UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

DETERMINAREA INTENSITATII FLUXURILOR RADIATIVE DIN ATMOSFERA, A

EFECTULUI LUMINOS AL
RADIATIILOR SOALRE SI A DURATEI DE STRALUCIRE A SOARELUI

BUCUREȘTI
octombrie 2021
 CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1 5
UNITATI DE MASURA
CAPITOLUL 2
METODE UTILE IN DETERMINAREA INTENSITATII FLUXURILOR 6
RADIATIVE
CAPITOLUL 3
LOCUL DETERMINARII ELEMENTELOR METOROLOGICE 7
CAPITOLUL 4
INSTRUMENTE ULTILE IN DETERMINAREA ELEMENTELOR 9
METEOROLOGICE
CAPITOLUL 5 14
PARTICULARITATI ALE INSTALARII INSTRUMENTELOR
CAPITOLUL 6 16
COMPLEXUL DE OBSERVATII
BIBLIOGRAFIE 19
 INTRODUCERE

DETERMINAREA reprezintă acțiunea de a determina și rezultatul ei.

INTENSITATEA reprezintă valoarea anumitor marimi.

FLUXUL este cantitatea de lumină pe care o emite o sursă de lumină intr-o unitate
de timp.

FLUXURILE RADIATIVE din atmosferă sunt fluxuri de energie radiantă a caror

sursă primară este Soarele.
ATMOSFERA este invelisul gazos care inconjoara Pamantul.

EFECTUL LUMINOS al radiatiilor solare reprezinta intensitatea iluminarii.

RADIATIA este ansamblul particulelor emise de un corp.

DURATA DE STRALUCIRE A SOARELUI reprezinta intervalul de timp dintre apus si rasarit.

 UNITATI DE MASURA

INTENSITATEA EFECTUL LUMINOS AL DURATA DE

FLUXURILOR RADIATIILOR SOLARE STRALUCIRE A
RADIATIVE DIN SOARELUI
ATMOSFERA

Caloria/cm2 LU ORA/zecimi de ora

X
METODE UTILE IN DETERMINAREA INTENSITATII FLUXURILOR RADIATIVE

METODA CALORIMETRICA

Se bazeaza pe efectul de incalzire a unui corp masiv cu suprafata

neagra ,supus actiunii unui flux radiative oarecare

METODA TERMOMETRICA
Se bazeaza pe faptul ca pierderile de caldura suferite de receptorul
instrumentului radiometric, expus in timp in delungat actiunii
radiatiei, sporesc paralel cu cresterea temperaturii lui, diminuand
astfel aceasta crestere.

METODA CU CURENT DE APA

Principiul care sta la baza ei rezida in masurarea diferentei de

temperatura a receptorului cu regim stationar

METODA COMPENSARII

Consta in masurarea intensitatii radiatiei cu ajutorul a doua

receptoare absolut identice cu suprafata(s) si coeficientul de
absortie(α).
 LOCUL DETERMINARII ELEMENTELOR

Obstacolele care ar O conditie

Locul de instalare al
complexului
radiometric si al
heliografului trebuie
sa fie neted si cu
orizontul deschis.
putea denatura importanta este
directia si viteza aceea in apropierea
vanturilor nu trebuie platformei pe care
sa se gaseasca la sunt instalate
distante mai mici de instrumentele, sa nu
20 de ori inaltimea existe surse de
lor. poluare a aerului.
 LOCUL DETERMINARII
ELEMENTELOR METEOROLOGICE

In partea de sud a platformei Pe o parcela speciala cu

meteorologice standard dimensiunile de 26/10 m
INSTRUMENTE UTILE

Piranometrul
Piranometrul termoelectric tip
absolut tip Ianisevski
Angstrom

RADIATIA SOLARA
GLOBALA
SI DIFUZA

Piranograful
Piranometrul cu
Arago Davy lame bimetalice
Robitsch
 Pirheliometrul calorimetric tip
Michelson

Pirheliometru

Pirheliometrul cu compensatie
electrica Angstom

RADIATIA SOLARA
DIRECTA

Radiometrul bimetallic tip

Michelson

Radiometru

Radiometrul termoelectric RT-

50
 Albedometrul
portabil
RADIATIA EFECTIVA

Albedometrul Fotoelementul
DETERMINAREA
de cu
ALBEDOULUI
statie seleniu

Pirgeometrul tip
Savinos-Ianisevski

Solarimetrul
Gorozynski
 BILANTUL
RADIATIV

Galvanometrul
Bilantometrul
radiometric G.S.A 1
DETERMINAREA DURATEI STRALUCIRII SOARELUI

DETERMINAREA EFECTULUI
LUMINOS AL RADIATIEI SOLARE
Heliograful tip Metra

Heliograful tip URSS

Luxmetrul tip Bruno Lange

Heliograful tip R. Fuess

 PARTICULARITATI ALE INSTALARII INSTRUMENTELOR

Instrumentele complexului radiometric se instaleaza pe un suport special construit din lemn.

ELEMENTE COMPONENTE

1. Un stalp care masoara 230-240 cm lungime si 15-20 cm in diametru

2. O scandura lunga de 200 de cm
3. O contrafise
4. Masutapentrucutiacu galvanometre
5. Un podet rabatabil
6. Un stalp ingropat in sol pe care se fixeaza masuta
7. Cutie de lemn in care se instaleaza galvanometrul
8. Un comutator
 HELIOGRAFUL

Heliograful se instaleaza pe un stalp metalic, de beton sau de lemn, plantat in partea

de sud a platformei meteorologice.

Pentru instalare, de capatul superior al stalpului se prind in suruburi doua stinghii

verticale de care se fixeaza o placa de lemn cu grosimea 5-6 cm, vopsita de mai
multe ori in alb si perfect netezita.

Pe aceasta placa situate la 1,5 m deasupra suprafetei terestre, se monteaza in pozitie

orizontala, heliograful.

In cazul stalpilor metalici sau de beton , placa orizontala se fixeaza pe cele patru
suruburi cu piulite care trebuie sa existe la partea lor superioara .
 COMPLEXUL DE OBSERVATII

Pe platform meteorological ( si topoclimatica ) se efectueaza observatii asupra starii timpului la un anumit moment dat
pentru caracterizarea vremii.Cu ajutorul acestor observatii asupra principalelor elemente meteorologice ( temperatura,
umezeala, vant, precipitatii etc ) effectuate intr-o lunga perioada de timp ( 10, 20 … 100 de ani etc ) se obtin valorile medii
multianuale care servesc la caracterizarea climei unui teritoriu

Observaţiile meteorologice se realizează pe două căi: vizual şi instrumental.

OBSERVAŢIIIE VIZUALE.
Se efectuează cu ochiul liber,
asupra Soarelui si a diferitelor
fenomene atmosferice

Nebulozitatea Diverse fenomene Fenomene Furtuni, vijelii,

Discul solar Starea solului
atmosferică hidrometeorologice orajoase uragane, viscole
Observaţiile instrumentale. Se efectuează cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de măsură şi pot fi: cu citire directă şi
înregistratoare (datele sunt înscrise pe diagrame). Aproape fiecare element meteorologic poate fi determinat, atât cu aparate cu citire
directă, cât şi cu aparate înregistratoare.

Atât observaţiile instrumentale, cât şi cele vizuale, se efectuează la termene standard

conform programelor meteorologice mondiale şi anume:

Programului climatologic la orele 0, 6, 12, 18 UTC

Programului sinoptic
din oră în oră.
Scopul observaţiilor meteorologice este:

de a informa permanent cu date Centrele regionale şi implicit Centrul Naţional de Prevedere a Vremii, precum şi
diferite
instituţii de stat şi mass-media, interesate să cunoască starea şi evoluţia timpului;

de a contribui la acumularea unei baze de date meteorologice necesare efectuării de studii şi cercetări asupra
legilor de dezvoltare a proceselor şi fenomenelor atmosferice, elaborării anuarelor meteorologice şi atlaselor
climatologice;

de a asigura sprijinul permanent al diferitelor ramuri ale economiei, a căror activitate şi rezultate depind de
condiţiile de vreme şi cele de climă;

de a monitoriza şi gestiona fenomene le meteorologice de risc.

 BIBLIOGRAFIE

Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti.

https://www.wikipedia.org/
Alte informatii utile studentului
 u m e s c ! !
Vă M ul ț