UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA INGINERIA MATERIALELOR SI A MEDIULUI

SPECIALIZAREA Procedee Avansate n Protecia Mediului
DISCIPLINA Procedee Avansate n Protecia Atmosferei

PROIECT DE AN

SPECTOFOTOMETRE

PORCAR DAN
DEJEU IOANA-ANDREIEA

Anul Universitar 2011-2012

1

Contents
REZUMAT...........................................................................................................................................3
ZUSAMMENFASSUNG.....................................................................................................................4
1.

INTRODUCERE..........................................................................................................................5

2.

Difractia de radiatii X Spectofotometria RMN............................................................................6

2.1 Producerea Radiatiilor X................................................................................................................8

2.2

Natura radiatiilor X...................................................................................................................8

2.3

Proprietatile radiatiilor X...........................................................................................................9

2.4

Aplicatiile radiatiilor X..........................................................................................................10

3.

Spectofotometria UV-VIS...........................................................................................................11

3.1 Tranzitiile electronice si corespondenta acestora cu benzile spectrale UV-VIS...........................11

4.

Spectofotometria de masa...........................................................................................................15

4.1 Componentele unui spectrometru de mas...................................................................................15

4.1.1 Spectrul de mas........................................................................................................................16
4.1.2

Sistemul de introducere a probelor n spectrometrul de mas.............................................17

4.2.2 Ionizarea chimic.....................................................................................................................18

5.

Spectofotometria RES (Rezonan Electric de Spin)................................................................19

6.

Spectofotometria IR....................................................................................................................21

CONCLUZII......................................................................................................................................24
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................25

REZUMAT

Spectofotometria studiaz interactiunea dintre radiaiile electromagnetice cu materia,

spectroscopia studiaz procedeele i tehnicile pentru eperimentele de analiz calitativ si analiz
cantitativ a unor probe lichide, solide sau gazoase, n urma interferenei ntre radiaia
electromagnetic i materie rezult spectrul substanei analizate, care ne arat compozitia calitativ
i cantitativ a materiei analizat.
Spectofotometrele sunt aparate indispensabile folosite in foarte multe domenii de activitate
precum cercetri tinifice, industrie, medicin, de asemenea joac si au jucat un rol vital n fizic,
n dezvoltarea mecanici cuantice, n determinarea si tratarea unor boli fatale.
n aceast lucrare se studiaz i se dezvolt metodele spectofotometrice folosite pentru
determinarea interaciunii dintre radiaiile electromagnice i materie.
Spectofotometrele studiate sunt: Spectofotometria RMN, Spectofotometria UV-VIS,
Spectofotometria de Mas, Spectofotometria RES (Rezonan Electric de Spin), Spectofotometria
IR.

ZUSAMMENFASSUNG

Spectophotometric Studie der Wechselwirkung elektromagnetischer Strahlung mit Materie,

Spektroskopie-Studie eperimentele Verfahren und Techniken fr die qualitative Analyse und
quantitative Analyse von flssigen Proben, fest oder gasfrmig, von Interferenzen zwischen
elektromagnetischer Strahlung und Materie resultierende Spektrum der Substanz analysiert, was
zeigt

die

qualitative

Zusammensetzung

und

Menge

des

untersuchten

Materials.

Spectofotometrele sind unverzichtbare Gerte in vielen Bereichen wie Forschung, Industrie,

Medizin, und sie spielen auch eine wichtige Rolle in der Physik, die Entwicklung der
Quantenmechanik,

bei

der

Bestimmung

und

Behandlung

von

tdlichen

Krankheiten.

In dieser Arbeit studieren und entwickeln Methoden Spectophotometric verwendet werden,

um die Wechselwirkung zwischen Strahlung und Materie Elektromagnete zu bestimmen.
Spectofotometrele studiert werden: Spectophotometric NMR-, UV-VIS Spectophotometric,
Spectophotometric

Messe,

Spectophotometric

Spectophotometric IR.

ESR

(Elektrische-Spin-Resonanz),

1. INTRODUCERE
Spectroscopia studiaz interaciunea dintre radiaiile electromagnetice cu materia. n acelai
timp, spectroscopia este o denumire generic dat unei clase de procedee i tehnici experimentale
de analiz calitativ i cantitativ a unor probe solide, lichide sau gazoase. n urma interferenelor
energetice ntre radiaia electromagnetic i materie, rezult spectrul substanei de analizat care
ofer informaii precise despre compoziia calitativ i cantitativ a materiei.
nceputurile spectroscopiei se refereau numai la analiza spectrului luminii vizibile. La ora
actual, spectroscopia, acoper pe lng domeniul spectral al luminii vizibile i restul spectrului
radiaiei electromagnetice, pornind de la domeniul radiaiei gamma pn n domeniul undelor radio.
Dintre toate tehnicile spectroscopice, spectrometria de mas este poate cea care ofer cele
mai multe posibiliti aplicative, datorit varietii de genuri de spectre pe care le poate da. La
nceputul secolului XX, spectrometria de mas s-a dezvoltat ca o tehnic folosit n principal de
fizicieni, pentru a determina structura atomului. La sfritul anilor `30 i nceputul anilor `40,
spectrometria de mas a jucat un rol important n dezvoltarea energiei atomice. n anii `40, cnd
spectrometria de mas a fost folosit pentru identificarea i cuantificarea substanelor organice, au
nceput s apar instrumentele comerciale ceea ce a condus la utilizarea n multe domenii diferite
ca: fizica nuclear, biologie, medicin, geologie, studiul mediului.
Spectrometria de mas este un instrument puternic pentru studiul tuturor substanelor,
deoarece dintr-o cantitate infim furnizeaz mai multe informaii despre structura i compoziia unei
substante, dect orice alt tehnic analitic. n acelai timp este i un puternic instrument de
cuantificare. Pot fi identificate i cuantificate dintr-un fruct ptat urme (10-15 g) de pesticide; sunt
necesare doar cantiti de zeptomoli (10-21 mol) de proteine pentru caracterizarea unor anomalii
genetice, sau pot fi detectate picograme (10-12g) de fier n cristalul de siliciu, nainte de folosirea
lui ca materie prim n costisitorul proces de fabricaie al semiconductorilor.
La rndul su, cromatografia, are un puternic impact n domeniul analizei calitative i
cantitative. Este metoda prin care se pot analiza amestecuri de compui de ordinul sutelor n decurs
de cteva minute.
Prin cuplajul ntre cromatografia de gaze i spectrometria de mas pot fi detectai i
identificai compui dintr-un amestec necunoscut. Cantitatea de prob necesar analizei poate fi
extrem de mic, datorit detectorilor cu performane ridicate. Computerizarea a permis o important
diminuare a costurilor analizelor i a poziionat tehnica GC-MS printre tehnicile de vrf cu aplicaii
n foarte multe domenii cum ar fi: petrochimia, industria chimic i farmaceutic, n domeniul
analizei poluanilor din aer, ap, sol, alimente, analiza aromelor i a uleiurilor volatile, studii clinice,
criminalistic, etc.
5

Spectroscopia este o denumire dat unei clase de procedee i tehnici experimentale prin
care se urmrete i se cuantific efectul absorbiei sau emisiei de energie de ctre o prob supus
analizei chimice calitative i / sau cantitative.
Scopul spectroscopiei este acela ca dintr-un spectru s se obin informaii despre proba
analizat precum: structura intern, compoziie, dinamic. Spectroscopia analitic permite
recunoaterea naturii atomilor i moleculelor dup forma caracteristic a spectrelor lor.
Spectroscopia de mare precizie are ca scop determinarea unor constante fizice sau testarea
de ipoteze referitoare la legi ale naturii.
Analizele spectroscopice se bazeaz pe interaciunea undelor electromagnetice cu materia.
Originea liniilor spectrale din spectroscopia atomica este dat de variaia energiei unui atom
ca urmare a tranziiilor electronice cnd se emite sau absoarbe un foton. Spectrele atomice sunt
spectre de linii.
Originea liniilor spectrale din spectroscopia molecular este dat de emisia sau absorbia
unui foton cnd variaz energia unei molecule. Energia unei molecule poate varia nu numai ca
urmare a tranziiilor electronice ci i pentru c molecula sufer schimbri n starea de rotaie i
vibraie. Rezult c spectrele moleculare sunt mai complexe dect cele atomice, sunt spectre de
band.
Spectrele moleculare conin informaii pentru determinarea unei serii de proprieti
moleculare: dimensiune i forma molecular, valori ale momentelor de dipol, valori ale triei i
lungimii moleculelor i a unghiului dintre legturi.

2. Difractia de radiatii X Spectofotometria RMN

Identificarea compusilor cristalini:

praful din atmosfera;

sedimente din apa de ploaie;
sedimente din apa unor rauri;
proba din sol.

Avantaje:

metoda rapida;
metoda nedistructiva proba poate fi analizata prin alte metode;
se stabileste compozitia dintr-o singura masuratoare.

compusul trebuie sa fie sub forma cristalina;

Dezavantaje:
6

sa aiba o concentratie > 1%.

Au fost descoperite intamplator in anul 1895 de fizicianul german Wilhem Conrad Rontgen ;
Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice analoage celor luminoase dar de frecvente mult
mai mari;
Experimente efectuate in anii care au urmat au dovedit ca aceste radiatii au proprietati
deosebite;
Ulterior au fost numite raze (radiatii) Rontgen, in cinstea fizicianului care le-a descoperit.

A modern radiograph of a
hand
Fig.1. Radiografia moderna a mainii
Fig.2.Bertha Rntgens Hand 8 Nov,1895

Wilhelm Conrad Rntgen (1845-1923) 1901 premiul Nobel pt fizica

Raze X unde electromagnetice
Unda - propagarea in spatiu a unei perturbatii;

Undele electromagnetice se compun dintr-un camp electric si unul magnetic,

orientate perpendicular unul pe celalalt, amandoua variabile in timp si spatiu si care se genereaza
reciproc.

2.1 Producerea Radiatiilor X

7

Radiatiile X sunt de natura electromagnetica, deosebindu-se de lumina prin lungimea de

unda mai mica.Radiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau acceleratia unei sarcini
electrice.Undele electromagnetice au atat componente electrice cat si magnetice. Gama radiatiilor
electromagnetice este foarte larga: unde cu frecventa foarte inalta si lungime mica sau frecventa
foarte joasa si lungime mare.Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul undelor
electromagnetice. In ordine descrescatoare de frecventa, spectrul undelor electromagnetice se
compune din: radiatii gama, radiatii X, radiatii ultraviolete, lumina vizibila, radiatii infrarosii,
microunde

si

unde

radio.

Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se transmite. Astfel, lumina si

undele radio pot circula in spatial interplanetar si interstelar, la soare si stele, pana la Pamant.
Indiferent de frecventa si lungimea de unda, undele electromagnetice au o viteza de 299.792km/s in
vid. Lungimea si frecventa undeleor electromagnetice sunt importante in determinarea efectului
termic,

al

vizibilitatii,

al

penetrarii

si

altor

caracteristici.

Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice penetrante, cu lungime de unda mai scurta decat
a luminii si rezulta prin bombardarea unei tinte de tungsten cu electroni cu viteza mare.Au fost
descoperite intamplator in anul 1895 de fizicianul german Wilhem Conrad Roentgen, in timp ce
facea experimente de descarcari electrice in tuburi vidate, respectiv el a observat ca din locul unde
razele catodice cadeau pe sticla tubului razbeau in exterior raze cu insusiri deosebite; aceste raze
strabateau corpurile, impresionau placutele fotografice, etc. El le-a numit raze X deoarece natura lor
era necunoscuta.Ulterior au fost numite raze (radiatii) Roentgen, in cinstea fizicianului care le-a
descoperit.

2.2 Natura radiatiilor X

Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice cu o putere de penetrare indirect proportionala cu
lungimea de unda. Cu cat lungimea de unda este mai mica, cu atat puterea de penetrare este mai
mare. Razele mai lungi, apropiate de banda razelor ultraviolete sunt cunoscute sub denumirea de
radiatii moi.Razele mai scurte , apropiate de radiatiile gama, se numesc raze x dure.
Radiatiile X se produc cand electronii cu viteza mare lovesc un obiect material. O mare
parte din energia electronilor se transforma in caldura iar restul se transforma in raze x, producand
modificari in atomii tintei, ca rezultat al impactului.Radiatia emisa nu este monocromatica ci este
compusa

dintr-o

gama

larga

de

lungimi

de

unda.

Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William Crookes. Cu un tub de
sticla partial vidat, continand doi electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat al ionizarii,
ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca iesirea electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma
unui fascicul de raze catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele X. Acest tub
8

produce

numai

raze

moi,

cu

energiescazuta.

Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru focalizarea fasciculului
de electroni pe o tinta din metal greu, numita anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de unda
mai scurte si energie mai mare. Razele X produse, depind de presiunea gazului din tub.
Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de William David Coolidge in 1913 prin inventarea
tubului de raze X cu catod incalzit. Tubul este vacuumat iar catodul emite electroni prin incalzire cu
un curent electric auxiliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in cazurile
precedente. Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin aplicarea unui current
electric de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea de unda a radiatiei.
Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892 - 1962), laureat al Premiului Nobel, prin
studiile sale a descoperit asa numitul effect Compton in anul 1922. Teoria sa demonstreaza ca
lungimile de unda ale radiatiilor X si gama cresc atunci cand fotonii care le formeaza se ciocnesc de
electroni. Fenomenul demonstreaza si natura corpusculara a razelor X.

2.3 Proprietatile radiatiilor X

Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina.Absorbtia radiatiilor depinde
de densitatea si de greutatea atomica. Cu cat greutatea atomica este mai mica, materialul este mai
usor patruns de razele X. Cand corpul uman este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate atomica
mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile si apar umbre mai pronuntate pe film.
Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile
intunecate

de

pe

film

sunt

cele

mai

usoare.

Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale, cum ar fi platinocianidul de bariu si

sulfura de zinc. Daca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material,
structura obiectelor opace poate fi observata direct. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie.
Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare, care depinde de lungimea de unda.
Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza, este direct proportionala cu energia lor. Aceasta
proprietate ne ofera o metoda de masurare a energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o camera
de ionizare, se produce un curent electric proportional cu energia fasciculului incidental. De
asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele X pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati:
difractia, efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.

2.4 Aplicatiile radiatiilor X

Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina.
Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in dezvoltarea mecanicii
cuantice. Ca mijloc de cercetare, radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria
cristalografiei. Folosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi identificate si structura lor
determinate. Metoda poate fi aplicata si la pulberi, care nu au structura cristalina, dar o structura
moleculara regulata. Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili
marimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele
chimice si izotopii lor. In afara de aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si biologie,
razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a unor aliaje metalice. Pentru
asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 137.
De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele.
Razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea
unor picturi. In medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de
radiotarapie se utilizeaza

in tratamentul cancerului. Aparatul

diagnosticare. In

computerizat, tomograful axial

(scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost
pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979.

Fig. 3. Spectometru IR RAMAN

10

3. Spectofotometria UV-VIS
UV = 200-400 nm, VIS = 400-800 nm
- metoda care se bazeaza pe interactiunea radiatiei electromagnetice din UV si VIS cu
substanta.
-

se cunosc mai multe variante:

colometria, fotometria si spectrofotometria =

spectroscopia.
-

Colorimetria utilizata in practica analitica si se bazeaza pe varianta in care intensitatea

culorii probei se compara vizual sau instrumental, in lumina alba cu un set de solutii etalon
preparate in conditii absolut identice cu proba.
-

se realizeaza masuratori prin comparatie vizuala sensibilitatea depinde de ochii

domeniul maxim 550-600nm (domeniul culorii verzi) - putin folosita

3.1 Tranzitiile electronice si corespondenta acestora cu benzile spectrale UV-VIS

Tipurile de tranzitii electronice ce se produc in iradierea unei molecule cu iradiatii UV-VIS
difera dupa natura orbitalilor implicati.
Tranzitiile -* sunt caracterizate prin cele mai mari energii,deci prin cele mai mici lungimi
de unda.Benzile corespunzatoare acestor tranzitii apar la valori <200 nm,in ultravioletul,de vid.
Acest domeniu,in care componentii aerului dau si ei absorbtii,necesita o tehnica speciala de lucru in
vid. El este insa un domeniu putin interesant pentru chimistul organic.S-a vazut ca solventii
spectrali cei mai utilizati pentru domeniu UV sunt tocmai compusii care prezinta numai tranzitii * fiind transparenti peste circa 200nm.
Tranzitiile

de

tip

legaturi(C=C;C=O;C=N).Benzile

-*

sunt

corespunzatoare

caracteristice
transportate

moleculelor
pentru

cu

analiza

duble
spectrala

organica,sunt situate la valori aproximative =170-250 nm.Pozitia lor este puternic afectata de
conjugarea cu alti cromafori sau cu auxocromi.
Tranzitiile de tip n-* si n-*sunt caracteristice sistemelor cu heteroatomi posedand electroni
neparticipanti. Benzile corespunzatoare tranzitiilor n-* apar in spectru de lungimi de unda =180260 nm. Pozitia lor este puternic influentata de electronegativitatea atomului cromofor.
Tranzitiile n-* se manifesta in spectru sub forma unor benzi lungi de unda =270370nm.Desi sunt caracterizate de regula prin extinctii mici,ele ofera multe informatii structurale.
11

Pozitia acestor benzi, dependenta in oricare masura de natura atomilor care sunt legati prin legaturi
duble este influentata in mod puternic si caracteristic de conjugarea cu auxocromi. Reguli de
selectie.Intensitatea

benzilor

spectrale.Probabilitatea

absortiei

cuantelor

de

frecventa

corespunzatoare este corelata cu coeficientul de extinctie prin relatia:

max=0,87* 1020*P*a
in care P-probabilitatea de absorbtie,iar a-asa numita sectiune de captura a moleculei .
Pentru valorile P~1 absortiile dau nastere unor benzi cu max=104-105;aceste benzi corespund
unor tranzitii numite permise.Din contra pentru valori de P<0,01 corespund benzii putin
intense,cu max=10-103.Tranzitiile care genereaza aceste benzi se numesc interzise si ele se produc
cu o probabilitate foarte mica.
Natura permisa sau interzisa a benzilor decurge dintr-o serie de reguli de
selectie,fundamentale mecanic-cuantic.
Astfel sunt interzise tranzitiile in care se schimba multiplicitatea sistemului(singlettriplet).Sunt interzise de asemenea tranzitiile intre stari avand aceeasi simetrie a distributiei
electronice.Aceste interdictii nu sunt insa absolute de exemplui banda de cca 250 nm a benzenului
sau banda de cca 300 nm a cetonelor;desi formal interzise de asta data ultima regula de selectie
apar totusi in spectrele corespunzatoare datorita devieriilor de simetrie aduse de vibratia moleculei
sau de substituientii diferiti ai grupei carbonil(in molecula cetonelor).
Printre spectrofotometrele si fotometrele cu citire fotoelectrica utilizate in laboratoarele in care se
realizeaza analiza medicamentelor se numara:
1.Pentru domeniul vizibil:
celula fotoelectrica Elpho adaptabila la fotometrul Pulfrich pentru citiri de extinctii sau
transmisii prin metoda compensatiei sau substitutiei
spectrofotometrul

Spekolcare

este

un

spectrofotometru

neinregistrator

cu

monocromator cu retea
2.Pentru domeniul ultraviolet si vizibil:
A. Aparate neinregistratoare:
spectrofotometrul C4 cu prisma de cuart ce functioneaza cu un singur fascicul prin
metoda compensatiei in domeniul 220-1000nm.
spectrofotometrul VSU-2 cu prisma de cuart sau sticla;acesta functioneaza cu un singur
fascicul prin metoda compensatiei in domeniul 210-1000nm.

12

spectrofotometrul CD-2 cu retele de difractie;functioneaza cu un singur fascicul prin

metoda compensatiei in domeniul 220-1000nm.
B. Aparate inregistratoare:
spectrofotometrul Spekordcu prisma de cuart;functioneaza cu dublu fascicul in
domeniul 185-800nm.
spectrofotometrul Unicam SP 1800 Bcu retele de difractie;functioneaza cu fascicul
dublu in domeniul 190-850nmsi este prevazut cu inregistrator, dispozitiv automat pentru
schimbarea cuvelor si alegerea domeniului spectral.
Spectrofotometrul Spekol (fig.4 ) poate sa functioneze fie ca aparat principal,utilizat
pentru determinari de extinctii si transmisii in domeniul 365-700nm,fie ca aparat universal,care
lucreaza cu amplificator tranzistorizat si cu celule fotoelectrice cu gaze si care poate fi folosit atat
pentru determinari de transmisii si extinctii cat si pentru determinari de fluorescenta,turbiditate sau
de reflexie difuza,in domeniul 365-750nm. Aparatul foloseste drept detector un fotoelement cu
seleniu iar ca surse de radiatii fie un bec cu incandescenta de 6V,30W,cu stabilizator de tensiune fie
o lampa cu vapori de mercur.Pentru citiri se vor folosi cuve de sticla de 0,1cm-5cm grosime fie
eprubete de sticla.

Fig. 4. Spectrofotometrul Spekol

Spectrofotometrul cu prisma de cuart C4 se foloseste la determinari de extinctii si
transmisii in domeniul 220-1100nm.Acesta este prevazut cu surse de radiatii cu tub de descarcare
electrica in hidrogen(220-350nm) si cu detectori cu celula fotoelectrica cu stibiu si cesiu(220650nm) si cu celula fotoelectrica cu oxid de cesiu(600-1100nm).
Spectrofotometrul VSU2-P cu prisma este utilizat pentru determianri de extinctii si
transmisii in domeniul 200-1000nm.Acest spectrofotometru poate sa utilizeze prisma de sticla in
domeniul 200-1000nm.El este prevazut cu surse de radiatii cu:tub de descarcare electrica in
deuteriu(200-380nm) si bec de incandescenta 9320-1000nm) si ca detectori cu:celula fotoelectrica
13

tip MQVS(200-680nm) si celula fotoelectrica tip MV(630-1000nm).Pentru etalonare se utilizeaza

lampa cu vapori de mercur HQE 40 F.
Spectrofotometrul inregistrator,cu dublu fascicul,SPEKORD UV VIS (fig.5. ) cu prisma
de cuart este utilizat pentru determinari de extinctii si transmisii in domeniul 185-800nm.Acest
spectrofotometru este prevazut ca surse de radiatii cu tub de descarcare electrica in deuteriu tip D2E
si bec cu incandescenta (325-800nnm) si ca derwctori de fotomultiplicator.

Fig. 5. Spectrofotometrul SPEKORD UV VIS

Spectrofotometrul inregistrator,cu dublu fascicul UNICAM SP 1800,cu retea de
difractie,este

utilizat

la

determinari

de

extinctii

si

transmisii

in

domeniul

190-

850nm.Spectrofotometrul prezinta ca surse de radiatii un tub de descarcare electrica in deuteriu si

bec cu incandescenta cu filament de tungsten.Aparatul prezinta un schimbator automat de
cuve,selector de lungimi de unda,programator.
Spectrometria de absorbtie in ultraviolet este o metoda de investigatie des folosita in
controlul medicamentelor cu aplicatii la:
cunoasterea constitutiei moleculare a unor substante,bazata pe recunoasterea unor grupari
cromofore sau a unor grupari care modifica benziile de absorbtie atribuite altor cromofori;
identificarea si controlul puritatii unor substante;
dozarea unor substante din amestecuri sau ca atare;
studiul echilibrelor in solutie,formarea combinatiilor complexe,ordinul unei reactii,gradul
de polimerizare,interactiuni posibile.
1.Spectrul U.V.-criteriu de identitate si puritate
Absorbtia luminii in U.V. reprezinta o caracteristica a produsului pur. Pentru identificarea
substantelor medicamentoase pure fie se indica cu precizie lungimile de unda la care se
14

inregistreaza maximele si minimele de absorbtie cu precizarea valorilor extinctiilor,a coeficientilor

de extinctie molara fie se recomanda compararea spectrului U.V. al substantei de determinat cu cel
obtinut in aceleasi conditii experimentale pentru aceeasi substanta in stare pura.

4. Spectofotometria de masa
Spectrometria de mas (MS) este o tehnic de investigare cu largi aplicaii n chimia
analitic, cum ar fi: determinarea maselor atomice i moleculare; compoziia izotopic a
elementelor; sau identificarea compuilor organici. Pe lng aceste aplicaii, ea a devenit una dintre
cele mai importante tehnici de detecie n cromatografie, fiind utilizat att la identificarea analiilor
care elueaz din coloana cromatografic, ct i la determinarea lor cantitativ. nceputul acestei
tehnici este datorat lui Thompson (1912), cel care a nregistrat primele spectre de mas i a sugerat
posibila utilizare a acestora n identificarea substanelor. Curnd dup aceast dat, Aston i
Dempster ntreprind primele cercetri bazate pe aceast tehnic privind compoziia izotopic a unor
elemente.
Primele spectre de mas pentru compui organici sunt nregistrate n anul 1930, utiliznd
experimente de ionizare i fragmentare a unor hidrocarburi gazoase sub aciunea unui fascicul de
electroni. Primele instrumente MS comercializate apar dup anul 1950, fiind utilizate n industria de
prelucrare a petrolului. Dup anii 1960, spectrometria de mas devine cea mai important tehnic de
detecie att n cromatografia de gaze, ct i n cromatografia de lichide.

4.1 Componentele unui spectrometru de mas

Principalele componente ale unui spectrometru de mas, redate n figura de mai jos, sunt:
camera de ionizare; separatorul (analizorul) de ioni; detectorul de ioni. In cazul cuplrii sistemul
MS cu unul cromatografic interfaa dintre ele realizeaz etapa 1.
Anumite aplicaii pot impune dezvoltarea etapei (3) n sensul mbuntiri cantitii de
informaie care poate fi extras din procesul de ionizare, i n consecin, o cretere corespunztoare
a selectivitii. Deoarece spectrometria de mas are ca scop caracterizarea fragmentelor moleculare
ionice produse de ctre analit n condiii controlate, i c aceste fragmente ionice sunt sau ncrcate
cu sarcin electric pozitiv sau cu sarcin electric negativ, maniera de lucru n condiii reale va
trebui s defineasc n mod univoc semnul sarcinii ionilor analizai (+) MS sau (-). n
15

spectrometrele moderne de mas, analiza ionilor pozitivi i negativi poate fi realizat alternativ, pe
durata aceluiai proces, dar niciodat ntr-o manier simultan.
Va trebui de asemenea menionat faptul c formarea, separarea i caracterizarea
fragmentelor ionice trebuie realizate ntr-un mediu lipsit de interferene de orice natur, cu alte
cuvinte, spectrometrul de mas va trebui s opereze n condiii de vacuum avansat (funcie de
caracteristicile constructive ale analizorului de mas, nivelul vidului poate varia n intervalul 10 -5 i
10-12 torri).
4.1.1 Spectrul de mas
Spectrul de mas este reprezentarea bidimensional a abundenelor individuale ale
fragmentelor moleculare ionice generate n procesul de ionizare n funcie de rapoartele
mas/sarcin corespunztoare (m/z). Fragmentele ionice sunt produse n etapa de ionizare a unei
probe ce poate reprezenta un compus pur sau un amestec de componeni individuali.
Masa ionilor poate fi descris n urmtoarele trei moduri distincte: (1) masa mediea ionului
reprezentnd suma maselor medii ale atomilor ce l formeaz; masele atomice medii sunt calculate
ca i medie ponderat a maselor izotopice, prin raportarea la distribuia lor n natur; (2) masa
monoizotopic a ionului, reprezint suma maselor atomice exacte corespunztoare celor mai
abundeni izotopi naturali ai atomilor ce intr n compoziia ionului respectiv; (3) masa ionic
nominal reprezint suma celor mai abundeni izotopi naturali ai atomilor care intr n compoziia
ionului n cauz, exprimat ca numr ntreg. Masele ionice se vor exprima n Daltoni (Da). z
reprezint numrul total de sarcini acumulate de fragmentul molecular ionic n cauz, exprimat n
uniti elementare de sarcin (e).
Maniera de prezentare de tip profil spectral presupune o rezoluie dat caracteristic pentru
analizorul de mas utilizat, pe cnd maniera de reprezentare de tip linie spectral reprezint un mod
idealizat, prin care sunt figurate intensitile doar pentru valorile ntregi ale rapoartelor m/z. Ionul
cu cea mai mare abunden n spectrul de mas se va numi ionul major (este acel ion cu cea mai
mare stabilitate i probabilitate de a se obine). Raportarea abundenelor individuale a
tuturorcelorlali ioni la abundena ionului major va conduce la msurtori de abunden relativ (RA
%) n lungul axei Oy. Ionul molecular este ionul produs de ctre moleculele analitului prin
ndeprtarea sau captura unuia sau mai multor electroni.
Interpretarea spectrului de mas poate fi utilizat la identificarea structurii unui compus
organic investigat prin aceast tehnic. Identificarea structural presupune de regul compararea
unui spectru de mas experimental cu spectre MS dintr-o librrie spectral, stocat n memoria
sistemului de procesare a datelor cu care este dotat specometru de masa.

16

4.1.2

Sistemul de introducere a probelor n spectrometrul de mas

Probele de interes pot fi aduse n zona de ionizare att n faz gazoas, ct i n faz
condensat (lichid sau solid). Probele supuse analizei prin spectrometria de mas pot fi n egal
msur de natur organic sau anorganic. Probele de natur organic sunt supuse analizei prin
spectrometrie de mas pentru a obine informaia structural sau confirmarea acesteia, de cele mai
multe ori plecnd de la cantiti extrem de reduse. n cazul n care informaia structural reprezint
scopul declarat, ionizarea simultan a mai multor specii moleculare este de dorit a fi evitat. Rezult
deci necesitatea separrii compuilor individuali din amestecurile multicomponent naintea analizei
lor prin spectrometrie de mas. Toate tehnicile de separare (cromatografia n strat subire,
cromatografia de gaze, cromatografia de lichide, cromatografia de fluide n stare supercritic,
cromatografia electrocapilar, cromatografia electrocinetic micelar tehnic de imobilizare a
miceliilor i electroforeza capilar) au fost cuplate cu succes la spectrometrele de mas, n mod
direct sau prin intermediul unor interfee specializate. Pentru probele de natur anorganic,
informaia produs de spectrometria de mas, se refer la identificarea i determinarea calitativ a
atomilor, inclusiv a ponderilor naturale izotopice asociate. n asemenea cazuri, introducerea probei
nu necesit o structur/ construcie special, doar modalitile practice de ionizare sunt mult mai
complexe (bombardarea cu ioni accelerai, plasm cuplat inductiv
4.2 Ionizarea n spectrometria de mas
4.2.1 Ionizarea prin impact electronic
Ionizarea prin impact electronic presupune coliziunea moleculelor analitului de interes aduse
n stare gazoas cu un flux focalizat de electroni accelerai, n zona de
ionizare. Energia electronilor accelerai este mai mare dect potenialul de ionizare al
moleculelor de analit (n mod curent aceasta este de 70 eV). In urma acestui proces este probabil ca
un electron s ciocneasc o molecul pe care o ntlnete, transfernd o parte a energiei sale
moleculei i provocnd expulzarea unui electron (ionizarea
moleculei). Procesul de ionizare a unei molecule de analit M conduce ntr-o prim etap da un ion
molecular:
M + e- M+ + 2eIonul molecular M+ se poate apoi fragmenta printr-o suit de reacii ce decurg n paralel:
M+ Ai + Bi+ (i = 1,2,...)
, sau n serie:
M+ A + B+
B+ A + B+
17

B+ A + B
Electronii produi prin nclzirea filamentului de reniu sunt focalizai i accelerai datorit
polilor magnetului, anodului i a ecranului de focalizare / accelerare. Fascicolul de electroni intr n
coliziune cu moleculele de analit (sau moleculele de gaz reactiv) n aria de ionizare. Modul de
alimentare cu gaz reactiv include un robinet de control al debitului i un manometru. n acest mod,
se poate controla numrul ionilor formai n interiorul sursei. Electrodul de redirecionare este
utilizat pentru eliminarea anumitor electroni a cror apariie este nedorit (electrodul va fi ncrcat
cu sarcin pozitiv n cazul n care se dorete eliminarea ionilor negativii formai prin ruperea
moleculelor de analit i va fi negativ n cazul n care ioni care trebuie nlturai au sarcini pozitive).
Sistemul de ecrane ajut la focalizarea i accelerarea ionilor formai n zona de ionizare spre
analizorul de mas (ecranele sunt ncrcate cu voltaje cresctoare de semn opus ionilor care se
doresc a fi analizai). ntreaga surs de ionizare este funcioneaz n vid corespunztor prin
intermediul pompelor turbomoleculare sau de difuzie.
In ionizarea negativ, datorit formrii ionului molecular ncrcat electric negativ i n stare
energetic superioar (M-*), pot avea loc ruperi de legturi n molecula analitului cu formarea unor
fragmente mai mici, ncrcate la rndul lor cu sarcin negativ, aa dup cum este sugerat n
secvena urmtoare:
M + e- MM + e- M-*
M-* Ai - + Bi, i=1,2,
In practic, cel mai utilizat mod de ionizare este cel cu producerea ionilor pozitivi.
4.2.2 Ionizarea chimic
Ionizarea chimic reprezint modalitatea de ionizare a moleculelor de analit ca urmare a
coliziunii lor cu ali ioni produi prin impactul cu electroni ai moleculelor de gaz reactiv, introduse
direct n sursa de ionizare.
Avantajele modului de ionizare chimic sunt: ionizare blnd, posibiliti multiple de
confirmare a masei moleculare a analitului datorit unei game extrem de variate de interacie
respectiv modaliti de producere a ionilor, o aciune selectiv sau universal, depinznd de natura
gazului reactiv, formarea relativ uoar a ionilor negativi, permind evaluri structurale i
termochimice.
Att ionizarea prin impact electronic ct i ionizarea chimic se pot realiza n surse de
ionizare avnd construcii foarte asemntoare
18

4.2.3 Ionizarea n cmp electric

Prin metoda de ionizare n cmp electric, moleculele analitului n stare gazoas sunt aduse n
vecintatea unei suprafee curbe (cum ar fi de pild vrfuri sau lame) supuse unui cmp electric
intens (107 - 108 Vcm-1). Moleculele analitului vor fi ionizate datorit efectului de tunel cuantic al
electronilor de valen ctre suprafaa metalic.
Aceast modalitate trebuie s fie considerat ca o ionizare blnd, avnd drept neajuns
major un randament de ionizare relativ sczut.

Fig. 6. Specrometru de masa

5. Spectofotometria RES (Rezonan Electric de Spin)

Descoperita in 1944 de fizicianul rus Yevgeny Zavoisky
Bazele spectroscopiei RES
Spectroscopia RES = metoda fizica de analiza care se bazeaza pe absorbtia de energie din
domeniul microundelor de catre un sistem de ioni paramagnetici plasati intr-un camp magnetic.
PARAMAGNETISM - Proprietatea unor corpuri de a se magnetiza prin introducerea lor
ntr-un cmp magnetic.
-

ioni paramagnetici - contin electroni neimperecheati

RES se utilizeaza pentru substante care contin electroni neimperecheati si anume:

- ioni paramagnetici - contin electroni neimperecheati
a)-Ionii metalelor tranzitionale (ex: Fe, Cr, Mo, Cu, Mn, etc)
-Ionii lantanidelor si actinidelor (ex: Gd)
b) Molecule paramagnetice: O2, NO, NO2, Naftalina
-Culoarea albastra a cerului este o dovada a paramagnetismului oxigenului.
19

c) Radicali liberi (OH-)

d) Polimeri
Nivelele electronice se scindeaz n cmp magnetic. n mod analog se
obine nivelul energetic al unui spin electronic n cmp magnetic:
Ee = gemsBB
unde ge este factorul electronic i are valoare de constant universal, ge =
2.00232, B este magnetonul Bohr B = 9.2740210-24 JT-1 iar ms este orientarea
momentului magnetic al electronului (numite stri de spin sau stri) i are
valorile ms = . Starea cu ms = se noteaz cu sau n timp ce starea cu
ms = - se noteaz cu sau
ms = + ms = E
Aa cum arat ecuaia

aplicarea cmpului magnetic B va duce la

despicarea nivelului energetic al orbitelor electronice i separarea ntre cele 2

nivele este:
E = Ee() Ee() = geBB
Dac o prob n cmp magnetic
electromagnetice, rezonana va avea loc cnd:
h = E

este

expus

unei

radiaii

Rezonana electronic de spin (RES) se aplic moleculelor ce conin

electroni impari [100] Se aplic o radiaie electromagnetic de frecven fix
(radiaie monocromatic) i se variaz intensitatea cmpului magnetic B.
Uzual se folosesc radiaii electromagnetice cu frecvena de 10 GHz (1010
Hz) i cmpuri magnetice cu o intensitate de 0.3 T.
Pentru o radiaie cu frecvena = 1010 Hz, lungimea de und este = c/ =
3 cm, i radiaia este n domeniul microundelor. Din acest motiv, RES este o
tehnic de microunde.

20

Fig. 7. Schema bloc a unui spectrometru RES

Tehnicile

de rezonan magnetic prezentate

necesit o

aparatur

sofisticat i condiii de lucru deosebite i din acest motiv n sinteza i

caracterizarea de noi compui deseori se efectueaz o analiz preliminar a
topologiei moleculare prin studii de corelaie

6. Spectofotometria IR

- Utilizata pentru studierea moleculelor unei substante

- Se bazeaza pe absorbtia de energie electromagnetica din domeniul undelor IR
- Proba = un sistem care are nivele de energie datorate miscarii de rotatie si vibratie a
moleculelor din proba
Aplicaiile spectroscopiei IR
Spectrele IR pot fi utilizate la identificarea substanelor pentru care au fost nregistrate fiind
specifice acestora. Pentru aceasta sunt utilizate bibliotecile de spectre IR.
Spectroscopia IR este poate fi util n studierea mecanismelor de reacie pe baza faptului c
permite identificarea unor compui intermediari sau finali.
Spectroscopia IR este utilizat la controlul puritii subsantelor. Orice impuritate introdus
ntr-o substan produce apariia unor benzi IR suplimentare fa de cele specifice substanei.

21

Spectroscopia IR este utilizat la controlul puritii subsantelor. Orice impuritate introdus

ntr-o substan produce apariia unor benzi IR suplimentare fa de cele specifice substanei.
Spectroscopia IR poate fi utilizat la analiza cantitativ, ea permind determinarea unor
compui de interes pn la nivel de urme (0,1-1% din prob, cu o precizie de 0,01%).
Spectroscopia IR este extrem de util la studiile de structuri moleculare. Chiar i n cazul
unor compusi organici constituii din molecule foarte complexe, la care calcularea frecvenelor
modurilor de vibraie i rotaie este dificil, se pot face corelri ale spectrelor IR cu structura
molecular si pot fi urmarite spre exemplu efectele electronice, de mas sau influenele sterice n
funcie de simetria molecular.
1. Spectrometre bazate pe dispersia luminii folosesc prisme sau
monocromatoare bazate pe difractie si interferenta
- pot fi prevazute cu doua canale sau monocanal.
2. Spectrometre bazate pe transformata Fourier permit intrarea in celula a intregului
domeniu spectral si care sesizeaza interferometric liniiile caracteristice de absorbtie.
-datorita unei rezolutii mai bune, rapiditatii, cuplarii la calculator au devenit preferate.

Fig. 8. Spectofotometru FOURIER

22

Comparatie cu metodele de spectroscopie IR, RES, UV-VIS si RMN

Radiatia

Lungimea de

electromagnetica

unda

Unde radio

1m 10m

Mecanisme

Spectroscopia

Interactiunea momentului

RMN

(frecventa de ordinul

magnetic al nucleului cu

MHz)
Microunde

campul magnetic
Interactiunea momentului

1mm 1m

RES

(frecventa de ordinul

magnetic al electronului cu

GHz)
IR

700nm 1 mm

campul magnetic
Vibratie si rotatie

IR

VIZ

400nm - 780nm

moleculara
Tranzitii

UV - VIS

UV

10nm 400 nm

electronice

23

CONCLUZII

Costurile pentru echipamentele folosite pentru realizarea analizelor i determinri sunt

relativ mari, dar n timp costurile sunt amortizate.
Aparatura folosit este modern, iar rezultatele obtinute in urma determinrilor sunt de cea
mai mare precizie.
Aparatele folosite sunt silenioase i de ultim ora.
Sunt aparate indispensabile in zilele noastre.
Cu ajutorul acestor echipamente i aparate sau putut descoperii, diagnostica si vindeca multe
boli fara tratament pana nu demult.
ns i aceste aparate au i efecte negative cum ar fi radiaiile produse i acumulate de corpul
uman n urma expunii n mod repetat la un interval de timp scurt la aparate care produc radiaii.
Cu toate c rezult i efecte negative n urma utilizri spectofotometrelor, efectele benefice
obinute n urma utilizrii acestora este mult mai mare n comparaie cu efectele nocive.

24

BIBLIOGRAFIE

[1]. H. I. NACU, V. Popescu, Chimie aplicat, U.T.PRES, Cluj-Napoca, 2005

[2]. H. NACU, Metode i tehnici de analiz instrumental, UTPRES, Cluj-Napoca, 2003
[3]. H. I. NACU, Lorentz JANTSCHI, Chimie Analitic i Instrumental, Academic Pres &
AcademicDirect, 2006
[4]. Lorentz JANTSCHI, Sorana BOLBOAC, Analiz Chimic i Instrumental Aplicat,
AcademicDirect, 2003
[5]. Teren Ovidiu, Petcu Lucian Cristian, Vasile Monica, Lucrri Practice Biofizic Medical, 2009

25