Spectroscopie fotoacustică

II.8. Spectroscopia fotoacustică

II.8.1. Principiul spectroscopiei fotoacustice
II.8.1.1. Spectroscopie fotoacustică la gaze
II.8.1.2. Spectroscopia fotoacustică la lichide
II.8.2. Tomografia fotoacustică
II.8.3. Aplicații specifice ale soectroscopiei fotoacustice
II.8.3.1. Clește fotoacustic
II.8.3.2. Aparat portabil pentru determinarea compozitiei chimice a
biofilmelor si pentru masurarea grosimii acestora
II.8.3.3. Celulă de curgere fotoacustică
II.8.3.4. Procedeu combinat pentru rezonantă plasmonica si
spectrometrie fotoacustică

II.8. SPECTROSCOPIA FOTOACUSTICĂ

II.8.1. Principiul spectroscopiei fotoacustice

Spectroscopia fotoacustică reprezintă un mijloc de investigare

spectrometric la care este valorificată emisia ultrasonoră a speciilor
analizate ca urmare a iradierii probei cu o radiație monocromatică laser
pulsatoare avînd lungimea de undă specifică speciei chimice analizate.
Schema bloc a spectrometriei fotoacustice este reprezentată în figura
II.8.1.

1
 Spectroscopie fotoacustică

Fig.II.8.1. Schema bloc a spectrometriei fotoacustice

Unda sonoră obținută are o distribuție spectrală în domeniul ultrasonor și

oferă infomații despre natura specilor chimice și despre concentrația
acestora. De asemenea distribuția in timp a semnalului ultrasonor rezultat
este purtător de imagistică structurală proprietate care este valorificată
pentru obținerea neinvazivă unor imagini 3 D de natură tomografică din
interioprul tesuturilor vii concomitent cu analiza spectrometrică a acestora,
spectromicroscopia fotoacustică fiind la ora actuală una din metodele
performante de investigare a naturii maligne sau beningne a tesuturilor
fără a fi necesară efectuarea unei biopsi. Atunci cind radiația laser
pulsatoare folosită pentru investigre este in domeniul infraroșu apropiat
(NIR) in parale cu investigarea spectromicroscopică fotoacustică se
desfăsoară și o investigație spectromicroscopică clasică exact in același
loc astfel crește mult fiabilitatea sistemului și evitarea unor concluzii și
decizii greșite. Asa cum s-a menționat deja pentru a obține o undă
ultrasonoră radiația laser trebuie să fie pulsatoare. Pulsarea se poate
obține in două feluri:
1. - folosiind un chopper mecanic , așa ca in figura II.8.3. La o rotație a
discului perforat fasciculul luminos este întrerupt de un număr de ori egal
cu număriul de orificci din disc. Dat fiind faptul că discul perforat este
antrenat de un motor de curent continuu de turație variabilă se pot obține
frecvențe pină in domeniul zecilor de kHz
2. folosiind un laser din generația nouă la care frecvența de pulsare poate fi
comandată electronic prin Soft.

2
 Spectroscopie fotoacustică

Din punct de vedere teoretic spectroscopia fotoacustică se poate

explica cel mai bine pe modelul gazos. Energia totală (E t) a unei
molecule în echilibru termic se compune din energia de rotație (E r) din
energia de vibrație (Evib), energie Electronică (Eel) și din energie cinetică
( Ecin)

Etot = Erot + Evib + Eel + Ecin

Suma primelor trei energii poartă denumirea de energie internă a
moleculei. Iradierea moleculelor cu energie electromagnetică duce la
plasarea unei părți a acestora in stare excitată de energie ridicată. Dacă o
moleculă de energie ridicată se ciocnește neelastic cu o moleculă in stare
neexcitată diferența de energie se transformă in energie cinetică de
translație (Ecin) a celor două molecule. La rindul lor ciocniri dintre molecule
cu energie cinetică mare duce la eliberare de energie termică generatoare
de dilatări ale materiei cercetate. Atunci cind iradierea se face cu radiație
electromagnetică pulsatorie de densitate energetică ridicată ( radiație laser)
dilatările urmate imediat de contracii ca urmare a răcirii materiei sint in fază
cu pulsațiile laser, iar rezultatul este aparitia unei unde sonore
( ultrasonore) ce poate fi pusă în evidență cu un detector piezoelectric.
Lungimea de undă a radiației laser este aleasă in funcție de natura
materiei cercetate, pentru cele mai multe aplicații lungimea de undă folosită
este in domeniul spectral infraroșu apropiat (NIR). Efectul iradierii materiei
cu radiație monocromatică cu densitate energetică mare , așa cum este
radiația laser, duce la încălzirea locală puternică a acesteia urmată
imediad de o dilatatare rapidă a ei. Dat fiind faptul că radiația laser este
pulsatorie energia ei de excitație trecînd de două ori prin zero la fiecare
sinusoidă a pulsației, fiecărei dilatări a materiei îi este urmată o contracție a
acesteiea in ritmul frecvenței pulsației laser. Dilatăririle și contracțiile
succesive ale materiei cercetate generează o undă sonoră sau ultrasonoră
purtătoare de informație despre natura speciilor și concentrația speciilor
din materia analizată. Frecvența semnalului acustic, rezultat ca urmare a
incălzirii și răcirii rapide a probei iradiate cu pulsuri laser de mare energie

3
 Spectroscopie fotoacustică

este transformat de un senzor piezoelectric într-un semnal electric

proporțional.

Fig.II.8.2. Schema de principiu la spectrometria fotoacustică cu laser de emisie continuă

(a) și cu laser de emisie în impuls (b)

Spectroscopia fotoacustică prezintă o serie de avataje față de celelalte

metode spectrometrice , astfel:
- semnalul util nu are zgomot de fond
- semnalul util prezintă liniaritate pe aproape tot domeniul de
concentrații
- are sensibilitate ridicată de măsurare
- detectoarele au preț de cost scăzut
Principalele domenii de utilizare a PAS sint:
- folosirea selectivă la anliza gazelor și a gazelor cu suspensii
(fumuri)
- analiza instrumentală a soluțiilor și suspensiilor lichide, analiza
corpurilor solide netransparete , a gelurilor, a membranelor
biologice ș.a.

4
 Spectroscopie fotoacustică

II.8.1.1. Spectroscopie fotoacustică la gaze

In figura II.8.3. este reprezentată schema de principu a

spectroscopiei fotoacustice la gaze. Prin întreruperea periodică, prin
intermdiul modulatorului 4, a fasciculului de radiație monocromatică emis
de sursa 1 de tip laser, căldura generată ca urmare a ciocnirilor dintre
moleculele de energie cinetică ridicată difuzează ducind la scăderea
locală de temperatură. Rezultatul este o undă de soc

Fig.II.8.3. Schema de principu a spectroscopiei fotoacustice la gaze. 1-sursa laser , 2- celulă

de rezonanță pentru gazele analizate , 3-, detector piezoelectric a undei ultracustice, 4 -
modulator de radiație (chopper), 5-fotobarieră, 6amplificator Lock-In

mecanică ce generază o varieție de presine de ordinul 10 -2 - 10-1 Pa ușor

de detectat cu senzorul piezoelectric 3 . Semnalul detectorului nu are nici
un zgomot de fond deoarece este sesizată numai variația de presine a
gazului și nu și presiunea atmosferică. In amplificatorul 6 de fază și
frecvență de tip Lock are loc compararea frecvenței semnalului dat de
senzorul 3 piezoelectric cu frecvența semnalului pulsator Laser dat de
fotobariera 5 . In figura este presentata evoluția in timp a semnalului

5
 Spectroscopie fotoacustică

acustic din medium gazos -a) a semnalului dat de senzorul 3 piezoelectric

-b) și a semnalului dat de amplificatorul Lock -In -c).

Fig.II.8.4. Evoluția in timp a semnalului acustic din medium gazos - (a), a semnalului dat
de senzorul piezoelectric - (b) și a semnalului dat de amplificatorul Lock-In- (c)

Valoarea defazării semnalului reprezintă informația despre natura speciei

iar intensitatea semnalului informația despre concentrația speciei analizate.
Senzorul piezoelectric este conectat la partea electronică unde se
realizează procesarea datelor, afișarea spectrului fotoacustic și după caz și
interpretarea a cestuia prin intermediul unui soft special. In figura este
reprezentată schema de principiu a spectroscopiei fotoacustice la gaze

II.8.1.2. Spectroscopia fotoacustică la lichide

In figura este reprezentată schema de principiu a unui dispozitiv fotoacustic

pentru analiza spectrală a soluțiilor S ce se găsesc static în eprubete
cilindrice, figura II.8.5. sau se găsesc în curgere prin tuburi de sticlă
cilindrice , figura II.8.6 atunci

6
 Spectroscopie fotoacustică

Fig.II.8.5.

Fig.II.8.6. Schema de principiu a montajului spectrofotoacustic conform procedeului și

dispozitivului descris. S- soluția de analizat, 1-eprubetă cilindrică din sticlă, 10-fibră optică,
11-cablu electric, 14-diodă laser în impuls, 15-trigger optic, 16-amplificator electronic
diferențial dip Lock-In, 17-calculator electronic,

cînd analiza se face continuu și in situ în regim de by pas la rezervoare de

stocare, la reactoare chimice sau biochimice, la surse de apă, etc.
Dispoziotivul fotoacustic se prinde pe eprubetă 1 sau pe celula de
curgere 2 cilindrică din sticlă printr-o simplă apăsare pe două brațe 3 și 4
de desfacere

7
 Spectroscopie fotoacustică

II.8.2. Tomografia fotoacustică

Distribuția in timp a semnalului ultrasonor rezultat este purtător de

imagistică structurală proprietate care este valorificată pentru obținerea
neinvazivă unor imagini 2 D sau 3 D de natură tomografică din interioprul
tesuturilor vii concomitent cu analiza spectrometrică a acestora,
spectromicroscopia fotoacustică fiind la ora actuală una din metodele
performante de investigare a naturii maligne sau beningne a tesuturilor de
suprafață fără a fi necesară efectuarea unei biopsi. Atunci cînd radiația
laser pulsatoare folosită pentru investigare este in domeniul infraroșu
apropiat (NIR) in parale cu investigarea spectromicroscopică fotoacustică
se poate desfăsoară și o investigație spectroscopică clasică exact in
același loc astfel crește mult fiabilitatea sistemumui și sint evitate concluzii
și decizii greșite. Spectromicroscopie fotoacustică are utilizari largi si pentru
analiza corpurilor solide netransparete, a pulberilor, a gelurilor, a
membranelor biologice ș.a.

II.8.3. Aplicații specifice ale soectroscopiei

fotoacustice

II.8.3.1. Clește fotoacustic

8
 Spectroscopie fotoacustică

Fig.II.8.7. Vederea de sus și vederea laterală a cleștelui fotoacustic folosit la analiza

soluțiilor ce se găsesc intr- o eprubetă. S-soluția de analizat, 1-eprubetă cilindrică din sticlă,
3.4-brațe de desfacere acționate manual, 5,6-bacuri de strîngere, 7-bolț, 8-arc de stringere,
9-senzor piezoelectric din folie de polivinilidin, 10-fibră optică, 11-cablu electric, 12-
optocuplor, 13-conector electric

atît sistemul monocromatic de iradiere cît și sistemul de detecție

ultrasonoră sunt montate în elementele mobile ale dispozitivului
fotoacustic permițînd prin aceasta o manevrare liberă atît a probei cît și a
dispozitivului. Dispozitivul fotoacustic, este de fapt o structură simplă de
tip clește optoelecrtronic ce strînge cu ajutorul unui arc 8 o eprubeta 1
cilindrică din sticlă sau o celul 2 de curgere din sticlă. In bacul 6 cleștelui
de stringere se găsește montată o fibră optică 10 legată la o diodă 14

9
 Spectroscopie fotoacustică

laser cu regim de lucru în impuls iar pe celălalt bac 5 se găsește lipit

nedemontabil un senzor 9 piezoelectric, din folie de

Fig.II.8.8. Schema de principiu a folosirii procedeului și a dispozitivului spectrofotoacustic

pentru analiza soluțiilor ce se deplasează printr-o celulă de curgere. S-soluția de analizat,
4-braț de desfacere 5-bac de strîngere, 7-bolț, 9-senzor piezoelectric din folie de
polivinilidin, 10-fibră optică, 11-cablu electric, 12-optocuplor, 13-conector electric, 18-
pompă

polivinilidin, legat prin doi conductori 11 electrici la un analizor 16 de

diferență de fază de tip amplificator Lock-In, în care pe lîngă semnalul
piezoelectric intră și semnalul electric al unui trigger 15 optic cu fotocelulă
care sezizează pulsul diodei laser, achiziția prelucrarea și afișarea datelor
fiind realizată cu ajutorul unui calculator 17 electronic și a unui program
de calcul specializat .

10
 Spectroscopie fotoacustică

II.8.3.2. Aparat portabil pentru determinarea compozitiei

chimice a biofilmelor si pentru masurarea grosimii
acestora

Spectrometria fotoacustică are aplicații de bază la studiul biofilmelor

atit sub aspectul compoziției cît și al grosimii acestora [],[],[],[].
Determinarea compoziției și grosimii biofilmelor este de importanță
majoră în biochimie, în analitica alimentară, în farmacologie, în analitica
clinică dar și în monitorizarea calității mediului mai ales a apelor
stătătoare sau a celor curgătoare. Din cauza faptului că biofilmele sînt
structuri complexe cu transparență neuniformă, de multe ori cu particule în
suspensie, singura metodă spectrometrică aplicabilă pentru determinarea
compoziției chimice a acestora precum și pentru determinarea
concentrațiilor componentelor din biofilm îl reprezintă spectrometria
fotoacustică. In vederea măsurării grosimii unor filme subțiri

Fig.II.8.9. Schema de principiu a aparatului portabil pentru determinarea compoziției

chimice a biofilmelor și pentru măsurarea grosimii acestora. 1-biofilm, 2-suport solid, 3-
cablu electric, 4-unitate electronică, 7-fibră optică de iradiere, 8-fibră optică pentru
transmiterea radiației reflectate, 10-senzor piezoelectric, 11-diodă laser în impuls, 12-lentilă
colimatoare,13-detector fotoelectric de tip Diode – Array, 14-amplificator electronic.

11
 Spectroscopie fotoacustică

transparente este folosită în mod curent tehnica refractometrică, a balantei

piezoelectrice si plasmonrezonanța [],[]. Aparatul descris in continuare,
fifura II.8.9 și figura II.8.10, este de tip portabil și permite determinarea
concomitentă și in situ atît a compoziției chimice calitative și cantitative a
biofilmelor cît șit și a grosimii acestora. In acest scop este folosită o
structură modulară compusă dintr-o sondă cilindrică portabilă

Fig.II.8.10. Sonda aparatului portabil pentru determinarea compoziției chimice a

biofilmelor și pentru măsurarea grosimii acestora. 1-biofilm, 2-suport solid, 3-cablu electric,
5-corpul sondei, 6-înveliș din cauciuc siliconic, 7-fibră optică de iradiere, 8-fibră optică
pentru transmiterea radiației reflectate, 9-material polimeric de umplutură,10-senzor
piezoelectric,

12
 Spectroscopie fotoacustică

legată printr-un cablu 3 electric la o unitate 4 electronică. Sonda are în

partea inferioară un senzor 10 piezoelectric străpuns in zona centrală de
două fibre optice, fibra 7 fiind conectată la o diodă 11 laser în impuls fibra
8 la un detector fotometric de tip Diode - Array. Dioda laser 11 furnizează
radiația monocromatică atît pentru radiația reflectată, a cărei indice de
refracție dă informații despre grosimea biofilmului 1, cît și pentru
producerea emisiei spectrale fotoacustice a biofilmului, spectrul fotoacustic
obținut dînd informațiile despre compoziția chimică calitativă și cantitativă
a biofilmului. Pentru determinări sonda se apropie încet de biofilm. La
prima atingere a senzorului 10 piezoelectric de suprafața liberă a
biofilmului 1 se modifică brusc indicele de refracție datorită eliminării
influenței mediului aer, aspect sesizat imediat prin detectorul Diode - Array
și prin unitatea electronică de procesarea datelor, cea din urmă comandînd
automat atît achiziția spectrului fotoacustic a biofilmului cît și citirea
valoarii indicelui de refracție care este convertit și afișat automat ca valoare
a grosimii biofilmului .

II.8.3.3. Celulă de curgere fotoacustică

In figura II.8.11 este prezentată o celulă de curgere folosită pentru

spectroscopie fotoacustică a biofilmelor concomitent cu determinarea
grosimii acestora. Celula de curgere are aplicații la monitorizarea
continuă și in situ a grosimii și compoziției chimice a biofilmelor 5 cu
aplicații deosebite in analitica și controlul calității apei potabile, dar și in
cercetarea biologică precum și in analitica clinică imunologică. Celula de
curgere 1 este de formă

13
 Spectroscopie fotoacustică

Fig.II.8.11. schema de principiu a celulei de curgere impreună cu echipamentul de

măsurare. 1-celulă de curgere paralelepipedică, 2-pompă peristaltică de debit constant, 3-
laser pulsator, 4-prismă optică trapezoidală, 5-biofilm, 6-detector, 6-otoelectric de tip
Diode-Array, 7-senzor piezoelectric, 8-unitate electronică, 9-mediu lichid analizat

paralelepipedică și are un perete format din fața mare a unei prisme 4

optice cu patru fețe, două din fețele acesteia fiind inclinate, iar ultima față,
cea mai mică dimensional, fiind paralelă cu fața mare. Pe una din
fețele inclinate ale prismei 4 este montată o diodă laser pulsatoare, iar pe
cealaltă față inclinată este montat un detector 6 fotoelectric Diode – Array
pentru măsurarea unghiului de refracţie ca expresie a grosimii de strat,
pentru detecția spectrală fotoacustică fiind folosit un senzor 7
piezoelectric lipit pe fața mică a prismei 4 optice. In cazul monitorizării
evoluției biofilmelor provenite din apa potabilă, apa este preluată din

14
 Spectroscopie fotoacustică

bazinul de stocare și trecută cu o pompă 2 de debit constant prin celula 1

de curgere. In cazul urmăririi formării și creșterii biofilmelor 5 din culturi
prin celula de curgere este recirculat mediul de hrănire a cărui compoziţie
și parametri pot fi modificați după un experiment programat in vederea
obținerii unor anumite caracteristici de compoziție și dimensionale ale
biofilmului. La utilizarea celulei de curgere pentru cercetări imunologice
pe fața prismei 4 optice se întinde prima dată un biofilm dintr-un gel stabil
in care sînt incluși anticorpii după care prin celulă se recirculă mediul
lichid cercetat ce conține antigeni.

II.8.3.4. Procedeu combinat pentru rezonantă plasmonica si

spectrometrie fotoacustică

In literatura de specialitate [],[] folosirea plasmon rezonanței de

suprafață pentru determinarea unor variații de masă extrem de mici ce pot
ajunge pînă în domeniul femtograme (10 -15), precum și a folosirii
spectrometriei fotoacustice pentru analiza calitativă și cantitativă a materiei
sînt descrise ca procedee, tehnici și echipamente separate. [],[],[]. In
continuare este descris un sistem combinat între procedeul de investigare
prin plasmon rezonanță de suprafață cu cel de analiză spectrală
fotoacustică. Noul procedeu oferă informații complexe despre
compoziția materiei, în condiții de preț de cost mult mai reduse față de
cele specifice folosirii fiecărui procedeu în parte. In plus ofera avantajul
analizei exact in același trimp si in același loc a materiei analizate cu
avantaje mari priviind precizia și exactitatea determinărilor.
Procedeul combinat , figura II.8.12, folosește un aranjament
analitic de plasmon rezonanță de suprafață realizată cu o sursa laser 1
în impuls și o prismă 2 optică cu patru fețe avînd o fața paralelă cu o
fața pe care se găsește depunere 3 de aur iar celelalte două fețe
asezate la un unghi de 600 față de cea cu depunerea de aur. Peste

15
 Spectroscopie fotoacustică

depunerea 3 de aur se depune un film 4 subțire din materia de analizat. In

situația folosirii procedeului ca sistem de analiză clinică de tip
imunosenzorial filmul 4 de analizat este un film de tip gel, preparat in
laborator, care include în structura sa anticorpii 5 ce leagă antigenii 6 din
mediul analizat, modificarea de masă ca urmare a ineracțiunii anticorp-
antigen fiind sesizată prin rezonanță plasmonică, iar compoziția calitativă
și cantitativă a a materiei rezultate pe calea spectrometriei fotoacustice.
Pentru cuantificarea modificării indicelui de refracție a radiației laser, pe
calea plasmon rezonanței, este folosit un detector 7 fotoelectric de tip
Diode Array, cu axa optică perpendiculară pe axa optică de emisie a
laserului in impuls, iar pentru cuantificarea informațiilor fotoacustice este
folosit un detector 8 piezoelectric, cu frecvența de rezonanță în domeniul
MHz, lipit de latura prismei care este paralelă cu latura aurită a acesteia,
achiziția prelucrarea și afișarea datelor fiind efectuată cu o unitate
electronică 11 de calcul ce conține un modul de analiză de plasmon
rezonanță și un modul de analiză fotoacustic. Expresiile grafice ale
analizei combinate pot fi redate la cerere printr-o spectrogramă de
plasmon rezonață, de o curbă 14 cinetică de plasmon rezonanță și de o
spectrogramă 15 fotoacustică.

16
 Spectroscopie fotoacustică

Fig.II.812. Schema de principiu al procedeului combinat pentru rezonantă

plasmonica de suprafață și spectrometrie fotoacustică. 1-sursă laser pulsatoare, 2-prismă
optică cu patru laturi, 3-strat 3 de aur pur depus în vacuum, 4-film subțire uniform din
materia analizată, 5- anticorpi , 6-antigeni, 7-detector Diode-Array, 8-senzor piezoelectric,
9,10- amplificatoare electronice, 11-unitate de calcul electronic, 12-imprimantă electronică,
13- spectrogramă de plasmon rezonață, 14-curbă cinetică de plasmon rezonanță, 15-
spectrogramă fotoacustică.

Modul de lucru la folosirea procedeului și a logisticii aferente este

următorul :
1. La analiza soluțiilor de compozitii complexe se depune pe stratul de aur
cîteva picături din soluția de analizat și se pornește laserul. Rezultatul
analizei este oferit de spectrograma fotoacustică 15 precum și de
interpretarea electronică a acesteia pe baza unui program de calcul
specializat.
2. La analiza de cinetică chimică, biochimică sau imunosenzorială se
scufundă partial prisma in mediul analizat si se pornește laserul.
Rezultatul analizei este oferit de : spectrograma de plasmon
rezonanță 13, de curbă 14 cinetică de plasmon rezonanță, de

17
 Spectroscopie fotoacustică

succesiunea de spectrograme 15 fotoacustice inregistrate automat la

timpi presetați precum și de interpretarea electronică complexă a
datelor pe baza unui program de calcul specializat.

18