Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea ,, Constantin Brâncuși,,

Științe Medicale și Comportamentale

ANALIZ
A
SPECTR
OCHIMI
CĂ PRIN
EMISIE
OPTICĂ
Nume : Gheorghe Elena-Cornelia

Specializare : AF , Anul I , Grupa 511F

Profesor : Cîrțână Daniela


Cuprins

Analiza spectrochimică prin emisie optică 1


1. Definiție
2. Aplicații 2
3. Specificații tehnice 3
Spectroscopia optică de emisie atomică (OES) 4
4. Instrumentația
5. Analiza chimică calitativă 5
6. Analiza chimică cantitativă 6
Analiza spetrochimică prin emisie optică

1. Definitie

Prin metodele analizei spectrochimice de emisie optică se determina compoziția


chimică calitativă și cantitativă a unei probe , pe bază interpretării spectrului de
emisie . Spectrul de emisie apare datorită fenomenelor ce se petrec la nivelele
electronilor periferici dintr-un atom . Se obține , prin excitarea atomului , adus în
prealabil în stare liberă , trecându-l din starea energetică fundamentală ,EK , în
starea de energie excitată , EI , intabilă . Prin revenire la starea fundamentală ,
diferența de energie se transformă în energie radiantă. Spectrometria cu emisie
optica este o tehnica analitica universala, folosita pentru determinarea compozitiei
chimice a aliajelor metalice. Datorita preziei metodei si a timpului scurt de analiza,
aceasta metoda reprezinta un sistem de control valid al productiei, in toate domeniile
referitoare la industria metalurgica (turnatorii de aliaje primare, industria prelucrarii
metalelor, industrica mecanica) in orice moment al ciclului de productie, in cazul in
care este necesra o analiza chimica rapida si precisa a materialului. S1 MiniLab 150
este modelul care satisface necesitatile clientilor, prin performata sa excelenta si
pretul competititv. In present echipamentele MiniLab sunt cele mai mici si mai
luminoase sprectrometre optice de emisie disponibile pe piata, avand rezultate
analitice remarcabile.
Aplicatii:
-        Fier, otel si aliajele lor
-        Cupru si aliajele sale
-        Aluminiu si aliajele sale
  Specificatii tehnice:
Sistemul optic:
-        Sistem CCD cu rezolutie inalta, cu pana la 4 detectori CCD in stare solida, in
functie de aplicatiile cerute
-        Luminozitate ridicata
-        Camera optica purificata cu argon, cu un consum redus si costuri minime
-        Stabilitate impotriva fluctuatiile de temperature.

Cele mai importante functii sunt:

- Analiza

- Standardizare automata

- Printarea certificatelor

- Determinarea aliajelor in conformitate cu normele international (UNI, ASTM,


DIN, etc)
- Conectare la reteau interna a companiei

Emisia are loc la temperaturi înalte, la care combinaţiile chimice sunt disociate,
emiţând spectre atomice sau ionice, formate din linii înguste și definite . Identificarea
acestor linii, formează baza analizei calitative, iar determinarea intensităţii lor, baza
analizei cantitative. Intensitatea liniilor spectrale de emisie depinde deci de energia
emisă de atomii excitaţi, de modul cum sunt populate nivelele energetice cu electroni
şi de probabilitatea tranziţiilor. Spectrul de emisie al unui atom se obţine prin
excitarea termică a acestuia, după aducerea în prealabil în stare de vapori, deci prin
aducerea probei la o temperatură suficient de ridicată încât moleculele acesteia să
disocieze în atomi, care emit apoi spectre caracteristice.

2. Spectroscopia optică de emisie atomică (OES)

A permis descoperirea unor elemente noi, la vremea respectivă: Rb şi Cs (ambele în


1860), Tl (1862) precum şi a elementelor Ga şi He. Ultimul dintre acestea, decelat
mai întâi în lumina venită de la Soare (1868), a fost identificat cu mult înainte de a fi
fost izolat pe Pământ (1895). Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele contribuţii
ale spectrometriei la cunoaşterea umană. Avantajele OES cantitative constau în
sensibilitatea considerabilă, rapiditatea excepţională, reproductibilitatea bună,
necesarul de cantităţi mici de proba iar dintre dezavantaje amintim: eroarea de 2.5%,
în cel mai fericit caz, exactitate relativ constantă pe tot domeniul de concentraţii şi
posibilitatea de a analiza corect doar elementele minore. De asemenea
instrumentele pentru acest gen de analize sunt scumpe - constituind investiţii
serioase, pe termen lung, ale laboratoarelor de analize chimice instrumentale.

3. Instrumentaţia
Aparatura, cunoscută sub denumirea de spectometru de emisie atomică, se
compune din următoarele părţi:
- sursa de excitare: flacără, arc, scânteie, descărcare aureolară, plasmă sau laser,
- sistemul de dispersie: prismă, reţea sau ambele,
- sistemul de receptie, măsurare şi înregistrare (fotomultiplicatori sau fotodetectori,
amplificatori, placă de achiziţie, calculator),
- sistemul optic de fante, fibre din sticlă şi lentile care asigură traiectoria razelor de
lumină prin instrument.
Cel mai simplu spectrometru, cel cu prismă, este prezentat schematic în fig. 1. Sursa
spectrală cea mai veche în OES, utilizată în variante perfecţionate şi astăzi, o
constituie arcul electric - creat între doi electrozi de grafit (spectral pur) sau un
electrod de grafit şi unul de cupru (sau un alt metal pur, absent din probă) - a cărui
intensitate a curentului este de câteva zeci de amperi. Temperatura realizată se
situează între 3000-6000K.

4. Analiza chimică calitativă

Analiza calitativă spectrală în funcţie de scopul urmărit se împarte în: identificarea


componentului major, identificarea impurităţilor şi analiza completă. Semnificaţia
calitativă a liniei spectrale o dă lungimea de undă. Poziţionarea pe placă a liniei
spectrale se face de obicei prin intermediul spectrului fierului luat drept etalon.
Acesta are circa 5000 de linii, cunoscute exact şi tabelate, în ceea ce priveşte
lungimea de undă. De aceea, practic, se procedează astfel. Cu spectrometrul utilizat
se înregistrează spectrul fierului (folosind un arc obţinut între un cui de fier şi o bară
de grafit). Pe aceeaşi placă sau mijloc de înregistrare se înregistrează consecutiv
spectrul probei studiate calitativ. Se proiectează pe acelaşi ecran spectrul fierului şi
spectrul elementului (amestecului) necunoscut (conţinând şi fier). Prin măsurarea
distanţelor reale dintre linii se evaluează lungimile de undă ale liniilor prezente şi se
identifică elementul (elementele) prezent.

5. Analiza chimică cantitativă.


Intensitatea, I, a unei linii spectrale este dată de produsul dintre numărul atomilor ce
participă la tranziţie, n, şi energia fotonilor emişi, hν şi anume:

I = n·h·ν

Numărul n creşte cu temperatura T şi este cu atât mai mare cu cât intervalul ΔE al


tranziţiei este mai mic.
În practică, se utilizează o ecuaţie empirică de forma:

I = a·Cb

prin logaritmarea căreia, în ambii membri, se obţine ecuaţia de regresie:

log(I) = log(a)+b·log(C)

Bibliografie
http://lori.academicdirect.org/books/pdf/2009_cai.pdf

http://topmetrology.ro/ro/home/533-spectrometru-cu-emisie-optica-eos-gnr-s1-minilab-150.html

http://www.referat.ro/referate/Analiza_spectrochimica_prin_emisie_optica_39ac5.html

S-ar putea să vă placă și