MICROECONOMIE

structură curs
bibliografie
forme de evaluare

Prof. Daniela SARPE

 Structură curs
Teoria consumatorului
1. Modelul alegerii optime de
consum
2. Determinarea funcţiilor cererii
de bunuri
3. Factorii de influenţă ai cererii
de bunuri
4. Tipuri de bunuri ce fac obiectul
opţiunii de consum
5. Cererea agregată vs. cererea
individuală
6. Elasticitatea cererii şi impactul
asupra venitului obţinut de
producători
Teoria producătorului
1. Modelarea comportamentului
firmelor: funcţia de producţie
2. Problema maximizării
profitului firmelor
3. Analiza costurilor la nivel de
firmă
4. Structuri de piaţă
5. Decizia de ofertă în condiţii de
concurenţă perfectă
6. Decizia de ofertă în condiţii de
monopol
7. Decizia de ofertă în condiţii de
oligopol
 Bibliografie
Obligatorie
• MICROECONOMIE. Teorie si
Aplicaţii
Autori: Şarpe,D., Gavrila E., Editura
Economică, Bucureşti, 2002
• Curs MICROECONOMIE –
biblioteca virtuală a Facultății
de Economie și Administrarea
Afacerilor
Orientativă
• Microeconomie –
Comportamentul agenților
economici
Autor: Stancu, S., Ed. Economica,
Bucuresti, 2006
• Economie politică
Autor: Frois G. A., Editura
Humanitas, Bucureşti, 1994
Forme de
evaluare
Evaluare pe parcurs
• 30% evaluare • Evaluare la seminar:
pe parcurs
- prezență
- 1 test săpt.7-8

• 70% evaluare
finală Evaluare finală
• Test grilă - multiple choice
 INTRODUCERE - Obiectul de studiu al științei economice și
conceptele de bază cu care operează aceasta
NEVOI RESURSE
Funcţie de dimensiunile fiinţei umane: Resurse materiale
• nevoi somatice (biologice)
• nevoi de grup • primare (originare)
• nevoi spiritual-psihologice • derivate (echipamente de
producţie)
Funcţie de posibilităţile de satisfacere
• nevoi solvabile şi nevoi nesolvabile Resurse umane
• primare (potenţialul
Funcţie de natura bunurilor necesare demografic)
• nevoi materiale şi nevoi nemateriale • derivate (potenţialul
inovaţional)

Funcție de momentul manifestării

Resurse informaţionale
• nevoi prezente şi nevoi viitoare
INTRODUCERE - Obiectul de studiu al stiintei economice
si conceptele de baza cu care opereaza aceasta

Tensiunea nevoi-resurse => Raritate şi alegere

Costul de oportunitate (al alegerii) constă în valoarea bunurilor

alternative la care se renunţă (sacrificate) pentru a alege un anume bun
spre a fi produs sau consumat

Economia politică
• ştiinţa alocării resurselor rare ce au utilizări alternative
• studiază formele comportamentului uman maximizator în utilizarea
resurselor în timp, analizează şi explică modalităţile după care un
individ sau o societate alocă mijloace limitate satisfacerii nevoilor
nelimitate
• studiază problemele la nivel micro şi macroeconomic
INTRODUCERE - Obiectul de studiu al stiintei economice
si conceptele de baza cu care opereaza aceasta
Activitatea economică
• se defineşte prin lupta împotriva rarităţii
• proces complex, care reflectă actele, faptele, comportamentele şi deciziile
oamenilor referitoare la atragerea şi utilizarea resurselor economice în
funcţie de nevoile şi interesele economice
Tipuri de activităţi:
• Producţia - transformarea intrărilor (resurse, factori de producţie) în ieşiri
de bunuri economice
• Schimbul – activităţi de deplasare în spaţiu a bunurilor materiale, trecerea
lor de la o persoană la alta prin vânzare-cumpărare, păstrare/ depozitare
• Repartiţia – activităţi economice prin care bunurile materiale şi serviciile
sunt orientate spre destinaţiile lor, prin care se distribuie şi se redistribuie
veniturile participanţilor la viaţa economică, între membrii societăţii
• Consumul – folosirea efectivă a bunurilor, act ce verifică utilitatea acestora
şi concordanţa lor cu nevoile, dorinţele şi interesele oamenilor
Tipuri de sisteme economice

Economia naturală
• formă de organizare a societăţii, în care trebuinţele individului şi ale
societăţii sunt satisfăcute prin autoconsum, fără a se apela la schimb

Economia de schimb (de piață)

• forma universală de organizare şi funcţionare a activităţii economice
în lumea contemporană
• trăsături generale ale economiei de schimb:
- specializarea agenţilor economici
- autonomia şi independenţa producătorilor
- activitatea economică gravitează în jurul pieţei
- bunurile îmbracă forma de marfă
- monetarizarea economiei
Tipuri de sectoare economice

Sectorul privat de piaţă

• firmele individuale sau societare (alocarea resurselor se face
prin piaţă)

Sectorul public non–piaţă

• administraţiile publice (toate organizaţiile dependente de
diverse eşaloane de reprezentare naţională)

Sectorul public de piaţă

• întreprinderi aflate în proprietatea statului şi care furnizează
bunuri şi servicii de piaţă

Sectorul privat non-piaţă

• administraţii private
Tipuri de bunuri
După provenienţă
• bunuri libere
• bunuri economice.

După gradul de prelucrare

• bunuri primare (preluate direct din natură şi asupra cărora nu s-a acţionat)
• bunuri intermediare (aflate în diferite stadii de prelucrare)
• bunuri finale (destinate consumului final).

După destinaţie
• bunuri de consum (satisfactori)
• bunuri de producţie (prodfactori).

După modul în care circulă de la producător la consumator

• bunuri economice marfare sau comerciale
• bunuri economice nemarfare sau necomerciale (ajung la consumator în mod gratuit).

După modul de utilizare

• bunuri complementare
• bunuri substituibile.
MICROECONOMIE

Teoria consumatorului

Restricțiile bugetare
 Teoria consumatorului - MODELUL ALEGERII DE CONSUM

1. CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

1.1. ECUAŢIA BUGETARĂ

1.2. DREAPTA BUGETULUI

1.3. SETUL BUGETAR

2. ANALIZA PREFERINŢELOR IN CONSUM

2.1. RELAŢIILE DE PREFERINŢĂ

2.2. CURBELE DE INDIFERENŢĂ

2.3. RATA MARGINALĂ DE SUBSTITUIRE A BUNURILOR ÎN CONSUM

 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR
• Set de consum (pachet de consum) format din două bunuri X şi Y,
ale căror preţuri sunt P1 şi respectiv P2

• Ecuația bugetară este:

x1, x2 - cantităţile consumate din
cele două bunuri
P1 x1  P2 x2  m m – venitul de care dispune
consumatorul

• Dreapta bugetului este formată prin unirea tuturor combinaţiilor

(seturilor) de consum (x1,x2) care costă exact valoarea m a venitului:
x2

m/p2

panta dreptei = -p1/p2

Fig. 1.1.

m/p1 x1
 Panta dreptei bugetului
• măsoară raportul în care piaţa, prin condiţiile de preţ, permite
schimbul unui bun cu altul, în procesul consumului
Dacă presupunem că persoana ce consumă doreşte să-şi mărească
consumul din primul bun cu x1, atunci ea trebuie să-şi modifice
consumul din al doilea bun, pentru a se conforma aceloraşi restricţii
bugetare.
Iniţial, ecuaţia bugetară era de forma:
P1x1  P2 x 2  m
în urma modificărilor în consum, ea devine:
P1 x1  x1   P2 x 2  x 2   m

făcând diferenţa dintre prima ecuaţie şi cea de-a doua, obţinem:

P1x1  P2 x 2  0
 Panta dreptei bugetului și setul bugetar

Rezolvând pentru x2/x1 obţinem:

x 2   1 
 P
x 1  P2 
Aceasta corespunde pantei dreptei bugetului
Semnul negativ al pantei rezultă din variaţiile de sens contrar ale
consumurilor celor două bunuri. Panta dreptei bugetului măsoară, de
asemenea, costul de oportunitate al consumului primului bun.

Setul bugetar
•aria descrisă de toate perechile (seturile) de bunuri ce pot fi
achiziţionate în anumite condiţii de preţ şi de venit
•acoperă spaţiul dintre dreapta bugetului si axele de coordonate.
 Panta dreptei bugetului și setul bugetar

x2

dreapta bugetului panta dreptei bugatului: -(p1/p2)

m/p2

m/p1- cantitatea din x1 în cazul cheltuirii

integrale a venitului pentru consumul
bunului 1
set bugetar
m/p2 - cantitatea din x2 în cazul
cheltuirii integrale a venitului pentru
consumul bunului al doilea

0
m/p1 x1
Deplasările dreptei bugetului (când se modifică venitul)

x2

m" > m > m'

m"/p2

m/p2 setul bugetar se

măreşte
Fig. 1.2.

m'/p2

setul bugetar se
diminuează

m'/p1 m/p1 m"/p1 x1

Deplasările dreptei bugetului (când se modifică preţul)

x2

m/p2

preţul bunului 1
Fig. 1.3.
scade (p1 )

preţul bunului 2
creşte (p2 )

m/p1 x1
 Teste de autoevaluare

1. Setul bugetar reprezintă :

a. ansamblul posibilităţilor de consum ce se încadrează în bugetul
considerat
b. din punct de vedere grafic, aria descrisă de toate perechile
(combinaţiile) de bunuri ce se pot achiziţiona în condiţiile date de preţ şi de venit
c. totalitatea bunurilor ce pot fi consumate in conditiile bugetului de stat
d. suma venitului si preturilor bunurilor.

2. Dreapta bugetului reprezintă:

a. ansamblul seturilor de consum ce costă exact valoarea (m) a venitului
consumatorului
b. diferenta dintre venit si preturile bunurilor consumate
c. expresia grafica a ecuatiei bugetare a consumatorului
d. o dreapta paralela cu originea axelor.
 Teste de autoevaluare

3. Panta dreptei bugetului reprezintă:

a. raportul in care sunt consumate, impreuna, bunurile de folosinta
indelungata
b. rata sau proporţia în care piaţa permite schimbul bunurilor între ele, în
cadrul consumului
c. marimea setului bugetar
d. tangenta la graficul functiei de utilitate.

4. Intersecțiile dreptei bugetului cu axele de coordonate reprezintă:

a) cantitățile maxime ce pot fi consumate, din fiecare bun, în condițiile cheltuirii
integrale a venitului pentru achiziționarea respectivului bun
b) cele mai bune opțiuni de consum în condițiile date ale venitului și prețurilor
c) cantitățile de bunuri la care consumatorul poate renunța când nu dispune de
suficient venit
d) toate cele de mai sus.
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Aplicaţie

Un consumator dispune de un venit de 40 u.m., pe care îl consumă pe două

categorii de bunuri x şi y. Se ştie că preţurile celor două bunuri sunt:
px= 10 u.m. şi py= 5 u.m.

a. scrieţi ecuaţia bugetară;

b. determinaţi cantităţile maxime ce pot fi consumate din fiecare bun în parte în
condiţiile cheltuirii integrale a venitului pentru x sau y;
c. să se reprezinte grafic dreapta şi setul bugetar;
d. dacă preţul bunului x scade la 5 u.m., rescrieţi ecuaţia bugetară şi determinaţi
noua dreaptă a bugetului şi setul bugetar;
e. dacă venitul consumatorului scade la 30 u.m., iar preţurile celor două bunuri se
menţin la nivelul de 5 u.m., rescrieţi ecuaţia bugetară, determinaţi noua dreaptă
a bugetului şi setul bugetar.
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Rezolvare:

p x  10 u.m.
a. p y  5 u.m. ec. bugetară: m  x  p x  y  p y  40  10 x  5 y
m  40 u.m.

m 40
x   x  4;
p x 10 (4,0)
b. 
m 40
y   y  8; (0,8)
py 5
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

8 dreapta bugetului

c.

set bugetar

0
4 x
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

p x  5 u.m.
d. p y  5 u.m. m  x  p x  y  p y  40  5x  5 y
m  40 u.m.
y

m 40
x   x  8; dreapta bugetului
px 5 8

m 40
y   y  8;
py 5
set bugetar

0
8 x
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

p x  p y  5 u.m. m m
e. 30  5x  5y xy  6
m  30 u.m. px py

6 dreapta bugetului

set bugetar

0
6 x