•Lector universitar dr.

VIRJAN DANIELA
ECONOMICE, BUCURESTI, ROMANIA
CATEDRA DE ECONOACADEMIA DE STUDII MIE SI
POLITICI ECONOMICE
daniela_virjan@yahoo.com

CURS 3
TEORIA CONSUMATORULUI

3.1. Utilitatea economica

3.2. Surplusul consumatorului
3.3. Preferintele consumatorului
3.3. Constangerea bugetara. Linia
bugetului
3.4. Alegerea si echilibrul consumatorului
3.1.Utilitatea economica
Utilitatea in sens general – capacitatea reala sau presupusa a unui bun de a
satisface o nevoie prin consum

Utilitatea economica – satisfactia pe care spera ca o va obtine un

consumator dat, in conditii determinate de loc si timp, prin folosirea unei
cantitati determinate dintr-un anumit bun economic

Masurarea utilitatii:
- acceptiunea cardinala – fiecarei doze consumate I se poate atasa un
numar (cardianal) ca masura a utilitatii (apartine gandirii ec. a
sec. alXIX-lea: Jevons, Menger, Walras );
- acceptiunea ordinala – ierarhizarea (ordonarea) preferintelor in
raport cu nivelul satisfactiei totale scontate a se obtine (conceptia
neoclasica: V.Pareto, J.R.Hicks, R.Allen)
Utilitatea totala si marginala
 Utilitatea totala – arata care este satisfactia totala sau placerea pe care o
persoana anticipeaza sa o obtina prin consumul unei anumite cantitati
(doze) dintr-un bun sau serviciu
 Utilitatea marginala – satisfactia suplimentara pe care spera sa o obtina
un consumator prin consumul unei unitati (doze) suplimentare dintr-un
bun sau serviciu, in conditii de “caeteris paribus”
 Formula de calcul
ΔUT - utilitatea totala scontata a se obtine
Umg =-----------
ΔX - cantitatea consumata dintr-un bun
Caracteristici: - utilitatea este eminamente subiectiva;
- fiecare cantitate dintr-un bun are utilitate;
- nu toate bunurile au utilitate, au utilitate acele bunuri pe care nu
le detin, mi le doresc si pot sa fac un efort economic sa mi le procur
Utilitatea totala
Utilitatea marginala
Utilitatea totala si utilitatea marginala
Regula de maximizare a utilitatii

 Umg A PA Umg A UmgB

-------- = -------- sau ---------- = ------------
UmgB PB PA PB

Paul Samuelson – legea utilitatii marginale egale pe unitatea monetara =

principiu al echivalentei utilitatii marginale ( Umg a unitatii monetare
cheltuiete pentru procurarea unui bun = Umg a unitatii monetare
cheltuite pentru a intra in posesia altui bun)
Legea utilitatii descrescande (Legea lui Gossen) – intensitatea unei
placeri descreste progresiv pana la saturatie, atunci cant respectiva
placere este consumata in mod continuu si neintrerupt.
 3.2. SURPLUSUL CONSUMATORULUI
 Surplusul consumatorului este dat de diferenta dintre valoarea bunului
(cat de mult suntem dispusi sa platim pentru a-l procura) si pretul aferent
acelui bun pe piata, la un moment dat.
 Exemplu de determinare
Vd= 30 u.m/buc.
Px = 3 u.m./buc.
1 luna = 6 u.m
2 luna = 5 u.m
3 luna = 4 u.m.
4 luna = 3 u.m.
5 luna = 2 u.m.
6 luna = 1 u.m.
Surplusul total = 6+5+4+3+2+1=21 Valoarea suplimentare = 3 u.m.
Plateste = 6x3 = 18
3.3. PREFERINTELE CONSUMATORULUI
 Preferintele sunt diferite de la individ la individ, cat si pentru unul si
acelasi individ, in conditii de loc si timp (traditii, obiceiuri, cutume,
factori psiho-sociali, gradul de cultura, educatie, etc.)
 Oamenii au o diversitate de preferinte o varietate de
modele de consum
 Pentru a explica preferintele consumatorilor, in literatura de specialitate
se utilizeaza Harta curbelor de indiferenta (Curbe de isoutilitate)
 Harta curbelor de indiferenta reuneste totalitatea curbelor de indiferenta
care descriu preferintele unui consumator pentru anumite bunuri sau
servicii.
 Harta curbelor de indiferenta convexe la origine – daca un individ este
interesat sa dobandeasca atat bunul x cat si bunul y
Caracteristici:

a) Se pot descrie o infinitate de curbe de indiferenta care arata ca

preferintele unui individ sunt virtual nelimitate
A≈ B daca U(A) = U(B) =U1
U2 > U1, C > A, daca U(C) > U(A), daca U2 > U1
b) Curbele de indiferenta nu se pot intersecta niciodata
c) Panta curbei de indiferenta se numeste rata margianala de substitutie a
bunurilor (RMS) ΔX UmgY
RMS = - -------- = --------
Δy UmgX
RMS – pragul pana la care se justifica substituirea bunurilor
3.4. Constangerea bugetara. Linia bugetului
 A) Abordarea statica
 Constangerea bugetara – amsamblul combinatiilor bunurilor pe care
un consumator poate sa le consume in limita venitului de care dispune
si in raport cu preturile de pe piata.
 Ansamblul combinatiilor care indeplinesc conditia Px+Py≤V –
constituie setul combinatiilor posibile
 Atunci cand consumatorul foloseste intreg venitul disponibil pentru
procurarea bunurilor – descriem linia bugetulu
 Ecuatia liniei bugetului: V= xPx+yPy
 Transpunerea grafica: Pasul 1. Determinarea punctelor de intersectie
ale celor 2 axe: x=V/Px si y=V/Py
Pasul 2. Se stabileste panta liniei bugetului
Y=f(x)
Y= V/Py- X Px/Py
Panta liniei bugetului este derivata de ordin intai = -Px/Py
Multimea combinatiilor posibile in limita bugetului disponibil =
ansamblu de combinatii (situata in partea hasurata)
B) Abordara dinamica

 Dinamica liniei bugetului in conditiile modificari venitului disponibil si

a pretului unuia dintre cele doua bunuri
Modificare ventiului disponibil al consumatorului, c.p. :
- cresterea venitului disponibil, c.p. – linia bugetului se va deplasa spre
dreapta perfect paralel cu prima;
- scaderea venitului disponibil, c.p. – linia bugetului se va deplasa spre
stanga perfect paralel cu prima.
Modificare pretului unuia dintre cele doua bunuri, c.p.:
- cresterea pretului bunului X, c.p. – panta noii linii a bugetuli va fi
mai mare decat cea a liniei initiale a bugetului;
- scaderea pretului bunului X,c.p. –panta noii linii a bugetului va fi
mai mica decat cea a linei initiale a bugetului.
3.5. ALEGEREA CONSUMATORULUI. ECHILIBRUL
CONSUMATORULUI
a) Abordare statica
Echilibrul consumatorului se atinge acolo unde una dinre curbele de
indiferenta (descriind preferintele consumatorului) este tangenta la linia
bugetului care ilustreaza constrangerile carora consumatorul trebuie sa le
faca fata.
 Conditia de echilibru al consumatorului:
UmgX/UmgY= PX/PY sau UmgX/PX= UmgY/PY
B) Abordare dinamica
1)Analiza comportamentului consumatorului in conditiile modificarii
venitului disponibil, caeteris paribus
 Cresterea Vd, caeteris paribus: E1(X1,Y1); V1>Vo;
X1>Xo;Y1>Yo
 Scaderea Vd , caeteris paribus: E2(X2,Y2); V2<Vo; X2<Xo; Y2<Y
2) Analiza comportamentului consumatorului in conditiile modificarii
pretului unuia dintre bunuri, c.p.
- cresterea pretului bunului X, c.p.
- scaderea pretului bunului X, c.p.
1)Curba venit –consum (numita si curba lui Engel)
 Curba lui Engel este acea curba care reuneste punctele de echilibru de
tipul Eo, E1 si E2. Aceasta curba arata cum isi modifica alegerile de
consum un individ, in raport cu schimbarile survenite in nivelul
venitului sau.
2) Curba pret- consum (Curba cererii)
Alura curbei cererii se poate explica pornind de la efectul de venit si
efectul de substitutie
Efectul de venit – schimbarea in cantitatea ceruta, cauzata de
modificarea venitului real, c.p., implicand trecerea de pe curba de
indiferenta initiala pe o alta curba de indiferenta, care va ilustra o
unitate mai mare sau mai mica (mai mult timp liber si mai putina
munca).
Efectul de substitutie- schimbarea in cantitatea ceruta ca urmare a
modificarii pretului, c.p., determinand o miscare de-a lungul curbei de
indiferenta initiale (munca mai multa si mai putin timp liber).
Protectia consumatorului

Protectia consumatorului a fost introdusa in Tratatul de la Maastricht.

Uniunea Europeana recunoaste cinci drepturi de baza ale consumatorului,
acceptate la nivel international:
 Dreptul la protectia sanatatii si securitatii;
 Dreptul la protejarea intereselor financiare;
 Dreptul la protejarea intereselor legale;
 Dreptul la reprezentare si participare;
 Dreptul la informatie si educatie
Aplicarea in practica a acestor drepturi are in vedere: informarea si
achizitionarea
In Romania, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
(2001) coordoneaza di realizeaza strategia si politica Guvernului in
domeniul protectiei consumatorilor, actionand pentru prevenirea si
combaterea practivilor care dauneaza sanatatii, securitatii si intereselor
economice ale consumatorilor.
INTREBARI
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!