi; nivelul prejudicilor poate fi de până la trei ori mai mare vara
decât iarna; de perioada în care se produc rănile depinde reacţia fiziologică a
ţesuturilor şi modul de colonizare a acestora de către ciupercile xilofage care
alterează şi degradează lemnul, la molid, rănile produse iarna sunt mai puţin
periculoase, deşi procesul de cicatrizare decurge mult mai lent. Rănile pot fi
acoperite cu răşină înainte de apariţia perioadei de căldură, care grăbeşte
descompunerea lemnului şi germinarea ciupercilor parazite.

 utilajele folosite (nivelul prejudicilor creşte cu creşterea mărimii utilajelor

folosite, a numărului de intervenţii şi a mişcării utilajelor în arboret);
 Tratamentul (răritura) aplicat(ă) (sistemele silviculturale care se bazează pe
selecţia individuală a arborilor ce urmează să fie recoltaţi, conduc la cel mai mare
risc de prejudiciere, riscul cel mai mic revenind sistemelor silviculturale în care
selecţia se face grupat, în ochiuri, aceste ultime sisteme oferind mai mult spaţiu
pentru recoltarea şi colectarea lemnului, calitatea marcării);

 intensitatea intervenției (intensităţile mai mici de 30% din suprafaţa de bază a

arboretului conduc la cel mai mare număr de prejudicii, comparativ cu cele de peste
45% din suprafaţa de bază, care conduc la prejudicii mai puţine);

 competenţa operatorului de utilaje forestiere;

 căile de colectare (prin lățimea, înclinarea transversală și sinuozitatea lor);

 Metoda de exploatare aplicată (metoda arbore cu coroană - INTERZISA).

Tehnologia de exploatare a masei lemnoase din parchete, precum şi amplasarea căilor
de scos-apropiat şi a instalaţiilor aferente vor fi diferenţiate în funcţie de tratamentul
aplicat şi de felul tăierii, astfel încât să nu producă vătămarea regenerărilor, a arborilor
care rămân pe picior, degradarea solului şi a malurilor apelor peste limitele admise de
normele tehnice.

În cadrul tratamentelor care promovează regenerarea naturală, nu constituie

prejudiciu distrugerea sau vătămarea seminţişului ca urmare a desfăşurării normale a
procesului de exploatare, în limita maximă de 8% din suprafaţa cu seminţiş
prevăzută în procesul-verbal de predare a parchetului, în cazul tăierilor de dezvoltare
ori de lărgire a ochiurilor, şi de cel mult 12% în cazul tăierilor definitive sau de
racordare.
 Nivelul prejudiciilor produse arborilor pe picior la colectarea lemnului

Tractor Funicular Harvester Atelaje

Forwarder
- 5…50% SUA; - 19,7% SUA; - 25…46% SUA, Canada; - 19% Grecia
- 31% România; - 25% România - 20…46% Anglia;
- 15...20% România
- 21,5% Iran; - 13…27% Germania;
- 12…36% Italia; - 16% Austria;
- 7,8% Polonia;
- 4,5…6% Suedia;
- 13…21% Norvegia;
- 4% Rusia;
- 7…28% Lituania;
- 7,5% România.
 5. EFECTE NEGATIVE ALE PREJUDICIILOR

 Pentru arbori:
- se reduce calitatea arborilor și arboretelor;
- scade calitatea lemnului și deci posibilitatea de a valorifica în sortimente
superioare;
- se reduc creșterile curente anuale;
- crește riscul atacurilor produse de agenți fitopatogeni;
- scade stabilitatea arboretelor;

 Pentru semințiș:
- se reduce calitatea regenerării;
- scad suprafețele regenerate natural;
- cresc cheltuielile de regenerare;

 Pentru sol:
- se reduce capacitatea de retenție a apei;
- crește viteza de scurgere a apelor din precipitații;
- se intensifică fenomenul de eroziune;
- se intensifică transportul de aluviuni și crește viteza de colmatare a lacurilor
de acumulare, a lucrărilor hidrotehnice.
 6. METODE DE REDUCERE A PREJUDICIILOR
 Reducerea compactării solului prin reducerea presiunii pe sol odată cu mărirea
suprafeței de contact (vehicule cu șenile, cu roți de diametre și lățimi mari, cu roți
duble etc.); Tractoare cu pneuri – presiunea pe sol între 0,6 – 1,2 daN/cm2
 Consolidarea drumurilor de tractor înainte de utilizare;

 Întreținerea căilor de colectare și a structurilor de drenare a acestora;

 În cazul folosirii mașinilor multifuncționale se recomandă formarea unui pat de crăci
pe căile de colectare;
 Toaletarea corespunzătoare a sarcinilor;

 Folosirea rolelor de direcție pentru evitarea zonelor mlăștinoase și a ochiurilor cu

semințiș utilizabil;

 Doborârea arborilor în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială şi pe

direcţii care să nu producă prejudicii arborilor care rămân pe picior;
 Protejarea arborilor din vecinătatea căilor de colectare folosind mărginare, centuri
din crăci, lemn subțire, anvelope uzate etc.
 Colectarea lemnului cu tractoare în perioadele cu precipitaţii abundente este
interzisă;

 Respectarea amplasării drumurilor de tractor în afara suprafețelor regenerate, pe

versanți cu înclinare mai mică de 25 de grade, în afara albiilor cursurilor de apă
permanente;

 Deplasarea suspendată și semisuspendată a sarcinilor la scos - apropiat;

 Folosirea utilajelor (inclusiv a maşinilor multifuncționale) cu un gabarit

corespunzător desimii arboretului și dimensiunilor arborilor;
 Nivelarea căilor de acces utilizate la colectarea lemnului;

 Diminuarea și stoparea eroziunii solului folosind resturile de exploatare rămase în

parchet;
 STRATEGIE DE REDUCERE A PREJUDICIILOR

I. Înainte de exploatare
Echipa de lucru
1 Pregătire profesională corespunzătoare a lucrătorilor (șef formație; fasonator; operator
utilaj)
2 Instruire adecvată (corespunzătoare sarcinilor de îndeplinit)
3 Creșterea gradului de conștientizare a consecințelor pe care le are prejudicierea solului,
semințișului și arborilor (impactul prejudiciilor pe termen mediu și lung)
4 Programe de stimulare care să promoveze un nivel mic al prejudiciilor
Silvicultura aplicată
1 Minimizarea numărului de intervenții în arboret (prin planul de amenajament)
2 Promovarea tratamentelor cu regenerare în ochiuri astfel încât să se limiteze răspândirea
prejudiciilor la nivelul întregului arboret;
La rărituri marcolarea arborilor de viitor astfel încât aceștia să poată fi protejați la
doborâre și ulterior la colectare;
3 Adoptarea unor cicluri scurte pentru a limita pierderile prin declasarea calitativă a
arborilor prejudiciați la rărituri
 Proiectarea și organizarea activității de exploatare
1 Alegerea, proiectarea și executarea corespunzătoare a traseelor de scos-apropiat
2 Marcolarea arborilor de extras și o atenție sporită în timpul lucrului la doborâre și
colectare
3 Cunoașterea parchetului și a caracteristicilor arboretului în care se intervine
4 Stabilirea unui nivel maxim de prejudiciere a solului, semințișului și arborilor, în funcție
de compoziție și de obiectivele silviculturale stabilite pentru lucrarea respectivă
Căile de colectare
1 Amplasare optimă a căilor de colectare astfel încât să deservească întreg parchetul
2 Asigurarea unor lățimi corespunzătoare a căilor de colectare care să corespundă
mijloacelor folosite
3 Căi de colectare cât mai drepte
4 Protejarea arborilor care mărginesc căile de colectare și uneori chiar folosirea unor arbori
de „sacrificiu“
5 Scoaterea și îndepărtarea cioatelor de pe căile de colectare
6 Folosirea căilor de colectare existente în parchet pe întreaga durată de aplicare a
răriturilor/tratamentelor
7 Acoperirea platformei căilor de colectare cu crăci pentru protejarea acestora și reducerea
compactării solului
8 Recoltarea și colectarea, mai întâi, a arborilor de pe căile de colectare
 Proiectarea și organizarea activității de exploatare
1 Alegerea, proiectarea și executarea corespunzătoare a traseelor de scos-apropiat acestora
2 Marcolarea arborilor de extras și o atenție sporită în timpul lucrului la doborâre și
colectare
3 Cunoașterea parchetului și a caracteristicilor arboretului în care se intervine
4 Stabilirea unui nivel maxim de prejudiciere a solului, semințișului și arborilor, în funcție
de compoziție și de obiectivele silviculturale stabilite pentru lucrarea respectivă
Căile de colectare
1 Amplasare optimă a căilor de colectare astfel încât să deservească întreg parchetul
2 Asigurarea unor lățimi corespunzătoare a căilor de colectare care să corespundă
mijloacelor folosite
3 Căi de colectare cât mai drepte
4 Protejarea arborilor care mărginesc căile de colectare și uneori chiar folosirea unor arbori
de „sacrificiu“
5 Scoaterea și îndepărtarea cioatelor de pe căile de colectare
6 Folosirea căilor de colectare existente în parchet
7 Acoperirea platformei căilor de colectare cu crăci pentru protejarea acestora și reducerea
compactării solului
8 Recoltarea și colectarea, mai întâi, a arborilor de pe căile de colectare
 Alegerea mijloacelor de colectare

1 Alegerea unor mijloace de colectare care să corespundă cu dimensiunile arborilor,

desimea arboretului și cu condițiile de relief
2 Menținerea unui echilibru între productivitate și calitatea lucrărilor efectuate
3 Alegerea unor mijloace de colectare echipate cu anvelope late pentru reducerea presiunii
exercitate pe sol și respectarea cu strictețe a deplasării pe căile de colectare atât la cursa
în plin cât și la cursa în gol
4 Respectarea prevederilor existente la amenajarea căilor de colectare în conformitate cu
mijlocul de colectare preconizat a fi folosit
Metoda de exploatare
1 Alegerea metodei de exploatare ținând cont de condiţiile silvotehnice de lucru (în funcție
de: regim, tratament, felul tăierii, natura produselor); condițiile fizico-geografice; sistema
de maşini disponibilă;
Anotimpul/perioada în care se intervine

1 Alegerea sezonului rece (iarna) pentru executarea lucrărilor de exploatare

2 Oprirea exploatării și în special a colectării în perioade cu precipitații abundente când

căile de colectare nu corespund și în perioadele de intrare în vegetație (circulația
abundentă a sevei predispune la rănire arborii)
 II. În timpul exploatării
1 Intensificați eforturile de reducere a prejudicierii solului și rădăcinilor mai întâi și apoi a
trunchiului și a coroanelor arborilor

2 Evitați desfășurarea lucrărilor în suprafețele cu semințiș utilizabil

3 Acordați atenția cuvenită alegerii direcției de doborâre a arborilor (în afara suprafețelor
regenerate, pe culoare existente pentru a evita rănirea arborilor din jur, se doboară mai
întâi arborii mici și apoi cei mari; arborii de rășinoase și apoi cei de foioase etc.)

4 Protejarea arborilor care mărginesc căile de colectare

III. După exploatare
1 Evaluarea prejudiciilor produse, stabilirea nivelului prejudiciilor, luarea unor măsuri de
dezinfecție a rănilor
2 Monitorizarea arboretului, identificarea arborilor cu putregai, parcurgerea arboretului cu
lucrări de igienă astfel încât să se mențină o stare fitosanitară corespunzătoare în arboret
 7. POLUAREA CA REZULTAT AL ACTIVITĂȚII DE
EXPLOATARE A LEMNULUI

 Poluarea solului și a apei – se realizează prin eliberarea în mediul ambiant a:

- uleiului de ungere al aparatelor de tăiere de la ferăstraiele mecanice;

- Scurgerile de ulei de motor, vaselină etc. în momentul reviziilor și reparațiilor

executate;

- Scurgerile de carburanți la locurile de alimentare a utilajelor forestiere și a

ferăstraielor mecanice;

- O situație nedorită este şi cea a pierderilor de ulei folosit în instalațiile hidraulice

ale utilajelor folosite la recoltare, colectare și transport.
 Poluarea aerului – se realizează prin eliberarea în mediu ambiant a gazelor de
eșapament și a vaporilor de benzină

Substanţe periculoase:

 Benzenul – hidrocarbură aromatică foarte periculoasă (benzina normală conține

frecvent peste 1%); poate provoca leucemie şi cancer;

 Hidrocarburile aromatice sunt mult mai nocive decât hidrocarburile parafinice şi

naftenice;

 Hidrocarburile nesaturate rezultate prin descompunerea termică sau catalitică a

petrolului brut (prin cracare);

 Monoxidul de carbon rezultat prin arderea incompletă a combustibililor (prezent

în gazele de eşapament; este un indicator al nivelului de poluare cu aceste gaze).
 Măsuri pentru limitarea poluării:
- folosirea ferăstraielor mecanice cu sistem modern de ungere dozată a aparatului de
tăiere (prin picături) pentru a evita împrăştierea acestuia pe sol;

- utilizarea unor combustibili cu nivel redus de poluare (tipul Agrola, Aspen,

CleanLife sau Motomix) și a uleiurilor biodegradabile care prelungesc durata dintre
două schimburi de ulei;
- înlocuirea uleiului uzat numai în locuri special amenajate;

- curățarea şi spălarea utilajelor să se efectueze în incinte amenajate special

(recomandabil în ateliere) şi prin folosirea detergenților rapid biodegradabili;

- dotarea utilajelor cu truse antipoluare şi folosirea de materiale absorbante şi

dispozitive limitatoare pentru prevenirea împrăştierii petelor de combustibili şi
lubrifianți pe suprafața apei;

- depozitarea recipientelor cu substanțe poluante în poziție verticală şi bine închise, în

incinte special amenajate şi lipsite de potențiale surse de inflamare;

- Respectarea normelor de mentenanță, întreținere și utilizare a utilajelor forestiere.