Management Cursuri

18/02/2021
Management forestier și
economie forestieră
prof. dr. ing. Bogdan Popa

popa.bogdan@unitbv.ro
Introducere
• Obiectivele și orientarea cursului

• Conținutul cursului
• Desfășurarea activităților didactice
• Criteriile de evaluare
1
18/02/2021
Obiectivele cursului
Dobândirea unor cunoștințe economice de bază

Cunoașterea mărimii, distribuției și modului de valorificare a
resurselor forestiere la nivel național și internațional
Cunoașterea pieței produselor și serviciilor forestiere
Cunoașterea metodelor de estimare a resurselor forestiere
Înțelegerea conceptului de utilizare durabilă a resurselor
forestiere
Dobândirea de cunoștințe privind fundamentarea deciziilor
și analiza performanței în managementul forestier
Cunoașterea principalelor instrumente și politici forestiere
Conținutul cursului
• Introducere
• Teoria prețurilor și piața produselor lemnoase
• Managementul producției primare de lemn
• Evaluarea economică a resurselor forestiere
• Componente ale managementului forestier
• Fundamentarea deciziilor și analiza performanței
• Instrumente și politici forestiere
• Aspecte internaționale ale economiei forestiere
2
18/02/2021
Desfășurarea activităților
• Prezentări/prelegeri
• Studii/referate elaborate de studenți
• Studiu individual
• Studii de caz
• Întrebări și răspunsuri
• Discuții la clasă
Criterii de evaluare
• Participarea la cursuri și seminarii

• Modul de dobândire a cunoștințelor conceptuale
• Abordarea și elaborarea studiilor și referatelor – seminar – referate

4,5 pct, participare 0,5 pct.
• Examen scris 5 pct.
3
18/02/2021
Curs 1 – Noțiuni introductive;

Privire economică generală
asupra sectorului forestier
din România

Conținut
• Noțiuni economice introductive

• Sectorul forestier în România
• Întrebări pentru evaluare
• Bibliografie
4
18/02/2021
Economia
Știința ce studiază producția, desfacerea, comerțul, consumul de

bunuri și servicii.
Microeconomia – se ocupă de agenți individuali, afaceri și bugete

Macroeconomia – ia în considerare economia ca pe un întreg,
cererea și oferta agregată, capitalul și materiile prime
Noțiuni economice de bază (1)

Economia de piață - mod de organizare și funcționare a activității
economice, în care raportul dintre cerere și ofertă determină principiile de
producere a bunurilor și serviciilor
Piața – locul de întâlnire a ofertei cu cererea de bunuri și servicii
Prețul - reflectarea bănească a valorii bunurilor sau serviciilor, comparate și
corelate prin prisma cantității, calității și a altor criterii
Banii - expresia generică pentru bancnote, și monede, ce se găsesc în
posesia agenților economici,, folosiți pentru mijlocirea schimbului.
Masa monetară – cantitatea de bani ce există în circulație la nivelul unei
economii
Putere de cumpărare – Cantitatea de bunuri și servicii ce se pot cumpăra cu
o unitate monetară
5
18/02/2021

Nevoile umane – ansamblul necesităților de consum productiv și
neproductiv al societății, agenților economici, instituțiilor
Resursele economice – totalitatea elementelor folosite de om în

activitatea sa de satisfacere a nevoilor – factori de producție
- Munca
- Capitalul
Noțiuni economice de bază (3) Capitalul
Capitalul – totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri

Capitalul propriu-zis – numerar sau depozite bancare
Capital fix – participă la mai multe cicluri de producție și se
consumă treptat
Capital circulant – participă la un singur ciclu de producție și se
consumă deodată
Amortizare – recuperarea valorii capitalului – raportul dintre
valoarea totală și perioada de utilizare
Uzura fizică – pierderea treptată a proprietăților tehnice a
mijloacelor de muncă
Uzura morală – deprecierea determinată de progresul tehnic
6
18/02/2021

Productivitatea
Productivitatea – eficiența , randamentul de utilizare a factorilor de
producție
Nivelul productivității se calculează ca raport între bunurile obținute și
factorii de producție implicați
Productivitatea muncii- raportul dintre rezultate și resursele utilizate
Productivitatea capitalului – raport dintre rezultate și capitalul utilizat
Productivitatea marginală exprima eficienta obținută prin modificarea cu

o unitate a unuia sau a tuturor factorilor de producție.
Noțiuni economice de bază (5) -

Microeconomie
Agent economic – entitate recunoscută și oficializată cu activități
economice
Cifra de afaceri- suma veniturilor încasate de o firmă din activități
proprii
Costul de producție – totalitatea cheltuielilor suportate de o firmă
Cost economic – cuprinde si acele resurse consumate care nu
presupun plăti
Cost de oportunitate – valoarea șansei sacrificate. A alege ceva
înseamnă a renunța la altceva
Profit – diferența dintre cifra de afaceri și costurile totale
Prag de rentabilitate – volumul de producție de la care
producătorul este rentabil
7
18/02/2021
Investiția – efortul financiar făcut pentru un viitor mai bun:

dezvoltare și modernizare
Investiții corporale – utilaje și echipamente
Investiții necorporale – cercetare, dezvoltare, brevete, instruire
Investiții financiare – plasamente de resurse bănești
Salariu – venitul încasat de persoana care muncește

Salariu nominal – suma încasată
Salariu real – cantitatea de bunuri ce poate fi cumpărată cu salariul
Salariul brut – toate veniturile inclusiv adausurile salariale
Salariul net – salariul brut minus reținerile cf. legislației
Salariu minim nivel salarial ce asigura un minim de nivel de trai

Macroeconomie
Împrumutul - este o datoria a unei entități (organizație sau individ)
către o altă entitate
Dobânda - venitul ce revine proprietarului capitalului împrumutat
pentru cedarea dreptului de folosință a sumei respective pe o
perioadă determinată de timp
Rata dobânzii suma primită anual exprimată în procente pentru
capitalul împrumutat
Inflația – creșterea nivelului general al prețurilor
Deficitul bugetar – diferența dintre cheltuielile guvernamentale și
veniturile guvernamentale
Balanța de plăți externă – diferența dintre exporturi și importuri
Produsul intern Brut
8
18/02/2021
Noțiuni de bază
• Economia de piață • Capital

• Masa monetară • Amortizarea capitalului
• Puterea de cumpărare • Productivitate
• Cifra de afaceri • Inflația
• Costul de producție • Deficitul bugetar
• Cost marginal • Balanța externa de plăți
• Costul de oportunitate • PIB
• Prag de rentabilitate
Produsul intern brut
PIB = C + Ec + Ex - I
C – Valoarea totală a consumului intern
Ec – Valoare totală a economiilor și investițiilor
Ex – Valoare totală a exporturilor
I – valoarea totală a importurilor
9
18/02/2021
Ciclul economic și ciclul afacerilor
Sistemul economiei naționale – Legea lui

Say
10
18/02/2021
De ce Economie forestieră?
• De ce, cand, unde, cum

trebuie gestionată și tăiată?
• Cum și de ce se alocă și se
utilizează resursele
forestiere?
• Cum se valorifică produsele
padurii?
Silvicultura într-o lume în schimbare
• Cerere, ofertă, piață, analiză marginală, cost de oportunitate –

termeni ușor de înțeles și de folosit
• Economia – caracter abstract
• Presiune crescândă din partea societății
• Resursă limitată
• Lemn, biodiversitate, schimbări climatice, resursă regenerabilă,
mediul social
• Utilizarea eficientă și eficace a resurselor
11
18/02/2021
Particularitățile economiei și
managementului forestier
Caracter normativ (datorită externalităților negativa sau
pozitive)
1. Cicluri foarte lungi de producție
2. Existența unor monopoluri naturale
3. Caracterul stochastic al proceselor de producție
4. Lipsa unei legături cauză efect dintre nivelul producției și
cheltuielile de producție
5. Flutuații în ceea ce privește necesarul de manoperă
6. Imobilitatea lemnului pe picior
7. Flexibilitate redusă a producției
8. Aspecte economice vs. Aspecte sociale și ecologice
9. Mediul rural
Tipologia
produselor
forestiere
• Produse forestiere
nelemnoase (PFN)
• Produse forestiere
lemnoase
Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere 24
12
18/02/2021
Sectorul forestier în România

PROCESARE
SECUNDARĂ
A LEMNULUI
PROCESARE
PRIMARĂ A
LEMNULUI
EXPLOATĂRI
FORESTIERE
REGIA NAȚIONALĂ A OCOALE

PĂDURILOR - ROMSILVA SILVICE DE ADMINISTRATORI
? DE PĂDURI
REGIM (private)
PĂDURE /
FOND
FORESTIER
Fondul forestier al României – Suprafața
• Fond forestier – totalitatea suprafețelor pădurilor [..] cuprinse în

amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în
acestea în condițiile legii, indiferent de natura dreptului de
proprietate
Evoluția suprafeței FF (mii ha)

16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Agricol 1830 1920 1948 2014 2015 2016 2017 2018 2019
2018
13
18/02/2021
Distribuție neuniformă
14
18/02/2021
Pădurea din România

Pădure - Terenuri cu vegetație forestieră având indicele de acoperire
(consistență) mai mare de
10% și suprafața mai mare de 0,5ha. Arborii trebuie să atingă
înălțimea minimă de 5m la
maturitate în condiții normale de vegetație (IFN).
Padure vs. FF (2019, mii ha)

7100 7038
7000
6900
6800
6700
6592
6600
6500
6400
6300
Pădure (IFN) FF (INS)
Suprafața la nivel European
15
18/02/2021
Procent din teritoriu la nivel European
Vârsta
16
18/02/2021
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total FF Suprafaţa pădurilor – total Răşinoase Fag Cvercinee DT DM
2015 2016 2017 2018 2019

Total FF 6555 6559 6565 6583 6592
d.c. paduri 6399 6404 6406 6418 6427
Răşinoase 1931 1929 1924 1917 1915
Fag 2125 2131 2129 2139 2141
Cvercinee 1060 1058 1055 1060 1061
Div. Tari 959 961 966 967 972
Div. Moi 324 325 332 335 338
La nivel European
17
18/02/2021

PROCESARE
SECUNDARĂ
A LEMNULUI
PROCESARE
PRIMARĂ A
LEMNULUI
EXPLOATĂRI
FORESTIERE

? DE PĂDURI
REGIM (private)
PĂDURE /
FOND
FORESTIER
Formele de proprietate
18
18/02/2021
Caracter dual la nivelul proprietății
Număr de proprietari
Small holding
< 10 ha
Large holding
> 10ha
Suprafața
Small holding
< 10 ha
Large holding
> 10ha
37
….la nivel European
120
100
80
60
40
20
% privat % stat
19
18/02/2021
Clasificarea funcțională
Producție: 46.7% Protecție: 53.3%
5% 31%
46.7
%
10% 11% 43%
MULTIFUNCȚIONAL
39
20
18/02/2021
Natura 2000 și pădurile - 2.1mill ha
41 / 16
- Printre țările cu cele mai mari suprafețe de păduri virgine și

cvasivirgine;
- Printre cele mai mari populații de carbivore mari din Europa.
21
18/02/2021

PROCESARE
SECUNDARĂ
A LEMNULUI
PROCESARE
PRIMARĂ A
LEMNULUI
EXPLOATĂRI
FORESTIERE

? DE PĂDURI
REGIM (private)
PĂDURE /
FOND
FORESTIER
350
316
300
Număr Ocoale Silvice
250
200
144
150
100
50
4 1
0
Ocoale Silvice RNP - Ocoale Silvice de Regim INCDS - Marin Drăcea Regia Autonomă –
ROMSILVA Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat
36,72
63,28
RNP Ocoale de regim
22
18/02/2021

PROCESARE
SECUNDARĂ
A LEMNULUI
PROCESARE
PRIMARĂ A
LEMNULUI
EXPLOATĂRI
FORESTIERE

? DE PĂDURI
REGIM (private)
PĂDURE /
FOND
FORESTIER
25000
20000
15000
10000
5000
0
Recoltarea
masei
lemnoase
Volumul total recoltat Recoltat RNP
23
18/02/2021
Distribuția volumelor exploatate
Piața secundară a lemnului în

România
• 31.12.2013 în România existau
5148 agenți economici cu atestate
de exploatare forestieră valabile,
din care:

de exploatare forestieră valabile 5%
23%
din care:
72%
sub 5000 mc/an între 5000 și 20000 mc/an peste 20000 mc/an
24
18/02/2021
• TI -Fara intervenții
silviculturale
• TII – lucrări de
conservare
• TIII, TIV – regenerare
naturală
• TV – TVI – toate
tratamentele
Suprafețe parcurse cu tăieri

2014 2015 2016 2017 2018
Suprafata parcursă 100981 98453 137218 177296 181561
Tăieri succesive 3568 2920 2405 2542 2044
Tăieri progresive 57371 56792 54905 60620 54235
Tăieri grădinărite 6035 5137 3733 3446 4793
Tăieri rase 4940 4942 4084 3713 3435
Crâng 3642 3665 3229 3212 3573
Substituiri/refaceri 1002 776 755 728 867
Conservare 24423 24221 68107 103035 112614
2044; 1%
54235; 30%
Tăieri succesive
Tăieri progresive
Tăieri grădinărite
Tăieri rase
112614; 62% 4793; 3% Crâng
Substituiri/refaceri
3435; 2%
Conservare
3573; 2%
867; 0%
25
18/02/2021

PROCESARE
SECUNDARĂ
A LEMNULUI
PROCESARE
PRIMARĂ A
LEMNULUI
EXPLOATĂRI
FORESTIERE

? DE PĂDURI
REGIM (private)
PĂDURE /
FOND
FORESTIER
Procesarea
lemnului
Source:
https://www.furniturenews.net/events/articles/2016/09/14/
1931172224-bife-sim
26
18/02/2021
Date economice – sectorul forestier din

România
Contribuția la PIB – 5%
Contribuția la export – 7% (cca 3 mld EUR)
Balanța comercială externă +1,5 mld EUR
180.000 locuri de muncă
Peste 8000 agenți economici
Evoluție continuă
27
18/02/2021
Informații contradictorii
INS (MAP) IFN Medii EU

Suprafața (ha) 6,5 milioane 7 milioane
Creșterea 5,6 mc 7,8 mc 4,4 mc
medie/ha
Creșterea totală 36 milioane 55 milioane
Volum mediu la ha 218 mc 321 mc 143
Volum extras 18 milioane mc 38 milioane mc
- Baze de raportare diferite (suprafete)

- Metodologii de evaluare diferite, supuse
erorilor
- Tăieri ilegale ?
- Implicații?
55
Facts - Forest area
• NFI – first cycle 7,046 mil ha

• NFI - second cycle 7,038 mil ha
This surface is resulted based on a methodology that is specific to forest

inventories based on land surveys, and using the FAO definition for forest
surfaces. It regards all the country territory.
• NIS – 6.511 mil ha (average for first NFI cycle)

• NIS – 6.558 mil ha (average for second NFI cycle)
This surface is based on reports made by forest management structures

and territorial structures of the ministry, based on the definition of Forest
(so called forest fund, object to forest regime implementation) in the
Romanian Forest Code.
28
18/02/2021
Growing stock and current increment (NFI)
Current increment vs. total drain

70
58,6
60
66%
50
38,7
40
30
20 Growing stock (mill m3)

10 2400
0 2354
Current increment Total drain 2350
2300
133,2
Series1
2250
2221
2200
2150
Cycle I Cycle II
Romanian forests
in the world
Updated with data for 2019
29
18/02/2021
Romanian forests
in the world
Using daily satellite observations acquired by the Advanced Very High Resolution
Radiometer (AVHRR), they developed an annual VCF product consisting of tree canopy
(TC) cover, short vegetation (SV) cover and bare ground (BG) cover and characterized land
change over the past 35 years (1982-2016).
Carpathian mountains – increase in TC (Tree Canopy cover)
Romanian forests
in europe
30
18/02/2021
Romanian forests
in europe
Harvested forest area

per year.
Percentage of
harvested forest area
(expressed as the
relative amount of
forest area affected by
management practices)
per year in a 0.2° grid
cell, excluding forest
losses due to fires and
major windstorms and
areas with sparse forest
cover.
Despite higher rates in
Europe – in Romania is
less that 0.5%/year!
Romanian forests
in europe
31
18/02/2021
Romanian forests
in europe
Yearly forest cover

harvesting
Romania: 0.23%
Finland: 0.89% - 3.8 times
Sweden: 0.94% - 4.1 times
Germany: 0.31% - 1.3 times
Poland: 0.52% - 2.3 times
Austria: 0.38% - 1.7 times
Romanian forests in europe
32
18/02/2021
Total drain (NFI) vs. Harvested volume (NIS)
NFI – 38,7 m3/year NIS – 18,2 m3/year

Field based survey Based on reports of forest management
structures
Refers to a surface of 7 mill ha Refers to the managed forest areas (6,2
mill ha)
Contested by some experts on the way Sources of bias

the inside data processing was done - Reported volume is a sum of
estimations
Includes the dead wood - Commercial wood
33
18/02/2021
Harvesting
&transport
companies
•small enterprises with low Industry
economic performance •Capacity exceeding
•very restrictive legal official supply
obligations •Already supplying Rural households
FMS
•incentives to avoid from imports
•Standing volume taxation - Social demand
estimation •On average, 25% of the for firewood,
•The estimated volume transports (between 2013
is the base of
exceeding the
and 2019) have been
commercial reported as illegal by the supply
transactions forest radar
18,2 16,1 13,7 20,0

illegal transports according to Forest Radar 20,0
records 18,0
16,0
Milioane mc
20000
14,0
12,0
15000
10,0
10000 8,0
6,0
5000 4,0
2,0
0
2015 2016 2017 2018 0,0
2012 2013 2014 2015 2016
Lemn PF Coajă Sortimente secundare Lemn de foc Reziduuri procesare Consum de biomasă pentru energie
Illegal Total
În loc de concluzii
INS – consumul
de lemn de foc
din România –
19 milioane mc
34
18/02/2021
Întrebări pentru evaluare

1. Care sunt principiile care guvernează gândirea
economică?
2. Ce este capitalul?
3. Care sunt resursele economice?
4. Ce se înțelege prin capital natural?
5. Care sunt principalele particularități ale economiei
forestiere?
6. Descrieți tipologia produselor lemnoase.
7. Care este surpafața pădurilor României?
8. Care este volumul recoltat anual din pădurile României?
9. Care este distribuția pe categorii de proprietate a
pădurilor României?
10. Cum se exprimă multifuncționalitatea pădurilor
României?
Referințe bibliografice
• Giurăscu, CC., 1975. Istoria Pădurii Românești, Editura Ceres, București
• Drăgoi, M., 2000. Economie Forestieră, Editura Economică, București
• Antonoaie, N., 2015. Managementul forestier în România. În Contribuții la
conturarea unui model românesc de management, Ed. Ion Petrescu,
Editura Expert, București
• Milescu, I., 2002. Economie forestieră. Ed. Crai Nou, Suceava
• Chandrasekharan Behr D., Popa B., Mitchell A. (2014) Romania - Forest
Sector Rapid Assessment, The World Bank, Washington DC, 59p.
• Stan Ivan Felicia Elena, Economie Generală – suport de curs. Universitatea
din Craiova
• www.inse.ro/cms
• www.rosilva.ro
• www.fao.org/forestry/statistics/
• www.roifen.ro
35
18/02/2021
36
28/02/2021

Curs 2 – Cererea de produse

forestiere

1
28/02/2021
Conținut
- Racapitulare Curs 1
- Introducere – cererea, consumul, oferta
- Principii generale ale cererii și ofertei
- Legea cererii – modificarea în cerere
- Elasticitatea cererii
- Aplicații ale legii cererii
- Calculul veniturilor pe piața unui produs
- Elasticitatea cererii la venit
- Elasticitatea încrucișată
- Cererea derivată
- Estimarea cererii viitoare
Economia
Știința ce studiază producția, desfacerea, comerțul, consumul de

bunuri și servicii.
Microeconomia – se ocupă de agenți individuali, afaceri și bugete

Macroeconomia – ia în considerare economia ca pe un întreg,
cererea și oferta agregată, capitalul și materiile prime
2
28/02/2021
Ciclul economic și ciclul afacerilor
Sistemul economiei naționale – Legea lui

Say
3
28/02/2021
De ce Economie forestieră?
• De ce, cand, unde, cum

trebuie gestionată și tăiată?
• Cum și de ce se alocă și se
utilizează resursele
forestiere?
• Cum se valorifică produsele
padurii?
Particularitățile economiei și
managementului forestier
Caracter normativ (datorită externalităților negativa sau
pozitive)
1. Cicluri foarte lungi de producție
2. Existența unor monopoluri naturale
3. Caracterul stochastic al proceselor de producție
4. Lipsa unei legături cauză efect dintre nivelul producției și
cheltuielile de producție
5. Flutuații în ceea ce privește necesarul de manoperă
6. Imobilitatea lemnului pe picior
7. Flexibilitate redusă a producției
8. Aspecte economice vs. Aspecte sociale și ecologice
9. Mediul rural
4
28/02/2021

PROCESARE
SECUNDARĂ
A LEMNULUI
PROCESARE
PRIMARĂ A
LEMNULUI
EXPLOATĂRI
FORESTIERE

? DE PĂDURI
REGIM (private)
PĂDURE /
FOND
FORESTIER
Fondul forestier al României – Suprafața
• Fond forestier – totalitatea suprafețelor pădurilor [..] cuprinse în

amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în
acestea în condițiile legii, indiferent de natura dreptului de
proprietate
Evoluția suprafeței FF (mii ha)

16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Agricol 1830 1920 1948 2014 2015 2016 2017 2018 2019
2018
5
28/02/2021
Pădurea din România

Pădure - Terenuri cu vegetație forestieră având indicele de acoperire
(consistență) mai mare de
10% și suprafața mai mare de 0,5ha. Arborii trebuie să atingă
înălțimea minimă de 5m la
maturitate în condiții normale de vegetație (IFN).
Padure vs. FF (2019, mii ha)

7100 7038
7000
6900
6800
6700
6592
6600
6500
6400
6300
Pădure (IFN) FF (INS)
La nivel European
6
28/02/2021
Formele de proprietate
25000
20000
15000
10000
5000
0
Recoltarea
masei
lemnoase
Volumul total recoltat Recoltat RNP
7
28/02/2021

România
din care:

din care: 23%
72%
Procesarea
lemnului
Source:
https://www.furniturenews.net/events/articles/2016/09/14/
1931172224-bife-sim
8
28/02/2021
Informații contradictorii
INS (MAP) IFN Medii EU

Suprafața (ha) 6,5 milioane 7 milioane
Creșterea 5,6 mc 7,8 mc 4,4 mc
medie/ha
Creșterea totală 36 milioane 55 milioane
Volum mediu la ha 218 mc 321 mc 143
Volum extras 18 milioane mc 38 milioane mc
- Baze de raportare diferite (suprafete)

- Metodologii de evaluare diferite, supuse
erorilor
- Tăieri ilegale ?
- Implicații?
Total drain (NFI) vs. Harvested volume (NIS)
NFI – 38,7 m3/year NIS – 18,2 m3/year

Field based survey Based on reports of forest management
structures
Refers to a surface of 7 mill ha Refers to the managed forest areas (6,2
mill ha)
Contested by some experts on the way Sources of bias

the inside data processing was done - Reported volume is a sum of
estimations
Includes the dead wood - Commercial wood
9
28/02/2021
Harvesting
&transport
companies
•small enterprises with low Industry
economic performance •Capacity exceeding
•very restrictive legal official supply
obligations •Already supplying Rural households
FMS
•incentives to avoid from imports
•Standing volume taxation - Social demand
estimation •On average, 25% of the for firewood,
•The estimated volume transports (between 2013
is the base of
exceeding the
and 2019) have been
commercial reported as illegal by the supply
transactions forest radar
18,2 16,1 13,7 20,0

illegal transports according to Forest Radar 20,0
records 18,0
16,0
Milioane mc
20000
14,0
12,0
15000
10,0
10000 8,0
6,0
5000 4,0
2,0
0
2015 2016 2017 2018 0,0
2012 2013 2014 2015 2016
Lemn PF Coajă Sortimente secundare Lemn de foc Reziduuri procesare Consum de biomasă pentru energie
Illegal Total
Conținut
- Racapitulare Curs 1
- Cererea derivată
10
28/02/2021
Studiu de caz – cererea si oferta pe

piața primară de lemn în România
Piața primară – piața lemnului pe picior
Cererea ?
Oferta ?
Cum ar trebui să evolueze prețurile masei lemnoase pe picior?
Cum ar trebui sa evolueze preturile produselor secundare din lemn?
Cererea – capacitatea de exploatare a

lemnului
Cererea potențială̆ cumulată la nivel naționale se ridică la 37 mil m3 distribuită
la un număr de 4491 de firme de exploatare atestate la finalul anului 2017.
Oferta potențială – posibilitatea – 22 milioane mc (2017)
Cantitatea exploatată – 18 milioane mc (2017)
Ce ar fi trebuit sa se întâmple cu prețul masei lemnoase pe picior

Ce ar trebui sa se întâmple cu prețul produselor secundare din lemn?
11
28/02/2021
Firmele de prelucrare au apelat la lemn

rotund din export, mai ieftin
• Ce se putea
2000 previziona
1800 despre prețul
1600 lemnului pe
1400 picior pentru
1200 anul 2019?
1000
800
600
400
200
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Import Export
12
28/02/2021
Teoria cererii
Cererea este cantitatea dintr-o anumită marfă, bun economic
sau serviciu ce se poate cumpăra într-o perioadă de timp dată,
la preţul pieţei.
•dimensiunea pieţei
•puterea de cumpărare a celor ce formează cererea pentru un
anumit produs
•preferinţa consumatorilor, moda, standardul de viaţă
•anticipările consumatorilor privind evoluţia preţurilor, a
veniturilor, a conjuncturii economice de ansamblu sau a
situaţiei politico-economice
•existenţa sau inexistenţa bunurilor substituibile
•modificările în nivelul preţurilor bunurilor substituibile
Teoria ofertei
Oferta este definită prin cantitatea dintr-un bun
economic, serviciu sau factor de producţie pe care un
producător o produce şi doreşte să o vândă pe piaţă într-
o perioadă de timp dată , la un anumit nivel al preţului
•preţul factorilor de producţie. O creştere a preţului factorilor

de producţie, care determină creşterea costului unitar al
bunului poate genera scaderea ofertei
•preţul bunului oferit pe piaţa respectivă şi pe alte pieţe
•tipul de piaţă şi forma de concurenţă care se manifestă pe
piaţa respectivă
•rata profitului pe economie
•mărimea profitului total şi a celui unitar
•climatul social şi politic existent
13
28/02/2021
Exemplu – cererea de lemn de foc pentru o

gospodărie
Pret
(RON/mc) Volum (mc)
40 10
45 8
50 7,5
60 7,0
70 6,6
90 5,7
14
28/02/2021
Legea cererii
Exemplu – cererea de lemn de foc în judetul

Brasov
Pret Volum (mii

(RON/mc) mc)
40 100
45 80
50 75
60 70
70 66
90 57
15
28/02/2021
Modificarea în cerere
• În lungul curbei cererii – cantități

diferite la prețuri diferite
• Deplasarea curbei cererii –

cantități și prețuri diferite
Interpretare:
- Dacă prețul se modifică –
atunci????
- Dacă se schimbă cantitatea oferită
– atunci?????
Veniturile medii
- Ce încasări am avea dacă prețul de
vânzare se schimbă
Dacă toate celelalte rămân
neschimbate – ceteris paribus
16
28/02/2021
Elasticitatea cererii
Elasticitatea cererii după preţ măsoară sensibilitatea

consumatorilor la modificarea pretului la bunul respectiv, se
măsoară prin coeficientul de elasticitate, care se calculează după
relaţia: DQ Q1 - Q0 P1 - P0
E=- = ÷
DP Q0 P0
a) elastică, E>1;
b) unitară, E=1;
c) neelastică, E <1;
Exemple
Cerere elastică – o creștere mică a prețului conduce la o scădere

foarte mare a cantității cumpărate
- produse de lux (foarte scumpe sau foarte rare)
- furnire estetice
Cerere inelastică – modificare mare a prețului nu conduce la
modificarea semnificativă a cantității cumpărate
- produsele care reprezintă necesități primare
- lemnul de foc
17
28/02/2021
Aplicații ale legii cererii
• Calculul venitului producătorulor pe baza curbei cererii

• Cererea agregată
• Elasticitatea încrucișată a cererii
• Elasticitatea cererii la venit
• Cererea derivată
• Etc.
Calculul veniturilor
producătorilor pe baza
curbei cererii
36
18
28/02/2021
• Cererea agregată pentru bunurile de

utilitate privată – însumarea cantităților
la același preț
• Cererea agregată pentru bunurile de
utilitate publică – însumarea prețurilor
pentru aceleași cantități
37
Elasticitatea încrucișată a cererii
Elasticitatea încrucișată a cererii - Modificarea cantității cerute dintr-

un bun la modificarea de preț a celuilalt bun
19
28/02/2021
20
28/02/2021
Elasticitatea cererii la venit

- Efectul creșterii veniturilor cumparatorior asupra cantitatilor cerute
dintr-un anumit produs
• Bunuri normale – cu
cât veniturile cresc cu
atât crește și cererea
• Bunuri inferioare – cu
cât veniturile crest,
cererea scade
Aplicație - Cererea
derivată
Determinarea cererii
derivate pentru lemnul
de celuloză pe baza
cererii de hârtie
21
28/02/2021
Aplicație – estimarea cererii viitoare
La ora actuală, populația rurală a României este de 8 milioane

locuitori, iar cererea de lemn de foc este estimată la cca 16 milioane
mc/an. Estimați cererea de lemn de foc în România peste 10 ani dacă
se estimează că populația rurală va scade cu cca 10% în următorii 10
ani, venitul mediu al populației se va ridica de la 200EUR/locuitor la
cca 300 EUR/locuitor iar elasticitatea cererii raportată le venit este
de 1.
• Cerere actuală per capita = milioane loc./8 milioane mc. = 2

mc/locuitor
• Venit pe cap de locuitor – (300EUR-200 EUR)/ 200 EUR = 50%
• Cerere viitoate per capita – 2mc/locuitor(1+*50%*1)= 3 mc/capita
• Populatia viitoare – (1-20%)*8 milioane = 6,4 milioane milioane
• Cererea viitoare – 6,4 milioane * 3 mc/capita = 19,2 milioane mc
22
28/02/2021

1. Care este legea cererii?
2. Cum se definește elasticitatea cererii?
3. Dați exemple de bunuri pentru care cererea este
inelastică
4. Dați exemple de bunuri complementare, substituibile și
perfect substituibile, preferabil din industria lemnului
5. Din perspectiva epuizării resurselor naturale mai este
lemnul de foc un produs inferior?
6. Ce se înțelege prin cererea derivată?
45
• FAOstat
• EUROSTAT
• ASFOR
• Robinson Gregory, G., 1987. Resource Economics for Foresters. Yohn
Willwy & Sons, New York
23
28/02/2021
24
05/03/2021

Recapitulare curs 2
- Cererea derivată
1
05/03/2021
Legea cererii
2
05/03/2021
• În lungul curbei cererii – cantități

diferite la prețuri diferite
• Deplasarea curbei cererii –

cantități și prețuri diferite dacă
se schimbă prețul la gazul
natural (sau alte cauze externe)
Elasticitatea cererii
Elasticitatea cererii după preţ măsoară sensibilitatea

consumatorilor la modificarea pretului la bunul respectiv, se
măsoară prin coeficientul de elasticitate, care se Dcalculează după
Q Q1 - Q0 P1 - P0
relaţia: E=- = ÷
DP Q0 P0
a) elastică, E>1;
b) unitară, E=1;
c) neelastică, E <1;
3
05/03/2021
Calculul veniturilor
producătorilor pe baza
curbei cererii
4
05/03/2021
Elasticitatea cererii la venit

- Efectul creșterii veniturilor cumparatorior asupra cantitatilor cerute
dintr-un anumit produs
• Bunuri normale – cu
cât veniturile cresc cu
atât crește și cererea
• Bunuri inferioare – cu
cât veniturile crest,
cererea scade
Aplicație - Cererea
derivată
Determinarea cererii
derivate pentru lemnul
de celuloză pe baza
cererii de hârtie
5
05/03/2021
Aplicație – estimarea cererii viitoare
La ora actuală, populația rurală a României este de 8 milioane

locuitori, iar cererea de lemn de foc este estimată la cca 8 milioane
mc/an. Estimați cererea de lemn de foc în România peste 10 ani dacă
se estimează că populația rurală va scade cu cca 20% în următorii 10
ani, venitul mediu al populației se va ridica de la 200EUR/locuitor la
cca 300 EUR/locuitor iar elasticitatea cererii raportată le venit este
de 1.
Curs 3 – Oferta și producția

de bunuri și servicii

6
05/03/2021
Conținut
- Factorii de producție, profit, rentă, salariu
- Producția – legea randamentelor descrescătoare
- Producția totală
- Producția medie
- Producția marginală
- Costurile și veniturile ca funcții ale producției
- Curba costurilor marginale – curba ofertei
- Legea ofertei și aplicații
- Nivelurile de profit
- Modelul Faustmann
- Oferta agregată pe industrie
- Rolul managementului
Factorii de producție
• Munca – capitalul uman
• Productivitatea muncii – productivitate fizică vs. productivitate valorică
• Diviziunea muncii – organizarea producției
• Capitalul – ansamblul bunurilor folosite în producție
• Capital fix – uzură fizică/morală
• Capitalul circulant
• Resursele naturale
• Regenerabile
• Neregenerabile
• Antreprenoriatul/managementul
7
05/03/2021
Salariu, rentă, profit
• Salariu – rezultatul investirii capitalului uman

• Renta – surplusul de valuare datorată deținerii unui factor de
producție care are o oferta fixă sau limitată – ex. Renta funciară –
rezultatul investirii capitalului fix
• Orice capital investit trebuie să aducă o rentă cel puțin egală cu
dobânda
• Profit – rezultatul investirii capitalului circulant și al
antreprenoriatului
Legea randamentelor descrescătoare
Atunci când consumul dintr-o resursă creşte iar celelalte consumuri

rămân constante, producţia va creşte şi ea, dar până la un anumit
punct, dincolo de care rata creşterii producţiei va fi din ce în ce mai
mică comparativ cu rata creşterii consumului resursei în cauză – vezi
graficul producției totale.
8
05/03/2021
Producția
Procesul de combinare a factorilor de producție pentru a
produce bunuri sau servicii pentru vânzare sau utilizare.
- Funcția de producție – relația între intrări și ieșiri în cadrul
unui proces de producție (Ex: relația dintre numărul de
puieți produși și cantitatea de fertilizanți utilizați)
- Producția medie – Raportul dintre producția totală și
intrări (Ex: numărul de puieți raportat la cantitatea de
fertilizanți)
- Producția marginală – Raportul dintre creșterea nivelului
producției și creșterea aferentă a nivelului intrărilor (Ex:
cresterea prod. de puieți raportată la creșterea cantității de
fertilizator)
mii puieţi/ha
B C
Zona O-A – producția
crește mai repede decât
a)
A cantitatea de fertilizator
Zona A-B – producția
crește proporțional cu
cantitatea de fertilizator
O I’ I0 I1 Kg fertilizator/ha
mii puieţi/Kg fertiliz. Zona B-C – producția

Producția marginală crește mai încet decât
fertilizatorii dar ritmul
este negativ
b) Producția
medie
AI’
OI’
Zona de dincolo de C –
producția scade
Kg fertiliz/ha
I’ I0 I1
9
05/03/2021
Modelul Faustman
Volumul
(mc/ha)
Vârsta arboretului (ciclul de producție)
Volum
ul total
• Exploatarea
arboretului la
maximul creșterii
curente medii?
• Exploatarea
arboretului la
maximul
creșterea medii?
• Dimensiunea
economică –
prețuri
Creșterea anuală
Creștere
a anuală
medie
(mc/ha)
Creșterea
anuala
curentă
10
05/03/2021
- Se iau in calcul numai

veniturile din
vânzarea de masa
Costul de
oportunitat
lemnoasa
e - Condiții de piață
Venitul
perfecta
marginal
- Fără variații ale
prețului de-a lungul
anilor
Exprimarea cheltuielilor funcție de

producție – termeni utilizați
• Costuri variabile – costurile care depinde de volumul producției

• Costuri fixe – costurile care nu depind de volumul producției pe un
termen predictibil
• Costuri totale – suma dintre costurile variabile si costurile fixe
11
05/03/2021
De la funcția producției la curba

costurilor variabile
Producție Resurse
Resurse Producție
Resurse
Producție
Costuri totale
Lei
Costuri variabile • Curba costurilor variabile –

in oglinda cu funcția de
producție
Costuri fixe
• Costurile fixe – liniare
indiferent de volumul
producției
Cantitate / an • Costurile totale – suma
Lei /
Cost marginal Cma
Cost total
dintre cele două
unitate mediu CTme
de
produs
Cost variabil mediu
CVme
Cost fix mediu

CFme
Cantitate / an
12
05/03/2021
Costuri totale • Cost fix mediu – costul fix

raportat la producție
Lei
Costuri variabile
• Cost variabil mediu – costul
variabil raportat la
Costuri fixe producție
• Cost total mediu – costul
total raportat la productie
Cantitate / an
Cost marginal Cma • Costul marginal - raportul
între diferenţa a două
Lei / Cost total
unitate mediu CTme
de
produs costuri totale consecutive şi
Cost variabil mediu diferenţa celor două
CVme
cantităţi consecutive,
Cost fix mediu corespunzătoare
CFme
Cantitate / an
• Curba ofertei – partea din

costul marginal de
deasupra costului variabil
mediu
• Pretul P1 – profit 0 dar
exista o renta CTme Cma
• Pretul P2 – profit
• Pretul P3 – limita de jos a
producției
• Pretul P4 – producția
încetează CVm
e
13
05/03/2021
Exprimarea veniturilor funcție de producție
Venitul
total
• Profit – atunci
când veniturile
Costul
totale depășesc
total
costurile totale
• Nivelul optim al
producției – Venitul
total
distanța maximă Profit maxim – nivel Costul
dintre curba optim al producției variabil
veniturilor și cea a total
costurilor totale
Costul
fix total
14
05/03/2021
Teoria ofertei
Oferta este definită prin cantitatea dintr-un bun
economic, serviciu sau factor de producție pe care un
producător o produce și dorește să o vândă pe piață într-
o perioadă de timp dată, la un anumit nivel al prețului
- prețul factorilor de producție. O creștere a prețului factorilor

de producție, care determină creșterea costului unitar al
bunului (costul total mediu) poate genera scăderea ofertei
•prețul bunului oferit pe piața respectivă și pe alte piețe
•tipul de piață și forma de concurență care se manifestă pe
piața respectivă
•rata profitului pe economie
•mărimea profitului total și a celui unitar
•climatul social și politic existent
Legea ofertei
Cantitatea ofertată
dintr-o anumită
marfă este direct
proporţională cu
preţul mărfii
respective.
15
05/03/2021
Exemple
Industria alimentară Silvicultură

• Prețul roșiilor de grădină în • Prețul cherestelei de rășinoase
acest an a fost mai ridicat crește de la un an la altul
decât prețul anului precedent Ce credeți că se va întămpla cu
cu 40% cererea de lemn de rășinoase
Cum credeți că va evolua pe picior?
producția de roșii de gradină în
anul care urmează?
Aplicații ale legii ofertei
• Nivelurile de profit
• Oferta agregată pe industrie
• Rolul managementului
• Formarea prețurilor
16
05/03/2021

costul marginal de
mediu
producției
încetează CVm
e
Oferta agregată pe industrie
A, B, C, D – curbe ale costului

marginal pentru 4 firme
SS’ – curba ofertei pentru
industria respectivă
17
05/03/2021
Rolul managementului
• Cinci firme intr-o piață
a cărei cube ale cererii
și ofertei sunt în
graficul b
• În graficul a sunt
curbele costului total și
costului marginal
• Chiar dacă piața este în
echilibru, numai unele
firme fac profit
Formarea prețului în piața cu

concurență perfectă
Va fi o situație de echilibru între cerere și ofertă când, la
prețurile pieței, toți consumatorii pot achiziționa cantitățile
pe care le doresc și ofertanții reușesc să vândă toate
produsele din stoc.
ECHILIBRUL pentru cheresteaua la târg
tendinţa tendinţa Oferta

P C O situaţia preţuri- produc- Cererea
lor ţiei
8 2 9 exceden scad de
t scădere
t scădere
3 7 7 echilibr echilibr echilibr

u u u
2 10 5 lipsă urcă de
creştere
18
05/03/2021

1. Care sunt factorii care influențează oferta?
2. Care este legea ofertei?
3. Enumerați și caracterizați principalii factori de
producție.
4. Enunțați legea randamentelor descrescătoare
5. Ce se înțelege prin producție marginală?
6. Ilustrați grafic producția totală, cea medie și cea
marginală. Explicați punctele de inflexiune ale graficelor
7. Ilustrați grafic costurile și veniturile ca funcții ale
producției. Ce reprezintă curba costurilor marginale?
8. Cum se reprezintă grafic curba ofertei pentru industria
prelucrării lemnului?
• Amacher, G.S., Ollikainen, M., Koskela, E., 2009. Economics of Forest
Resources. Massachusetts Institute of Technology.
19
05/03/2021
20
14/03/2021

Recapitulare curs 3
- Factorii de producție, profit, rentă, salariu
- Producția – legea randamentelor descrescătoare
- Producția totală
- Producția medie
- Producția marginală
- Costurile și veniturile ca funcții ale producției
- Curba costurilor marginale – curba ofertei
- Legea ofertei și aplicații
- Nivelurile de profit
- Modelul Faustmann
- Oferta agregată pe industrie
- Rolul managementului
1
14/03/2021
Factorii de producție
• Munca – capitalul uman
• Productivitatea muncii – productivitate fizică vs. productivitate valorică
• Diviziunea muncii – organizarea producției
• Capitalul – ansamblul bunurilor folosite în producție
• Capital fix – uzură fizică/morală
• Capitalul circulant
• Resursele naturale
• Regenerabile
• Neregenerabile
• Antreprenoriatul/managementul
2
14/03/2021
Salariu, rentă, profit
• Salariu – rezultatul investirii capitalului uman

• Renta – surplusul de valuare datorată deținerii unui factor de
producție care are o oferta fixă sau limitată – ex. Renta funciară –
rezultatul investirii capitalului fix
• Orice capital investit trebuie să aducă o rentă cel puțin egală cu
dobânda
• Profit – rezultatul investirii capitalului circulant și al
antreprenoriatului
Legea randamentelor descrescătoare
Atunci când consumul dintr-o resursă creşte iar celelalte consumuri

rămân constante, producţia va creşte şi ea, dar până la un anumit
punct, dincolo de care rata creşterii producţiei va fi din ce în ce mai
mică comparativ cu rata creşterii consumului resursei în cauză – vezi
graficul producției totale.
3
14/03/2021
mii puieţi/ha
B C
Zona O-A – producția
crește mai repede decât
a)
A cantitatea de fertilizator
Zona A-B – producția
crește proporțional cu
cantitatea de fertilizator
O I’ I0 I1 Kg fertilizator/ha
mii puieţi/Kg fertiliz. Zona B-C – producția

Producția marginală crește mai încet decât
fertilizatorii dar ritmul
este negativ
b) Producția
medie
AI’
OI’
Zona de dincolo de C –
producția scade
Kg fertiliz/ha
I’ I0 I1
Costuri totale
Lei
Costuri variabile • Curba costurilor variabile –

in oglinda cu funcția de
producție
Costuri fixe
• Costurile fixe – liniare
indiferent de volumul
producției
Cantitate / an • Costurile totale – suma
Lei /
Cost marginal Cma
Cost total
dintre cele două
unitate mediu CTme
de
produs
Cost variabil mediu
CVme
Cost fix mediu

CFme
Cantitate / an
4
14/03/2021
Costuri totale • Cost fix mediu – costul fix

raportat la producție
Lei
Costuri variabile
• Cost variabil mediu – costul
variabil raportat la
Costuri fixe producție
• Cost total mediu – costul
total raportat la producție
Cantitate / an
Cost marginal Cma • Costul marginal - raportul
între diferența a două
Lei / Cost total
unitate mediu CTme
de
produs costuri totale consecutive și
Cost variabil mediu diferența celor două
CVme
cantități consecutive,
Cost fix mediu corespunzătoare
CFme
Cantitate / an
• Profit – atunci
când veniturile
Costul
totale depășesc
total
costurile totale
• Nivelul optim al
producției – Venitul
total
distanța maximă Profit maxim – nivel Costul
dintre curba optim al producției variabil
veniturilor și cea a total
costurilor totale
Costul
fix total
5
14/03/2021

costul marginal de
mediu
producției
încetează CVme
Legea ofertei
Cantitatea ofertată
dintr-o anumită
marfă este direct
proporțională cu
prețul mărfii
respective.
6
14/03/2021
Volum
ul total
• Exploatarea
arboretului la
maximul creșterii
curente medii?
• Exploatarea
arboretului la
maximul
creșterea medii?
• Dimensiunea
economică –
prețuri
Creșterea anuală
Creștere
a anuală
medie
(mc/ha)
Creșterea
anuala
curentă
- Se iau în calcul numai

veniturile din
vânzarea de masa
Costul de
oportunitat
lemnoasă
e - Condiții de piață
Venitul
perfectă
marginal
- Fără variații ale
prețului de-a lungul
anilor
7
14/03/2021
Oferta agregată pe industrie
A, B, C, D – curbe ale costului

marginal pentru 4 firme
SS’ – curba ofertei pentru
industria respectivă
Rolul managementului
• Cinci firme intr-o piață
a cărei cube ale cererii
și ofertei sunt în
graficul b
• În graficul a sunt
curbele costului total și
costului marginal
• Chiar dacă piața este în
echilibru, numai unele
firme fac profit
8
14/03/2021
Curs 4 – Structura pieței și

formarea prețurilor

Conținut
-Forme ale pieții

-Formarea prețurilor în piața liberă – competiția perfectă
-Formarea prețurilor în monopol
-Formarea prețurilor în oligopol
-Intervenții ale statului în cerere și ofertă
-Trenduri în structura pieței produselor forestiere în România
9
14/03/2021
Formarea prețului
Va fi o situație de echilibru între cerere și ofertă când, la
prețurile pieței, toți consumatorii pot achiziționa cantitățile
pe care le doresc și ofertanții reușesc să vândă toate
produsele din stoc.
ECHILIBRUL pentru cheresteaua la târg
tendinţa tendinţa Oferta

P C O situaţia preţuri- produc- Cererea
lor ţiei
t scădere
t scădere
3 7 7 echilibr echilibr echilibr

u u u
2 10 5 lipsă urcă de
creştere
10
14/03/2021
• Previziunea pieţei
sugerează o creştere a
preţului
• Cumpărătorii vor
reacţiona, crescând
cererea din bunul
respectiv, pentru a-l stoca
în scopul de a evita un
preţ mai mare în viitor
• Curba cererii se va
deplasa spre dreapta
luând forma C1
Modificarea în ofertă
• Scăderea accesibilității
pentru o materie primă
• Producatorii își micsorează
oferta – curba se deplasează
la stânga
• Prețul crește pentru marfa
respectivă
11
14/03/2021
Modificarea cererii și ofertei
Prin confruntarea dintre

cerere și ofertă se determină
prețul de piață, care pentru
oricare bun tinde permanent
spre un nivel de echilibru ce
reflectă egalarea cererii cu
oferta
Exemplu: piața alimentelor

de bază
12
14/03/2021
Forme ale pieței
Piața cu concurență perfectă:

- existența unui număr infinit de mare de producători,
respectiv vânzători și consumatori, fiecare de o putere
economică redusă, astfel încât să nu poată influența piața
nici din perspectiva prețului nici din cea a cantității oferite.
- omogenitatea bunurilor
- accesul nelimitat la informațiile legate de bunul respectiv
- mobilitatea perfectă a factorilor de producție, - intrarea și
ieșirea liberă pe/ de pe piață a firmelor, inexistența
barierelor de intrare în competiție
- De ce nu este piața lemnului o piață cu concurență
perfectă?
Formarea prețului în piața perfectă –

termen scurt
Cma CTme
CVm
e
CFme
- Stanga – curba ofertei (costul marginal) pt. o firmă

- Dreapta – curba cererii și ofertei pe industrie
- Crește/scade profitul firmei
- Revenire la prețul de echilibru
13
14/03/2021

termen lung
Cma CTme
CVm
e
CFme
• Pe termen lung se pot mari capacitatile de productie și productivitatea

• SS1 trece in SS2 – Q3
• Inapoi la P1
• Echilibru din nou
Ce se întâmplă dacă cererea se deplasează

la stânga?
• Pe termen scurt, unele firme trebuie să se lupte pentru
supraviețuire până cererea își revine
• Pe termen lung, unele firme dispar, capacitatea de producție totala

scade si curba ofertei se deplaseaza în sus – la același preț,
cantități mai mici.
14
14/03/2021
Forme ale pieței
Piața cu concurență imperfectă de tip monopolistic:

- Existența unui număr mare de producători, respectiv
vânzători şi consumatori, fiecare de o putere economică
redusă, astfel încât să nu poată influența piața nici din
perspectiva prețului nici din cea a cantității oferite.
- Accesul larg la informațiile legate de bunul respectiv
- Mobilitatea mare a factorilor de producție, - intrarea și
- Produsele nu sunt omogene
- Sectorul forestier?
Forme ale pieței
Piața cu concurență imperfectă de tip monopol:

• Existența unui singur producător, respectiv vânzător,
pentru un anumit tip de produs sau serviciu omogen
• Absența produselor substituibile
• Existența unor puternice bariere de intrare în ramură
Exemple
Industria energiei
Monopolul natural
15
14/03/2021
Decizia de preț pe o piață monopolistă
• Tendință de a reduce
cantitatea și de a mări
prețul
• Cantitatea produsă
este dată de venitul
marginal si de costul
marginal
Forme ale pieței
Piața cu concurență imperfectă de tip oligopol:

- Piața e dominată de câțiva producători importanți, a căror
putere economică este suficient de mare pentru a
influența prețul de piață și cantitatea vândută pentru un
bun economic sau serviciu omogen.
Exemplu
- Industria berii
- Industria de rafinare a petrolului
- Industria constructoare de automobile
- Sectorul forestier?
16
14/03/2021
Formarea prețului într-un oligopol
• Cazul unui cartel – oligopolul se transformă într-un monopol – OPEC

• În realitate cartelurile sunt interzise – competiția este maximă
Cererea și oferta într-un oligopol
17
14/03/2021
Forme ale pieței
Piața cu concurenta imperfect de tip monopson:

- Existența unui singur cumpărător pe piața unui bun
omogen, sau a celor de importanță strategică deosebită
achiziționate de către un singur agent economic, care este
de regulă statul.
Exemple
- Industria armamentului
- Industria echipamentului nuclear
- Anumite prestări servicii pentru silvicultură
Forme ale pieței
Piața cu concurenta imperfect de tip oligopson:

- Existența unui număr redus de cumpărători pe piața unui
bun omogen, alături de un număr mare de producători
Exemple
- Industria celulozei și hârtiei în anumite țări
- Sectorul forestier din România?
18
14/03/2021
Forme ale pieței (în sensul creșterii

concurenței)
Monopol Oligopol Concurența Concurența

Monopson Oligopson monopolistică perfectă
Concurența comercială pe piața primară a

lemnului
• De ce nu este piața lemnului pe picior o piață perfectă?
• Omogenitatea produsului?
• Atomizarea producătorilor și a consumatorilor?
• Acces liber pe piață?
• Mobilitate?
19
14/03/2021
Distorsiuni ale pieței primare a lemnului
• Monopolurile naturale
• Oligopsonurile teritoriale
• Asimetria informației
Intervenții ale statului – fixarea prețurilor
În anumite situații (limită) se impune intervenția statului în politica

prețurilor:
- Intervenții directe
- Penuria
- Abundența
20
14/03/2021
Intervenții ale statului – influențarea ofertei

sau a cererii
Există și intervenții indirecte
A. Care influențează oferta
• Politici comerciale separatiste
• Creșterea sau diminuarea stocurilor
• Controlul direct al ofertei
• Implicarea statului în producție
B. Care influențează cererea
Evoluția oligopolurilor/monopolurilor
• Micsorarea numărului de producători

• Mărirea capacității de producție
• Multinaționale
• Economy of scale
• Monopol
21
14/03/2021
Structura pieței
Trei aspecte ale structurii pieței:

-Numărul firmelor producătoare – numărul actorilor ce produc pe
piața respectivă
-Concentrarea capacității de producție – cât din totalul capacității de
producție este deținut de primii jucători
-Disponibilitatea produselor substitut – în ce măsură produsul
specifi al pieței respective este substituibil cu alte produse

1. Prin ce se caracterizează piața perfectă (competiția
pură)?
2. Prin ce se caracterizează o poață monopolistă? Dar un
oligopol?
3. Explicați formarea prețurilor într-o piață perfectă pe
termen scurt.
4. Explicați formarea prețurilor într-un monopol.
5. Cum se stabilește prețul de către liderul unui oligopol?
6. Dați exemplu de evoluție a unui oligopol.
22
14/03/2021
• Ignat, I., 2016. Economie. Suport de Curs. Universitatea Al. I. Cuza, Iași.
Facultatea de Economie și administrarea afacerilor.
23
23/03/2021

Recapitulare Curs 4
-Forme ale pieței

-Formarea prețurilor în piața liberă – competiție perfectă
-Formarea prețurilor în piața monopolistă
-Formarea prețurilor în piața oligopolistă
-Intervenții ale statului în cerere și ofertă
1
23/03/2021
2
23/03/2021
Forme ale pieței
Piața cu concurență perfectă:

- existența unui număr infinit de mare de producători,
respectiv vânzători și consumatori, fiecare de o putere
economică redusă, astfel încât să nu poată influența piața
nici din perspectiva prețului nici din cea a cantității oferite.
- omogenitatea bunurilor
- accesul nelimitat la informațiile legate de bunul respectiv
- mobilitatea perfectă a factorilor de producție, - intrarea și
- De ce nu este piața lemnului o piață cu concurență
perfectă?

termen scurt
Cma CTme
CVm
e
CFme
- Stanga – curba ofertei (costul marginal) pt. o firmă

- Dreapta – curba cererii și ofertei pe industrie
- Crește/scade profitul firmei
- Revenire la prețul de echilibru
3
23/03/2021

termen lung
Cma CTme
CVm
e
CFme
• Pe termen lung se pot mari capacitatile de productie și productivitatea

• SS1 trece in SS2 – Q3
• Inapoi la P1
• Echilibru din nou
Ce se întâmplă dacă cererea se deplasează

la stânga?
• Pe termen scurt, unele firme trebuie să se lupte pentru
supraviețuire până cererea își revine
• Pe termen lung, unele firme dispar, capacitatea de producție totala

scade si curba ofertei se deplaseaza în sus – la același preț,
cantități mai mici.
4
23/03/2021
Monopolul
Piața cu concurență imperfectă de tip monopol:

• existenţa unui singur producător, respectiv vânzător,
pentru un anumit tip de produs sau serviciu omogen
• absenţa produselor substituibile
• existenţa unor puternice bariere de intrare în ramură
Exemple
Industria energiei
RNP – ROMSILVA înainte de 2001
Monopsonul
Piata cu concurenta imperfect de tip monopson:

- Existenţa unui singur cumpărător pe piaţa unui bun
omogen, sau a celor de importanţă strategică deosebită
achiziţionate de către un singur agent economic, care este
de regulă statul.
Exemplu
- Industria armamentului
- Industria echipamentului nuclear
- Anumite prestări servicii pentru silvicultură
5
23/03/2021
Decizia de preț pe o piață monopolistă
• Tendință de a reduce
cantitatea și de a mări
prețul
• Cantitatea produsă
este dată de venitul
marginal si de costul
marginal
Formarea prețului într-un oligopol
• Cazul unui cartel – oligopolul se transformă într-un monopol – OPEC

• În realitate cartelurile sunt interzise – competiția este maximă
6
23/03/2021
Cererea și oferta într-un oligopol

lemnului
• Mobilitate?
7
23/03/2021
Intervenții ale statului – fixarea prețurilor
În anumite situații (limită) se impune intervenția statului în politica

prețurilor:
- Intervenții directe
- Penuria
- Abundența
8
23/03/2021
Intervenții ale statului – influențarea ofertei

sau a cererii
Există și intervenții indirecte
A. Care influențează oferta
• Politici comerciale separatiste
• Creșterea sau diminuarea stocurilor
• Controlul direct al ofertei
• Implicarea statului în producție
B. Care influențează cererea

• Multinaționale
• Monopol
9
23/03/2021

• Multinaționale
• Monopol
Structura pieței

piața respectivă
10
23/03/2021
Curs 5 – Cererea, oferta și

prețul lemnului

Conținut
• Cererea derivată de lemn

• Cererea pentru lemnul rotund
• Oferta pentru lemn rotund
• Costul disponibilizării lemnului
• Prețul lemnului pe picior
• Formarea prețului la lemn rotund
• Formarea prețului la lemnul pe picior
11
23/03/2021
Cererea derivată de lemn
• Pentru majoritatea produselor din lemn cererea nu este directă ci

derivată din cererea de case finalizate, mobilă, jucării, ambalaje din
lemn, ziare, cărți, etc.
• Principiile cererii derivate sunt importante pentru determinarea
cererii de sortimente intermediare de lemn sau de lemn pe picior
• Determinarea cererii derivate are la bază cunoștințe legate de
tehnologia producerii bunurilor de consum.
Ch – cererea de case noi Ch

Oh – oferta de case noi
Ofp – oferta agregată a Oh
tuturor celorlalți factori de Preț
producție în afară de lemn Sfp
Cc= cererea de cherestea
pentru construcții
Oc – oferta de cherestea
pentru construcții Suprafață construită (m2)
Cc
Cc=Ch-Ofp (cu
transformările necesare)
(exemplu numeric la seminar)
Preț
Oc
Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere Cherestea (m3) 24
12
23/03/2021
D – cererea de hârtie
P – oferta agregată a tuturor
resurselor nelemnoase folosite
la fabricarea hârtiei
Se determină diferența dintre

cererea de hârtie și oferta
agregată a celorlalți factori de
producție, apoi se transformă
(ținând seama de consumul
tehnologic – necesar de tone de
lemn de celuloză pentru o tonă
de hârtie)
• Prețurile celorlalți factori de producție variază conform ofertei

agregate a celorlalți facttori de producție
• Cererea derivată este cu atât mai inelastică cu cât:
• Mai esențial este produsul respectiv
• Mai inelastică este cererea produsului final
• Mai mică proporția costului produsului în produsul final
• Mai inelastică curba ofertei celorlalți factori
• Cererea pentru lemn este relativ inelastică în acest exemplu, pentru
că nu sunt multe materiale ce pot sunbtitui lemnul în fabricarea
celulozei.
13
23/03/2021
Cererea pentru lemnul rotund
• Nu există o piață națională a lemnului rotund

• Locație
• Accesibilitate
• Specie
• Calitate
Cererea de lemn rotund pentru o singură

unitate de procesare
D – cererea pentru
cherestea a unității
S1, S2, S3- oferta de Preț
factori de producție
alții decât lemnul
rotund Cherestea (m3)
D1, D2, D3 – cererea
de lemn rotund Preț
Lemn rotund (m3)

14
23/03/2021
Cererea agregată de lemn rotund
D1 – cererea de
cherestea pentru
zona respectivă
S - oferta de factori
Preț Preț
de producție alții
decât lemnul rotund
D1 – cererea de
lemn rotund
Cherestea (m3) Lemn rotund (m3)
Cererea de lemn rotund
• Este posibilă agregarea pe specii, regiuni, etc. dar cu cât

generalizarea este mai mare cu atât rezultatul este mai puțin
relevant
• Complicații în determinarea cererii de lemn rotund
• Specia – de fapt vorbim de familii de curbe ale cererii pe grupe de specii
sau specii
• Calitatea lemnului rotund – de fapt discutăm de familii de curbe ale cererii
pe categorii calitative
• Timpul - cererea de lemn rotund este de fapt derivată dintr-o cerere
anticipată de cherestea
15
23/03/2021
Oferta de lemn rotund
Construcția curbei ofertei de lemn rotund are în vedere

-Costul transformării lemnului pe picior în lemn rotund în curtea
unității de procesare– costul disponibilizării
-Costul producerii lemnului rotund în parchet
-Costul transportului
-Prețul lemnului pe picior
Costul producerii lemnului rotund în parchet

a - costul dislocării
echipamentului și a
forței de muncă
(depinde de parchet)
Costul total este într-o

relație de Cost
proporționalitate Total
directă cu volumul
Lemn rotund rezultat
16
23/03/2021
Costul transportului
• Costul
transportului
depinde de
distanță și de C+remorcă
mijlocul de Tractor Camion
Cale ferată
transport
Costul
transp
ortului
Distanța de transport
Costul disponibilizării (3)
Curba costului Costul

disponibilității – costul disponibiliz
ării
exploatării + costul
transportului
Costul
transportului
Costul exploatării
17
23/03/2021

• Reduceri în costul exploatării pot să permită exploatarea de la
distanțe mai mari (crește raza zonei de exploatare
• Scăderea prețurilor la transport poate crește raza zonei de
exploatare
• Între raza zonei de exploatare și suprafața ce poate fi exploatată nu
este o relație lineară – o creștere mică a razei poate determina o
creștere foarte mare a suprafeței accesibile
• Același efect îl poate avea și scăderea marjei de profit a firmelor
care prestează serviciile de exploatare a masei lemnoase.
Prețul lemnului pe picior
• Prețul sub care administratorul sau proprietarul de pădure nu

dorește să vândă masa lemnoasă pe picior
• Estimare a valorii – funcție de viitorul volum și calitate și funcție de
evidența tranzacțiilor deja realizate
• Importanță mare a formei de proprietate
18
23/03/2021
Oferta de lemn rotund din pădurile private
Se poate realiza
ținând cont de cont de
prețul lemnului rotund
și de costul
disponibilizării
Preț
acestuia
Volum
Pretul Costul Cost total Volum (mii Ierarhie

lemnului pe disponibilizării (EUR/mc mc)
picior (EUR/mc)
(EUR/mc)
52 56 108 1200 10
34 43 77 1600 3
60 24 84 800 7
20 62 82 400 6
52 36 88 400 8
72 24 96 1200 9
44 29 73 1000 1
46 34 80 2200 5
30 45 75 400 2
60 18 88 800 4
19
23/03/2021
Ierarhie Volum Cost total Volum cumulat

1 1000 73 1000
2 400 75 1400
3 1600 77 3000
4 800 78 3800
5 2200 80 6000
6 400 82 6400
7 800 84 7200
8 1600 88 8800
9 1200 96 10000
10 1200 108 11200
Se poate realiza
și de costul
disponibilizării
Preț
acestuia
Volum
20
23/03/2021
Reglementarea posibilității
Cantitatea de lemn ce poate fi recoltată annual, în mod sustenabil

Cicluri de productie
Amenajarea padurilor
Oferta de lemn rotund din pădurile de

stat (sau private reglementate)
- Prețul pe picior
estimat
- Posibilitatea
Preț
Volum
21
23/03/2021
Curba mixtă a ofertei pentru lemn rotund
Formarea prețului la lemn rotund
D1- nu se va valorifica întreaga posibilitate
D2-se valorifică întreaga posibilitate
22
23/03/2021
Cazul României
• Nu există păduri
nereglementate
• Statul fixează un preț de
pornire pentru lemnul rotund
• D1 – se taie numai de la unele Posibilitat
păduri private e
• D2 – pentru un anumit D3
interval prețul se modifica
numai ca urmare a licitației Pret D2
• D3 – se taie toata
posibilitatea D1
Volum lemn
rotund
Situația în alte țări ale lumii (1)
• SUA, Finlanda
23
23/03/2021
Situația în alte țări ale lumii (2)
• Slovenia – concesiuni pe suprafețe mari pentru firmele de

exploatare a lemnului – preț unic
• Se exploatează mai întâi suprafețele accesibile
• Costurile cresc apoi pentru suprafețele mai puțin accesibile
• Prețurile la lemnul rotund scapă de sub control
• Finlanda – nereglementarea pădurilor private – nu e există
amenajament și nici posibilitate) Creșterea prețului lemnului și
cererii de lemn duce la creșterea cantităților exploatate
Formarea prețului la lemnul pe picior
• Diferența dintre prețul

lemnului rotund și costul
disponibilității (exploatare
+ transport)
• Curba ofertei la lemnul pe
picior este o linie frântă
• Indică care parchete se vor
comercializa (eventual
prețul de pornire) dar nu și
prețul mediu
Facultatea de Silvicultura si Exploatări Forestiere 48
24
23/03/2021
Prețul Costul Costul Volum Ier

prezervării disponibil prezervă arh
ității rii iza
re
52 56 108 1200 10
34 43 77 1600 3
60 24 84 800 7
20 62 82 400 6
52 36 88 400 8
72 24 96 1200 9
44 29 73 1000 1
46 34 80 2200 5
30 45 75 400 2
60 18 78 800 4

1. Ce se înțelege prin cerere derivată?
2. Cum se determină cererea de lemn pentru celuloză
funcție de cererea de hârtie de ziar?
3. Explicați derivarea cererii de lemn rotund pentru o
singură unitate de procesare a lemnului.
4. Ce se înțelege prin cost al disponibilității? Dar prin preț
al prezervării?
5. Cum se determină curba ofertei pentru pădurile de
stat?
6. Care este condiția privind cererea pentru ca întreaga
posibilitate a unui ocol să se valorifice?
7. Ce indică intersecția dintre curba prețului prezervării și
curba derivată a cererii de lemn pe picior?
25
23/03/2021
• ASFOR, RNP- Romsilva – date privind firmele de exploatare si
prelucrare din România
• Meridiane Forestiere, nr 4/august 2018
26
23/03/2021
27
23/03/2021

Recapitulare Curs 5
• Cererea derivată de lemn

• Cererea pentru lemnul rotund
• Oferta pentru lemn rotund
• Costul disponibilizării lemnului
• Prețul lemnului pe picior
• Formarea prețului la lemn rotund
• Formarea prețului la lemnul pe picior
1
23/03/2021
• Prețurile celorlalți factori de producție variază conform ofertei

agregate a celorlalți facttori de producție
• Cererea derivată este cu atât mai inelastică cu cât:
• Mai esențial este produsul respectiv
• Mai inelastică este cererea produsului final
• Mai mică proporția costului produsului în produsul final
• Mai inelastică curba ofertei celorlalți factori
• Cererea pentru lemn este relativ inelastică în acest exemplu, pentru
că nu sunt multe materiale ce pot sunstitui lemnul în fabricarea
celulozei.
D – cererea de hârtie
P – oferta agregată a tuturor
resurselor nelemnoase folosite
la fabricarea hârtiei
Se determină diferența dintre

cererea de hârtie și oferta
agregată a celorlalți factori de
producție, apoi se transformă
(ținând seama de consumul
tehnologic – necesar de tone de
lemn de celuloză pentru o tonă
de hârtie)
2
23/03/2021
Cererea de lemn rotund
• Este posibilă agregarea pe specii, regiuni, etc. dar cu cât

generalizarea este mai mare cu atât rezultatul este mai puțin
relevant
• Complicații în determinarea cererii de lemn rotund
• Specia – de fapt vorbim de familii de curbe ale cererii pe grupe de specii
sau specii
• Calitatea lemnului rotund – de fapt discutăm de familii de curbe ale cererii
pe categorii calitative
• Timpul - cererea de lemn rotund este de fapt derivată dintr-o cerere
anticipată de cherestea
Cererea de lemn rotund pentru o singură

unitate de procesare
D – cererea pentru
cherestea a unității
S1, S2, S3- oferta de Preț
factori de producție
alții decât lemnul
rotund Cherestea (m3)
D1, D2, D3 – cererea
de lemn rotund Preț
Lemn rotund (m3)
3
23/03/2021
Cererea agregată de lemn rotund
D1 – cererea de
cherestea pentru
zona respectivă
S - oferta de factori
Preț Preț
de producție alții
decât lemnul rotund
D1 – cererea de
lemn rotund
Cherestea (m3) Lemn rotund (m3)
Curba costului Costul

disponibilității – costul disponibiliz
ării
exploatării + costul
transportului
Costul
transportului
Costul exploatării
4
23/03/2021

• Reduceri în costul exploatării pot să permită exploatarea de la
distanțe mai mari (crește raza zonei de exploatare
• Scăderea prețurilor la transport poate crește raza zonei de
exploatare
• Între raza zonei de exploatare și suprafața ce poate fi exploatată nu
este o relație lineară – o creștere mică a razei poate determina o
creștere foarte mare a suprafeței accesibile
• Același efect îl poate avea și scăderea marjei de profit a firmelor
care prestează serviciile de exploatare a masei lemnoase.
Prețul lemnului pe picior
• Prețul sub care administratorul sau proprietarul de pădure nu

dorește să vândă masa lemnoasă pe picior
• Estimare a valorii – funcție de viitorul volum și calitate și funcție de
evidența tranzacțiilor deja realizate
• Importanță mare a formei de proprietate
5
23/03/2021
Se poate realiza
și de costul
disponibilizării
Preț
acestuia
Volum
Pretul Costul Cost total Volum (mii Ierarhie

lemnului pe disponibilizării (EUR/mc mc)
picior (EUR/mc)
(EUR/mc)
52 56 108 1200 10
34 43 77 1600 3
60 24 84 800 7
20 62 82 400 6
52 36 88 400 8
72 24 96 1200 9
44 29 73 1000 1
46 34 80 2200 5
30 45 75 400 2
60 18 88 800 4
6
23/03/2021
Ierarhie Volum Cost total Volum cumulat

1 1000 73 1000
2 400 75 1400
3 1600 77 3000
4 800 78 3800
5 2200 80 6000
6 400 82 6400
7 800 84 7200
8 1600 88 8800
9 1200 96 10000
10 1200 108 11200
Reglementarea posibilității
Cantitatea de lemn ce poate fi recoltată annual, în mod sustenabil

Cicluri de productie
Amenajarea padurilor
7
23/03/2021
Curba mixtă a ofertei pentru lemn rotund
Formarea prețului la lemn rotund
D1- nu se va valorifica întreaga posibilitate
D2-se valorifică întreaga posibilitate
Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere
8
23/03/2021
Cazul României
• Nu există păduri
nereglementate
• Statul fixează un preț de
pornire pentru lemnul rotund
• D1 – se taie numai de la unele Posibilitat
păduri private e
• D2 – pentru un anumit D3
interval prețul se modifica
numai ca urmare a licitației Pret D2
• D3 – se taie toata
posibilitatea D1
Volum lemn
rotund
Formarea prețului la nivel de parchet (2)
9
23/03/2021
Formarea prețului la lemnul pe picior
• Diferența dintre prețul

lemnului rotund și costul
disponibilității (exploatare
+ transport)
• Curba ofertei la lemnul pe
picior este o linie frântă
• Indică care parchete se vor
comercializa (eventual
prețul de pornire) dar nu și
prețul mediu
Prețul Costul Costul Volum Ier

prezervării disponibil prezervă arh
ității rii iza
re
52 56 108 1200 10
34 43 77 1600 3
60 24 84 800 7
20 62 82 400 6
52 36 88 400 8
72 24 96 1200 9
44 29 73 1000 1
46 34 80 2200 5
30 45 75 400 2
20
60 18 78 800 4
10
23/03/2021
Curs 5 – Forme de piață în

sectorul forestier &
concurența în exploatări
forestiere
Conținut
• Forme ale pieței în sectorul forestier din România

• Monopolul natural
• Concurența în exploatarea forestieră
• Modelul PORTER aplicat la exploatări forestiere
11
23/03/2021
Structura pieței în România

piața respectivă
Ocoale silvice
Număr de agenti economici 150

1RNP Rommsilva 1961436898
2OS Gheorghieni 14716851 0,75%
3OS Padurile Fagarasului 12537746
4OS Silva Bucovina 12295729
5OS Piatra Craiului 11593479
6OS Kronstatd 11547065 5,20%
7OS Padurile Sincii 11242952
8OS Stejarul 10102637
9OS Telciu 9532403
10OS Lignum 8904966
12
23/03/2021
Recoltarea masei lemnoase – concentrare,

număr de firme
An Număr de Procent din piață An Număr de Capacitate peste
companii Primele 4 Primele 8 companii 20000 mc/an
1954 12789 8 13
1958 12730 13 19 2000 5432 1%
1963 13522 11 19 2005 5419 2 %
1967 16265 14 22 2013 5340 3 %
1972 13152 18 25 2014 5240 3%
1977 15344 29 36 2016 4676 4%
1982 11541 30 37 2017 4491 5 %

România
din care:

din care: 23%
72%
13
23/03/2021
Exploatarea lemnului
Număr de firme 4491
1Lacul Codrilor (AB) 56,765322
2Cerasus Avium (B) 36,961169
3Montana Iugan (BN) 29,481499 6,00%
4EXPO-TRANS MNM (SB) 29,362679
Austroforest International
5 (BN) 27,489298 9,82%
6Pan&Forest (NT) 26,364919
7Montana Forest (BN) 25,314865
8Real Doc Forest (AB) 21,972676
9Colcear Servcom (CS) 21,114422 Exploatari forestiere - cifra de afaceri totala (mld
10Coslo-Zinca (CL) 19,866825 lei)
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
2015 2016 2017
14
23/03/2021
Taierea si rindiluirea lemnului (161 – CAEN)

1769,3812
1HOLZINDUSTRIE SCAWEIGHOFER (AB) 79
755,81855
2KASTAMONU ROMANIA (MS) 5
179,62645
41,86%
3KARELIA UPOFLOOR (MM) 7
134,55244
4BARLINEK ROMANIA (BC) 1
108,98786 45,97%
5XILOBAIA (MM) 5
6SILVANIA INTERNATIONAL PROD (BN) 94,573424
7FORESTAR (NT) 65,412223
Taierea si rindiluirea lemnului - CA totala (mld lei)
8HARDWOOD (VL) 49,509613
7,35
9ALREDIA (AB) 40,689301
7,3
10VIRIX PROD (DB) 39,764543
7,25
7,2
7,15
7,1
7,05
7
6,95
6,9
2015 2016 2017
Fabricarea produselor din lemn (CAEN 162)

1536,94823
1EGGER ROMANIA (SV) 1
2KRONOSPAN SEBES (AB) 936,907
3KRONOSPAN ROMANIA (BV) 562,214 54,41%
HOLZINDUSTRIE
4 SCHWEICHOFER BACO (BC) 266,858
5LOZAN ROMANIA (BV) 139,005 60,98%
6JF FURNIR (BV) 112,911
7CARPAT STICKS (TM) 89,938
Fabricarea produselor din lemn - CA totala (mld
8PORTA KMI ROMANIA (AR) 78,117 lei)
9EUROCOM EXPANSION (AG) 69,469 6,4
10CH INDUSTRIAL PROD (CJ) 65,489 6,3
6,2
6,1
6
5,9
5,8
5,7
5,6
5,5
2015 2016 2017
15
23/03/2021
Fabricarea mobilei (CAEN 310)

1EGGER ROMANIA (SV) 1001,2
HOLZINDUSTRIE SCHWEICHOFER
4 BACO (BC) 322,318
8PORTA KMI ROMANIA (AR) 178,822
Fabricarea mobilei - CA totala (mld lei)
9EUROCOM EXPANSION (AG) 160,208
10
9,8
9,7
9,6
9,5
9,4
9,3
9,2
9,1
9
8,9
2015 2016 2017
Monopolul natural – ocoalele silvice

• Imobilitatea resursei forestiere
• Costuri mari de transport
• Ponderea mare a pădurilor publice
• Ocoalele silvice acționează ca monopoluri pe zonele lor teritoriale
Se impune
organizarea licitațiilor
pentru ca prețul de
echilibru să fie format
de costul marginal si
cerere si nu de costul
marginal si încasarea
marginala
16
23/03/2021

• Multinaționale
• Monopol
17
23/03/2021
Concurența în domeniul exploatărilor

forestiere
• Nu există o piață a lemnului. Trebuie analizată din perspectiva
sortimentelor
• Piața lemnului de foc – oligopol teritorial
• Piața lemnului rotund de rășinoase – oligopson național
• Competiția este acerbă din numeroase considerente – Modelul
PORTER

lemnului
• Mobilitate?
18
23/03/2021
Structura pieței

piața respectivă
19
23/03/2021
Analiza sectorului – Modelul lui Porter
Bariere de
Produsele
intrare in
sector substitut
Puterea Puterea
furnizorilor cumparatorilor
Competitie
Barierele de intrare
• Diferențierea produsului
• Capital
• Tehnologie
• Rețeaua de distribuție
• Legislație
• Etc.
20
23/03/2021
Produsele substitut
Îndeplinesc aceeași funcție

pentru client ca și
produsul/serviciul analizat
•Exemple:
• Mobila de lemn/plastic
• Telefonie mobile/telefonie
fixă
Furnizori
• A. materii prime
• B. utilitati
• C. capital
• D. forță de muncă, etc.
Putere de negociere ridicată dacă:
- Sunt mai concentrate decât sectorul client
- Nu sunt concurați de produse substitut
- Produsul livrat este un mijloc important de producție pentru client
21
23/03/2021
Clienții sectorului
Au o putere de negociere mare dacă:

- prezintă un grad mai ridicat de concentrare decat sectorul
furnizor
- punderea produselor cumpărate este mai mare în costul total
- costurile de transfer sunt mici
- produsele sunt puțin diferențiate
Concurența din sector
• Concurenți numeroși și relativ egali ca putere

• Cele 4 forțe ale lui Porter
• Ritm lent de creștere a sectorului
• Pondere mare a cheltuielilor fixe
22
23/03/2021

1. Cum explicați evoluția concentrării capacității de producție în
exploatarea lemnului în România? Dar în cazul industriei de
procesare a lemnului?
• ASFOR, RNP- Romsilva – date privind firmele de exploatare si
prelucrare din România
• Meridiane Forestiere, nr 4/august 2018
• Drăgoi, M., 2000. Economie Forestieră, Editura Economică, București.
23
23/03/2021
24
29/03/2021

Recapitulare curs 6
• Forme ale pieței în sectorul forestier din România
• Monopolul natural
• Concurența în exploatarea forestieră
• Modelul PORTER aplicat la exploatări forestiere
1
29/03/2021
Structura pieței în România

piața respectivă
Ocoale silvice
Număr de agenti economici 150

1RNP Rommsilva 1961436898
2OS Gheorghieni 14716851 0,75%
3OS Padurile Fagarasului 12537746
4OS Silva Bucovina 12295729
5OS Piatra Craiului 11593479
6OS Kronstatd 11547065 5,20%
7OS Padurile Sincii 11242952
8OS Stejarul 10102637
9OS Telciu 9532403
10OS Lignum 8904966
2
29/03/2021
Recoltarea masei lemnoase – concentrare,

număr de firme
An Număr de Procent din piață An Număr de Capacitate peste
companii Primele 4 Primele 8 companii 20000 mc/an
1954 12789 8 13
1958 12730 13 19 2000 5432 1%
1963 13522 11 19 2005 5419 2 %
1967 16265 14 22 2013 5340 3 %
1972 13152 18 25 2014 5240 3%
1977 15344 29 36 2016 4676 4%
1982 11541 30 37 2017 4491 5 %

România
din care:

din care: 23%
72%
3
29/03/2021
Exploatarea lemnului
1Lacul Codrilor (AB) 56,765322
2Cerasus Avium (B) 36,961169
3Montana Iugan (BN) 29,481499 6,00%
4EXPO-TRANS MNM (SB) 29,362679
Austroforest International
5 (BN) 27,489298 9,82%
6Pan&Forest (NT) 26,364919
7Montana Forest (BN) 25,314865
8Real Doc Forest (AB) 21,972676
9Colcear Servcom (CS) 21,114422 Exploatari forestiere - cifra de afaceri totala (mld
10Coslo-Zinca (CL) 19,866825 lei)
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
2015 2016 2017
4
29/03/2021
Taierea si rindiluirea lemnului (161 – CAEN)

1769,3812
1HOLZINDUSTRIE SCAWEIGHOFER (AB) 79
755,81855
2KASTAMONU ROMANIA (MS) 5
179,62645
41,86%
3KARELIA UPOFLOOR (MM) 7
134,55244
4BARLINEK ROMANIA (BC) 1
108,98786 45,97%
5XILOBAIA (MM) 5
6SILVANIA INTERNATIONAL PROD (BN) 94,573424
7FORESTAR (NT) 65,412223
Taierea si rindiluirea lemnului - CA totala (mld lei)
8HARDWOOD (VL) 49,509613
7,35
9ALREDIA (AB) 40,689301
7,3
10VIRIX PROD (DB) 39,764543
7,25
7,2
7,15
7,1
7,05
7
6,95
6,9
2015 2016 2017
Fabricarea produselor din lemn (CAEN 162)

1536,94823
1EGGER ROMANIA (SV) 1
HOLZINDUSTRIE
4 SCHWEICHOFER BACO (BC) 266,858
Fabricarea produselor din lemn - CA totala (mld
8PORTA KMI ROMANIA (AR) 78,117 lei)
9EUROCOM EXPANSION (AG) 69,469 6,4
6,2
6,1
6
5,9
5,8
5,7
5,6
5,5
2015 2016 2017
5
29/03/2021
Fabricarea mobilei (CAEN 310)

1EGGER ROMANIA (SV) 1001,2
HOLZINDUSTRIE SCHWEICHOFER
4 BACO (BC) 322,318
8PORTA KMI ROMANIA (AR) 178,822
Fabricarea mobilei - CA totala (mld lei)
9EUROCOM EXPANSION (AG) 160,208
10
9,8
9,7
9,6
9,5
9,4
9,3
9,2
9,1
9
8,9
2015 2016 2017
Monopolul natural – ocoalele silvice

• Imobilitatea resursei forestiere
• Costuri mari de transport
• Ponderea mare a pădurilor publice
• Ocoalele silvice acționează ca monopoluri pe zonele lor teritoriale
Se impune
organizarea licitațiilor
pentru ca prețul de
echilibru să fie format
de costul marginal si
cerere si nu de costul
marginal si încasarea
marginala
6
29/03/2021

• Multinaționale
• Monopol
7
29/03/2021
Concurența în domeniul exploatărilor

forestiere
• Nu există o piață a lemnului. Trebuie analizată din perspectiva
sortimentelor
• Piața lemnului de foc – oligopol teritorial
• Piața lemnului rotund de rășinoase – oligopson național
• Competiția este acerbă din numeroase considerente – Modelul
PORTER

lemnului
• Mobilitate?
8
29/03/2021
Structura pieței

piața respectivă
9
29/03/2021
Analiza sectorului – Modelul lui Porter
Bariere de
Produsele
intrare in
sector substitut
Puterea Puterea
furnizorilor cumparatorilor
Competitie
Barierele de intrare
• Diferențierea produsului
• Capital
• Tehnologie
• Rețeaua de distribuție
• Legislație
• Etc.
10
29/03/2021
Produsele substitut
Îndeplinesc aceeași funcție

pentru client ca și
produsul/serviciul analizat
•Exemple:
• Mobila de lemn/plastic
• Telefonie mobile/telefonie
fixă
Furnizori
• A. materii prime
• B. utilitati
• C. capital
• D. forță de muncă, etc.
Putere de negociere ridicată dacă:
- Sunt mai concentrate decât sectorul client
- Nu sunt concurați de produse substitut
- Produsul livrat este un mijloc important de producție pentru client
11
29/03/2021
Clienții sectorului
Au o putere de negociere mare dacă:

- prezintă un grad mai ridicat de concentrare decat sectorul
furnizor
- punderea produselor cumpărate este mai mare în costul total
- costurile de transfer sunt mici
- produsele sunt puțin diferențiate
Concurența din sector
• Concurenți numeroși și relativ egali ca putere

• Cele 4 forțe ale lui Porter
• Ritm lent de creștere a sectorului
• Pondere mare a cheltuielilor fixe
12
29/03/2021
Curs 7 – Evaluarea resurselor

forestiere

The image part with relationship ID rId3 was not found in the
file.
Conținut
Evaluarea resurselor forestiere (1)

• Valoarea pădurii – modalități de stabilire a prețului lemnului pe
picior
• Estimarea valorii terenurilor forestiere
• Estimarea prețului lemnului vândut la DAF și depozitele finale
• Vânzarea sau contractarea serviciilor în condiții de piață imperfectă
13
29/03/2021
Valoarea pădurii
Valoarea pădurilor ”pe picior” aflate într-un anumit stadiu de

dezvoltare ar trebui să fie suma următoarelor componente
- Valoarea pământului
- Valoarea muncii
- Valoarea capitalului
- Valoarea managementului
- Valoarea serviciilor ecosistemice
- Renta forestiera
Modalități de stabilire a prețului lemnului

pe picior
Problema complexă deoarece există o varietate mare a aspectelor ce
trebuie luate în considerare
- Multe încercări și modalități de calcul
- Prețul lemnului pe picior ar trebui să includă minim:
- Cheltuielile cu gospodărirea pădurilor
- Valoarea capitalului investit
- Recuperarea cheltuielilor de reconstrucție ecologică
- Un profit decent
- Prețul depinde în mare măsură de piață
14
29/03/2021
Prețul pe picior funcție de costuri

• Instalarea vegetației forestiere
• Conducerea și îngrijirea arboretelor
• Punerea în valoare a masei lemnoase
• Paza și protecția pădurilor
• Accesibilizarea fondului forestier
• Alte costuri....
• Alte aspecte ce se iau în considerare: specie, calitate,
volum mediu, condiții de exploatare, etc.
• Există unele încercări ce includ și elemente ale pieței –
atractivitatea ofertei
• Specificitate pe unități de administrare a fondului forestier
Prețul pe picior funcție de piață
Analiza vânzărilor anterioare
Procedeul primei medii de licitare
Metoda costurilor complete
15
29/03/2021
Analiza vânzărilor anterioare, ca metodă de stabilire a

prețului lemnului pe picior, pornește de la premisa
echilibrului economic: dacă se scot la licitație partizi
asemănătoare celor vândute în trecut, preturile de pornire
ale partizilor ce urmează a fi vândute acum trebuie să fie
ceva mai mici decât preturile la care au fost adjudecate în
trecut partizi similare.
- Analiza statistică a vânzărilor anterioare
- Actualizarea preturilor din trecut
- Regresia lineara multiplă
- Stabilirea prețului de pornire pe baza prețului estimat de
adjudecare
Actualizarea prețurilor din trecut
• Se folosesc prețurile din trecut (de preferabil nu prea îndepărtat)

• Se actualizează în funcție de indicatori ca indicele de inflație, cursul
de schimb valutar, creșterea prețurilor de consum, etc.
16
29/03/2021
Regresia liniară multiplă

P – prețul mediu de
pornire pentru perioada
următoare; Pp – prețul
mediu de pornire din
perioada de referință
(sau luna anterioară); Pl
– prima medie de licitare
în valoare absolută̆; Vt –
volumul total vândut în
perioada anterioară; Vn
– volumul vândut prin
negociere.
17
29/03/2021
Metoda valorii reziduale
V ³ Q(P + C)
V - valoarea produselor lemnoase rezultate

C – costul exploatării
P – prețul lemnului pe picior
Q – volumul pe picior
V
P£ -C
Q
k æV ö
P= çç - C ÷÷
1+ p è Q ø
K – randamentul de transformare a lemnului pe picior în sortimente

valorificabile (procentul lemnului de lucru)
p – marja de profit
Prețul maxim = VRC – valoarea reziduală critică
Relația poate fi folosită și pentru estimarea prețului la DAF cu

modificările necesare.
18
29/03/2021
Lemnul la drum auto forestier (DAF)

Lemnul sortat pe sortimente ce rezultă după realizarea exploatării,
vândut de la drum auto forestier sau din platforma primară.
- La prețul lemnului pe picior se adaugă costurile de exploatare a
masei lemnoase
- Estimarea prețului la DAF este mai simplă: omogenitate, condiții de
exploatare,
- Metoda valorii reziduale este cea mai răspândită metodă de calcul
Lemnul în sortimente în depozitul final
Lemnul comercializat din depozite permanente de lemn în care ajun

sortimente exploatate din multe partizi.
- La prețul lemnului la DAF se adaugă costul transportului, costul

transformării lemnului, costul întreținerii depozitului, costurile de
manipulare, etc.
- Calea spre o piață reală a lemnului
19
29/03/2021
Evaluarea terenurilor forestiere
• Foarte actual în România – o nouă piață a terenurilor forestiere

• Trebuie separată valoarea terenului de valoarea fondului de
producție
• Una din tehnicile cela mai răspândite - analiza investiției prin
calcularea valorii prezente nete și a ratei interne de recuperare
Vânzarea produselor si contractarea

serviciilor în condiții de piață imperfectă
20
29/03/2021
Reducerea distorsiunilor create de licitații

1. Care sunt principalele metode de stabilire a prețului lemnului pe
picior?
2. Argumentați de ce prețul lemnului pe picior calculat numai pe baza
costurilor de administrare poate crea dificultăți de valorificare
3. Care este cea mai recomandată metodă de determinare a prețului
lemnului la DAF. Descrieți-o.
21
29/03/2021
Antonoaie, N., 2002, Management și Economie Forestieră, notițe de
curs pentru studenții Facultății de Silvicultură ți Exploatări Forestiere,
anul II
Drăgoi, M., 2000. Economie Forestieră, Editura Economică, București.
22

Conținut
Recapitulare curs 7
• Serviciile ecosistemice
• Conceptul valorii economice totale
• Evaluarea serviciilor ecosistemice
• Plăți pentru servicii ecosistemice
1
Valoarea pădurii
Valoarea pădurilor ”pe picior” aflate într-un anumit stadiu de

dezvoltare ar trebui să fie suma următoarelor componente
- Valoarea pământului
- Valoarea muncii
- Valoarea capitalului
- Valoarea managementului
- Valoarea serviciilor ecosistemice
- Renta forestiera
Modalități de stabilire a prețului lemnului

pe picior
Problema complexă deoarece există o varietate mare a aspectelor ce
trebuie luate în considerare
- Multe încercări și modalități de calcul
- Prețul lemnului pe picior ar trebui să includă minim:
- Cheltuielile cu gospodărirea pădurilor
- Valoarea capitalului investit
- Recuperarea cheltuielilor de reconstrucție ecologică
- Un profit decent
- Prețul depinde în mare măsură de piață
2
Prețul pe picior funcție de costuri
• Instalarea vegetației forestiere
• Conducerea și îngrijirea arboretelor
• Punerea în valoare a masei lemnoase
• Paza și protecția pădurilor
• Accesibilizarea fondului forestier
• Alte costuri....
• Alte aspecte ce se iau în considerare: specie, calitate,
volum mediu, condiții de exploatare, etc.
• Există unele încercări ce includ și elemente ale pieței –
atractivitatea ofertei
• Specificitate pe unități de administrare a fondului forestier
Prețul pe picior funcție de piață
Metoda costurilor complete
3
Analiza vânzărilor anterioare, ca metodă de stabilire a

prețului lemnului pe picior, pornește de la premisa
echilibrului economic: dacă se scot la licitație partizi
asemănătoare celor vândute în trecut, preturile de pornire
ale partizilor ce urmează a fi vândute acum trebuie să fie
ceva mai mici decât preturile la care au fost adjudecate în
trecut partizi similare.
- Analiza statistică a vânzărilor anterioare
- Actualizarea preturilor din trecut
- Regresia lineara multiplă
- Stabilirea prețului de pornire pe baza prețului estimat de
adjudecare

P – prețul mediu de
pornire pentru perioada
următoare; Pp – prețul
mediu de pornire din
perioada de referință
(sau luna anterioară); Pl
– prima medie de licitare
în valoare absolută̆; Vt –
volumul total vândut în
perioada anterioară; Vn
– volumul vândut prin
negociere.
4
Metoda valorii reziduale
V ³ Q(P + C)
V - valoarea produselor lemnoase rezultate

C – costul exploatării
P – prețul lemnului pe picior
Q – volumul pe picior
V
P£ -C
Q
k æV ö
P= çç - C ÷÷
1+ p è Q ø
K – randamentul de transformare a lemnului pe picior în sortimente

valorificabile (procentul lemnului de lucru)
p – marja de profit
Prețul maxim = VRC – valoarea reziduală critică
Relația poate fi folosită și pentru estimarea prețului la DAF cu

modificările necesare.
5
Lemnul la drum auto forestier (DAF)
Lemnul sortat pe sortimente ce rezultă după realizarea exploatării,
vândut de la drum auto forestier sau din platforma primară.
- La prețul lemnului pe picior se adaugă costurile de exploatare a
masei lemnoase
- Estimarea prețului la DAF este mai simplă: omogenitate, condiții de
exploatare,
- Metoda valorii reziduale este cea mai răspândită metodă de calcul
Lemnul în sortimente în depozitul final
Lemnul comercializat din depozite permanente de lemn în care ajun

sortimente exploatate din multe partizi.
- La prețul lemnului la DAF se adaugă costul transportului, costul

transformării lemnului, costul întreținerii depozitului, costurile de
manipulare, etc.
- Calea spre o piață reală a lemnului
6
Evaluarea terenurilor forestiere
• Foarte actual în România – o nouă piață a terenurilor forestiere

• Trebuie separată valoarea terenului de valoarea fondului de
producție
• Una din tehnicile cela mai răspândite - analiza investiției prin
calcularea valorii prezente nete și a ratei interne de recuperare
Vânzarea produselor si contractarea

serviciilor în condiții de piață imperfectă
7
Curs 8 – Evaluarea
resurselor forestiere (2)

Conținut
• Recapitulare curs 7
8
Serviciile ecosistemice (SE)
Serviciile ecosistemice sunt beneficii pe care oamenii le realizează̆ ca

urmare a interacțiunii lor cu natura
• SE de provizionare - produsele tangibile ce sunt asigurate de către
ecosisteme (lemnul, produse forestiere nelemnoase, produse
farmaceutice, apă potabilă)
• SE de reglare - beneficiile obținute din reglarea proceselor
ecosistemice (calitatea aerului, reglarea caracteristicilor climatice,
eroziunii solului, etc.)
• SE culturale - servicii nemateriale, exprimate prin diversitate

culturală, valori spirituale și religioase, valori educaționale,
inspirație, relații sociale, valori ale patrimoniului cultural, recreere și
ecoturism, prin care oamenii obțin de la ecosisteme îmbogățire
spirituală, dezvoltare cognitivă, reflecție
• SE suport - necesare pentru productivitatea celorlalte SE,
diferențiindu-se prin faptul că cel mai des au un impact indirect
asupra oamenilor sau că au loc într-o perioadă lungă de timp, cum
ar fi formarea solului, fotosinteza, producția primară, ciclul apei
9
Conceptul valorii economice totale
Valoarea economică totală a ecosistemelor (VET) – include, pe lângă
acele bunuri sau servicii care au valoare de piață, și pe acelea care nu
au piață sau preț de valorificare
- Valoare utilitară sau de întrebuințare

- Valori comerciale
- Valoarea de întrebuințare directă
- Valoarea de întrebuințare indirectă
- Valori testamentare
- Valoarea neutilitară
- Valori ale existenței
10
Valoarea SE: de la identificare la materializare
1. IDENTIFICAREA și
3. CAPTURAREA valorii
ANALIZA SE și a
beneficiarilor SE și căutarea de
SOLUȚII
2. ESTIMAREA și
DEMONSTRAREA valorii
SE
Valoarea economică totală Definiție Exemple

Valori utilitare Valori Materii prime și produse de natură fizică Lemn, minerale, fibre, pește, vânat,
sau de comerciale ce sunt utilizate pentru producție, materiale de construcții, medicamente,
întrebuințare consum și vânzare furaje, recreere etc.
Valori de Caracterizează̆ bunurile ce sunt utilizate În această categorie intră terenurilor

întrebuințare ca atare, fără̆ a fi propriu-zis vânătoare și/sau recreare în cazul
directă „consumate”, fără̆ a-și transfera pădurilor
valoarea asupra altor bunuri sau servicii,
cum se întâmplă cu mijloacele de
producție.
Valori de Funcții ecologice care mențin și Protecția bazinelor hidrografice,

întrebuințare protejează sistemele naturale și umane desfășurarea ciclurilor naturale ale
indirectă nutrienților, polenizare, atenuarea
inundațiilor și a altor dezastre naturale,
reglarea climei etc.
Valori Valoarea premium atribuită menținerii Aplicații agricole, silvice, farmaceutice noi,
testamentare ecosistemelor pentru posibile utilizări dezvoltarea viitoare a turismului, noi
viitoare, unele necunoscute în prezent posibilități privind utilizarea mai eficientă a
resurselor etc.
Valori Valori ale Valoarea intrinsecă a ecosistemelor, Situri istorice sau culturale, locuri
neutilitare existenței independentă de posibilitățile curente spirituale, peisaje, elemente de moștenire
sau viitoare de utilizare a lor națională, etc.
11
Evaluarea serviciilor ecosistemice -
exemple
• reglarea compoziției chimice a atmosferei prin stocarea bioxidului de carbon şi eliberarea
oxigenului;
• reducerea extremelor climatice;
• reducerea efectelor unor fenomene naturale catastrofale, precum alunecările de teren,
inundațiile, seceta;
• Reținerea apei în coronament şi regularizarea scurgerilor pe versanți şi în sol;
• prevenirea eroziunii solului şi reducerea sedimentării;
• formarea solului;
• reglarea circuitelor biologice mari (al carbonului, al azotului);
• reducerea toxicității deşeurilor şi resturilor;
• polenizarea;
• reglarea biologică a populațiilor, inclusiv a celor de dăunători;
• refugiu şi adăpost permanent sau temporar pentru unele specii.
Evaluarea serviciilor ecosistemice
1 ha pădure, într-un an:

- 141 $ - funcția de reglare a schimbării climei
- 361 $ - funcția de reglare a circuitelor naturale
- 96$ - funcția antierozionale
- 66$ - funcția de recreere
- 168$ - funcția de producere a lemnului
Există două scopuri pentru care se calculează această

valoare
- compensații directe
- justificarea intervenției indirecte a autorității
12
Estimarea valorii SE – metode consacrate
Valoarea de utilizare directă și indirectă

Valoatea testamentară
Metode Metode Metode /valori neutilitare
Metode
bazate pe bazate pe bazate pe
bazate pe
prețuri de funcția de piețe
costuri
piață producție virtuale
Metoda Modificarea
Costul Costul Evaluarea
prețurilor de productivității
călătoriei înlocuirii condiționată
piață ecosistemelor
Prețurile Evaluarea
Costuri evitate
hedonice comparativă
Metode
bazate pe
alegerea
individuală
Metoda prețurilor de piață – pentru SE de provizionare care au o

piață și un preț de piață
Exemplu: valoarea lemnului, valoarea fructelor de pădure, etc.
Metode bazate pe modificarea productivității: privesc modul în care

modificări cantitative și calitative ale ecosistemelor afectează fluxul
de beneficii
Exemplu – Utilizarea modificărilor în producție pentru evaluarea
serviciilor de polenizare
13
Metoda costurilor de călătorie – ia în considerare cât
cheltuiesc oamenii pentru a vizita destinațiile ecoturistice
sau pentru a se bucura de facilitățile turistice ale acestora:
taxe de vizitare, masă, cazare, transport sau ale costuri ale
vizitei. Aceste informații sunt utilizate pentru elaborare de
curbe ale cererii ce asociază numărul de vizitatori cu costul
vizitei pentru a determina valoarea SE și surplusul de
consum (cât ar fi dispuși vizitatorii să cheltuiască vs. cât
cheltuie
• Exemple: Evaluarea SE furnizate de parcurile naturale sau

naționale (Piatra Craiului)
Metoda prețurilor hedonice – privesc diferența prețurilor

terenurilor (proprietăților) sau a salariilor în zonele care se
bucură de un mediu înconjurător de calitate, față de zonele
celelalte
• Exemplu: Prețurile proprietăților rezidențiale în zona Bran,
Snagov, etc.
Metoda costurilor de înlocuire: evaluează costurile înlocuirii unui serviciu

furnizat de un anume ecosistem pe cale artificială. Lacurile artificiale
care țin locul unor rezervoare naturale, stații de epurare a apei care
înlocuiesc funcția de purificare a apei furnizate de zonele umede
• Exemplu: Folosirea metodei costurilor de înlocuire pentru evaluarea

serviciilor de epurare a apei în Uganda
Metoda costurilor evitate – estimează costurile ocazionate de pierderea

unui serviciu ecosistemic.
• Exemplu. Costurile de decolmatare a lacurilor de acumulare
(Hidroelectrica, România) in absența SE de reglare furnizate de
pădurile din jurul acestora
14
Evaluarea condiționată se bazează pe opțiunile oamenilor – cât ar fi
dispuși să plătească pentru SE sau să încaseze în compensație
pentru pierderile lor.
• Exemplu: valoarea prezenței urșilor în pădurile din România
Metode bazate pe alegerea individuală dau respondenților o serie de

alternative în ceea ce privește utilizarea SE definite prin diferite
atribute (amestec de specii, situația ecosistemelor, peisaj, suprafețe)
incluzând costuri sau prețuri. Aceste atribute variază de la o
alternativă la alta și respondenții sunt solicitați să aleagă alternativa
preferată.
• Exemplu: Planificarea utilizării peisajului în Marea Britanie

ANALIZA SE și a
SOLUȚII
2. ESTIMAREA și
SE
15
Plăți pentru Serviciile ecosistemice
(PSE)
Plățile ar trebui să ajungă
Arie protejată
la:
• Proprietarii privați de
terenuri
Terenuri private PSE
• Administrarea ariei
protejate
Beneficiari
PSE
PSE - Exemple
https://peakstopeople.org/our-solutions/
16
Fixarea carbonului
https://carbonmarketwatch.org
Recreere –
taxe de
vizitare a
ariilor
protejate
17
Franța – Compania Perrier Vittel plătește proprietarilor de
terenuri din zona izvoarelor pentru un anumit tip de
management al pășunilor din zona.
O bere – 1 m2 de pădure
18
Produse cu specific local produse în sau in zona ariilor protejate – preț
premium, valoare adăugată de aria protejata - marketing comun
Rezervația Biosferei Entlebuch
Ecuador - utilizatorii de apă din orașul Cuenca plătesc o suprataxa pe

factura de apă (0,05$/ mc) pentru a finanța unitatea de management a
zonei ce administrează bazinul hidrografic
19
Germania: Organizație umbrelă ce grupează câteva cooperative formate din
producători din zona Alpilor care își comercializează produsele (brânzeturi)
în comun
Panda – accommodation – vacanțe în natură – o rețea de case de vacanță

cu specific tradițional, local, amplasate în zone îndepărtate - energie solară
Franța
20
Abruzzo – Italia – zona de strictă protecție – teren cumpărat sau închiriat
de parc de la proprietari privați (renta anuala de cca 500.000 EUR)
M-ții Maramureșului – parteneriat parc – firma care operează mocănița –

câștig de ambele părți
21
Parcul Comana – piste de bicicliști în parc și parc de distracții outdoor în
vecinătatea parcului – creste număr de vizitatori, avantaj reciproc

1. Ce se înțelege prin valoare economică totală a unui
ecosistem
2. Dați exemple de servicii ecosistemice furnizate de
pădurile din România.
3. Care sunt obiectivele pentru care se estimează valoarea
serviciilor ecosistemice.
4. Explicați conceptul plăților pentru servicii ecosistemice.
5. Dati exemple de utilizare a diverselor metode
consacrate de evaluare a serviciilor ecosistemice.
22
Constanza, R. et al., 1997. The Value of the World s Ecosystem Services
and Natural Capital, in The Globalization and Environment Reader, Ed.
Peter Newel, Wiley Publisher.
Drăgoi, M., 2000. Economie Forestieră, Editura Economică, București.
Popa, B., Pache, R., 2016. Conceptul serviciilor ecosistemice – soluție
pentru sprijinirea efortului de reglementare a sectorului silvic în
România. Revista Pădurilor 3-4:41-53
Drăgoi, M., Cîrnu, M., 2016. Plata serviciilor ecosistemice: context legal și
metode consacrate de evaluare cu aplicații la păduri. Bucovina
Forestieră, 16 (1):95-106
Popa, B., C. Coman, S. A. Borz and D. M. Nita (2013). "Total economic
value of natural capital - a case study of piatra craiului national park."
Notulae botanicae Horti agrobotanici Cluj-Napoca 41(2): 608-612.
prof. univ. dr. ing. Bogdan Popa, popa.bogdan@unitbv.ro
23

Conținut
Recapitulare curs 8
• Analiza marginală în silvicultură
• Dobânda
• Valoare prezentă a banilor din viitor
• Valoarea viitoare a banilor din prezent
• Risc, incertitudine așteptări
• Rata de discount
• Dobândă, bănci și împrumuturi
• Lungimea perioadei de producție
1
Conținut
• Recapitulare curs 7
• SE culturale - servicii nemateriale, exprimate prin diversitate

culturală, valori spirituale și religioase, valori educaționale,
inspirație, relații sociale, valori ale patrimoniului cultural, recreere și
ecoturism, prin care oamenii obțin de la ecosisteme îmbogățire
spirituală, dezvoltare cognitivă, reflecție
• SE suport - necesare pentru productivitatea celorlalte SE,
diferențiindu-se prin faptul că cel mai des au un impact indirect
asupra oamenilor sau că au loc într-o perioadă lungă de timp, cum
ar fi formarea solului, fotosinteza, producția primară, ciclul apei
2
Conceptul valorii economice totale
Valoarea economică totală a ecosistemelor (VET) – include, pe lângă
acele bunuri sau servicii care au valoare de piață, și pe acelea care nu
au piață sau preț de valorificare
- Valoare utilitară sau de întrebuințare

- Valori comerciale
- Valoarea de întrebuințare directă
- Valoarea de întrebuințare indirectă
- Valori testamentare
- Valoarea neutilitară
- Valori ale existenței
3
ANALIZA SE și a
SOLUȚII
2. ESTIMAREA și
SE
Valoarea economică totală Definiție Exemple

Valori utilitare Valori Materii prime și produse de natură fizică Lemn, minerale, fibre, pește, vânat,
sau de comerciale ce sunt utilizate pentru producție, materiale de construcții, medicamente,
întrebuințare consum și vânzare furaje, recreere etc.
Valori de Caracterizează̆ bunurile ce sunt utilizate În această categorie intră terenurilor

întrebuințare ca atare, fără̆ a fi propriu-zis vânătoare și/sau recreare în cazul
directă „consumate”, fără̆ a-și transfera pădurilor
valoarea asupra altor bunuri sau servicii,
cum se întâmplă cu mijloacele de
producție.
Valori de Funcții ecologice care mențin și Protecția bazinelor hidrografice,

întrebuințare protejează sistemele naturale și umane desfășurarea ciclurilor naturale ale
indirectă nutrienților, polenizare, atenuarea
inundațiilor și a altor dezastre naturale,
reglarea climei etc.
Valori Valoarea premium atribuită menținerii Aplicații agricole, silvice, farmaceutice noi,
testamentare ecosistemelor pentru posibile utilizări dezvoltarea viitoare a turismului, noi
viitoare, unele necunoscute în prezent posibilități privind utilizarea mai eficientă a
resurselor etc.
Valori Valori ale Valoarea intrinsecă a ecosistemelor, Situri istorice sau culturale, locuri
neutilitare existenței independentă de posibilitățile curente spirituale, peisaje, elemente de moștenire
sau viitoare de utilizare a lor națională, etc.
4
Estimarea valorii SE – metode consacrate
Valoarea de utilizare directă și indirectă

Valoatea testamentară
Metode Metode Metode /valori neutilitare
Metode
bazate pe bazate pe bazate pe
bazate pe
prețuri de funcția de piețe
costuri
piață producție virtuale
Metoda Modificarea
Costul Costul Evaluarea
prețurilor de productivității
călătoriei înlocuirii condiționată
piață ecosistemelor
Prețurile Evaluarea
Costuri evitate
hedonice comparativă
Metode
bazate pe
alegerea
individuală
Plăți pentru Serviciile ecosistemice

(PSE)
Plățile ar trebui să ajungă
Arie protejată
la:
• Proprietarii privați de
terenuri
Terenuri private PSE
• Administrarea ariei
protejate
Beneficiari
PSE
5
Fixarea carbonului
https://carbonmarketwatch.org
Recreere –
taxe de
vizitare a
ariilor
protejate
6
Franța – Compania Perrier Vittel plătește proprietarilor de
terenuri din zona izvoarelor pentru un anumit tip de
management al pășunilor din zona.
O bere – 1 m2 de pădure
7
Ecuador - utilizatorii de apă din orașul Cuenca plătesc o suprataxa pe
factura de apă (0,05$/ mc) pentru a finanța unitatea de management a
zonei ce administrează bazinul hidrografic
Abruzzo – Italia – zona de strictă protecție – teren cumpărat sau închiriat

de parc de la proprietari privați (renta anuala de cca 500.000 EUR)
8
Curs 9 – Impactul timpului
asupra costurilor și
veniturilor

Conținut
• Analiza marginală în silvicultură
• Dobânda
• Valoare prezentă a banilor din viitor
• Valoarea viitoare a banilor din prezent
• Risc, incertitudine așteptări
• Rata de discount
• Dobândă, bănci și împrumuturi
• Lungimea perioadei de producție
9
Analiza marginală în silvicultură
• Nu întotdeauna profitul final contează

• Relația dintre costul marginal și venitul marginal
• Exemplul 1 – poate un angajat în plus să determine o creștere a
profitului pentru exploatarea unui parchet?
• Exemplul 2 – menținerea pe picior încă 10 ani a unui arboret ce
este planificat la tăiere este justificată din perspectiva analizei
marginale?
Dobânda
• 1000 lei acum sau 1000 lei peste un an?

• Banii au o valoare în timp.
• Valoare în timp a banilor este dobânda
• Dobânda se exprimă în procente – 10% dobândă înseamnă că la
1000 lei împrumutați azi trebuie plătit 100 lei în următorul an (dacă
nu se specifică altceva)
• Se aplică și la instrumentele financiare – ex- bonurile de tezaur.
10
Dobânda și valorile viitoare
Valoare viitoare – Valoarea la care o investiție va crește după

acumularea dobânzilor.
Dobândă combinată – dobânda la dobândă.
Dobânda simplă- dobânda câștigată numai la investiția inițială.
Exemplu: Dobândă simplă vs. Dobândă

combinată
• Comparați 1000 RON investiți cu 10% dobândă combinată anual cu
situația în care investești aceeași sumă cu 10% dobândă anuală
pentru 3 ani.
11
Valoarea viitoare a banilor din prezent
VV = VP ´ (1 + i ) n
• VV – valoarea viitoare
• VP – valoarea prezentă
• i – dobânda
• n – nr. ani
Valoarea viitoare a 100 RON cu dobândă

combinată
Dobânzi
7000
6000 0%
5%
5000 10%
VV a 100 RON
4000 15%
3000
2000
1000
0
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
0
2
4
6
8
Numarul de ani
12
Exemplu – valori viitoare
• George hotărăște să se criogeneze în anul 2016 având 0,93 RON în

contul său curent care plătește 2,25 % dobândă compusă anual
(capitalizare). Cât va avea George în contul său în anul 3016 când se
va trezi?
Valoare prezentă (actualizată) a banilor din

viitor
Valoarea de azi a unei sume de bani pe primită la un anumit
moment în viitor:
VVn = VP ´ (1 + i )
n
VVn
VP =
(1 + i )n
13
Exemplu – de plată pentru studiile copilului
• Fiul meu tocmai s-a născut

• Doresc ca el să urmeze master în silvicultură vreme de 2 ani cînd
copilul va avea 25 ani. Costurile pentru master sunt 102.000 RON
în primul an și 107.000 în al doilea an.
• Doresc să asigur această finanțare începând de azi, cu un depozit
care are o dobândă de 6,5%.
• Cât de mare trebuie să fie depozitul?
Puterea ratelor de discount
1.00 0%
0.75
0.5
5%
0.25 10%
15%
20%
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Perioade
14
Aplicații
• Anuitățile
• Calculul perioadelor de rambursare
• Calculul momentului de constituire a unui depozit
• Aprecierea eficienței unei investiții – discontarea fluxurilor de
numerar
• Comparația dintre investiții
Anuitățile
• Anuitatea reprezintă suma de bani plătită anual, pe perioadă

determinată, de către un debitor pentru rambursarea creditului și
plata dobânzilor aferente.
15
Anuități
Aplicație – discontarea fluxurilor de

numerar
0 1 2 3 4
10%
100 300 300 -50

90.91
247.93
225.39
-34.15
530.08 = VP
16
ANUL 1 2 3 4
Cheltuieli 5800 1300 1300 1310
echipament 5000 0 0 0
autorizare 200 0 0 0
salarii 500 500 500 500
materie prima 700 700 700
utilitati 100 100 100 110
Venituri 0 2000 2200 2500
NPV vanzarea produselor 0 2000 2200 2500
5% ####### Flux de numerar
-5800 700 900 1190
10% ########
9% ########
9,6% ########
IRR
9,58%
Analiza financiară a unei afaceri
• Evaluarea afacerilor pe perioade mai lungi

• VPN se poate folosi pentru afaceri indiferent de perioada pe care se
desfășoară acestea
• Puri și simplu discontați fluxul de numerar la data actuală și extrageți
valoarea investiției
17
Probleme critice în aplicarea VPN
• Determinarea
• Valorilor din fluxul de numerar și a momentelor de încasare
• Rata de discount cea mai potrivită
Afacerile /proiectele cu NPV pozitivă sunt bune
RIR grafic
Profilul VPN pentru acest proiect

60,000
50,000
RIR = 9,6%
40,000 (când VPN= 0)
NPV ($)
30,000
20,000
10,000
0
(10,000) 2% 5% 10% 15%
(20,000)
Rada de discount
18
Criterii financiare in ceea ce privește
începerea unei afaceri
• Regula VPN spune că se recomandă investițiile în proiecte cu VPN
pozitivă atunci când fluxul de numerar e discontat la costul de
oportunitate al capitalului
• Regula RIR spune ca se recomanda investițiile in proiecte care
oferă o rata de recuperare care depășește costul de oportunitate al
capitalului
Risc, incertitudine, așteptări

• Riscurile sunt evenimente a căror probabilitate de apariție se poate
calcula
• Exemplu – riscul de apariție a unui incendiu de pădure
• Incertitudinile – evenimente a căror probabilitate de producere nu
se poate cuantifica în termeni statistici
• Exemplu – prețurile viitoare de valorificare a masei lemnoase (deși
prețurile au crescut ca trend general, au existat căderi de prețuri de
la o lună la alta)
• Asteptările – au caracter individual
19
• Relația dintre risc și dobânzi

• Riscurile ridicate au tendința de a determina costuri (dobânzi) mari pentru
capital
• Administrarea terenurilor forestiere?
• Relația dintre așteptări și dobândă
Dobândă, bănci și împrumuturi
Dobânda = prețul banilor împrumutați – deci depinde de cererea și

oferta de capital
BNR reglementează dobînda la împrumuturi în trei feluri
- Schimbarea nivelului depozitelor obligatorii ale băncilor comerciale
la BNR
- Modificarea dobânzii de referință a BNR – dobânda cu care băncile
se împrumută de la BNR
- Operații pe piața financiară ale BNR – cumpărare sau vânzare de
bonuri de tezaur
20
Lungimea perioadei de producție
Datorită perioadelor lungi de producție, în silvicultură, dobânzile sunt

de o importanță foarte mare
Exemplu – Creșterea valorii de 10000 RON
dobânda 10 ani 25 ani 50 ani 100 ani

2% 12189 16406 26916 72446
6% 17909 42919 184202 3393020
10% 25937 108347 1173908 138 mil
15% 40455 329189 10836574 …..
21
• Exemplu – Valoarea prezentă a 10000 lei pe diferite perioade și
rate de discount
Rata 10 ani 25 ani 50 ani 50 ani

2 8203 6093 3715 1380
6 5583 2330 542 29
10 1615 104 1 -

1. Dați exemple de analiză marginală în silvicultură.
2. Explicați conceptul de dobândă și de valoare în timp a
banilor
3. Cum se calculează valoarea prezentă a unei valori
viitoare? Dar invers?
4. Care este diferența dintre risc și incertitudine?
5. Care sunt instrumentele BNR pentru a menține oferta
de capital predictibilă?
6. De ce ratele de discount sunt de o importanță
particulară pentru silvicultură?
7. Cum credeți că sunt dobânzile pentru un împrumut
destinat achiziționării de terenuri forestiere?
22
23
24

Conținut
Recapitulare curs 9
• Componante ale managementului elemente generale
• Planificarea
• etapele planificării
• Ierarhizarea planurilor
1
Analiza marginală în silvicultură
• Nu întotdeauna profitul final contează

• Relația dintre costul marginal și venitul marginal
• Exemplul 1 – poate un angajat în plus să determine o creștere a
profitului pentru exploatarea unui parchet?
• Exemplul 2 – menținerea pe picior încă 10 ani a unui arboret ce
este planificat la tăiere este justificată din perspectiva analizei
marginale?
Dobânda

• Banii au o valoare în timp.
• Valoare în timp a banilor este dobânda
• Dobânda se exprimă în procente – 10% dobândă înseamnă că la
1000 lei împrumutați azi trebuie plătit 100 lei în următorul an (dacă
nu se specifică altceva)
• Se aplică și la instrumentele financiare – ex- bonurile de tezaur.
2
Dobânda și valorile viitoare
Valoare viitoare – Valoarea la care o investiție va crește după

acumularea dobânzilor.
Dobândă combinată – dobânda la dobândă.
Dobânda simplă- dobânda câștigată numai la investiția inițială.
Valoarea viitoare a banilor din prezent
VV = VP ´ (1 + i ) n
• VV – valoarea viitoare
• VP – valoarea prezentă
• i – dobânda
• n – nr. ani
3
Exemplu – valori viitoare
• George hotărăște să se criogeneze în anul 2016 având 0,93 RON în

contul său curent care plătește 2,25 % dobândă compusă anual
(capitalizare). Cât va avea George în contul său în anul 3016 când se
va trezi?
Valoare prezentă (actualizată) a banilor din

viitor
Valoarea de azi a unei sume de bani pe primită la un anumit
moment în viitor:
VVn = VP ´ (1 + i )
n
VVn
VP =
(1 + i )n
4
Puterea ratelor de discount
1.00 0%
0.75
0.5
5%
0.25 10%
15%
20%
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Perioade
Aplicații
• Anuitățile
• Calculul perioadelor de rambursare
• Calculul momentului de constituire a unui depozit
• Aprecierea eficienței unei investiții – discontarea fluxurilor de
numerar
• Comparația dintre investiții
5
Anuitățile
• Anuitatea reprezintă suma de bani plătită anual, pe perioadă

determinată, de către un debitor pentru rambursarea creditului și
plata dobânzilor aferente.
Anuități
6
Aplicație – discontarea fluxurilor de
numerar
0 1 2 3 4
10%
100 300 300 -50

90.91
247.93
225.39
-34.15
530.08 = VP
Analiza financiară a unei afaceri
• Evaluarea afacerilor pe perioade mai lungi

• VPN se poate folosi pentru afaceri indiferent de perioada pe care se
desfășoară acestea
• Puri și simplu discontați fluxul de numerar la data actuală și extrageți
valoarea investiției
7
RIR grafic
Profilul VPN pentru acest proiect

60,000
50,000
RIR = 9,6%
40,000 (când VPN= 0)
NPV ($)
30,000
20,000
10,000
0
(10,000) 2% 5% 10% 15%
(20,000)
Rada de discount
Criterii financiare in ceea ce privește

începerea unei afaceri
• Regula VPN spune că se recomandă investițiile în proiecte cu VPN
pozitivă atunci când fluxul de numerar e discontat la costul de
oportunitate al capitalului
• Regula RIR spune ca se recomanda investițiile in proiecte care
oferă o rata de recuperare care depășește costul de oportunitate al
capitalului
8
• Riscurile sunt evenimente a căror probabilitate de apariție se poate
calcula
• Exemplu – riscul de apariție a unui incendiu de pădure
• Incertitudinile – evenimente a căror probabilitate de producere nu
se poate cuantifica în termeni statistici
• Exemplu – prețurile viitoare de valorificare a masei lemnoase (deși
prețurile au crescut ca trend general, au existat căderi de prețuri de
la o lună la alta)
• Asteptările – au caracter individual
9
Lungimea perioadei de producție
Datorită perioadelor lungi de producție, în silvicultură, dobânzile sunt

de o importanță foarte mare
Exemplu – Creșterea valorii de 10000 RON
dobânda 10 ani 25 ani 50 ani 100 ani

2% 12189 16406 26916 72446
6% 17909 42919 184202 3393020
10% 25937 108347 1173908 138 mil
15% 40455 329189 10836574 …..
Curs 10 – Componente ale

managementului (1) -
Planificarea

10
Cele 4 Componente de bază ale
managementului
• PLANIFICARE
• ORGANIZARE
• COORDONARE
• INFLUENȚARE
• CONTROL/MONITORIZARE
Conținut
• Componente ale managementului elemente generale
• Planificarea
11
Planificarea (previziunea)
• Planificarea: ansamblul de acțiuni prin care se stabilesc

obiectivele firmei, se formulează modalitățile de acțiune și
se stabilesc resursele necesare.
• Activități componente:
• prognoza;
• planificarea;
• programarea.
• Rezultatele exercitării funcției: strategii, politici, planuri,

programe
Organizarea
• Organizarea – ansamblul de acțiuni prin care se constituie

sistemul conducător, sistemul condus și relațiile dintre
acestea.
• organizarea activităților de producție sau servicii;
• organizarea muncii;
• organizarea managementului.
• Rezultatele exercitării funcției: structura organizatorică,

sistemul informațional, sistemul decizional.
12
Coordonarea
• Coordonarea – ansamblul acțiunilor prin care se

armonizează în timp și spațiu deciziile managerilor și
acțiunile personalului
• comunicarea;
• ascultarea activă.
• Rezultatele exercitării funcției: prevenirea și/sau

eliminarea disfuncționalităților generate de modificarea
mediului extern sau de comportamentul oamenilor.
Influențarea (antrenarea)
• Antrenarea – ansamblul de acțiuni prin care

managementul determină angajații să contribuie la
realizarea obiectivelor.
• motivarea;
• demotivarea.
• Rezultatele exercitării funcției: satisfacția/insatisfacția în

muncă, performanțe individuale și de grup, realizarea
carierei profesionale.
13
Controlul
• Control – monitorizare - reglare – ansamblul acțiunilor prin

care se compară realizările cu obiectivele stabilite, se
identifică abaterile și se adoptă măsuri de corectare.
• Măsurarea realizărilor firmei și a componentelor ei(filiale, unități de afaceri,
etc);
• Compararea realizărilor cu obiectivele planificate;
• Identificarea abaterilor și a cauzelor care le-au generat;
• Adoptarea măsurilor de reglare a funcționării
• Rezultatele exercitării funcției: refacerea sau menținerea

echilibrului organizației într-un mediu extrem de
schimbător.
Conținut
• Componente ale managementului elemente generale
• Planificarea
14
Planificarea
• Planificarea nu poate fi ocolită, amânată sau pur și simplu,
suprimată
• Ex: combustibilii, cadrul legislativ, condițiile de export, etc.
• Realizarea planului presupune existența unei viziuni de ansamblu și
a unei analize a posibilităților
• Posibilitatea modificării rapide a parametrilor de lucru
• Planificarea, ca funcție a managementului, este implicată în toate
activitățile firmei, la toate nivelurile de decizie, în oricare din
subdiviziunile sale organizatorice, pe palierul conducătorului sau al
executantului
Planificarea în afaceri și funcțiile

managementului (1)
1. Elaborarea planurilor generale și sectoriale
• Stabilirea obiectivelor strategice, tactice și operaționale

• Elaborarea metodelor și mijloacelor specifice de realizare a planurilor
Ex: planul de producție silvică sau planul de exploatare, planul de

aprovizionare, planul de recrutare și selecție a forței de muncă, planul de
întreținere și reperații a utilajelor, planul de construcții sau organizare de
șantier, planul inventarelor, etc.
15
managementului (2)
• Menţinerea sau perfecţionarea structurii actuale sau schimbarea
radicală a STRUCTURII ORGANIZATORICE
-Structura organizatorică
-Stabilirea structurii personalului (categoriile de personal, numărul,
calificarea, mobilitatea, atribuții)
-Ex: cerere pe piață a puieților ornamentali, intrare pe o nouă piață,

noi servicii sau produse, etc.
-Ex: ani 70, firma BMV – pierderea întâietății pe piață în contextul
realizării unei ample retehnologizări

managementului (3)
3. Stabilirea structurii personalului – resursele umane
- categoriile de personal
- numărul
- calificarea
- mobilitatea
- politicile interne privind resursele umane
16
managementului (4)
4. Decizie și conducere – alegerea unei metode adecvate de
conducere
- Metoda adecvată de conducere și influențare a personalului –
conducerea prin obiective, conducerea prin excepție, conducerea
prin proiecte, conducerea prin bugete, metode speciale

managementului (5)
5. Monitorizare și control
- Monitorizare permanentă a modului de îndeplinire a planurilor
sectoriale
- Realizarea și implementarea unui plan al riscurilor (planificarea
riscurilor – seminar)
- Managementul riscurilor – Planul B
17
Planificarea - Etape
1. Analiza pieței și conștientizarea ocaziilor favorabile de

pe piață
2. Definirea clară a obiectivelor urmărite
3. Stabilirea precisă a premiselor pe care ne bazăm
valorificarea ocaziilor de pe piață
4. Identificarea posibilelor variante de rezolvare a
problemei
5. Analiza comparativă a variantelor luate în calcul
6. Alegerea unei soluții și fixarea limitelor posibile ale
obiectivelor
7. Adoptarea deciziei. Elaborarea planurilor sectoriale și a
bugetelor
1. Analizarea pieței și conștientizarea existenței ocaziilor favorabile

de pe piață
1. Factorii externi ai firmei
1. Starea pieței la nivel global, regional și local
2. Concurenții
3. Clienții
4. Mediul de afaceri – restricțiile
5. Legislația
2. Factorii din interiorul firmei
1. Punctele tari
2. Punctele slabe
Analiza factorilor interni include: resurse și management
18
Ocazii favorabile de afaceri
• Schimbări de pe piața produselor din lemn – Ex.

panourile aglomerate
• Schimbări datorate unor noi abordări – Ex.
certificarea forestieră
• Valorificarea piețelor de nișă – Ex: mobilierul
artizanal
• Valorificarea complexă a produselor
nelemnoase a pădurii
• Inovații
-Care este scopul precis al planificării?

-Ce nivel dorim să atingem la sfârșit?
-Care este orizontul de timp?
-Care sunt șansele de reușită?
-Ce are trebui să schimbăm?
19
3. Stabilirea precisă a premiselor pe care ne bazăm valorificarea

ocaziilor de pe piață
-Unde vor opera planurile pa cere le concepem?
-Care este genul de profit urmărit? Un câștig imediat? O poziție mai
bună pe piață? Un parteneriat avantajos?
-Poate fi atins țelul stabilit? În ce condiții?
4. Identificarea posibilelor variante de rezolvare a problemei

- Câte variante real posibile pot fi luate în considerare?
- Care sunt restricțiile și cum putem să minimalizăm eventualele
efecte negative ale acestora
20
5. Analiza comparativă (detaliu) a variantelor luate în calcul

- Care sunt criteriile luate în calcul pentru alegrea variantelor?
- Pot fi corect cuantificate aceste criterii?
- Există o corespondență valabilă (și acceptabilă) între domeniul
criteriilor și cel al obiectivelor urmărite?
6. Alegerea unei soluții și fixarea limitelor posibile ale obiectivelor

care trebuie atinse
- Care sunt punctele tari și mai ales, punctele slabe ale soluției
reținute?
- Limitările se înscriu în granițele acceptate?
- Ulterior vom pute interveni pentru eventualele corecții?
7. Adoptarea deciziei. Elaborarea planurilor sectoriale și a bugetelor

• până la ce niveluri elaborăm planurile de detaliu?
• care sunt factorii de decizie direct implicaţi?
• câtă putere reală de decizie trebuie să aibă fiecare
• dintre aceştia?
• care sunt restricţiile bugetare? pot fi surmontate?
21
Ierarhizarea planurilor la nivelul ulei
organizații

1. Care sunt funcțiile managementului?
2. Ce includ resursele umane ca funcție a
managementului?
3. Care sunt etapele planificării ca funcție a
managementului?
4. Dați exemple de ocazii favorabile de afaceri pentru
sectorul forestier care necesită adaptarea planificării.
5. Care sunt etapele planificării?
6. Care este diferența de nivel dintre politici și strategii.la
nivelul firmei?
22
Antonoaie, N., 2003, Management Forestier, Ed. Leda, Constanța.
23

Conținut
Recapitulare curs 10
Organizarea
- Componentele structurii organizatorice
- Sisteme clasice de organizare
- Sisteme moderne de organizare
- Eficiența structurilor organizatorice
- Limitele încărcării manageriale și matricea organizării
- Posibile structuri ale unei organizații din sectorul forestier
1
managementului
• PLANIFICARE
• ORGANIZARE
• COORDONARE
• INFLUENȚARE
Planificarea
suprimată


executantului
2
managementului (1)
1. Elaborarea planurilor generale și sectoriale
• Stabilirea obiectivelor strategice, tactice și operaționale

• Elaborarea metodelor și mijloacelor specifice de realizare a planurilor
Ex: planul de producție silvică sau planul de exploatare, planul de

aprovizionare, planul de recrutare și selecție a forței de muncă, planul de
întreținere și reperații a utilajelor, planul de construcții sau organizare de
șantier, planul inventarelor, etc.

managementului (2)
• Menținerea sau perfecționarea structurii actuale sau schimbarea
radicală a STRUCTURII ORGANIZATORICE
-Structura organizatorică
-Stabilirea structurii personalului (categoriile de personal, numărul,
calificarea, mobilitatea, atribuții)
Ex: cerere pe piață a puieților ornamentali, intrare pe o nouă piață,

noi servicii sau produse, etc.
Ex: ani 70, firma BMV – pierderea întâietății pe piață în contextul
realizării unei ample retehnologizări
3
managementului (3)
3. Stabilirea structurii personalului – resursele umane
- categoriile de personal
- numărul
- calificarea
- mobilitatea
- politicile interne privind resursele umane

managementului (4)
4. Decizie și conducere – alegerea unei metode adecvate de
conducere
- Metoda adecvată de conducere și influențare a personalului –

conducerea prin obiective, conducerea prin excepție, conducerea
prin proiecte, conducerea prin bugete, metode speciale, etc.
4
managementului (5)
5. Monitorizare și control
- Monitorizare permanentă a modului de îndeplinire a planurilor

sectoriale
- Realizarea și implementarea unui plan al riscurilor (planificarea
riscurilor – seminar)
- Managementul riscurilor – Planul B
1. Analiza pieței și conștientizarea ocaziilor favorabile de

pe piață
3. Stabilirea precisă a premiselor pe care ne bazăm
valorificarea ocaziilor de pe piață
4. Identificarea posibilelor variante de rezolvare a
problemei
5. Analiza comparativă a variantelor luate în calcul
6. Alegerea unei soluții și fixarea limitelor posibile ale
obiectivelor
7. Adoptarea deciziei. Elaborarea planurilor sectoriale și a
bugetelor
5
Ierarhizarea planurilor la nivelul ulei
organizații
Curs 10 – Componente ale

managementului (2) -
Organizarea

6
Conținut
Organizarea
- Componentele structurii organizatorice
- Sisteme clasice de organizare
- Sisteme moderne de organizare
- Eficiența structurilor organizatorice
- Limitele încărcării manageriale și matricea organizării
- Posibile structuri ale unei organizații din sectorul forestier
Organizarea
Orice structură organizatorică, dacă este constituită și funcționează

pe criterii de eficiență, poate fi condiție de bază pentru succesul în
afaceri
Nu există scheme universal valabile. Există, cel mult, cadre,

coordonate, exemple din care ne putem inspira.
Fiecare firmă poate fi considerată un unicat în materie de organ izare
7
Organizarea
Organizarea este un proces de dezvoltare și administrare a unei

organizații – indiferent de tipul, misiune și obiectivele declarate de
aceasta – pentru asigurarea efectivă a organizării sale
-Structura organizației
-Mijloacele și tehnicile prin care organizația poate determina cele
mai bune rezultate individuale ale membrilor săi
d.p.d.v. formal…...organizarea
• ansamblul persoanelor ş̦i subdiviziunilor organizatorice

astfel constituite încât să ofere optimul în atingerea
obiectivelor stabilite (postul, funcția, compartimentul,
departamentul, divizia, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic,
relațiile);
• ansamblul documentelor necesare definirii structurii

(organigrama, regulamentul de organizare și funcționare,
fișa postului).
8
Componentele structurii organizatorice (1)
• Postul – obiectivele, sarcinile, responsabilitățile,

cunoștințele și atitudinile cerute unui angajat
• Fisa postului
• Funcția – totalitatea posturilor ce prezintă caracteristici
principale asemănătoare – conducere și/sau execuție
• Compartiment – persoanele care îndeplinesc sarcini

omogene
• Departament – mai multe compartimente
• Nivelul ierarhic – totalitatea subdiviziunilor organizatorice

situate la aceeași distanță ierarhică față de structura
centrală
• Ponderea ierarhică
• Relații organizatorice – de autoritate, de cooperare, de

control
• Organigramă
9
Sisteme de organizare
• Clasice
• Liniar
• Funcțional
• Ierarhic-funcțional
• Moderne
• Pe baza funcțiilor întreprinderii
• Orientata pe produs
• Orientata teritorial
• Organizarea de tip matrice
• Orientata pe consumator
• Etc.
Sisteme clasice de organizare
a) Sistemul liniar/ierarhic
10
b) Sistemul de organizare funcțional
c) Sistemul ierarhic-funcțional
11
Sisteme moderne de organizare
a) Pe baza funcțiilor întreprinderii

b) Organizare pe principiul teritorial
12
C) Orientată pe produs sau linie tehnologică
13
d) Organizare matriceala
Eficiența structurilor organizatorice
Factori care afectează eficiența unei structuri organizatorice:
• Orientarea strategică a conducerii către performanta de vârf

• Echipe puternice de management la toate nivelurile
• Forța de muncă foarte bine motivată
• O structură adecvată activității organizației, culturii sale și mediului
• O continuă preocupare pentru inovare
• O cooperare eficientă în cadrul organizației
• Stilul managerial
• Definire clară a misiunii, obiectivelor, politicilor și strategiilor firmei
• Cultura organizațională corespunzătoare
• O solidă bază financiară și un sistem de contabilitate și de control
solid
14
Funcționare eficientă a organizației
economice
• Limitele încărcării manageriale
• Structura de bază și matricea organizării
• Relațiile de autoritate
• Poziția și puterea grupurilor informale
Limitele incarcarii manageriale
15
Matricea organizarii
Posibile structuri pentru unitățile de

administrare silvica (ocoale silvice)
- fond forestier și tehnologia informației;
- cultura și refacerea pădurilor;
- paza și protecția pădurilor;
- producție și calitate;
- comercial – marketing;
- resurse umane și relații publice;
- financiar – contabil;
- secretariat, administrație, juridic.
16
Posibile structuri pentru întreprinderile de
exploatare a lemnului
- producție;
- logistică (aprovizionare);
- calitate și tehnologia informației;
- cercetare-dezvoltare (investiții);

1. Ce prevederi credeți că include fișa postului de pădurar?
2. Ce prevederi credeți că include fișa postului de șef de
district?
3. În ce categorie de structură de organizare se încadrează
un ocol silvic din cadrul RNP-Romsilva? Dar direcțiile
silvice județene?
4. Care dintre structurile organizatorice este cea mai
potrivită pentru o firmă de exploatare a lemnului ce are
două echipe de exploatare și transportului lemnului
externalizat? De ce?
5. Cum influențează încărcarea managerială eficiența unei
întreprinderi?
17
Antonoaie, N., 2003, Management Forestier, Ed. Leda, Constanța.
18

Conținut
Fundamentarea deciziilor și analiza performanței

Introducere
Analiza cost beneficiu (ACB)
Metode de fundamentare a deciziilor
Evaluarea performanței
1
managementului
• PLANIFICARE
• ORGANIZARE
• COORDONARE
• INFLUENȚARE
Planificarea
suprimată


executantului
2
Organizarea
Organizarea este un proces de dezvoltare și administrare a unei

organizații – indiferent de tipul, misiune și obiectivele declarate de
aceasta – pentru asigurarea efectivă a organizării sale
-Structura organizației
-Mijloacele și tehnicile prin care organizația poate determina cele
mai bune rezultate individuale ale membrilor săi
d.p.d.v. formal…...organizarea
• ansamblul persoanelor ş̦i subdiviziunilor organizatorice

astfel constituite încât să ofere optimul în atingerea
obiectivelor stabilite (postul, funcția, compartimentul,
departamentul, divizia, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic,
relațiile);
• ansamblul documentelor necesare definirii structurii

(organigrama, regulamentul de organizare și funcționare,
fișa postului).
3
• Postul – obiectivele, sarcinile, responsabilitățile,

cunoștințele și atitudinile cerute unui angajat
• Fisa postului
• Funcția – totalitatea posturilor ce prezintă caracteristici
principale asemănătoare – conducere și/sau execuție
• Compartiment – persoanele care îndeplinesc sarcini

omogene
• Departament – mai multe compartimente
• Nivelul ierarhic – totalitatea subdiviziunilor organizatorice

situate la aceeași distanță ierarhică față de structura
centrală
• Ponderea ierarhică
• Relații organizatorice – de autoritate, de cooperare, de

control
• Organigramă
4
Sisteme de organizare
• Clasice
• Liniar
• Funcțional
• Ierarhic-funcțional
• Moderne
• Pe baza funcțiilor întreprinderii
• Orientata pe produs
• Orientata teritorial
• Organizarea de tip matrice
• Orientata pe consumator
• Etc.
a) Sistemul liniar/ierarhic
5
b) Sistemul de organizare funcțional
c) Sistemul ierarhic-funcțional
6
a) Pe baza funcțiilor întreprinderii

b) Organizare pe principiul teritorial
7
C) Orientată pe produs sau linie tehnologică
8
d) Organizare matriceala
Eficiența structurilor organizatorice
Factori care afectează eficiența unei structuri organizatorice:
• Orientarea strategică a conducerii către performanta de vârf

• Echipe puternice de management la toate nivelurile
• Forța de muncă foarte bine motivată
• O structură adecvată activității organizației, culturii sale și mediului
• O continuă preocupare pentru inovare
• O cooperare eficientă în cadrul organizației
• Stilul managerial
• Definire clară a misiunii, obiectivelor, politicilor și strategiilor firmei
• Cultura organizațională corespunzătoare
• O solidă bază financiară și un sistem de contabilitate și de control
solid
9
Funcționare eficientă a organizației
economice
• Limitele încărcării manageriale
• Structura de bază și matricea organizării
• Relațiile de autoritate
• Poziția și puterea grupurilor informale
Matricea organizarii
10
Posibile structuri pentru unitățile de
administrare silvica (ocoale silvice)
- fond forestier și tehnologia informației;
- cultura și refacerea pădurilor;
- paza și protecția pădurilor;
- producție și calitate;
Posibile structuri pentru întreprinderile de

exploatare a lemnului
- producție;
- logistică (aprovizionare);
- calitate și tehnologia informației;
- cercetare-dezvoltare (investiții);
11
Curs 12 – Fundamentarea
deciziei și analiza
performanței

Conținut
Introducere
12
Introducere
• Mediu economic în schimbare – necesitatea deciziilor
privind alocarea resurselor
• Decizii pe termen lung – strategii
• Decizii pe termen mediu – politici sectoriale sau politica
firmei
• Decizii pe termen scurt – cele mai multe, curente
• Soluția universală pentru fundamentarea deciziilor –
analiza cost beneficiu (ACB)
• ACB- toate datele pe care se ia o anumită decizie se
transformă în venituri (beneficii) și cheltuieli (costuri) –
pentru proiectele cu orizont de timp mare –este necesară
actualizarea
Actualizarea și alte căi de fundamentare a

deciziei
Operația prin care
rezultatele economice
M om e nt ul de
ce apar la decalaje
re fe rinţ ă mari de timp devin
Ca pit a liza re
Sc ont a re comparabile
V PN =C(1 +p) t V PN =C(1 +p) -t Utilitate:

- Metode
pre ze nt ă
pre ze nt ă
V a loa re
V a loa re
V a loa re
V a loa re
viit oa re
viit oa re
multicriteriale
- Evaluarea
performantei
p= rat a de ca pit a lizare p= rat a de sc onta re
dobâ nda la de pozit e dobâ nda la credit e
13
Conținut
Introducere
ACB post factum sau post-ante – realizată după finalizarea unui

proiect – compararea indicatorilor reali ai proiectului cu cei
preconizați inițial
ACB ante factum sau ex-ante – realizată – realizată anterior inițierii

unui proiect (fundamentare a deciziei) – se bazează pe scenarii
privind evoluția mediului economic (modificarea preșului energiei,
modificarea prețului materiei prime, etc.) - analiza senzitivității.
14
Indicatori ai ACB
VPN (valoarea prezentă netă) (venitul net actualizat) – suma valorilor
anuale actualizate a fluxului de numerar
RIR (rata internă de recuperare) (rata internă de rentabilitate) – rata

dobânzii la care VNA este 0
D
Vt - ( I t + Ct )
VNA = å
t =1 (1 + p) t
29
Rata de scont
Folosită pentru scontarea valorilor viitoare – ACB ex-ante

Depinde de dobânzile practicate de bănci la depozite (deci depinde de
dobânda de referință fixată de Banca Națională)
Depinde de inflație – dar și ea poate fi reglată de BN
Trebuie să se țină seama și de rata de socială de scont
15
Inflația
Procesul de creștere a tuturor prețurilor la care bunurile, serviciile și

manopera sunt tranzacționate pe piață
Triunghiul inflaționist
- Dezechilibrul dintre cererea agregată și oferta agregată
- Dezechilibrul datorat creșterii bruște a prețurilor factorilor de
producție
- Inflația intrinsecă
Rata socială de scont

Cu ce rată evaluăm proiectele cu impact social (Ex.
împăduririle) ?
Dacă proiectele se raportează la dobânzile pieței de capital –

VPN negativă – nu rentează
Dacă se raportează la randamentele obligațiunilor de stat –

toate alternativele decizionale sunt profitabile – risipirea
resurselor
Adesea se folosește rata medie a creșterii economice pe

perioade similare celei din proiectul analizat
16
Scenarii privind evoluția mediului
economic – prețurile
• Se realizează de cele mai
multe ori pe baza analizei
tendințelor
• Datorită erorilor estimației
estimaţiei
Eroarea
trebuie să se formuleze
minim trei scenarii: neutru,
pesimist și optimist Seria cronologică prognoza
• Dacă indicatorii
rentabilității depășesc
estimaţiei
pragurile limită în toate
Eroarea
cele trei scenarii, proiectul
este viabil
Conținut
Introducere
17
Informație – decizie – acțiune
Postulatul fundamental al teoriei deciziei este optimizarea
Pentru luarea unei decizii, informația este vitală
Cea mai riscantă decizie este neluarea niciunei decizii
De cele mai multe ori problemele de decizie sunt foarte complexe
Ex. retehnologizarea liniei de producție

dintr-o pepinieră
Variante ale deciziei: Criterii de evaluare

V1-linie tehnologică nouă E1-costuri totale
V2- modernizare parțială a liniei E2-costuri marginale
existente
E4-raport cost/beneficiu
V3- dezvoltarea liniei existente la
nivel tehnologic actual E5-fonduri imobilizate în anul I
Situația externă (dinamica dobânzilor pe piață)

- Curs descendent
- Curs relativ staționar
- Curs ascendent pronunțat
- Curs ascendent moderat
18
Decizia normativă
Matricea deciziei
- În condiții de relativă certitudine

- În condiții de risc
- În condiții de incertitudine
Decizia în condiții de relativă certitudine
Pentru retehnologizarea liniei principale de producție din

platforma de sortare și prelucrare a masei lemnoase,
unitatea beneficiară organizează un concurs pentru
furnizorii de utilaje din domeniul vizat. Conform caietului de
sarcini, ofertanții sunt obligați:
- Să livreze utilajele la 5 luni de la data adjudecării licitației
- Utilajele să fie din categoria celor lansate în ultimii 2 ani și
noi
- Să asigure montarea și punerea în funcțiune
- Să garanteze fiabilitatea utilajelor
- Să îndeplinească cerințe tehnice clare
19
(cont)
- Singurul factor extern (e) este prețul

- Beneficiarul va alege prețul cel mai scăzut
Decizia în condiții de risc
Firma de exploatare și transport V se află în competiție cu un singur

concurent puternic E. Orice decizie de a ridica sau a coborî prețurile
de valorificare a lemnului (cu implicație directă asupra volumului
vânzărilor) va fi în mare măsură influențată de ceea ce managerul
companiei V presupune că va face concurentul principal E.
(se cunoaște, cu aproximații acceptabile, intensitatea și sensul de

acțiune al fiecărui factor)
20
Decizia în condiții de risc (cont.)
Variante ale deciziei: Decizii ale concurenței

V1-ridică prețurile de vânzare E1-ridică prețurile (35%)
V2-scade prețurile de vânzare E2-scade prețurile moderat (25%)
până la minim posibil
E4-scade prețurile la minim (15%)
V3-pastrează prețurile la același
nivel E5-nu schimbă prețurile (25%)
Decizia în condiții de incertitudine
O firmă V din domeniul prestării serviciilor silvice și-a pis problema

proiectării și introducerii pe piață a unui nou serviciu. Aceleași
variante are și principalul său concurent E
(decidentul știe că factori externi pot influența decizia, dar nu poate

estima probabilitatea acțiunii acestora)
21
Decizia în condiții de incertitudine (cont.)
Variante ale deciziei:

V1 (E1) – perfecționează serviciile existente, cu implicații minore
asupra prețului actual de vânzare
V2 (E2) – promovează pe piață un nou serviciu în acest an
V3 (E3) – amână introducerea noului serviciu dar îl proiectează în
acest an
a) Criteriul optimist b) Criteriul pesimist

Managerul V va căuta ceea ce Managerul V va căuta ceea ce
este mai bun în fiecare variantă este cel mai rău în fiecare
și o alege pe cea cu câștig posibil variantă și o va alege pe aceea cu
maxim pierderea cea mai mică.
Ex: Daca alege V1, se bazează pe Ex. La varianta 1 se poate pierde
faptul că E va face același lucru cel mult 600 mii lei.
sau va adopta varianta E3
22
c) Criteriul echilibrului
Managerul va considera că toate efectele exterioare sunt egale ca
importanță (egale fiind și probabilitățile de producere a unuia sau
altuia)
Managerul va alege varianta care atinge maximul valorii medii
d) Criteriul minimizării regretului maxim și utilizarea arborilor de

decizie
(se va analiza la seminar DE VERIFICAT)
23
Decizia bazată pe arbori de decizie
D – dezvoltarea capacității
R – stagnare
CD – concurența –
dezvoltare
CR – concurența –
stagnare
V – efort de vânzare
N – fără efort de vânzare
B – condiții de piață mai
bune
I – aceleași condiții
P – condiții de piață mai
proaste
Pași în decizia efectivă
24
25
Conținut
Introducere
26
Metoda raportărilor simetrice (balanced scorecards) grupează

indicatorii economici în patru categorii, referitoare la: aspectele
financiare, relațiile cu clienții procesele interne și resursele umane.
Metoda indicatorilor de performanță – bazată pe compararea dintre
starea inițială și cea finală a anumitor indicatori cantitativi sau
calitativi cu ponderi diverse (vezi RNP-Romsilva)
Analiza frontierei – utilizarea mai multor inputuri pentru a produce
mai multe outputuri
Metoda raportărilor simetrice

Perspectiva Indicatorii
Fluxul monetar
Randamentul investiţiilor şi al capitalului
Financiară Rezultatele financiare
Randamentul acţiunilor
Fluenţa furnizării mărfii

Clienţi Gradul de mulţumire a clienţilor
Numărul total al activităţilor
Rata accidentelor produse din diverse cauze tehnologice
Procese interne
Rata defectelor de fabricaţie
Rata investiţiilor în formarea şi pregătirea resurselor umane

Rata îmbolnăvirii şi durata concediilor medicale
Resurse umane Rata medie a promovării într-un an
Un indicator al incluziunii sociale
27
1. Ce se înțelege prin actualizare a valorilor? La ce se
folosește actualizarea valorilor?
2. Explicați diferența dintre ACB post-ante și ex-ante.
3. Care sunt cauzele inflației? Ce efect are inflația asupra
ratei de scont?
4. Dați un exemplu de decizie bazată pe criteriul pesimist.
5. Dați exemplu de decizie luată pe baza analizării
arborelui deciziei.
6. Dați exemplu de indicator utilizat pentru evaluarea
performanței directorului general al RNP-Romsilva.
7. Ce se înțelege prin raportări simetrice (în domeniul
evaluării performanței)?
• Antonoaie, N., 2003, Management Forestier, Ed. Leda, Constanța
28
29

Conținut
Instrumente și politici forestiere (1)

• Schimbul de mărfuri – factor de progres
• Teoria avantajului comparativ
• Progresul tehnologic în economia forestieră
• Instrumente economice
• Taxele și efectul taxelor
1
Introducere
• Mediu economic în schimbare – necesitatea deciziilor
privind alocarea resurselor
• Decizii pe termen lung – strategii
• Decizii pe termen mediu – politici sectoriale sau politica
firmei
• Decizii pe termen scurt – cele mai multe, curente
• Soluția universală pentru fundamentarea deciziilor –
analiza cost beneficiu (ACB)
• ACB- toate datele pe care se ia o anumită decizie se
transformă în venituri (beneficii) și cheltuieli (costuri) –
pentru proiectele cu orizont de timp mare –este necesară
actualizarea
Actualizarea și alte căi de fundamentare a

deciziei
Operația prin care
rezultatele economice
M om e nt ul de
ce apar la decalaje
re fe rinţ ă mari de timp devin
Ca pit a liza re
Sc ont a re comparabile
V PN =C(1 +p) t V PN =C(1 +p) -t Utilitate:

- Metode
pre ze nt ă
pre ze nt ă
V a loa re
V a loa re
V a loa re
V a loa re
viit oa re
viit oa re
multicriteriale
- Evaluarea
performantei
p= rat a de ca pit a lizare p= rat a de sc onta re
dobâ nda la de pozit e dobâ nda la credit e
2
ACB post factum sau post-ante – realizată după finalizarea unui

proiect – compararea indicatorilor reali ai proiectului cu cei
preconizați inițial
ACB ante factum sau ex-ante – realizată – realizată anterior inițierii

unui proiect (fundamentare a deciziei) – se bazează pe scenarii
privind evoluția mediului economic (modificarea preșului energiei,
modificarea prețului materiei prime, etc.) - analiza senzitivității.
Indicatori ai ACB
VPN (valoarea prezentă netă) (venitul net actualizat) – suma valorilor
anuale actualizate a fluxului de numerar
RIR (rata internă de recuperare) (rata internă de rentabilitate) – rata

dobânzii la care VNA este 0
3
Rata de scont
Folosită pentru scontarea valorilor viitoare – ACB ex-ante

Depinde de dobânzile practicate de bănci la depozite (deci depinde de
dobânda de referință fixată de Banca Națională)
Depinde de inflație – dar și ea poate fi reglată de BN
Trebuie să se țină seama și de rata de socială de scont
Scenarii privind evoluția mediului

economic – prețurile
• Se realizează de cele mai
multe ori pe baza analizei
tendințelor
• Datorită erorilor estimației
estimaţiei
Eroarea
trebuie să se formuleze
minim trei scenarii: neutru,
pesimist și optimist Seria cronologică prognoza
• Dacă indicatorii
rentabilității depășesc
estimaţiei
pragurile limită în toate

Eroarea
cele trei scenarii, proiectul

este viabil
4
Informație – decizie – acțiune
Postulatul fundamental al teoriei deciziei este optimizarea
Pentru luarea unei decizii, informația este vitală
Cea mai riscantă decizie este neluarea niciunei decizii
De cele mai multe ori problemele de decizie sunt foarte complexe
Decizia normativă
Matricea deciziei
- În condiții de relativă certitudine

- În condiții de risc
- În condiții de incertitudine
5
Pentru retehnologizarea liniei principale de producție din

platforma de sortare și prelucrare a masei lemnoase,
unitatea beneficiară organizează un concurs pentru
furnizorii de utilaje din domeniul vizat. Conform caietului de
sarcini, ofertanții sunt obligați:
- Să livreze utilajele la 5 luni de la data adjudecării licitației
- Utilajele să fie din categoria celor lansate în ultimii 2 ani și
noi
- Să asigure montarea și punerea în funcțiune
- Să garanteze fiabilitatea utilajelor
- Să îndeplinească cerințe tehnice clare
Decizia în condiții de risc
Firma de exploatare și transport V se află în competiție cu un singur

concurent puternic E. Orice decizie de a ridica sau a coborî prețurile
de valorificare a lemnului (cu implicație directă asupra volumului
vânzărilor) va fi în mare măsură influențată de ceea ce managerul
companiei V presupune că va face concurentul principal E.
(se cunoaște, cu aproximații acceptabile, intensitatea și sensul de

acțiune al fiecărui factor)
6
Decizia în condiții de risc (cont.)
Variante ale deciziei: Decizii ale concurenței

V1-ridică prețurile de vânzare E1-ridică prețurile (35%)
V2-scade prețurile de vânzare E2-scade prețurile moderat (25%)
până la minim posibil
E4-scade prețurile la minim (15%)
V3-pastrează prețurile la același
nivel E5-nu schimbă prețurile (25%)
Decizia în condiții de incertitudine
O firmă V din domeniul prestării serviciilor silvice și-a pis problema

proiectării și introducerii pe piață a unui nou serviciu. Aceleași
variante are și principalul său concurent E
(decidentul știe că factori externi pot influența decizia, dar nu poate

estima probabilitatea acțiunii acestora)
7
Variante ale deciziei:

V1 (E1) – perfecționează serviciile existente, cu implicații minore
asupra prețului actual de vânzare
V2 (E2) – promovează pe piață un nou serviciu în acest an
V3 (E3) – amână introducerea noului serviciu dar îl proiectează în
acest an
a) Criteriul optimist b) Criteriul pesimist

Managerul V va căuta ceea ce Managerul V va căuta ceea ce
este mai bun în fiecare variantă este cel mai rău în fiecare
și o alege pe cea cu câștig posibil variantă și o va alege pe aceea cu
maxim pierderea cea mai mică.
Ex: Daca alege V1, se bazează pe Ex. La varianta 1 se poate pierde
faptul că E va face același lucru cel mult 600 mii lei.
sau va adopta varianta E3
8
c) Criteriul echilibrului
Managerul va considera că toate efectele exterioare sunt egale ca
importanță (egale fiind și probabilitățile de producere a unuia sau
altuia)
Managerul va alege varianta care atinge maximul valorii medii
d) Criteriul minimizării regretului maxim și utilizarea arborilor de

decizie
(se va analiza la seminar DE VERIFICAT)
9
Decizia bazată pe arbori de decizie
D – dezvoltarea capacității
R – stagnare
CD – concurența –
dezvoltare
CR – concurența –
stagnare
V – efort de vânzare
N – fără efort de vânzare
B – condiții de piață mai
bune
I – aceleași condiții
P – condiții de piață mai
proaste
Metoda raportărilor simetrice (balanced scorecards) grupează

indicatorii economici în patru categorii, referitoare la: aspectele
financiare, relațiile cu clienții procesele interne și resursele umane.
Metoda indicatorilor de performanță – bazată pe compararea dintre
starea inițială și cea finală a anumitor indicatori cantitativi sau
calitativi cu ponderi diverse (vezi RNP-Romsilva)
Analiza frontierei – utilizarea mai multor inputuri pentru a produce
mai multe outputuri
10
Metoda raportărilor simetrice
Perspectiva Indicatorii
Fluxul monetar
Randamentul investiţiilor şi al capitalului
Financiară Rezultatele financiare
Randamentul acţiunilor
Fluenţa furnizării mărfii

Clienţi Gradul de mulţumire a clienţilor
Numărul total al activităţilor
Rata accidentelor produse din diverse cauze tehnologice
Procese interne
Rata defectelor de fabricaţie
Rata investiţiilor în formarea şi pregătirea resurselor umane

Rata îmbolnăvirii şi durata concediilor medicale
Resurse umane Rata medie a promovării într-un an
Un indicator al incluziunii sociale
Curs 13 – Instrumente și
politici forestiere (1)

11
Conținut

Schimbul de mărfuri – factor de progres
• Orice resursă este limitată

• Utilizarea resurselor – legea randamentelor descrescătoare
• Schimbul de mărfuri este un mijloc de alocare optimă a resurselor,

la nivel național și internațional
• Mobilitatea capitalului între țări este mai mică decât mobilitatea

capitalului în granițele aceleiași țări
• Mobilitatea resurselor umane este redusă atât în interiorul fiercărei
țări în parte cât și între state
12
Prot e c ţ ionism c om e rcia l Libe ra lism c om e rc ia l
Ec onom ie a ut a rhic ă Ec onom ie ba za t ă pe

c om e rţ libe r
• Economia autarhică – bazată pe protecționism comercial – taxare

importuri, etc.
• Economia bazată pe comerț liber – fără piedici transfrontaliere
Integrarea economică
• Acorduri comerciale preferențiale între părți

• Crearea unor zone de comerț liber
• Uniuni vamale
• Piața comună
• Uniunea economică
• Uniunea monetară
13
Conținut

Teoria avantajului comparativ
• Ricardo – Teoria costurilor comparative și a avantajelor relative

reciproce în comerțul internațional
• Câștigul realizat de către o națiune care produce și vinde la extern

bunurile pe care le realizează cu costuri de producție mai mici
relativ cu alte bunuri naționale, iar în schimbul lor procură alte
mărfuri a căror realizare la intern se dovedește mai puțin
avantajoasă
• Legea avantajului comparativ se poate enunța astfel: Este

întotdeauna mai avantajos pentru două țări să dezvolte relații
comerciale bilaterale, cu condiția ca ele să se specializeze în
producerea acelui bun în care înregistrează cel mai mare avantaj
relativ sau cel mai mic dezavantaj relativ
14
Conținut

• Progresul tehnologic. Progresul tehnologic în economia forestieră
15
Progresul tehnologic în economia forestieră
Cerințele ce jalonează politica forestieră provin din trei zone distincte

ale economiei reale:
- Industria lemnului
- Exploatarea și cultura pădurilor
- Politica de mediu
- Datorită des-invocatelor particularități ale economiei forestiere,

tehnologiile sunt condiționate de modul în care este definit regimul
silvic care, la rândul lui, este definit în funcție de strategia sectorială
pe termen lung. Aceste dependențe, cu cât sunt mai strânse, cu
atât restricționează progresul tehnologic, motiv pentru care politica
forestieră condiționează progresul tehnologic și nu invers
Modul în care principalii actori sociali din

economia forestieră au influențat progresul
tehnologic și politicile forestiere
Industria prelucrătoare Cultura şi exploatarea pădurilor Politica de mediu şi politica
energetică
Scopul vizat de perfecţionarea tehnologiilor
Creşterea profitului Reducerea cheltuielilor de exploatare Reducerea costurilor sociale generate
de externalităţile negative
Obiective specifice
Creşterea gradului de utilizare a masei Creşterea gradului de mecanizare Crearea unei reţele naţionale de arii
lemnoase Reducerea cheltuielilor specifice cu protejate Natura 2000
munca vie şi cu transportul tehnologic
Diversificarea gamei de produse pe
bază de lemn
Mijloace şi direcţii ale progresului tehnologic

Creşterea proporţiei răşinoaselor în Extinderea tăierilor rase urmate de Zonarea funcţională a pădurilor
structura fondului forestier plantaţii Crearea sistemului de arii protejate
Crearea culturilor specializate în care Crearea de mari pepiniere supuse legii Campanii de conştientizare publică
se aplică tehnologii intensive sub randamentelor descrescătoare Evaluarea funcţiilor de protecţie pentru
raportul utilizării capitalului (productivitate mare a muncii, a justifica direcţionarea politicilor
(fertilizanţi, irigaţii, puieţi produşi prin consum redus de manoperă şi ridicat sectoriale (în gospodărirea apelor, a
inginerie genetică) de capital) pădurilor şi a deşeurilor)
Extinderea reţelei de drumuri
forestiere
Reducerea ratei accidentelor de
muncă, adoptarea unor măsuri de
protecţie a muncii
Folosirea funicularelor în zonele greu
accesibile
16
În cultura și regenerarea pădurilor
Cai de reducere a costurilor fixe şi Impactul asupra rentabilităţii capitalului investit şi

variabile intensitatea acestui impact
Controlul calităţii seminţelor la Scade costul specific prin reducerea pierderilor pe fluxul
instalarea în solarii de producţie – impact redus
Mecanizarea majorităţii operaţiilor în Scade costul specific datorită producţiei cu randamente
pepiniere crescătoare – prin buna organizare a producţiei în
pepiniere foarte mari, de ordinul zecilor de hectare, la
creşteri relativ mici ale costurilor
Producerea puieţilor cu rădăcini Creşte elasticitatea cererii, datorită siguranţei mai mari
protejate în cultură. Odată realizată investiţia, costul de producţie
scade, creşte marja de profit (cerere elastică = preţ de
echilibru ridicat).
Utilizarea de material germinativ Investiţii iniţiale foarte mari, dar cu amortizare sigură şi
provenit din culturi de ţesuturi rapidă doar dacă cererea este mare.
(multiplicare in vitro)
Exploatări forestiere și industria lemnului
• Echipamente multifuncționale vs. exploatare cu atelaje
• Modificări în cerere datorită progresului tehnologic
17
Conținut

Instrumente economice
• Internalizarea externalităților (costuri sau surplus social reglate pe

linie monetară)
• Folosite mai cu seamă în protecție mediului
36
18
Instrumentul economic Avantaje Dezavantaje
Taxe de folosire a resurselor naturale Internalizează parte din costul social al Taxele de valoare redusă pot avea un impact
(ape, minerale, pietriş din albia utilizării resursei redus şi nu descurajează supra – exploatarea
râurilor) Încurajează reducerea consumului şi resurselor
ecologizarea tehnologiilor
Penalităţi şi amenzi Idem Idem
Subvenţii pentru cercetare- Induc un comportament ecologic la Se bazează pe capacitatea de măsurare a
dezvoltare în domeniul tehnologiilor costuri relative reduse unui număr redus de componente.
ecologice. Impozitare diferenţiată Aspectele regionale sunt dificil de luat în
consideraţie
Monitorizare costisitoare.
Taxe pe poluare Încurajează dezvoltarea de tehnologii Monitorizare costisitoare.
ecologice
Penalităţi pentru deversări Sunt conforme principiului poluatorul Acceptate greu de public şi grupurile de
accidentale plăteşte. interese +/- afectate de preţul apei.
Internalizează costul
social.
Subvenţii directe pentru activităţile Încurajează mai degrabă activităţile Necesită surse de finanţare; pot conduce la o
cu impact ecologic pozitiv dezirabile decât să le descurajeze pe alocare ineficientă când utilizatorii vor căuta
cele indezirabile să extragă maximum de rentă chiar din
subvenţie.
Taxe sau amenzi de atenţionare Evaziune mai redusă pe măsură ce tot Se bazează pe capacitatea de măsurare a
mai mulţi agenţi economici sunt dispuşi unor poluanţi uşor de identificat;
să plătească aceste sume, din veniturile Dificil de luat în calcul aspectele regionale
realizate
Permise/credite Uşor de implementat deoarece sunt Nu pot fi aplicate decât acolo unde se
negociabile/transferabile generatoare de venituri suplimentare folosesc relativ puţine tehnologii de
pentru cei ce reuşesc să polueze mai producţie, în care nivelul de poluare se
puţin monitorizează indirect, pe baza bilanţului de
37
substanţe poluate în materia primă şi în
produsul finit
Credite transferabile și permise negociabile
• Poluatorul și poluantul trebuie lăsați să negocieze între ei – soluție

de rezolvare a costurilor socialeâ
19
Instrumente adaptate economiei forestiere
Pentru promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare

- subvenții
- permise negociabile
- amenzi și penalități
Plata serviciilor ecosistemice
- compensarea restricțiilor asupra utilizării pădurii
- Exemplu - Austria
39
Taxele și impozitele
• Taxa pe valoare adăugată

• Taxarea veniturilor
• Impozitul funciar
40
20
Mecanismul taxei pe valoare adăugată
(TVA)
• Taxare neutrală
• Nu
distorsionează
valoarea niciunui
produs sau
serviciu
Impozitul pe venit
• Cota unică de impozitare

• Impozitarea progresivă
21
Impozitul funciar
Impozit pe valoarea terenului Nu modifica exploatabilitatea

Impozit pe valoarea fondului Reduce vârsta exploatabilității
de producție
Impozit pe valoarea lemnului Mărește vârsta de tăiere
recoltat
Alte instrumente economice

Instrumente stimulative
• Scutirea de impozit pe profitul reinvestit
• Ajutoarele de minimis
• Cofinanțarea investițiilor
• Ajutorarea firmelor aflate la începutul activității
Instrumente coercitive
-Amenzi și penalități – obligații legislative (costuri
ridicate la control)
-........
44
22
1. Explicați de ce schimbul de mărfuri constituie un factor

de progres.
2. În ce constă o uniune vamală?
3. Explicați teoria avantajului competitiv în comerțul
exterior
4. Care sunt antitezele în ceea ce privește progresul
tehnologic în exploatări forestiere?
5. Enunțați și explicați principalele instrumente folosite în
reglarea externalităților negative în domeniul protecției
mediului.
6. Explicați mecanismul TVA.
Drăgoi, M., 2000. Economie Forestieră, Editura Economică, București
23
24

Conținut

• Indicatori ai sustenabilității
• Metode de analiză și direcționare a politicilor economice – analiza cadrului
logic și curba Kuzneț
• Responsabilitatea socială
• Politica forestieră a UE
1
• Orice resursă este limitată

• Utilizarea resurselor – legea randamentelor descrescătoare
• Schimbul de mărfuri este un mijloc de alocare optimă a resurselor,

la nivel național și internațional
• Mobilitatea capitalului între țări este mai mică decât mobilitatea

capitalului în granițele aceleiași țări
• Mobilitatea resurselor umane este redusă atât în interiorul fiercărei
țări în parte cât și între state
Prot e c ţ ionism c om e rcia l Libe ra lism c om e rc ia l
Ec onom ie a ut a rhic ă Ec onom ie ba za t ă pe

c om e rţ libe r
• Economia autarhică – bazată pe protecționism comercial – taxare

importuri, etc.
• Economia bazată pe comerț liber – fără piedici transfrontaliere
2
Integrarea economică
• Acorduri comerciale preferențiale între părți

• Crearea unor zone de comerț liber
• Uniuni vamale
• Piața comună
• Uniunea economică
• Uniunea monetară
Teoria avantajului comparativ
• Ricardo – Teoria costurilor comparative și a avantajelor relative

reciproce în comerțul internațional
• Câștigul realizat de către o națiune care produce și vinde la extern

bunurile pe care le realizează cu costuri de producție mai mici
relativ cu alte bunuri naționale, iar în schimbul lor procură alte
mărfuri a căror realizare la intern se dovedește mai puțin
avantajoasă
• Legea avantajului comparativ se poate enunța astfel: Este

întotdeauna mai avantajos pentru două țări să dezvolte relații
comerciale bilaterale, cu condiția ca ele să se specializeze în
producerea acelui bun în care înregistrează cel mai mare avantaj
relativ sau cel mai mic dezavantaj relativ
3
Modul în care principalii actori sociali din
economia forestieră au influențat progresul
tehnologic și politicile forestiere
Industria prelucrătoare Cultura şi exploatarea pădurilor Politica de mediu şi politica
energetică
Scopul vizat de perfecţionarea tehnologiilor
Creşterea profitului Reducerea cheltuielilor de exploatare Reducerea costurilor sociale generate
de externalităţile negative
Obiective specifice
Creşterea gradului de utilizare a masei Creşterea gradului de mecanizare Crearea unei reţele naţionale de arii
lemnoase Reducerea cheltuielilor specifice cu protejate Natura 2000
munca vie şi cu transportul tehnologic
Diversificarea gamei de produse pe
bază de lemn
Mijloace şi direcţii ale progresului tehnologic

Creşterea proporţiei răşinoaselor în Extinderea tăierilor rase urmate de Zonarea funcţională a pădurilor
structura fondului forestier plantaţii Crearea sistemului de arii protejate
Crearea culturilor specializate în care Crearea de mari pepiniere supuse legii Campanii de conştientizare publică
se aplică tehnologii intensive sub randamentelor descrescătoare Evaluarea funcţiilor de protecţie pentru
raportul utilizării capitalului (productivitate mare a muncii, a justifica direcţionarea politicilor
(fertilizanţi, irigaţii, puieţi produşi prin consum redus de manoperă şi ridicat sectoriale (în gospodărirea apelor, a
inginerie genetică) de capital) pădurilor şi a deşeurilor)
Extinderea reţelei de drumuri
forestiere
Reducerea ratei accidentelor de
muncă, adoptarea unor măsuri de
protecţie a muncii
Folosirea funicularelor în zonele greu
accesibile
4
Instrumentul economic Avantaje Dezavantaje
Taxe de folosire a resurselor naturale Internalizează parte din costul social al Taxele de valoare redusă pot avea un impact
(ape, minerale, pietriş din albia utilizării resursei redus şi nu descurajează supra – exploatarea
râurilor) Încurajează reducerea consumului şi resurselor
ecologizarea tehnologiilor
Penalităţi şi amenzi Idem Idem
Subvenţii pentru cercetare- Induc un comportament ecologic la Se bazează pe capacitatea de măsurare a
dezvoltare în domeniul tehnologiilor costuri relative reduse unui număr redus de componente.
ecologice. Impozitare diferenţiată Aspectele regionale sunt dificil de luat în
consideraţie
Monitorizare costisitoare.
Taxe pe poluare Încurajează dezvoltarea de tehnologii Monitorizare costisitoare.
ecologice
Penalităţi pentru deversări Sunt conforme principiului poluatorul Acceptate greu de public şi grupurile de
accidentale plăteşte. interese +/- afectate de preţul apei.
Internalizează costul
social.
Subvenţii directe pentru activităţile Încurajează mai degrabă activităţile Necesită surse de finanţare; pot conduce la o
cu impact ecologic pozitiv dezirabile decât să le descurajeze pe alocare ineficientă când utilizatorii vor căuta
cele indezirabile să extragă maximum de rentă chiar din
subvenţie.
Taxe sau amenzi de atenţionare Evaziune mai redusă pe măsură ce tot Se bazează pe capacitatea de măsurare a
mai mulţi agenţi economici sunt dispuşi unor poluanţi uşor de identificat;
să plătească aceste sume, din veniturile Dificil de luat în calcul aspectele regionale
realizate
Permise/credite Uşor de implementat deoarece sunt Nu pot fi aplicate decât acolo unde se
negociabile/transferabile generatoare de venituri suplimentare folosesc relativ puţine tehnologii de
pentru cei ce reuşesc să polueze mai producţie, în care nivelul de poluare se
puţin monitorizează indirect, pe baza bilanţului de
9
substanţe poluate în materia primă şi în
produsul finit
Credite transferabile și permise negociabile
• Poluatorul și poluantul trebuie lăsați să negocieze între ei – soluție

de rezolvare a costurilor socialeâ
5
Instrumente adaptate economiei forestiere
Pentru promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare

- subvenții
- permise negociabile
- amenzi și penalități
Plata serviciilor ecosistemice
- compensarea restricțiilor asupra utilizării pădurii
- Exemplu - Austria
11
Taxele și impozitele
• Taxa pe valoare adăugată

• Taxarea veniturilor
• Impozitul funciar
12
6
Mecanismul taxei pe valoare adăugată
(TVA)
• Taxare neutrală
• Nu
distorsionează
valoarea niciunui
produs sau
serviciu
Impozitul pe venit
• Cota unică de impozitare

• Impozitarea progresivă
7
Impozitul funciar
Impozit pe valoarea terenului Nu modifica exploatabilitatea

Impozit pe valoarea fondului Reduce vârsta exploatabilității
de producție
Impozit pe valoarea lemnului Mărește vârsta de tăiere
recoltat
Alte instrumente economice

Instrumente stimulative
• Scutirea de impozit pe profitul reinvestit
• Ajutoarele de minimis
• Cofinanțarea investițiilor
• Ajutorarea firmelor aflate la începutul activității
Instrumente coercitive
-Amenzi și penalități – obligații legislative (costuri
ridicate la control)
-........
16
8
Curs 14 – Instrumente și
politici forestiere (2)

Conținut

• Politica forestieră în România
9
Indicatori socio-economici
- Produsul intern brut (PIB)

- Produsul intern net (PIN)
- Indicele dezvoltării urbane
- Indicele dezvoltării umane
- Indicele de evaluare a bunăstării
- Indicele de evaluare a bunăstării economice durabile
19
Produsul intern brut/net
PIB = C + Ec + Ex - I
C – Valoarea totală a consumului intern
Ec – Valoare totală a economiilor și investițiilor
Ex – Valoare totală a exporturilor
I – valoarea totală a importurilor
PIN = C + Ec + Ex - I - Dm
20
10
Indicatori ai utilizării durabile a capitalului
natural
• Indicele biodiversității planetare
• Indicele economisiri autentice
• Indicele dezvoltării sustenabile
• Produsul național net ajustat
• Indicele performanței de mediu
• Rucsacul ecologic
• Amprenta ecologică
21
Amprenta ecologică
• Cuantifică gradul de încărcare a biosferei datorat
activităților umane ce utilizează resurse naturale
• Se măsoară în hectare globale (hag) un hag fiind un hectar
a cărui productivitate este egală cu productivitatea medie a
celor 11,2 ha bioproductive existente pe planetă
• Comparând AE caracteristică unei comunități, cu suprafața
productivă de care dispune respectiva populație se oferă o
imagine sugestivă a măsurii în care consumul respectivei
comunități este sustenabil.
22
11
Conținut

Analiza cadrului logic

Analiza situaţiei
- actori sociali
implicaţi
- probleme
- obiective
Analiza strategică
Matricea planificării
proiectului
- matricea
- ipoteze de lucru
- indicatorii
obiectivelor
- verificarea
Implementarea
24
12
25
Fa
cul
tat
ea
de
Sil
vic
ult
ura
26 si
Ex
plo
13
Relația dintre bunăstare și protejarea
mediului – Curba Kuzneț
• Relația dintre presiunea asupra mediului și
creșterea economică
• după un anumit nivel de degradare a
mediului, determinată de creșterea
economică, calitatea mediului se
ameliorează, ca urmare a interesului mai
mare și a disponibilității de a plăti pentru
îmbunătățirea condițiilor generale de viață, % despădurire
inclusiv calitatea mediului
PIB/capita
27
Responsabilitatea socială
• Limitările și pericolele globalizării piețelor
• Responsabilitate socială – valori sociale și etice – buna guvernanță
• Rol important al ONG-urilor
• ISO260000
• Responsabilitatea socială la nivelul corporațiilor – asumarea de
obligații suplimentare ce nu decurg neapărat din obligațiile legale
28
14
Conținut

Există o politică forestieră a UE?

• Planul de acțiune pentru implementare a legislației
forestiere, pentru comerțul cu lemn și buna
guvernantă – FLEGT
• Regulamentul 1257/1999 privind sprijinirea
dezvoltării rurale – cap 8 – silvicultură
• Strategia forestieră comună – Rezoluția CE/15 dec
1998
• Forest Due Diligence Regulation – 2015 – urmărirea
provenienței ți circulației masei lemnoase
• Green deal – 2021
• Common Forest policy – in elaborare
30
15
Opţiuni strategice pentru
dezvoltarea politicii forestiere
15 Ianuarie 2021
https://optiuni.strategieforestiera.ro
01 DERULARE PROCES
q Cadrul metodologic (6 iulie - 10 august 2020)
q Consultarea factorilor interesaţi cu privire la principiile directoare
(14-9 septembrie)
qConsultare factorilor interesaţi prin chestionare separate pe grupe
de lucru (5-27 octombrie)
qValidarea analizei asupra direcţiilor strategice (webinarii pe grupe
de lucru, 16-17 noiembrie)
qPrelucrarea datelor de către colectivul desemnat de cele două
Universități și prezentarea publică a rezultatelor (decembrie 2021)
qRaport final (februarie 2021)
qWebinarii la nivel internaţional cu participarea CE
• 3 noiembrie
Adapting Romanian forest sector regulatory frame to changing
socio-economic conditions
• 27 noiembrie
Biodiversity conservation and forests in Romania
16
02 PARTICIPARE LARGĂ
Sector de activitate Domeniul specific
AS Administrație silvică de stat

AP Administrație silvica privată
226 S Silvicultură
SP Specialist silvic
participanţi CO Consultant domeniu forestier
AE Agent economic exploatare/ industrializare
E Economic AP Asociație patronală
P Proprietar / Asociație proprietari
G Autoritate publică IP Autoritate de stat / Instituție publică
CS Cercetare științifică
C Cercetare/Educație
EI Educație și învățământ
ONG Organizații non-guvernamentale de mediu
M Mediu SE Specialist în ecologie/mediu
DM Specialist în dreptul mediului
ONG Alte organizații non-guvernamentale
A Alte domenii
NED Domeniul de activitate nedefinit
03 DE LA REACTIV LA PROACTIV
REPREZENTATIVITATE
Reprezentare a factorilor interesați
care au răspuns cu entuziasm la
proces
CUNOAȘTERE
Echiparea autorității cu PARTENERI
inventarul opțiunilor prezente Autoritatea a identificat factorii
în sector cu atitudine constructivă și cu
capacitatea de a furniza soluții
PUNCTE DE ACORD
Identificarea aspectelor ce
întrunesc un acord larg în cadrul COMUNICARE & CADRU DE DIALOG
sectorului
Dialog structurat, constructiv și
rațional, bazat pe argumente
PUNCTE SENSIBILE Cadru de dialog ce poate
Identificarea punctelor sensibile și funcționa permanent
formularea de recomandări punctuale
privind abordarea acestora
17
Eficientizarea și transparentizarea
administrării pădurilor
simplificare, modernizare, digitalizare,
transparentizare
Strategie de comunicare
educaţie la nivel primar, gimnazial și liceal, comunicarea cu publicul
larg etc
Creșterea suprafeţelor cu pădure

o extindere a vegetaţiei forestiere pe cât
mai multe suprafeţe cu potenţială
utilizare forestieră;
O nouă strategie a sectorului

Consultarea factorilor interesaţi fundamentată, pe baza știinţifice, cu
stabilirii obiectivelor politicii sectorului, și participarea instituţiilor specializate
obţinerea unei asumări cât mai largi a
acestora
Indicatori de monitorizare a implementării politicii forestiere
Obligația de rezultat vs. obligația de procedură
Manifestarea dreptului de proprietate asupra deciziei tehnice în păduri
Sistem de evaluare și compensare a serviciilor ecosistemice
Eficientizare control și trasabilitate
Conservarea biodiversității: integrare vs. segregare
18
• Continuarea demersului presupune asumarea
iniţiativei de către autoritate
• Continuarea demersului presupune identificarea celor
mai bune soluţii (tehnice/logistice) pentru opţiunile
strategice divergente
Concluzii • Implicarea pe o agendă de lucru structurată a
factorilor cu expertiză
• Alinierea cu procesul de elaborare a strategiei
forestiere europene (în finalizare)
• Rigoarea și transparenţa demersurilor ulterioare
poate asigura o poziţionare pro-activă a autorităţii în
relaţia cu factorii interesaţi
• INFORMAREA CORECTĂ A SOCIETĂŢII
Conținut

19
1. Efectuați analiza cadrului logic pentru a proiecta o

campanie de conștientizare privind conservarea
biodiversității într-un parc național
2. Cum se calculează produsul intern brut al unei țări?
3. Care este principiul funcției Kuzneț?
4. Cum se poate folosi impozitul funciar ca instrument de
politici în silvicultură?
5. Care este principiul utilizării amprentei ecologice ca
indicator al utilizării durabile a capitalului natural?
6. Există o politică forestieră a UE?
39
• Drăgoi, M., 2000. Economie Forestieră, Editura Economică,

București
• Comisia Europeană. Pactul ecologic european. Published 2019.
Accessed October 26, 2020. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52019DC0640&from=RO
• Comisia Europeană. Strategia UE privind biodiversitatea pentru
2030. Published 2020. Accessed November 21, 2020. https://eur-
lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0380&from=EN
• European Forest Institute. Science insights to the European Green
Deal and forests. Published 2020. Accessed November 21, 2020.
https://efi.int/policysupport/thinkforest/science_greendeal/progr
amme
20
21

Management Cursuri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Cursuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

18/02/2021

prof. dr. ing. Bogdan Popa

• Obiectivele și orientarea cursului

Dobândirea unor cunoștințe economice de bază

• Participarea la cursuri și seminarii

• Abordarea și elaborarea studiilor și referatelor – seminar – referate

• Examen scris 5 pct.

Curs 1 – Noțiuni introductive;

prof. dr. ing. Bogdan Popa

• Noțiuni economice introductive

Știința ce studiază producția, desfacerea, comerțul, consumul de

Microeconomia – se ocupă de agenți individuali, afaceri și bugete

Noțiuni economice de bază (1)

Noțiuni economice de bază (2)

Resursele economice – totalitatea elementelor folosite de om în

Noțiuni economice de bază (3) Capitalul

Capitalul – totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri

Noțiuni economice de bază (4)

Productivitatea muncii- raportul dintre rezultate și resursele utilizate

Productivitatea capitalului – raport dintre rezultate și capitalul utilizat

Productivitatea marginală exprima eficienta obținută prin modificarea cu

Noțiuni economice de bază (5) -

Noțiuni economice de bază (6)

Investiția – efortul financiar făcut pentru un viitor mai bun:

Salariu – venitul încasat de persoana care muncește

Noțiuni economice de bază (6)

• Economia de piață • Capital

Produsul intern brut

Ciclul economic și ciclul afacerilor

Sistemul economiei naționale – Legea lui

• De ce, cand, unde, cum

Silvicultura într-o lume în schimbare

• Cerere, ofertă, piață, analiză marginală, cost de oportunitate –

Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere 24

Sectorul forestier în România

REGIA NAȚIONALĂ A OCOALE

Fondul forestier al României – Suprafața

• Fond forestier – totalitatea suprafețelor pădurilor [..] cuprinse în

Evoluția suprafeței FF (mii ha)

Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere 28

Pădurea din România

Padure vs. FF (2019, mii ha)

Suprafața la nivel European

Procent din teritoriu la nivel European

Total FF Suprafaţa pădurilor – total Răşinoase Fag Cvercinee DT DM

2015 2016 2017 2018 2019

Sectorul forestier în România

REGIA NAȚIONALĂ A OCOALE

Caracter dual la nivelul proprietății

….la nivel European

Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere 40

Natura 2000 și pădurile - 2.1mill ha

- Printre țările cu cele mai mari suprafețe de păduri virgine și

Sectorul forestier în România

REGIA NAȚIONALĂ A OCOALE

RNP Ocoale de regim

Sectorul forestier în România

REGIA NAȚIONALĂ A OCOALE

Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere 46

Distribuția volumelor exploatate

Piața secundară a lemnului în

• 31.12.2017 în România existau

Suprafețe parcurse cu tăieri

Sectorul forestier în România