Tema: Metode spectrofotometrice de analiza a produselor alimentare

Principii de analiza spectroscopie

1.1 Notiuni spectroscopie…………………………………………………………..
1.2 Metode optice de analiza……………………………………………………….
1.3 Spectroscopie de absorbtie molecular…………………………………………..
1.4 Analiza spectrofotometrica calitativa si cantitativa.............................................

Tehnica, instalatie de laborator

2.1 Schema de principiu a unui fotometru...................................................................
2.2 Surse de lumina......................................................................................................
2.3 Tipuri de fotometrie...............................................................................................
2.4 Metode,indici tehnici de exploatare......................................................................

Metode de analiza
3.1 Metoda de determinare a zaharului cu acid picric.................................................
3.2 Metoda de determinare a ferului in albus de ou....................................................
3.3 Metoda de determinare a fosfstilor in albus de ou................................................

Proiect de an
Mod. Coala N.Document Semnat Data
A efectuat Rata Ion Litera Coala Coli
Metode spectrofotometrice de
A verificat Mija Nina. analiza a produselor alimentare
Consultant
Contr.norm.
UTM FTMIA
Gr. TAP-063
Aprobat
 Principii de analiza spectroscopie
1.1 Notiuni spectroscopie
Spectroscopia este o denumire generica data unei clase de procedee si tehnici experimentale
prin care urmareste si se cuantifica efectul absorbtiei sau emisiei de energie de catre o proba
supusa analizei chimice calitative si/sau cantitative. La folosirea spectroscopiei in analiza chimica
calitativa. Scopul spectroscopiei este acela ca dintr-un spectru sa se obtina informatii despre proba
analizata precum: structura interna, compozitie, dinamica. Spectrofotometria este o ramura a
spectroscopiei molecular ce se ocupa cu analiza calitativa si cantitativa a spectrelor de absorbtie in
domeniul UV-VIS a substantelor organice sau anorganice in stare lichida.din cauza ca in
domeniul UV-VIS nu toate substantele sau elementele chimice au spectre de absorbtie cu maxime
clare analiza calitativa nu este atit de reprezentativa ca cea cantitativa. Un spectrofotometru sau un
colorimetru utilizeaza transmiterea luminii printr-o solutie pentru determinarea concentratiei unui
solut in solutia respectiva. Radiatia ectromagnetica emisa intr-un spectru electromagnetic este
desfacuta prin refractie pe o prisma sau pe o retea de difractie Tn scopul evidentierii precise a
lungimilor de unda specifice diferitelor elemente, ioni, radicali sau molecule. La folosirea
spectroscopiei in analiza chimica calitativa se realizeaza corelarea lungimilor de unda a spectrelor
obtinute cu spectre etalon. La analiza chimica cantitativa se foloseste dependenta dintre
intensitatea emisiilor spectrale specifice si concentratia elementelor sau substantelor din compusi
sau amestecuri de compusi.
Clasificarea metodelor spectroscopice:
1. Spectroscopie atomică
 Spectroscopie atomică de absorbţie (AAS/OAS)
 Spectroscopie de atomică de emisie (AES/OES)
 Spectroscopie de atomică de fluorescentă (AFS)
 Spectroscopie electronică
 Spectroscopie Rontgen (XRS)
2. Spectroscopie moleculară Spectroscopie în e masă (MS)
4. Spectroultraviolet-vizibil (UV/Vis)
3. Spectroscopie dscopie de timp ultrascurt
5. Spectroscopie Laser
6. Spectroelectrochimie
7. Astrospectroscopie

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.2 Metode optice de analiza
Lumina reprezintă partea vizibilă a spectrului de radiaţie electromagnetică. La iradierea unui
corp soluţie sau gaz cu radiaţie luminoasă aceasta suferă o serie de fenomene specifice de reflexie,
absorbţie, difuzie, refracţie, etc., Intensităţile radiaţiilor ce rezultă ca urmare a acestor fenomene
sînt legate prin relaţia:
Lo=Lr+Labs+L+Ld
unde:
Io- radiaţia incidenţă
labs-radiaţia absorbită
Ir- radiaţia reflectată
Ld- radiaţia difuzată
l-radiaţia transmisă.
Radiaţia transmisă include şi radiaţia refractată , radiaţie care are un unghi mai mare decît unghiul
dintre radiaţia incidenţă şi radiaţia transmisă nerefractată dar mai mic decît unghiul dintre radiaţia
incidenţă şi radiaţia difuzată. Reflexia poate fi totală , parţială sau inexistentă. Un corp care
reflectă total lumina albă apare opac şi de culoare albă. Dacă un corp reflectă parţial lumina albă
acesta apare colorat în culoarea complementară culorii absorbite. Dacă un corp nu reflectă lumina
(aceasta este total absorbită) corpul apare de culoare neagră şi este opac. O soluţie are o anumită
culoare pentru că lasă să treacă (transmite) această culoare şi absoarbe în schimb culoarea
complementară . De exemplu percepem o soluţie de culoare roşie deoarece soluţia absoarbe
culoarea verde şi transmite culoarea complementară (cea roşie) . Pentru a măsura absorbţia unei
soluţii roşii în vederea determinării concentraţiei , cuva cu soluţie trebuie iradiată cu culoare verde
cu lungimea de undă de 490 şi 580 nm. în tabelul de mai jos sînt prezentate culorile spectrale ale
luminii albe şi culorile complementare corespunzătoare.

Tabel .1. Culori spectrale corespunzatoare lungimilor de unda

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Tabel.2. clasificarea metode de analiza optica

1.3 Spectroscopia de absorbtie moleculara

Spectrometria de absorbţie moleculara are aplicaţii atit în analiza calitativa şi în cea cantitativa.
Se iradiază proba de analizat cu radiaţii de lungimi de unda dorite de exemplu în domenul UV-
VIS) şi se înregistrează spectrul de absorbţie ( intensitatea radiaţiei în funcţie de lungimea de unda
, (în infraroşu în funcţie de numărul de undă sau frecvenţă ). Cu spectrul înregistrat şi cu ajutorul
unor atlase spectrale se identifică specile moleculare care se regăsesc în dreptul unei anumte
lungimi de undă specifice. La aparatele moderne echipate cu tehnică de calcul şi soft specific
identificarea se face automat. Spectrometria în infrarosu foloseşte la ora actuală pe larg
identficarea automată a specilor chimice. La analiza cantitatvă se determină concentraţia unei
anumite specii chimice pe baza corespondenţei acesteia cu intensitatea radiatei absorbite din
radiaţia incidentă cu lungimea de undă specifică acelei specii moleculare.
Spectrometria moleculară se poate aplica speciilor chimice în stare de agregare lichidă gazoasă sau
solida. La analiza în stare lichidă pe fotodetector cade o cantitate de radiaţie monocromatice
specifică ce reprezintă diferenţa dintre cantitatea iniţială a radiaţiei şi cantitatea radiaţiei absorbite
de probă, cea din urmă fiind proporţională cu concentraţia. Analiza gazelor presupune închidere
unui volum constant de gaz într-o celulă specială şi fotometrarea acesteia. Spre deosebire de
lichide concentratia stabilită la analiza cantitativă a gazelor este puternic dependenta de presiune şi
de temperatură , de asemenea dată fiind distanta mare intre molecule pentru ca metoda să prezinte
sensibilitate suficient de buna, cuvele au lungimi mari care pot ajunge la valori de ordinul zecilor
de centimetrii. Din motivele enumerate mai sus analiza spectrofotometrică a gazelor se efectuează
de regulă numai sub forma analizei calitative. Atunci cînd şi analiza cantitativă este totusi strict
necesara se poate alege soluţia barbotării gazelor printr-un mediu chimic lichid a cărui compoziţie
este astfel stiblită încît specie sale chmice să dea reacţii de culoare cu gazele barbotate. La
spectrofotometria solidelor este analizată cantitatea de radiaţie reflectată de proba solidă supusă

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 analizei din cantitatea radiaţiei policromatice incidente va lipsi o cantitatea proporţională cu
concentratiile speciilor chimice prezente în materialu solid , iar in cazul iradierii acestuia cu
radiaţie monocrom at că va lipsi din cantitatea iniţială a radiaţiei o cantitate proporţională cu
concentraţia speciei ohm te căreia îi este specifică radiaţia. La spectrometria de absorbţie
moleculară a corpurilor soide trebuie avut în vedere că dată find abaterea macro şi
microgeometrică a suprafeţei examinate de la o suprafaţa perfect plană reflexia se realizează şi pe
alte direcţii decît directa radiaţiei incidente ca urmare cantitatea de radiaţie ce cade pe detector nu
reflectă numai radiaţia absorbită de probă ci si cantitatea reflectată pe alte direcţii afectînd
sensibilitatea si precizia determinării. in principiu, reflexia poate fi totala . parţială sau inexistenta.
Un corp care reflectă total lumina albă apare opac şi de culoare albă. dacă un corp nu reflectă
lumina (aceasta este total absorbita) corpul apare de culoare neagră şi este opac. dar dacă un corp
reflectă parţial lumina albă (aceasta este partal absorbită] acesta apare colorat în culoarea
complementară culorii absorbite. In cazul soluţiilor acestea au o anumită culoare pentru că lasă să
treacă (transmit) această culoare şj absorbe în schimb culoarea complementară . De exemplu o
soluţie este percepută de culoare roşie deoarece soluţia absoarbe culoarea verde şi trânsmf e
culoarea complementară (cea roşie). tot în acest sens pentru a măsură absorbţia fotometrică a unei
soluţii roşii cuva cu soluţie trebuie iradiată cu culoare verde cu lungimea de undă de 490 şi 580
nm.

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.4 Analiza spectrofotometrica calitativa si cantitativa
Spectrometria de absorbţie moleculară are aplicaţii atît în analiza cantitativă cît şi în cea
calitativă. Spectrometria de absorbţie moleculară efectuate în cele trei domenii spectrale UV-VIS-
IR nu dă aceleaşi rezultate în ce priveşte analiza calitativă şi cantitativă. Astfel datorită unor
maxime de absorţie limitate în domeniul UV-VIS acest domeniu este folosit preponderent în
analiza cantitativă. Datorită .........domeniul IR este folosit preponderent în domeniul analizei
calitative.

Tab.3. Lungimi de unda si pozitii ale benzii de absorbtie specifice de absorbtie pentru legaturi
cromofore si grupari functionale in domeniul spectral ultraviolet si
infrarosu

In tabelul 3 sînt date lungimi de undă specifice pentru maxime de absorbţie a unor grupări
cromofore şi grupări funcţionale pentru domeniul ultraviolet şi infraroşu. Prezenţa unor absorbţii
la aceste lungimi de undă reprezintă indiciul prezenţei respectivelor grupări în substanţa de
analizat
Analiza spectrofotometrică cantitativă . Intensitatea unui fascicul de radiaţii luminoase ce cade de
o substanţă lichidă gazoasă sau solidă suferă absorbţii, reflecţii, refracţii sau provoacă fluorescentă
figura 7. în fotometria moleculară cantitativă se determină cantitatea de radiaţie :

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 - absorbită de probă la traversarea acesteiea de o radiaţie electromagnetică ,
Fig.4.Fenomene optice ce au loc la trecerea unui fascicule de radiatie printr-un mediu
transparent lichid

- absorbită de probă la reflexia radiaţiei de pe probă. fig. 7b, (fotometrie la corpuri solide
netransparente)
- emisă de probă pe o lungime de undă superioară lungimii de undă a radiaţiei incidente , fig. 7c.
(fotometrie de fluorescentă şi fosforescenţă)
- cantitatea de radiaţie absorbită de probă dintr-o emisie pe aceeaşi lungime de undă ca cea
specifică specieiei chimice analizate . fig. 7d, (spectrofotometrie de absorbţie atomică ).

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Tehnica, instalatie de laborator

2.1 Schema de principiu a unui fotometru

Un spectrofotometru este format principial dintr-o sursă de lumină (1), un sistem optic pentru
producerea luminii monocromatice, compus din lentile (2), un sistem de fante (3). un sistem

Fig.5. Schema de principiu a unui fotometru. 1- sursa de lumina\ 2- lentile colmatoare, 3-sistem
de fante, 4- sistem monocromator cu prisma 5-spatiu pentru cuvele cu solu(ie de analizat 6-
detector de radiafie luminoasa, 7- amplificator 8- sistem de afisare

monocromator (4) cu reţea de difracţie sau cu prismă, spaţiu pentru cuve cu soluţie de referinţă şi
cuve pentru soluţie de analizat (5), un detector de radiaţie luminoasă (6). un amplificator (7) şi un
sistem de afişare (8).

Fig. 6. Schema de principiu a unei masurari spectro fotometrice efectuate cu sonda de

masurare conectata prin fibra optica la un spectroscop clasic folosind о celula echivalenta. 1.2-
prisme de sticla optica, 3,4 - ogliizi cu reflexie totala, 7,8- fibre optice, 9- sonda de inersie, 10 -
oglinda cu reflexie totala, 11- solutie de analizat, 12- sursa de radiatie, 13-grup de leniile
colinatoare, 14-diatragma, 15-locasul spectrofotometrului pentru fixarea cuvei clasice, 16-
retea de difractie fixa, 17-detector Diode- Array, 18-amplificator electronic , 19- sistem de
achizitie ti prelucrare date

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Modul de lucru este următorul : se fixează celula spectrofotometnca echivalenta in locaşul
paralele piped ic (15) destinat in mod obişnuit cuvei clasice din sticlă ce conţine soluţia de
analizat. Radiaţia luminoasă emisă de sursa (12) este reflectată de oginda (3) a celulei echivalente ,
trece prin prisma (1). fibra optica (7) spre sondă speciala (9), traversează fereastra (f) inundată cu
soluţia de analizat se reflectă pe oginda (10) traversează din nou fereastra (f) şi ajunge prin fibra
optică (8) prisma (2) pe oginda (4) de unde este reflectată pe reţeaua de difracţie (16) care o
descompune dispersiv după lungimea de unda şi o reflectă în continuare spre detectorul CCD (17)
semalele electrice al acestuia fiind amplificate în amplificatorul (18) şi preluate de sistemul de
achiziţie prelucrare şi afişare a datelor (19). La determinări cantitative de concentraţie trebuie avut
în vedere faptul că în sonda specială (9) radiaţia luminoasă trece de două on prin fereastra (f) cu
soluţie de analizat ca atare valoarea grosimii ţb) (egala cu deschiderea ferestrei ţf ) a stratului) din
legea Lambert-Beer este dublă.
Pentru a corespunde criteriului de liniaritate a legii Lambert - Beer care limitează utilizarea
măsurătorile fotometrice la concentarţii relativ mici situate la max 0,05M şi pentru a putea
fotometra cu erori mici si soluţii mai concentrate sondele fotometrice de de măsurare se execută de
regulă din două părţi prima parte conţine fibra optică cu sistemul de prindere prin filet şi partea a
doua conţine capul de lucru detaşabil cu o fereastra de o anumită dimensiune prin care intră soluţia
de analizat, fiecare cap de lucru reprezintă echivalentul unei cuve clasice din cuarţ de o anumută
grosime.
Pentru fiecare lungime de undă individuală dorită există ca detector al intensităţii luminoase
absorbite o fotodiodă individuală. A doua constatare este faptul că intregul spectru dat de reţeua de
difracţie (5) cade în acelaţi timp pe detectorul şir de fotodiode (6). Numărul de fotodiode/detector
este la ora actuală de 512, 1024, 2048 după tipul constructiv al acestuia, cu rezoluţii ale lungimii

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 de undă mult sub un nanometru. Asemenea rezoluţii sînt practic de neatins cu monocromatoare de
scanare în timp. Detectorul şir de fotodiode a deschis calea şi spre sondele

Fig.7. Schema optica a unui spectrofotometru UV-VIS cu detectorsir de fotodiode.

a)- schema optica 1- sursa de radiatie policromatica, 2,4,-grupuri de lentile, 3- cuva cu solutie
de analizat, 5 - retea de difractie, 6- detector sir de fotodiode. b)-detector Diode Array

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2.2 Surse de lumina
Surse de lumină. La fotometre se folosesc fie surse de radiaţie cu spectru |arg ( metale înroşite)
fie surse de radiaţie cu bandă spectrală îngustă. Sursele de radiaţie cu spectru larg emit în mod
continuu lumină într-un domeniu întins de lungimi de undă. astfel:
- Lampa cu filament de Wolfram ( engl. Tungsten) emite lumină în domeniul lungimilor de undă
cuprinse între 300 - 1000 nm. Lampa radiază cu intensitate crescîndă începînd cu 300 nm.
Intensitatea de radiaţie creşte progresiv, figura . Randamentul acestei lămpi este slab în domeniul
ultraviolet. La lămpile obişnuite de wolfram la temperaturile filamentului de cea 3000 K se
evaporă atomi de wolfram şi se condensează pe sticla lămpii. Aceste precipitate nu duc numai la
modificarea intensităţii luminoase ci şi la modificarea spectrului. Din acest motiv aceste lămpi se
schimbă la intervale de timp bine determinate fără a se aştepta arderea filamentului. La lămpile
mai moderne cu filament de wolfram şi mediu gazos halogen . cel din urmă absoarbe în prima fază
aceşti atomi , la răcirea lămpii atomii se condensează din nou pe filament în felul acesta ese evitată
formarea unui depozit metalic pe partea interioară a sticlei lămpii.
Lampa cu halogen ( lampa din sticlă de cuarţ şi vapori de iod) emite în domeniul 300 - 1000 nm.
Această lampă prezintă o intensitate de radiaţie mai mare decît lampa cu filament de wolfram.
- Lampa cu deuteriu emite în ulrtraviolet în domeniul lungimilor de undă 180 - 360 nm
- Lampa cu xenon emite fulgere de lumină de mare intensitate în domeniul lungimilor de undă 200
- 1000 nm
Surse de radiaţie cu bandă spectrală îngustă. Lămpile din această categorie emit lumina pe un
domeniu îngust de lungimi de unda . Dacă se încălzeşte mercur sau cadmiu pană la evaporare ele
emit un spectru de linii pe lungimi de undă bine definite. Lampa cu vapori de mercur emite pe
lungimile de undă : 254, 265, 280, 302, 313, 334, 365, 405, 436, 492, 546, 578, 623, 691. figura.
Sursele de radiaţie cu bandă spectrală îngustă prezintă, faţă de sursele cu bandă largă, avantajul
unei inintensităţi mai ridicate precum ţi avantajul unui domeniu spectral îngust din care se poate
izola fătră eforturi mari un domeniu spectral şi mkai îngust. Dezavantajul principal este acela că
domeniul spectral îngust emis de aceste surse nu se suprapune totdeauna cu absorbţia optimă a
substanţei analizate

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig. 8. Distributia spectrala a unei lampi cu incadescenta (a) a unei lampi de fluorescenta (b) si
distributia grafica a spectrului pentru cele doua lampi (c)

Obţinerea radiaţiei monocromatice. Pentru asigurarea lungimilor de undă specifice absorbţiei

maxime ( absorbţia optimă) este necesară separarea ei din spectrul larg al aluminii vizibile .
Această separare se poate face cu filtre de absorbţie, filtre de interferenţă prisme sau reţele de
difracţie, vezi şi cap. Deoarece la ora actuală sînt construite aproape în exclusivitate
spectrofotometre şi mai puţin fotometre filtrele sînt tot mai puţin folosite, locul lor fiind luate de
monocromatoare. Date fiind posibilităţile tehnice a obţinerii unor reţele de difracţie performante la
preţuri mici acestea iau încet locul prismelor în monocromatoare. În figura este prezentată schema
de principiu a obţinerii luminii monocromatice pentru un spectrofotometru cu monocromator cu
reţea de difracţie

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.9. Schema de principiu a monocromatografului cu retea de difractie folosit in fotometrie

Lăţimea benzii spectrale. Segmentul de spectru ( puritatea spectrală) care este trimisă prin cuvă cu
substanţa de analizat depinde în parte de gradul de dispersie al luminii (calitatea
monocromatorului} şi in parte de dechiderea fantei din obturatorul de lumină, figura.

Fig. 10.Influenta micsorarii fantei (A,B) si a rezolutiei retelei de difractie (B;C) asupra puritatii
speclrale a luminii ce trece prin proba de analizat

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Cuve pentru soluţie. Există următoarele tipuri de cuve pentru soluţia de analzat
cuvă normală
Cuvă cu absorbţe umplere ca la cuva normală, gol re prin absorbţie cu o pompă şi o caplarâ
Cuva cu circularea în flux continuu a soluţiei de analizat Prin diverse norme s-a ajuns la cu vele
uzuale de formă pararetepîpedică cu grosimea stratului analizat de 1 cm. dar sînt folosite şi cuve
cu grosimea stratului de 0.5 şi 0.6 cm (pentru determinarea soluţiilor de concentraţii mari) precum
şi cuve cu grosmi ale stratului de 2 cm (pentru determinarea soluţiilor de concentraţi mici).
Volumul de umplere pentru cuve normale este situat în următoarele limite:
• cuve macro :> 1000 ml > cuve mii: > 500 ni
• cuve micro: 50 -200 ml
Materiale uzuale pentru cuvă pot fi sticlă de cuarţ natural, stelă optică normali. polimetracrilat de
meri . poistren. La lungimi de undă mai mici de 310 nm se folosec în exclusivitate cuve de cuart.
O atente deosebită trebuie acordată cuvelor sintetice. Materialele acestora find foarte bune
izolatoare termice, preîncălzirea trebuie realizată la un timp cel puţin dublu faţă de cuvele din
sticlă. Pereţii cuvei de soluţie produc o împrăştiere totală de cea 4% din radiaţia luminoasă
incidenţa. Extincţia unei cuve goale are o valoare a extincţiei de cea. 0,080, dacă cuva este
umplută cu apă distilată pierderile prin reflecţie se reduc la extincţii situate în jurul valorii de
0.040.

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2.3 Tipuri de fotometre
Fotometre cu un singur fascicul . Aceste fotometre au un singur fascicul luminos care trece pe
rînd prin cuva cu soluţia de referină şi prin cuva cu soluţia de analizat, figura . Din punct de vedere
constructiv aceste fotometre pot avea unul două sau mai multe locaşe pentru probă. La aparatele
cu un singur locaş după fotometrarea soluţiei de rerferinţă se scoate cuva din locaş şi se introduce
cuva cu soluţia de analizat în locul ei. La aparatele cu mai multe locaşe primul locaş este ocupat de
cuva cu soluţia de rerferinţă iar următoarele locaşuri cu cuvele soluţiilor de analizat. Aducerea
probelor pe rînd în dreptul fascicului luminos se relizează cu ajutorul unui ghidaj paralel pe care
este prins sistemul de sprijin al cuvelor în felul acesta creşte productivitatea la determinare.
Avantajul acestui tip de fotometru constă în simpliatatea constructivă, preţul de cost scăzut şi
fiabilitatea ridicată- Avînd în vedere că măsurarea se realizează decalat în timp se reclamă o mare
stabilitate a sursei de lumină. De asemenea modul de lucru cu mai multe locaşe presupune cuve cu
proprietăţi optice asolut identice pentru pereţii transparenţi prin care trece radiaţia.

Fig.11.Schema de principiu a unui Fotometru cu un singur fascicul

Fotometrul cu două fascicule. La acest tip de aparate cuva cu soluţia de referinţă şi cuva cu soluţia
de analizat sînt iradiate paralel.în acest scop fasciculul iniţial de lumină este divizat de un sistem
de oglinzi în două fascicule paralele care iradiază în acelaşi timp sau alternativ la intervale de
timpi foarte mici cuva cu soluţia de referinţă şi cuva cu soluţia de analizat. Soluţia aceasta este
evident mai scumpă decît cea folosită la fotometrele cu unsingur fascicul uminos prezintă în
schimb avatajul că fluctuaţii ale sursei de lumină pot fi compensate şi eliminate uşor. Din punct de
vedere constructiv există fotometre cu două fascicule decalate spaţial, figura şl fotometre cu două
fascicule decalate în timp, figura .La fotometrul cu două fascicule decalate spaţial lumina
provenită de la sursă este este divizată de o oglindă semitransparentă în două fascicule identice ce
traversează cuva cu soluţia de referinţă şi cuva cu soluţia etalon în acelaşi timp. Intensitatea
luminoasă absorbită este măsurată de două detectoare identice separate între ele.

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.12. Schema de principiu a fotometrului cu doua fascicule decalate spatial

Fig.13. Schema de principiu a fotometrului cu doua fascicule decalate In timp

Cu două fascicule este mai ales atunci cînd se înregistrează spectre fiind posibuilă corecţia
continuă a măsurătorii prin intermediul soluţiei de referinţă.
Spectrofotometrul cu şir de fotodiode. Una din realizările cele mai importantă în domeniul
spectrofotometriei o reprezintă folosirea detectoarelor şir de fotodiode în locul detectoarelor
clasice . Acest tip de detector permite preluarea spectrului UV-VIS-NIR în acelaşi timp nefiind
necesară scanarea secvenţială în timp a tuturor lungimilor de undă. Avantajele sînt legate de citirea
şi transmiterea în timp real a datelor Ia sisteme de urmărire şi reglare automată a concentraţiilor şi
parametrilor cu aplicaţii deosebită în procese alimentare. Cea mai importantă aplicaţie în chimia
analitică alimentară o reprezintă folosirea spectroscopului UV-VIS-NIR cu detector şir de
fotodiode ca analizor în cromatografia HPLC. La concentraţii mici din domeniul urmelor, adesea
componenta urmărită iese din coloana capilară într-un interval de timp în care scanarea ciclică a
spectrului în cazul spectroscoapelor clasice se găseşte într-un domeniu de lungimi de undă în care

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 specia respectivă nu prezintă absorbţie. în această situaţie, analizorul spectroscopie nu sesizează
prezenţa speciei respective în amestec. De asemenea, există şi probabilitatea ca specia respectivă
să fie surprinsă la începutul sau la sfîrşitul ieşirii din coloana cromatografică de către lungimile de
undă unde specia prezintă absorbţie maximă. în acest caz indicaţia concentraţiei este mai mică
decît cea reală. Trebuie arătat că una din aplicaţiile de bază pentru acest tip de analizor
spectrofotometric îl reprezintă analiza micotoxinelor din materii prime şi produse alimentare. In
figura este prezentată schema optică a unui spectrofotometru UV-VIS cu şir de fotodiode. Se
remarcă în principal faptul că acest spectroscop nu are nici un element mecanic sau
electromecanic în mişcare aşa cum au spectroscoapele clasice cu scanare . La acest tip de
fotometru lumina se desparte îmn lungimile de undă individuale abia după ce trece prin cuvă .

2.4 Metode, indici tehnici de exploatare

Tab.14 Tipuri spectrofotometre caracteristici tehnice

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Parametri tehnici Spectrofotometru Spectrofotometru Spectrofotometru 23RS
UV,VIS. AquaMate UV,VIS. S22
Lungime de unda 190-1100 nm 198-1000nm 320-1100nm
Precizie lungimii +/- 1nm +/-2nm +/-nm
de unda
Rezolutie 1nm 2nm 1nm
Largimea benzii 2nm 6nm 6nm
Monocromator 1200 linii/nm 1900linii/nm 1500linii/nm
Absorbanta 0,005A 0,300-1.999 A 0.5-0.004A
Zgomot 0.0001A 0.1 0.005
fotometric
Interfata RS232C printer si calculator printer si calculator

Alimentare 220/50 Hz 220/50 Hz 220/50 Hz

Banda spectrala 6nm 2nm 6nm

Spectrofotometru UV,VIS. AquaMate

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Spectrofotometru UV,VIS. S22

Spectrofotometru 23RS

Metode de analiza

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 3.1 Determinarea zaharurilor simple cu acid picric
În scopul studierii produsului care absoarbe lumina restabilită de acidul picric a fost pregătit un
amestec-model din zaharuri, care imită conţinutul de zaharuri în fructe. A fost pregătită o soluţie
din zaharuri simple cu concentraţia de 10 %, unde zaharoza, fructoza şi glucoza se află în
proporţia de 1:1:1. Soluţia a fost expusă metodei de determinare a zaharurilor cu acid picric.
Complexul de culoare portocalie obţinut a fost calorimetrat în diapazonul lungimii de undă 315-
980 nm.

Tabelul .15.Valoarea densităţii optice a soluţiei din zaharuri cu concentraţia de 10 % în reacţia

cu acid picric

Lungimea de undă λ, nm Densitatea optică D

315 0
340 0
400 0,01
440 0,053
490 0,185
540 0,492
590 0,048
670 0
750 0
870 0
980 0

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Densitatea
optică D

0,6

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1 Lungimea de
undă, nm

0
315 340 400 440 490 540 590 670 750 870 980
Figura.16 Diapazonul valorilor densităţii optice a soluţiei-model în reacţia cu acid picric

Din figura dată se vede clar vîrful absorbţiei de lumină de către amestec la lungimea de ubdă de
540 nm.
Pentru diferite diluări ale soluţiei-model, atunci cînd concentraţia zaharurilor simple variază între
0,27-6,4 g/100 ml soluţie au fost determinate valorile densităţii optice (D) şi a coeficientului de
trecere (T).
Tabelul .17. Valorile densităţii optice şi a coeficientului de trecere a soluţiei-model la diferite
concentraţii de zaharuri

Concetraţia zaharurilor în Lungimea de undă, λ=540 nm

probă, g/100 ml soluţie T D
0,277 56,26 2,5
0,138 75,34 0,124
0,093 87,3 0,059
1,6 0,854 2,076
1,6 0,424 2,407
2,24 4,572 1,34
6,4 1,298 1,892

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 În urma calculelor a fost construit graficul de calibrare pentru determinarea zaharidelor în
reacţia cu acid picric.

2.5
Densitatea optică D

1.5

0.5

0
0 1 2 3 4 5 6 7
Concentraţia de zaharide în probă, g/100 ml soluţie

Figura .18. Graficul de calibrare pentru determinarea zaharidelor în reacţia cu acid picric

Datele obţinute:
Tabelul .19. Datele experimentale obţinute pentru 5 zile de determinări

Proba Densitatea optică D, λ=540 nm

Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
Prune+apă Proba I 0,48 0,58 0,68 0,48 0,69
Proba II 0,504 0,52 0,736 0,424 0,648
Prune+alcool 0,816 0,717 0,75 0,671 0,782

În probele de prune extrase cu alcool etilic densitatea optică are valori mai mari decît în
cele extrase cu apă, ceea ce denotă că extracţia zaharidelor cu alcool este mai completă.

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Tabelul .20. Prelucrarea datelor experimentale (model)

Proba Densitatea Concentraţia Pierdereri la Cantitatea de Date de

optică, de zaharuri, filtrare (0,8) zaharuri referinţă din
λ=540 nm g/100 ml 10 g 100 g literatură
soluţie [26]
Prune Proba I 0,48 0,97 1,164 1,164 11,64
+apă Proba II 0,504 0,94 1,128 1,128 11,28 9,5
Prune+alcool 0,816 1,27 1,524 1,524 15,24

Concluzie. În urma efectuării experimentului am avut ca scop determinarea conţinutului de

zaharuri simple în prune. Soluţia de cercetat a fost studiată la cromotgraf la două lungimi de undă:
λ =490 nm; λ =540 nm. În rezultatul efectuării calculelor s-a calculat valoarea densităţii optice (λ
=540 nm) pentru 5 zile de măsurări.

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Introducere
Spectrofotometria este o ramura a spectroscopiei molecular ce se ocupa cu analiza calitativa si
cantitativa a spectrelor de absorbtie in domeniul UV-VIS a substantelor organice sau anorganice
in stare lichida.din cauza ca in domeniul UV-VIS nu toate substantele sau elementele chimice au
spectre de absorbtie cu maxime clare analiza calitativa nu este atit de reprezentativa ca cea
cantitativa. Un spectrofotometru sau un colorimetru utilizeaza transmiterea luminii printr-o solutie
pentru determinarea concentratiei unui solut in solutia respectiva. Spectrofotometrul difera de
colorimetru prin modul in care lumina este separata in lungimile de unda componente.
Spectrofotometrul utilizeaza o prisma pentru separarea luminii, iar colorimetrul utilizeaza filtre.
Ambele se bazeaza pe un model simplu de trecere a luminii de lungime de unda cunoscuta printr-o
proba si masurarea cantitatii de energie luminoasa care este transmisa. Aceasta se realizeaza prin
plasarea unei fotocelule in partea opusa a probei respective. O raza de lumina este formata din
fotoni; cand un foton intalneste o molecula de analit, exista sanse ca analitul sa absoarba fotonul.
Aceasta absorbtie reduce numarul de fotoni din raza de lumina, astfel reducand intensitatea
luminoasa.Toate moleculele absorb energie radianta la anumite lungimi de unda. Cele care absorb
energie in spectrul vizibil sunt cunoscute ca pigmenti. Proteinele si acizii nucleici absorb lumina
in domeniul ultraviolet. Un spectrofotometru implica o sursa de lumina, o prisma, un suport pentru
probe si o fotocelula. Acestea sunt conectate la un sistem electric sau mecanic care controleaza
intensitatea luminii, lungimea de unda si conversia energiei primite la nivelul fotocelulei in
fluctuatii voltmetrice. Fluctuatiile voltmetrice sunt apoi proiectate pe o scala metrica/digitala si
valorile sunt inregistrate intr-un computer.
Intensitatea culorii dintr-o proba depinde de cantitatea de solut din proba respectiva. Transmisia
luminii nu este o functie liniara, ci mai degraba exponentiala. Transmitanta este procentul relativ
de lumina care a trecut prin proba. Transmitanta procentuala este transformata intr-o functie
logaritmica inversa cunoscuta ca absorbanta (sau densitate optica).

Pag.

Proiect de an
Mod Coala N. Document Semnat Data